Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 24:25-51 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 24:25-51 in GT:cak:Kaqchikel

25 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¡Ah! Rix achel xan rubanon ri ivánima. Hasta ri vacami man jani tinimaj ri qui'in can ri profetas ojer.
26 Rije' qui'in can chi ri Jun ri nutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit can nuk'asaj na vi k'axomal, y c'ajari' nic'uje' chic ruk'ij chila' chicaj, xcha' chique.
27 Jac'ari' xutzijoj-apu chique ri nu'ij ri ruch'abel ri Dios pa ruvi' rija'. Xutz'uc-e riq'uin ri erutz'iban can ri Moisés, c'ajari' xch'o pa ruvi' ri quitz'iban can ri ch'aka' chic profetas ojer.
28 Y tok nakaj chic ec'o-vi che ri aldea Emaús, ri Jesús xu'on chi choj nik'ax.
29 Pero rije' xqui'ij che chi tic'uje-ka ri lugar ri yec'uje-vi-ka rije', y romari' xqui'ij: Cac'uje-ka vave', roma ri k'ij xka yan ka, y nik'uk'umer yan pe, xecha'. Jac'ari' xoc-apu ri pa jay richin nic'uje-ka chiri'.
30 Jac'a tok xtz'uye-apu chuchi' ri mesa quiq'uin ri ca'i' achi'a' ri', ri Jesús xuq'uen-apu jun pan, xumatioxij c'a che ri Dios, xuper c'a y xuya' chique.
31 C'ajari' achel xjakataj quivech, y xquetemaj ruvech chi ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero tok xquitz'et, man jun chic quiq'uin.
32 Rije' niquibila' chiquivech: Can nuna-vi ri kánima tok nitzijon chike roj petenak, riq'uin ri nuk'alajrisaj chikavech ruchojmil ri ruch'abel ri Dios, yecha'.
33 Xecataj c'a e chuchi' ri mesa, xetzolij pa tinamit Jerusalem, y quimolon-qui' ri once discípulos xequil junan quiq'uin ri más chic tzekle'ey richin ri Jesús.
34 Jac'a ri quimolon-qui' xqui'ij chique: Ri Ajaf Jesús can kitzij chi xc'astaj yan e, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.
35 Jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri achique xbanataj quiq'uin tok ebenak chupan ri bey ri ni'e pan Emaús, chi rije' xquetemaj ruvech ri Jesús tok xuper ri pan chiquivech.
36 C'a yetzijon na ri quimolon-qui' pa ruvi' ri xebanataj, tok xbepapo' ri Jesús pa quinic'ajal, y xu'ij chique: Ri uxlanen ri petenak riq'uin ri Dios tic'uje' c'a pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'.
37 Jac'a rije' xa xquixi'ij-qui', roma niquinojij chi xa jun ámna ri niquitz'et.
38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi' y jalajoj ninojij-ka pa tak ivánima chuvij?
39 Que'itz'eta' ri nuk'a-vakan, can ja vi yin. Quinitz'eta', (quinitz'ama', quinichapa'), roma jun espíritu manak ruch'acul, manak rubakil achel ri yinitz'et-pe, xcha' ri Jesús chique.
40 Tok xu'ij quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquivech.
41 Jac'a rije' roma yequicot man niquinimaj ta chi ja ri Jesús ri c'o-apu quiq'uin, ni man niquil ta achique niquinojij. Romari' ri Jesús xuc'utuj si chiri' manak juba' achique richin nitij.
42 Jari' tok xquiya' juba' sa'on quer che, y cab c'o pa cera.
43 (Xutz'om, xuchop) c'a apu rija' y chiquivech xutij-vi.
44 Jac'ari' xu'ij chique: Ri xebanataj chupan ri ca'i-oxi' k'ij re', jare' ri nuyo'on-pe rutzijol chive na'ey chuvech ri nucamic, y vacami nincamuluj chic rubixic chive, chi can xc'atzin na vi chi xebanataj ri tz'iban can pa ruvi' ri nuc'aslen yin, achel nilitaj chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, chupan ri quitz'iban can ri profetas ojer y chupan ri Salmos.
45 C'ajari' xu'on chique chi (xk'ax, xno') chiquivech ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios.
46 Y xu'ij c'a chique: Can tz'iban-vi can y romari' xc'atzin chi ri Jun ri xutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, chuvi' k'axomal xcamises-vi, y chi rox k'ij xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i',
47 y chi pa rubi' rija' titzijos-vi chique conojel quivech vinak chi nic'atzin niquijal quino'oj y niquiya' can ri quimac, y quiri' ri Dios yeru'on perdonar. Y bin can chi vave' pa Jerusalem nitiquer-vi-e rutzijosic.
48 Rix ri xitz'et ronojel re', titzijoj ri xitz'et.
49 Jac'a yin, can xtintak-vi-pe ri rusujun ri Nata' Dios chi nuya-pe chive. Pero quixc'uje' pa Jerusalem, c'a ja tok xtiyo'ox chive ri ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu ri xtika-pe chicaj, xcha' ri Jesús chique.
50 C'o c'a jun k'ij ri Jesús xerelesaj-e ri ru-discípulos ri pa Jerusalem, y xeruc'uaj pan aldea Betania. Chiri' xeruyec ri ruk'a' chicaj y xuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi'.
51 Y tok ja nuc'utuj ru-favor ri Dios pa quivi' chiri', xujach-e-ri' quiq'uin, y ja nijoto'ex-e chicaj benak.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 24 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 24:25-51 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

25 Y ri Jesús ri nitzijon benek quiq'uin, xubij c'a chique: Nacanek. Rix xa man oquinek ta c'a pan ivánima ri quibin can ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
26 ¿Man quibin ta cami can rije' chi ri Cristo can c'o-vi chi nuc'ovisaj tijoj-pokonal, y c'ari' nibe chila' chicaj richin nec'oje' ruk'ij-ruc'ojlen? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuchop c'a rusolic rij chiquivech ri e ca'i' achi'a' ri', ronojel ri e tz'ibatel can chirij rija', chupan ri ruch'abel ri Dios. Xuchop c'a el riq'uin ri e rutz'iban can ri Moisés, c'a riq'uin ri quitz'iban can ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
28 Y tok xe'apon c'a ri pa ti tinamit Emaús, ri Jesús xuben chi can choj nik'ax-el.
29 Y richin c'a chi nicanej-ka quiq'uin, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij chire: Cacanej-ka kiq'uin, roma ri k'ij xa xka' yan ka, y xa can nimoymot chic, xecha'. Y ri Jesús xoc c'a apo, richin nic'oje-ka quiq'uin.
30 Y tok e tz'uyul chic c'a apo ri pa mesa, ri Jesús xuq'uen-apo ri vey, y tok rumatioxin chic chire ri Dios, xuper (xupir) ri vey y xuya' c'a chique.
31 Y can c'ari' achi'el xjakatej ri runak'-quivech, y c'ari' xquetamaj ruvech chi can ja ajc'a ri Jesús ri c'o quiq'uin. Ri Jesús xbe chiquivech.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niquibila' c'a chiquivech: Can kitzij vi chi can nuna-vi chic ri kánima tok yojtzijon ri oj petenek, tok rija' xusol rij ri ruch'abel ri Dios chikavech, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can jari' xeyacatej-el ri pa mesa, y xquichop bey richin yetzolin pa Jerusalem. Y xebequila' c'a ri julajuj tijoxela' y ri ch'aka' chic ri can e tzekelbey vi richin ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri tijoxela' y ri ch'aka' chic niquibij c'a: Ri Ajaf Jesús can xc'astej yan na vi el, y xuc'ut yan ri' chuvech ri Simón.
35 Y jac'ari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apo ri xquic'ulvachij tok quichapon-el bey pan Emaús, y xquetamaj ruvech chi ja ri Jesús tok xuper (xupir) ri vey.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a yetzijon na c'a chirij ri Jesús, tok xquitz'et c'o chic chiri' chiquicojol, y xubij c'a chique: Ja ta c'a ri uxlanen ri xtic'oje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xcha'.
37 Pero rije' xquich'ob chi ri niquitz'et jac'a ri ánima richin ri Jesús, romari' janíla xquixibij-qui'.
38 Pero ri Jesús xubij chique: ¿Achique roma tok xsach ic'u'x tok xinitz'et y xpe man utzilej tak ch'obonic ta iviq'uin?
39 Que'itzu' re nuk'a-vaken. Quinichapa' na pe', y xtitz'et chi can ja vi yin. Roma xa ta in jun ánima achi'el ri nich'ob rix, man ta c'o nuch'acul. Y rix nitz'et chi yin c'o ronojel, xcha' ri Jesús chique.
40 Y tok ri Jesús rubin chic queri' chique, xeruc'ut c'a ri ruk'a-raken chiquivech.
41 Pero rije' man niquinimaj ta. Xa xsach quic'u'x roma ri niquitzu' y roma ri quicoten. Y richin chi niquinimaj, xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Man jun cami richin nitij c'o iviq'uin richin nisipaj ta juba' chuve? xcha'.
42 Y rije' xbequiya-pe chire juba' sa'on quer y juba' cab c'a c'o pa cera.
43 Y rija' xuc'ul y xuchop rutijic, richin tiquitz'eta' chi can ja vi rija' ri Jesús.
44 Y xubij c'a chique: Tok can c'a inc'o c'a iviq'uin, xinbij c'a chive ri xtinc'ulvachij, y chi can nic'atzin na vi chi nibanatej ronojel ri e tz'ibatel can chuvij yin chupan ri ruch'abel ri Dios, achi'el ri e tz'ibatel can roma ri Moisés, ri e tz'ibatel can coma ri ch'aka' chic achi'a' ri xek'alajirisan ruch'abel ri Dios ri ojer can, y ri e tz'ibatel can chupan ri vuj rubini'an Salmos.
45 C'ari' rija' xuben chique richin tik'ax chiquivech ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can.
46 Y xubij c'a chique: Can tz'ibatel-vi c'a can ri', chi yin ri Cristo c'o chi ninc'ovisaj tijoj-pokonal, y chi can yiquen na vi (yicom na vi), y pa rox k'ij yic'astej-pe,
47 y chi ec'o ri xquebe pa nubi' yin richin xtequitzijoj ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek chuvech re ruvach'ulef, chi titzolin-pe quic'u'x riq'uin ri Dios richin nicuyutej quimac. Y nitiquiribex-el re pa Jerusalem.
48 Y rix ri can xitz'et, tik'alajirisaj c'a ri xitz'et.
49 Y can tivac'axaj c'a jebel re ninbij can chive, xcha' ri Jesús. Can xtintek c'a pe chive ri rusujun ri Nata' Dios chi nuya-pe chive. Ri rusujun c'a rija' chive rix, ja ri Lok'olej Espíritu. Y jari' ri xtoyo'on-ka ivuchuk'a'. Y can quixc'oje' c'a re vave' pa tinamit Jerusalem c'a ri k'ij tok xtika-pe ri Lok'olej Espíritu, xcha' chique.
50 Y ri Jesús xeruc'uaj-el ri rutijoxela' c'a pa tinamit Betania. Y ri chiri', rija' xerutzekej ri ruk'a' chicaj, y xuc'utuj rutzil ri Dios pa quivi' rije'.
51 Y ri Jesús jari' c'a ri najin chubanic tok ja yan ri' xuch'er-el-ri'. Jac'ari' tok xyacatej-el pa cak'ik' y xuc'uex c'a el chicaj riq'uin ri Dios.

San Lucas 24:25-51 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

25 Y ri Jesús ri ntzijon benük chiquij, xbij c'a cheque: Nacanük. Rix xa man c'unük tüj c'a pan ivánima ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
26 ¿Man quibin tüj comi rije' que ri Cristo nc'atzinej-vi que nuc'usaj pokonül, y c'ateri' nbe chila' chicaj richin nbec'uje' ruk'ij? xbij cheque.
27 Y ri Jesús xutz'om c'a rubixic pari' ri chiquivüch ri ye ca'i' achi'a' ri', ronojel ri ye tz'iban can pari' rija' chupan ri rutzij ri Dios. Xutz'om c'a e riq'uin ri ye rutz'iban can ri Moisés, y riq'uin chuka' ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
28 Y tok xe'apon c'a pa vit tinamit Emaús, ri Jesús xbün que choj xc'o-e.
29 Y richin c'a que ncanaj can quiq'uin, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij chin: Cac'uje' ka kiq'uin, roma ri k'ij xa xtzak yan ka, y xa nmoymot chic, xquibij. Y ri Jesús xoc c'a apu, richin nc'uje-ka quiq'uin.
30 Y tok ye tz'uyul chic c'a apu chuvüch mesa, ri Jesús xuc'ün-apu ri vüy, y tok rumatioxin chic chin ri Dios, xuper ri vüy y xuya' c'a cheque.
31 Y jari' cachi'el xjakatüj ri runak'-quivüch, y c'ateri' xquetamaj ruvüch que ja c'a ri Jesús ri c'o quiq'uin. Ri Jesús xq'uis chiquivüch.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' nquibila' c'a chiquivüch: Ketzij vi que nuna-vi chic ri kánima tok nkutzijon ri roj petenük, tok rija' xuk'alajrisaj pari' ri rutzij ri Dios chikavüch, xquibij.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' jari' xecatüj-e chuvüch mesa, y xquitz'om bey richin nyetzolij pa Jerusalén. Y xebequila' c'a ri julajuj rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic ri ye tzeklebey vi richin ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri rachibil ri Jesús y ri ch'aka chic nquibij c'a: Ri Ajaf Jesús xc'astüj yan na vi e, y xuc'ut yan ri' chuvüch ri Simón.
35 Y jari' tok ri ca'i' achi'a' xquitzijoj-apu ri xquic'ulachij tok quitz'amon-e bey pa tinamit Emaús, y xquetamaj ruvüch que ja ri Jesús tok xuper ri vüy.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a nyetzijon c'a pari' ri Jesús, tok xquitz'et c'o chic chiri' chiquicojol, y xbij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen ri xtic'uje' pa tak ivánima chi'ivonojel, xbij.
37 Pero rije' xquinuc que ri nquitz'et ja ri ánima richin ri Jesús, romari' juis xquixbij-qui'.
38 Pero ri Jesús xbij cheque: ¿Achique roma tok xixbij-ivi' tok xinitz'et y xpu'u pa tak ivánima ca'i' nojibül?
39 Que'itz'et ri nuk'a-vakün. Quinitz'ama' na pe', y nitz'et que ja vi yin. Roma xa ta yin jun ánima cachi'el ri ninuc rix, man ta c'o nuch'acul. Y rix nitz'et que yin c'o ronojel, xbij ri Jesús cheque.
40 Y tok ri Jesús rubin chic quiri' cheque, xeruc'ut c'a ri ruk'a-rakün chiquivüch.
41 Pero rije' man nquinimaj tüj. Xa xsatz quic'u'x roma ri nquitz'et y roma ri quicot. Y richin que nquinimaj, xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Man jun achique ta ba' chin nc'uxtüj ichajin chin nispaj ta ba' chuve? xbij.
42 Y rije' xbequiya-pe chin ba' sa'on cür y ba' cab c'a c'o pa cera.
43 Y rija' xuc'ul y xutz'om ruc'uxic, richin tiquitz'eta' que ja vi rija' ri Jesús.
44 Y xbij c'a cheque: Tok c'a yinc'o c'a iviq'uin, xinbij c'a chive ri ninc'ulachij, y que nc'atzin na vi que nbanatüj ronojel ri ye tz'iban can chuvij yin chupan ri rutzij ri Dios, cachi'el ri ye tz'iban can roma ri Moisés, ri ye tz'iban can coma ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan rutzij ri Dios ri ojer can, y ri ye tz'iban can chupan ri vuj rubini'an Salmos.
45 C'ateri' rija' xbün cheque richin tik'ax cheque ri rutzij ri Dios ri tz'iban can.
46 Y xbij c'a cheque: Tz'iban-vi c'a can ri', que yin ri Cristo nc'atzinej que ninc'usaj pokonül, y que nquicom na vi, y pa rox k'ij nquic'astüj-pe,
47 y que yec'o ri nyebe pa nubi' yin richin nyequitzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük chuvüch ri ruch'ulef, que titzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios richin ncuyutüj ri quimac. Y ntz'amatüj-e pa Jerusalén.
48 Y rix ri xitz'et, tik'alajrisaj c'a ri xitz'et.
49 Y tivac'axaj c'a jabel ri ninbij can chive, xbij ri Jesús. Nintük c'a pe chive ri rusujun ri Nata' Dios que nuya-pe chive. Ri rusujun c'a rija' chive rix, ja ri Lok'olüj Espíritu. Y jari' ri nbeyo'on-ka ivuchuk'a'. Y quixc'uje' c'a chere' pa tinamit Jerusalén hasta jampe' napon ri k'ij tok nka-pe ri Lok'olüj Espíritu, xbij cheque.
50 Y ri Jesús xeruc'uaj c'a e ri rachibil pa tinamit Betania. Y chiri', rija' xerutzekej ri ruk'a' chicaj, y xuc'utuj ri utzilüj rusipanic ri Dios pa quivi' rije'.
51 Y ri Jesús jari' c'a ri ntajin chubanic tok ja yan ri' xujüch-e-ri'. Jari' tok xcatüj-e pa cakik' y xuc'u'üx c'a e chicaj riq'uin ri Dios.

San Lucas 24:25-51 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

25 Y roma ja ri Jesús benak quiq'uin, xu'ij chique: Rix jix nacanak, roma man oconak ta pa iwánima ri qui'in can ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can.
26 ¿Man qui'in ta como reje' chi ri Cristo can nuk'axaj na sufrimiento, c'ajari' nibe chila' chicaj chi ne'c'ue' ruk'ij? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuk'alajij-ka chiquiwech ronojel ri je-tz'iban can chirij raja', chupa rutzij ri Dios. Xutz'om-pe riq'uin ri jerutz'iban can ri Moisés, c'a riq'uin ri quitz'iban can ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can.
28 Y cuando xe'apon anchi' c'o-wi ri ch'uti' tenemit ri rubinan Emaús, ri Jesús xu'on anche'l xa choj nik'ax-e.
29 Y ri ca'i' achi'a' can xqui'en che chi tic'ue-ka quiq'uin y xqui'ij che: Cac'ue' can kaq'uin, roma xkak'ij yan ka, y can tarde chic, xecha' che. Y ri Jesús xoc quiq'uin, chi nic'ue-ka quiq'uin.
30 Y cuando je-ch'ocol chic apo chuchi' mesa, ri Jesús xuc'on-apo ri pan, xuya' matiox che ri Dios, xuper ri pan y xuya' chique.
31 C'ajari' anche'l xjakataj chi tak quiwech, y c'ajari' xquitemaj rech chi xa ja ri Jesús ri c'o quiq'uin. Pero xa ja' man xquitzu' ta chic.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niqui'ij chiquiwech: Can ketzij-wi chi can nuna' chic ri kánima cuando jojtzijon joj-petenak, cuando raja' xuk'alajij rutzij ri Dios chake, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can ja' xecataj-e chiri' chuchi' mesa, y xquitz'om bey chi yetzolaj pa Jerusalem. Y xebequila' ri julajuj discípulos y ri juley chic ri can xquitzeklebej-wi ri Jesús, quimolon-qui'.
34 Y ri discípulos y ri juley chic niqui'ij: Ri Ajaf Jesús can ketzij chi xc'astaj yan, y xuc'ut yan ri' chech ri Simón.
35 Y ri ca'i' achi'a' niquitzijoj ri xquic'ulumaj cuando quitz'amon bey pa Emaús, y xquitemaj rech chi ja-wi ri Jesús cuando xuper ri pan.
36 Y conojel ri quimolon-qui', c'a yetzijon chirij ri Jesús, c'aja' xquitzu' c'o chic chiri' chiquicojol, y xu'ij chique: Ja' ta ri uxlanen ri xtic'ue' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha' chique.
37 Pero reje' xquinojij chi ri niquitzu' ja ri ru-espíritu ri Jesús, romari' can yalan xquixi'j-qui'.
38 Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma nisatz ino'j (nisach ic'u'x) roma yinitzu' y man ninimaj ta chi can ja-wi ren?
39 Quie'itzu' nuk'a' y wakan. Quinitz'ama-pe, y titzu' chi can ja-wi ren. Roma xa ta jin jun espíritu anche'l ninojij rix, manak ta c'o nuch'acul. Y rix nitzu' chi ren c'o ronojel wiq'uin, xcha' ri Jesús chique.
40 Y cuando ri Jesús ru'in chic quiri' chique, xeruc'ut ri ruk'a-rakan chiquiwech.
41 Pero reje' man niquinimaj ta. Xa satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) roma ri niquitzu' y roma yalan yequicot. Y chi niquinimaj, ri Jesús xuc'utuj chique: ¿C'o juba' anchique nitej iwiq'uin chi nisipaj ta juba' chue? xcha'.
42 Y reje' xbequiya-pe che juba' sa'on quer y juba' cab ri c'a c'o pa cera.
43 Y raja' xuc'on y xutaj chiquiwech.
44 Y xu'ij chique: Cuando c'a jinc'o iwiq'uin, xin-ij chiwe chi can nic'atzin yenc'ulumaj ronojel ri je-tz'iban can chuij chupa rutzij ri Dios: Ri je-tz'iban can roma ri Moisés, ri je-tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can, y ri je-tz'iban can chupa ri libro ri ni'ix Salmos che.
45 C'ajari' raja' xu'on chique chi tiquibana' entender rutzij ri Dios ri tz'iban can.
46 Y xu'ij chique: Can quiri-wi tz'iban can chupa rutzij ri Dios, chi ren ri Cristo xtink'axaj sufrimiento, y can yicom-wi, y pa rox k'ij yic'astaj-pe,
47 y jec'o ri xquiebe pa nubi' ren chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios chique ri winak chech-ulef, y xtiqui'ij chique chi tiquiya' can ri mac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios, chi quiri' nicoch'otaj (nicuyutaj) quimac. Y ronojel ri' xtitiquier pa Jerusalem.
48 Y rix ri can xitzu', tik'alajij ronojel ri xitzu'.
49 Y can tic'oxaj utz ri nin-ij can chiwe, xcha' ri Jesús. Can xtintak-pe chiwe ri ru'in ri Nata' Dios chi nuya-pe chiwe; y ri ru'in raja' chi nuya' chiwe, ja ri Espíritu Santo. Y jari' ri xtiyo'n iwuchuk'a'. Y quixc'ue-ka we' pa tenemit Jerusalem c'a ri k'ij cuando xtika-pe ri Espíritu Santo, xcha' chique.
50 Y ri Jesús xeruc'uaj-e ri ru-discípulos c'a pa tenemit Betania. Y chiri', raja' xerutzekej ri ruk'a' chicaj, y xuc'utuj ru-bendición ri Dios pa quiwi' reje'.
51 Y Jesús jari' ri nu'on cuando can ja' xbe-e chiquiwech. Xcataj-e pa quiek'ik' y xuc'uax-e chicaj riq'uin ri Dios.
San Lucas 24 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 24:25-51 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

25 Entonces ri Jesús xuꞌej chica: ¡Ixreꞌ ix-nacanak, ruma man acunak ta pan ivánima ri quiꞌeꞌn can ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo!
26 ¿Man came quiꞌeꞌn ta can ijejeꞌ chi ri Cristo can nukꞌasaj sufrimiento, cꞌajareꞌ niꞌa chicaj chi nicꞌujieꞌ pa ru-gloria? xchaꞌ chica.
27 Y ri Jesús xutzꞌom cꞌa rubꞌixic chiquivach nojiel ri i-tzꞌibꞌan can chirij jajaꞌ, chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Xutzꞌom-el riqꞌuin ri i-rutzꞌibꞌan can ri Moisés, cꞌa riqꞌuin ri quitzꞌibꞌan can ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
28 Y antok xaꞌbꞌaka chupan ri aldea ri pacheꞌ ncaꞌa-ve, ri Jesús xuꞌon chi naj niꞌa-ve.
29 Y ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ xquiꞌan obligar chi ticꞌujie-ka quiqꞌuin y xquiꞌej cha: Cacꞌue-ka kiqꞌuin, ruma ya xkakꞌij-ka, y tarde chic, xaꞌchaꞌ cha. Y ri Jesús xuoc quiqꞌuin, chi nicꞌujie-ka quiqꞌuin.
30 Y antok i-tzꞌuyul chic apa chirij ri mesa quiqꞌuin, ri Jesús xucꞌan-apa ri simíta, xuꞌon bendecir, xuper y xuyaꞌ chica.
31 Entonces incheꞌl xa xjakataj ri quinakꞌavach, y xquitzꞌat chi xa ja ri Jesús ri cꞌo quiqꞌuin. Pero jajaꞌ xsach-el chiquivach.
32 Y ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ niquiꞌej chiquivach: Can ketzij chi jun-ve nunaꞌ ri kánima antok nkutzijuon oj-patanak, antok jajaꞌ nuꞌej ri ruchꞌabꞌal ri Dios chika, xaꞌchaꞌ.
33 Ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ ja xaꞌpalaj-el chirij ri mesa y xquitzꞌom bꞌay chi xaꞌtzalaj Jerusalén. Y xaꞌbꞌaquilaꞌ ri once (julajuj) discípulos quimaluon-quiꞌ y ri nicꞌaj chic ri icꞌo quiqꞌuin.
34 Y ri discípulos y ri nicꞌaj chic niquiꞌej: Ri Ajaf Jesús ketzij chi ya xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ y xucꞌut-riꞌ choch ri Simón.
35 Entonces ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ xquichol-apa ri xquiꞌan antok quitzꞌamuon bꞌay Emaús, y xquitzꞌat chi ja ri Jesús antok xuper ri simíta.
36 Y quinojiel ri quimaluon-quiꞌ, cꞌa ncaꞌtzijuon chirij ri Jesús, antok xquitzꞌat cꞌo chic chireꞌ chiquicajol, y xuꞌej chica: Paz iviqꞌuin, xchaꞌ chica.
37 Entonces ijejeꞌ altíra xquixiꞌij-quiꞌ y mareꞌ xquiꞌan pensar chi ri niquitzꞌat xa jun espíritu.
38 Pero ri Jesús xuꞌej chica: ¿Karruma xsach inoꞌj antok xinitzꞌat y xpa man otz ta pensamientos iviqꞌuin?
39 Titzꞌataꞌ ri nukꞌaꞌ y ri vakan. Quinitzꞌamaꞌ, y titzꞌataꞌ chi inreꞌ. Ruma xa ta in jun espíritu, man ta cꞌo nu-cuerpo y man ta cꞌo jeꞌ nubꞌakil. Y ixreꞌ ntitzꞌat chi inreꞌ cꞌo nojiel, xchaꞌ ri Jesús chica.
40 Y antok jajaꞌ ruꞌeꞌn chic quireꞌ chica, xucꞌut chiquivach ri rukꞌaꞌ y ri rakan.
41 Pero ijejeꞌ man niquinimaj ta, ruma xaꞌchapataj y ruma altíra ncaꞌquicuot. Y rumareꞌ ri Jesús xucꞌutuj chica: ¿Cꞌo jubꞌaꞌ ri chica nitij iviqꞌuin? xchaꞌ.
42 Entonces ijejeꞌ xquiyaꞌ cha jubꞌaꞌ sabꞌan car y jubꞌaꞌ miel.
43 Y jajaꞌ xucꞌan-apa y xutej chiquivach.
44 Y xuꞌej chica: Antok cꞌa incꞌo iviqꞌuin, xinꞌej chiva chi can nicꞌatzin chi nuꞌon cumplir nojiel ri tzꞌibꞌan can chuvij chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios: Ri tzꞌibꞌan can ruma ri Moisés, ri tzꞌibꞌan can cuma ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, y ri tzꞌibꞌan can chupan ri libro ri niꞌeꞌx Salmos cha.
45 Entonces xuꞌon chica chi tiꞌka pa quiveꞌ (tiquiꞌan entender) ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can.
46 Y xuꞌej chica: Can quireꞌ tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, chi ri Cristo nicꞌatzin chi xtukꞌasaj sufrimiento, y can xticon, y chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ,
47 y icꞌo ri xcaꞌa pa rubꞌeꞌ jajaꞌ chi xtiquitzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Dios chica ri vinak ri icꞌo chupan nojiel naciones, chi titzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y tiquibꞌanaꞌ ri nrajoꞌ jajaꞌ, chi quireꞌ niꞌan perdonar ri qui-pecados. Y xtitiquir-el Jerusalén.
48 Y ixreꞌ ri xitzꞌat nojiel, tiꞌej nojiel ri xitzꞌat.
49 Y tivaxaj otz ri niꞌej can chiva: Inreꞌ xtintak-pa chiva ri ranun prometer ri Nataꞌ Dios chi nuya-pa chiva; y ri ruꞌeꞌn jajaꞌ chi nuyaꞌ chiva, ja ri Espíritu Santo. Y jareꞌ ri xtiyoꞌn i-poder. Pero quixcꞌujieꞌ vaveꞌ pa tanamet Jerusalén hasta cꞌa antok xtika-pa ri Espíritu Santo, xchaꞌ chica.
50 Y ri Jesús xaꞌrucꞌuaj ri ru-discípulos cꞌa chupan ri aldea Betania. Y chireꞌ, xupilisaj ri rukꞌaꞌ chicaj, y xaꞌruꞌon bendecir.
51 Y ri Jesús antok cꞌa ja ncaꞌruꞌon bendecir, ja xpilisas-el y xucꞌuax-el chicaj riqꞌuin ri Dios.

San Lucas 24:25-51 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

25 Y ri Jesús nitzijon benak quiq'ui, xubij c'a chique: Nacanek. Ri iwánima riyix c'ayef (cuesta) juba' chi nunimaj ri quibin ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
26 ¿Ma quibin ta cami ca riye' chi ri Cristo can c'o wi chi nuk'axaj tijoj pokonal, y c'ac'ari' nibe chila' chicaj riche (rixin) chi nbec'oje' chic ruk'ij ruc'ojlen? xcha' chique.
27 Y ri Jesús xuchop c'a ruk'alajsaxic chiquiwech ri ye ca'i' achi'a' ri', ronojel ri ye tz'ibatal ca chrij Riya' chupan ri ruch'abel ri Dios. Xuchop c'a el riq'ui ri ye rutz'iban ca ri Moisés, c'a riq'ui ri quitz'iban ca ri nic'aj chic profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
28 Y tek xe'apon c'a ri pan aldea Emaús, ri Jesús xuben chi can choj nik'ax el.
29 Y riche (rixin) c'a chi can niquiben chare ri Jesús chi nicanaj ka quiq'ui, ri ca'i' achi'a' ri' xquibij c'a chare: Cacanaj ka kiq'ui, ruma ri k'ij xa xka yan ka, y xa can ntoc yan pe ri ak'a', xecha'. Y ri Jesús xoc c'a apo, riche (rixin) chi nic'oje' ka quiq'ui.
30 Y tek ye tz'uyul chic c'a apo pa mesa, ri Jesús xuc'om apo ri caxlan wey y tek ruc'utun chic ri rubendición ri Dios pa ruwi', xuwech'ela' c'a ri caxlan wey y xuya' chique.
31 Y can yac'ari' tek achi'el xjakatej ri runak' tak quiwech, y c'ac'ari' xquetamaj ruwech chi can ya wi ri Jesús ri c'o quiq'ui. Ri Jesús xmalomo' el chiquiwech.
32 Y ri ca'i' achi'a' ri' niquibila' c'a chiquiwech: Can kitzij wi chi can nuna' wi c'a juba' ri kánima tek yojtzijon ri yoj petenak, tek Riya' xuk'alajsaj chkawech ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca, xecha'.
33 Ri ca'i' achi'a' ri' can yac'ari' xeyacatej el ri pa mesa, y xquichop bey riche (rixin) chi xetzolin pa Jerusalem. Y xebequila' c'a ri julajuj discípulos y ri nic'aj chic ri can ye tzekelbey wi riche (rixin) ri Jesús, quimolon qui'.
34 Y ri discípulos y ri nic'aj chic niquibij c'a: Ri Ajaf Jesús can kitzij wi chi xc'astej el, y xuc'ut yan ri' chuwech ri Simón.
35 Y yac'ari' tek ri ca'i' achi'a' xquitzijoj apo ri xquic'ulwachij tek quichapon el bey pan Emaús, y xquetamaj ruwech chi can ya wi ri Jesús tek xeruwech' ri caxlan wey.
36 Y quinojel ri quimolon qui', c'a yetzijon na c'a chrij ri Jesús, y c'a tek xquitz'et, xa c'o chic chiri' chiquicojol, y xubij c'a chique: Ya ta c'a ri uxlanibel c'u'x ri xtic'oje' pa tak iwánima chi'iwonojel, xcha'.
37 Pero riye' xquich'ob chi ri niquitz'et xa ya c'a ri ánima riche (rixin) ri Jesús, rumari' sibilaj xquixibij qui'.
38 Yac'a ri Jesús xubij chique: ¿Achique ruma tek xsach ic'u'x tek xinitz'et y xpe re ch'obonic re' pa tak iwánima?
39 Que'itzu' re nuk'a' waken. Quinichapa' na pe', y xtitz'et chi can yin wi riyin. Ruma xa ta yin jun ánima achi'el ri nich'ob riyix, man ta c'o nuch'acul. Y riyix nitz'et chi riyin can c'o nuch'acul y c'o nubakil, xcha' ri Jesús chique.
40 Y tek ri Jesús rubin chic ka queri' chique, xeruc'ut c'a ri ruk'a' raken chiquiwech.
41 Yac'a riye' ma niquinimaj ta. Xa xquimey ruma ri niquitzu' y ruma ri quicoten. Y riche (rixin) chi niquinimaj, xpe ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Majun cami riche (rixin) nitij c'o iwuq'ui? xcha'.
42 Y riye' c'o c'a juba' sa'on car y juba' cab ri c'a c'o na pa rucera'il xquiya' chare.
43 Y Riya' xuc'ul y xuchop rutijic, riche (rixin) chi tiquitz'eta' chi can ya wi Riya' ri Jesús.
44 Y xubij c'a chique: Tek can c'a ma jane quicamisex ta, xinbij c'a chiwe ri xtink'axaj, y xinbij chuka' chiwe chi can rajawaxic chi nibanatej na ronojel ri ye tz'ibatal ca chuwij riyin chupan ri ruch'abel ri Dios, achi'el ri ye tz'ibatal ca ruma ri Moisés, ri ye tz'ibatal ca cuma ri nic'aj chic profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, y ri ye tz'ibatal ca chupan ri wuj Salmos rubi'.
45 C'ac'ari' Riya' xuben chique chi nik'ax c'a chiquiwech ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca.
46 Y xubij c'a chique: Can tz'ibatal wi ca, chi riyin ri Cristo c'o chi nk'axaj tijoj pokonal, y chi can yicom na wi, y pa rox k'ij yic'astej pe,
47 y chi yec'o ri xquebe pa nubi' riyin chutzijoxic ri ruch'abel ri Dios chique ri winek chuwech ronojel re ruwach'ulef, chi titzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios riche (rixin) chi nicuyutej quimac. Y nitiquiribex el re pa Jerusalem.
48 Y riyix ri can xitz'et, tik'alajsaj c'a ri xitz'et.
49 Y can tiwac'axaj c'a jabel re nbij ca chiwe, xcha' ri Jesús. Can xtintek c'a pe chiwe ri rutzujun (rusujun) ri Nata' Dios chi nuya' pe chiwe. Ri rutzujun (rusujun) c'a Riya' chiwe riyix, ya ri Lok'olaj Espíritu. Y yac'ari' ri xtoya'o ka iwuchuk'a'. Y can quixc'oje' c'a re wawe' pa tinamit Jerusalem c'a ya tek xtapon ri k'ij tek xtika pe ri Lok'olaj Espíritu, xcha' chique.
50 Y ri Jesús xeruc'uaj el ri rudiscípulos c'a pa tinamit Betania. Y chiri', Riya' xeruyec ri ruk'a' chicaj, y xeruben c'a bendecir.
51 Y ri Jesús ntajin c'a yeruben bendecir ri discípulos tek xujech el ri' chiquicojol. Yac'ari' tek xyacatej el pa cak'ik' y xuc'uex c'a el chila' chicaj riq'ui ri Dios.

Lucas 24:25-51 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

25 Y re Jesús nitzijon binak quiq'uin, xubij c'a chique: Yex can man ninojij-ta ba', xa man c'o-ta pan ivánma re quibin re je rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
26 Reje' quibin can che re Cristo tiene que nuk'asaj tijoj-pokonal, y c'are' niba chila' chicaj chin niya' ruk'ij, xcha' chique.
27 Y re Jesús xutz'am c'a rubixic chique andex ndel-va che tzij ronojel re je'tz'iban can chij reja' chupan re ruch'abal re Dios. Xutz'am-a riq'uin re je'rutz'iban can re Moisés, c'a riq'uin re quitz'iban chuka' re nic'aj chic rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
28 Y tak xe'bapon chupan re aldea rubini'an Emaús, re Jesús xuban che can choj nak'ax-a.
29 Y chin che nicanaj-ka quiq'uin, xe'pa re je ca'e' achi'a' re' xquibij cha: Cacanaj-ka kaq'uin, roma re k'ij xa xka-yan-ka, y xa nik'ukumar-yan-ka. Y re Jesús xoc-apo pa jay, chin nic'ue-ka quiq'uin.
30 Y tak je'tz'uyul chic-apo chach mesa, re Jesús xuc'am-apo re vay, y tak rutioxin chic cha re Dios, xupar re vay y xujach chiquivach.
31 Y c'are' ancha'l xa xjak re quinak'avach, y xquitamaj rach che can ja-va re Jesús c'o quiq'uin. Y can c'aja xquitz'at manak chic quiq'uin.
32 Y re je ca'e' achi'a' re' niquibila' c'a chiquivach: Can katzij-va che can nuna-va chic re kánma tak yojtzijon yojpitinak riq'uin, tak reja' xubij chaka andex ndel-va che tzij re ruch'abal re Dios.
33 Re je ca'e' achi'a' re' can jare' xe'yacataj-a re anche' je'tz'uyul-va, y xquitz'am-a bey chin ye'tzolaj pa Jerusalén. Y xe'bequivila' re je once discípulos y re nic'aj chic vinak re can xe'tzekelben-va richin re Jesús, quimalon-qui'.
34 Y re je once discípulos re' y re nic'aj chic vinak niquibij: Re Ajaf Jesús can xc'astaj-yan-va, y xuc'ut-yan-ri' chach re Simón Pedro.
35 Y jare' tak re je ca'e' achi'a' xquitzijoj-apo re xquic'alvachij po bey tak je'binak pan Emaús, y chuka' xquitamaj rach re Jesús tak xupar re vay.
36 Y conojel re quimalon-qui', c'a ye'tzijon chij re Jesús, tak xquitz'at c'o chic chire' chiquicojol, y xubij chique: Re ivánma can-ta otz nuna' roma yininiman chic.
37 Pero reje' xquinojij che re niquitz'at xa jun espíritu chin ánma, mare' camas xquixibij-qui'.
38 Pero re Jesús xubij chique: ¿Anchique roma tak xsatz ic'o'x tak xinitz'at y xinojij-ka itzel tak cosas?
39 Titz'eta' re nuk'a' y re vakan. Quinitz'ama-na-pa', y xtitz'at che can ja-va yen. Roma xe-ta yin ancha'l re xinojij chuij yen, man-ta c'o nu-cuerpo.
40 Y tak re Jesús rubin chic quire' chique, xe'ruc'ut re ruk'a' y chuka' re rakan chiquivach.
41 Pero reje' man niquinimaj-ta. Xa xsatz quic'o'x roma re niquitz'at y roma chuka' re ye'qui'cot. Y chin che niquinimaj, xpa re Jesús xuc'utuj chique: ¿C'o como jun andex chin nitij c'o iviq'uin chin niya-ta ba' chua? xcha'.
42 Y reje' xbequiya-pa jun pedazo sa'on car cha y ba' cab re c'a c'o xca' riq'uin.
43 Y reja' xuc'ul y xutz'am rutijic chiquivach, chin tiquitz'eta' che can ja-va reja' re Jesús.
44 Y xubij c'a chique: Tak c'a yinc'o iviq'uin antes che yinquimisas, ximbij chiva che tiene que ninc'alvachij ancha'l nubij ronojel re je'tz'iban can chuij chupan re ruch'abal re Dios, ancha'l re je'tz'iban can roma re Moisés, re je'tz'iban can coma re nic'aj chic rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, y re je'tz'iban can chupan re libro rubini'an Salmos.
45 C'are' reja' xuban chique chin xk'ax pa quive' re ruch'abal re Dios re tz'iban can.
46 Y xubij c'a chique, che chupan re ruch'abal re Dios tz'iban can ronojel re', che yen re Cristo tiene que nink'asaj tijoj-pokonal, y c'are' yinquimisas, y pa rox k'ij yinc'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
47 Y pa nube' yen re Cristo xtitzijos re ruch'abal re Dios chique re vinak chach re ruch'ulef, che tijalataj re quic'aslen chach re Dios y nicuyutaj re quimac. Y nitz'uc-pa pa Jerusalén.
48 Yex re can xitz'at ronojel re xe'banataj, can titzijoj c'a re xitz'at.
49 Y can tic'axaj c'a jabal re nimbij can chiva. Can xtintak-pa re rusujun re Nata' Dios. Re rusujun reja', ja re Espíritu Santo. Y jare' re xte'yi'o-ka poder chiva. Y can quixc'ue' c'a vova' pa tenemit Jerusalén c'aja re k'ij tak xtika-pa re Espíritu Santo, xcha' chique.
50 Y re Jesús xe'ruc'uaj-a re ru-discípulos c'a pa tenemit Betania. Y chire' reja' xe'ruyac ruk'a' chicaj y xuc'utuj re ru-bendición re Dios pa quive'.
51 Y re Jesús c'a ntajin-na chubanic quire' tak xyacataj-a chicaj pa cak'ik' roma xc'uax-a chicaj riq'uin re Dios.