Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 20:5-40 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 20:5-40 in GT:cak:Kaqchikel

5 Jac'a rije' niquichok'omayila' chiquivech y niqui'ij: Si xtika'ij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta.
6 Jac'a si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, chi jun tinamit nkojquic'ak che abaj, roma chiquivech rije', ri Juan can profeta vi.
7 Jac'ari' xqui'ij-apu che ri Jesús chi man queteman ta achique x-in che ri Juan chi querubana' bautizar ri vinak.
8 Y ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo xtin-en yin, man xtin-ij ta chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire', xcha'.
9 Jac'ari' tok ri Jesús quire' jun ejemplo xutz'uc rutzijosic chiquivech conojel: C'o jun achi xutic uva chuvech ri rujuyu', xuya' c'a can pa (k'uch, cuchubal) chique achi'a' ri xquesamajin ruvech y xbe layoj tiempo pa jun chic lugar.
10 Tok xril ruk'ijul, ri rajaf ri juyu' xutak-e jun rusamajinel quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu' richin c'o che ri uva niquiya-pe che. Pero rije' xa xquich'ey-pe ri samajinel y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che.
11 Ri rajaf ri juyu' xutak chic jun samajinel quiq'uin, pero ri yesamajin ruvech ri juyu', xa juye' ruvech xqui'en y xquich'ey-pe y man jun ruvech ri uva xquiya-pe che.
12 Ri rajaf ri juyu' xutak chic e jun rox samajinel, pero ja jun ri samajinel ri' socotajnak xcokotaj-pe.
13 Jac'ari' tok ri rajaf ri juyu' quire' xunojij: ¿Achique nin-en vacami? Nintak na c'a e ri nuc'ajol ri can ninjo'; riq'uin juba' tok xtiquitz'et chi ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, xqueniman chuvech, xcha-ka pa ránima.
14 Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu', tok xquitz'et chi ja ruc'ajol rajaf ri juyu' ri xeka quiq'uin, layoj xenojin pa ruvi' ri achique xtiqui'en, y xqui'ij: Jare' ntoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, kacamisaj, richin quiri' pa kak'a' roj nic'uje-vi can ri juyu', xecha'.
15 Xquelesaj c'a pe ruc'ajol rajaf ri juyu' chiri' chupan ri juyu' ri tiquil-vi ri uva y xquicamisaj. Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: ¿Achique cami xtu'on rajaf ri juyu' chique ri achi'a' ri'?
16 Rija' xtipe y xquerucamisaj, y ri juyu' xtuya' chic can pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' samajela', xcha' ri Jesús. Tok rije' xquic'axaj ronojel re', xqui'ij: ¡Man ta xtrojo' Dios chi quiri' nibanataj! xecha'.
17 Jac'a ri Jesús xerutz'et conojel, y xu'ij: Ti'ij na c'a chuve achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ri nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay.
18 Xa achique na jun xtitzak pa ruvi' ri abaj re', xtimulumu' chuvech. Jac'a ri achok chirij xtika-vi, nichiquicho' chuxe', xcha' ri Jesús.
19 Ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, ja hora ri' xcajo' xjel quik'a' chirij ri Jesús, roma xquina'ej chi xa chiquij rije' nich'o-vi ri ejemplo ri xutzijoj. Pero xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit.
20 Roma c'a ri', ec'o xequitak-pe ri niquibananej-apu chuvech ri Jesús chi can echojmilaj tak achi'a', pero xaxe richin niquiya-apu pa cuenta ri Jesús. Roma nicajo' chi can ta nika pa quik'a' riq'uin ri yerubila', richin quiri' niquijach pa ruk'a' ri achi c'o ruk'a' richin nu'on gobernar.
21 Ri xetak-apu riq'uin ri Jesús, xquic'utuj che: Tijonel, roj keteman chi rat pa ruchojmil yatzijon y pa ruchojmil ye'atijoj ri vinak. Y man na'an ta chi jun vinak más c'o ruk'ij que chuvech jun chic, xa pa ruchojmil nac'ut rubey ri Dios.
22 Ta'ij c'a chike: Ri impuesto ri nu'ij ri rey César chi tikatojo', ¿nuya' cami lugar ru-ley ri Dios chi nikatoj, o xa manak? xecha' che.
23 Jac'a ri Jesús reteman chi xa itzel tak no'oj c'o pa cánima chirij. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij chuvij chi nijo' yika pan ik'a'?
24 Tic'utu-pe jun méra chinuvech, xcha'. Jac'ari' xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. Richin ri rey César, xecha' che.
25 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: Tiya' che ri César ri can richin vi ri César y tiya' che ri Dios ri can richin vi ri Dios, xcha'.
26 Y man jun ch'abel xquil ri man ta pa ruchojmil xu'ij ri Jesús chiquivech. Can achique na xquina' xquic'axaj ri xu'ij, romari' man chic xech'o ta apu.
27 Ec'o c'a jujun achi'a' saduceos xe'ech'o riq'uin ri Jesús. Ri saduceos man niquinimaj ta chi ri anima'i' xquec'astaj chic, y romari' quire' c'a xquic'utuj che ri Jesús:
28 Tijonel, ri Moisés quire' rutz'iban can chike: Jun achi tok c'o jun ruchak' o runimal (nicom, niquen) e, nic'atzin chi rija' nic'ule' riq'uin ri ixok xmalcanij can, si ri ixok manak ral xc'uje', richin nic'uje' ral ri xa pa rubi' ri ámna niyo'ox-vi-ka.
29 Quiri' xbanataj jun bey quiq'uin vuku' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri na'ey xc'ule', pero (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'.
30 Ri ruca'n achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, pero xa (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'.
31 Xpe ri rox achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, y xa achel xqui'en-e ri eca'i' na'ey, quiri' mismo xu'on-e rija'. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e, y man jun xc'uje' ralc'ua'l riq'uin ri ixok.
32 Y pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok.
33 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok tok chi vuku' xe'oc-e rachijil? xecha' ri saduceos.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: Vave' choch'ulef ri vinak c'a yec'ule' na, y c'a niquiya' na quitzij richin c'ulubic.
35 Jac'a ri xtik'alajin pa quic'aslen chi can utz vi chi xtiyo'ox lugar chique chi xquec'uje' chupan ri jun chic apu tiempo, y chi yec'astaj-e chiquicojol ri anima'i', man chic xquec'ule' ta, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic.
36 Roma rije' manak chic ruk'a' ri camic chique, roma xa xque'oc achel ri ángeles y eralc'ua'l ri Dios roma yeyac-e chiquicojol ri anima'i'.
37 Jac'a chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. Roma hasta chupan ri rutz'iban can ri Moisés ri nich'o pa ruvi' ri (xulu-quiej, zarza), nik'alajin-vi tok nu'ij chi ri Dios can ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob.
38 Roma ri Dios man qui-Dios ta ri ecaminak, rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen. Roma chuvech rija' eq'ues chiconojel, xcha' ri Jesús.
39 Y c'o chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xqui'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, can kitzij vi ri xa'ij, xecha'.
40 Quiri' xqui'ij-apu, roma man chic xquicovij ta qui' richin c'o más xquic'utuj-apu che ri Jesús.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 20 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 20:5-40 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

5 Pero ri principal-i' tak sacerdotes, ri etamanela' y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a xtikabij chire re Jesús vacami? xecha-ka. Roma vi nikabij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richin, ri Jesús xtubij c'a chike chi achique c'a roma tok man xinimaj ta.
6 Y vi nikabij chi xa vinek xebin chire ri Juan chi tubana' queri', xquepe conojel vinek y xkojquicamisaj chi abej. Roma ri vinek can quetaman-vi chi ri Juan can xuk'alajirisaj-vi ri xbix chire roma ri Dios, xecha' c'a ka chiquivech.
7 Y c'ari' xquibij-apo chire ri Jesús chi man quetaman ta achique xbin chire ri Juan chi querubana' bautizar ri vinek, xecha'.
8 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Roma c'a rix man xixtiquir ta xibij chuve, que c'a chuka' ri' yin man xtinbij ta chive achique yoyon k'ij chuve richin yenbanala' quere', xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xuchop c'a nich'on chiquivech ri vinek. Xuchop rubixic jun c'ambel-tzij chique, y xubij c'a: Xc'oje' c'a jun achin ri xutic ruvech ri rulef riq'uin uva. Y c'ari' xuya' can pa kajic chique ca'i-oxi' samajela'. Y rija' xbe richin q'uiy tiempo.
10 Y ri rajaf ri ulef ri' xutek c'a jun raj-ic' achin quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, tok can tiempo chic richin chi niquiya' ri uva kajbel richin ri ulef. Jac'a tok xapon ri aj-ic' quiq'uin ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, re kajoy tak ulef re' xquichop c'a ri aj-ic' y xquich'ey, y man jun c'a uva xquiya-el pa ruk'a'.
11 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun raj-ic' achin chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa xquichop y xquich'ey. Q'uiy c'a ri xquibanala' y xquibila-el chire, y man jun chuka' uva kajbel richin ri ulef xquiya' ta el chire.
12 Pero ri rajaf ri ulef xutek chic c'a el jun raj-ic' achin chuc'amic ri uva kajbel richin ri ulef, pero can ja chuka' xuc'ulvachij. Xquisocola', y c'ari' xcokotaj-el.
13 Y pa ruq'uisibel c'a, ri rajaf ri ulef xubij: ¿Achique c'a xtintek-el? xcha'. Y rija' c'o c'a jun ruc'ajol ri janíla nrajo', y jari' ri xutek-el chuc'amic ri kajbel richin ri ulef. Roma ri rajaf ri ulef ri' xuch'ob chi ri achi'a' ri e kajayon ri rulef, riq'uin juba' can xqueniman-vi tok xtiquitz'et chi can ja ri c'ajolaxel ri napon.
14 Pero ri achi'a' ri e kajayon ri ulef, can xe xquitz'et ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef, xquibij c'a chiquivech: Jare' ri xtichinan can ronojel re ulef re kakajon vacami. ¿Achique roma man nikacamisaj? Richin queri' pa kak'a' roj nic'oje-vi can re ulef, xecha'.
15 Y can que vi c'a ri' xquiben. Xquelesaj-pe ri c'ajolaxel ri chiri' chupan ri rulef y xquicamisaj. C'ari' ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf-ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef?
16 Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic can pa kajic chique ch'aka' chic, xcha' ri Jesús. Tok ri vinek cac'axan chic ka ronojel re', xquibij: Man ta jun bey xtibanatej queri', xecha'.
17 Y ri Jesús xerutzu' c'a ri vinek, y xubij: ¿Achique cami nic'ulun-vi chi tzij ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can? Tok nubij: C'o c'a jun abej ri man xka' ta chiquivech ri ch'aka' banoy tak jay. Pero re abej re' can xch'acon-vi, roma re abej re' xa can c'o-vi ri xucusan chire ri jay richin chi ri jay ri' man nitzak ta, nicha', xcha' ri Jesús.
18 Y ri vinek c'a ri xtitzak chuvech re jun abej re', can xtuvulaj-ri' chuvech. Y ri vinek ri xtika' ri abej ri' chirij, can xtuque'ej c'a, xcha' ri Jesús.
19 Y ri principal-i' tak sacerdotes, y ri etamanela' chirij ri ley, can ja yan c'a ri' tok xcajo' yan niquichop-el ri Jesús, roma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel-tzij, xa chiquij rije' xch'on-vi. Pero man xquichop ta el, roma niquixibij-qui' chiquivech ri vinek ri ec'o riq'uin. Y xebe.
20 Y ri principal-i' tak sacerdotes y ri etamanela' ri' xequitek c'a pe ch'aka' chic achi'a' ri can choj ri quic'aslen nik'alajin, pero xa man e que ta ri'. Rije' xa nicajo' c'a niquiya' ta pa c'ayef ri Jesús, y nitzak ta pa quik'a' riq'uin ri ch'abel ri nubij. Y vi can nika' c'a ri Jesús pa quik'a', niquiya' pa ruk'a' ri k'atoy-tzij.
21 Y richin c'a chi niquiya' pa c'ayef ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chire: Rat ri at jun Tijonel, roj can ketaman-vi chi can kitzij ri natzijoj. Man naxibij ta avi' chuvech jun vinek, stape' janíla ruk'ij. Y can nac'ut-vi ri ruch'abel ri Dios pa rubeyal.
22 Tabij c'a chike: ¿Ruc'amon cami nikatoj ri alcaval ri nubij ri rey César ri c'o chi nikatoj, o xa man ruc'amon ta chi nikatoj chire? xecha' chire ri Jesús.
23 Pero ri Jesús can retaman-vi c'a ri niquinojij chirij. Romari' rija' xubij c'a chique: ¿Achique c'a roma rix nitej ik'ij richin yinitejtobej?
24 Tic'utu' c'a pe ri mero, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achok vachibel la'? ¿Y achok bi' chuka' la c'o chuvech la mero? Y rije' xquibij chire: Richin ri rey César, xecha'.
25 Y ri Jesús xubij c'a chique: Titojo' ri alcaval chire ri César riq'uin ri mero ri ruc'amon chi niya' chire rija'. Y tiya' chire ri Dios, ronojel ri ruc'amon chi niya' chire rija', xcha' ri Jesús chique.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun chire ri Jesús, man c'a xech'acon ta chirij, roma ri Jesús ronojel tzij pa rubeyal yerubila' chique chiquivech ri vinek. Y can achique la xquina' tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús chique. Y romari' man chic xech'on ta apo.
27 Y jac'ari' tok ch'aka' chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' xquec'astej chic pe. Y roma c'a ri' rije' xquibij chire ri Jesús:
28 Rat ri at jun Tijonel chuka', c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chave. Ri Moisés can rutz'iban-vi c'a can chike chi tok jun achin nuya' can ri rixjayil roma ri niquen-el (nicom-el) y man jun ralc'ual nic'oje' can, can jun c'a rach'alal rija' ri c'o chi nic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y vi can ec'o ralc'ual yec'oje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' noc ralc'ual ri caminek chic el.
29 Y rije' xquibij c'a: Que c'a ri' xec'oje' e vuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'.
30 Xpe ri ruca'n achin, ri rach'alal can ri achin ri caminek chic el, xc'ule' c'a riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' re achin re' xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'.
31 Ri rox achin xc'ule' c'a chuka' riq'uin ri malca'n-ixok, pero can achi'el ri xquic'ulvachij-el ri e ca'i' nabey rach'alal, can que chuka' ri' xuc'ulvachij-el rija'. Y che vuku' achi'a' cach'alal qui' quere' xquic'ulvachila-el. Y man jun c'a chique re vuku' achi'a' re' xec'oje' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisibel xquen c'a chuka' el (xcom c'a chuka' el) ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Chuvech re ruvach'ulef, ri vinek can c'a yec'ule' na c'a y can c'a yeyatej na quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'.
35 Jac'a ri e caminaki' chic el, manek chic c'ulubic chiquivech. Romari' ri xquec'astej-el y yo'on k'ij chique richin yebe chila' chicaj, man xquec'ule' ta chic, ni man xqueyatej ta chuka' el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'.
36 Roma rije' man chic xtapon ta ri camic quiq'uin, roma xque'oc achi'el ri ángeles y chuka' e ralc'ual ri Dios roma e c'astajinek chic el.
37 Y ri caminaki' can yec'astej-vi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y xrac'axaj tok xubij ri Dios: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha'.
38 Y vi ta rije' e caminaki' richin jantape', y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin ta ri caminaki'. Roma chuvech ri Dios rije' can e q'ues vi, xcha' ri Jesús.
39 Y ec'o c'a chique ri etamanela' chirij ri ley ri xquibij chire ri Jesús: Tijonel, xecha' chire. Can kitzij vi ri xabij, xecha'.
40 Y man chic c'a xquiben ta covil richin c'o ta xquic'utuj-apo chire ri Jesús.

San Lucas 20:5-40 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

5 Pero ri más nimalüj tak sacerdotes, ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabij chin ri Jesús vocomi? xquibij-ka. Roma si nkabij que ri Juan ja ri Dios takayon-pe chin, ri Jesús nbij c'a cheke que achique c'a roma tok man xitakej tüj.
6 Y si nkabij que xa vinük xebin chin ri Juan que tubana' quiri', nyepu'u conojel vinük chikij y nkujquicamsaj chi abüj. Roma ri vinük quetaman-vi que ri Juan xuk'alajrisaj-vi ri xbix chin roma ri Dios, xquibij-ka chiquivüch.
7 Y c'ateri' xquibij-apu chin ri Jesús que man quetaman tüj achique xbin chin ri Juan que querubana' bautizar ri vinük, xquibij.
8 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Roma c'a rix man xixtiquer tüj xibij chuve, quiri' c'a yin chuka' man ninbij tüj chive achique yo'on k'ij chuve richin nyenbanala' quere', xbij ri Jesús.
9 Y ri Jesús xutz'om c'a nch'o chiquivüch ri vinük. Xutz'om rubixic jun ejemplo cheque, y xbij c'a: C'o c'a jun achi ri xutic ruvüch ri rulef riq'uin uva. Y c'ateri' xuya' can pa kajic cheque ca'i-oxi' samajela'. Y rija' xbe richin q'uiy tiempo.
10 Y ri rajaf ri ulef ri' xutük c'a jun raj-ic' achi quiq'uin ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, tok tiempo chic richin que nquiya' ri uva kajbül richin ri ulef. Jac'a tok xapon ri aj-ic' quiq'uin ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef ri' xquitz'om c'a ri aj-ic' y xquich'ey, y man jun c'a uva xquiya-e chin.
11 Y ri rajaf ri ulef xutük chic jun raj-ic' achi chuc'amic ruvüch ri uva kajbül richin ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa xquitz'om y xquich'ey. Q'uiy c'a ri xquibanala' y xquibila-e chin, y chuka' man jun ruvüch ri uva kajbül richin ri ulef xquiya' ta e chin.
12 Pero ri rajaf ri ulef xutük chic c'a e jun raj-ic' achi chuc'amic ri uva kajbül richin ri ulef, pero ja quiri' chuka' xuc'ulachij. Xquisocola', y c'ateri' xcokotaj-e.
13 Y pa ruq'uisbül c'a, ri rajaf ri ulef xbij: ¿Achique c'a nintük-e? xbij. Y rija' c'o c'a jun ruc'ajol ri juis nrajo', y jari' ri xutük-e chuc'amic ri uva, kajbül richin ri ulef. Roma ri rajaf ri ulef ri' xunuc-ka que ri achi'a' ri ye kajayon ri rulef, riq'uin ba' nquitakej-vi tok nquitz'et que ja ri c'ajol ri napon.
14 Pero ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, xe xquitz'et ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef, xquibij c'a chiquivüch: Jare' ri nchinan can ronojel ri ulef ri kakajon vocomi. ¿Achique roma man nkacamsaj? Richin quiri' pa kak'a' roj nc'uje-vi can ri ulef, xquibij.
15 Y quiri' vi c'a xquibün. Xquelesaj-pe ri c'ajol chiri' chupan ri rulef y xquicamsaj. C'ateri' ri Jesús xbij: ¿Achique comi nbün ri rajaf-ulef quiq'uin ri achi'a' kajoy tak ulef?
16 Ri rajaf ri ulef npu'u c'a y nyerucamsaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef nuya' chic can pa kajic cheque ch'aka chic, xbij ri Jesús. Tok ri vinük cac'axan chic ka ronojel ri', xquibij: Man jun bey nbanatüj ta quiri', xquibij.
17 Y ri Jesús xerutz'eta' c'a ri vinük, y xbij: ¿Achique comi ntel chi tzij que nbij chupan ri rutzij ri Dios ri tz'iban can? Tok nbij: C'o c'a jun abüj ri man xka' tüj chiquivüch ri ch'aka banuy tak jay. Pero ri abüj ri' xch'acon-vi, roma ri abüj ri' xa c'o-vi ri xucusan chin, richin xbün ri jay y richin que ri jay ri' man ntzak tüj, nbij, xbij ri Jesús.
18 Y ri vinük c'a ri ntzak chuvüch ri jun abüj ri', nupaxij-ri' chuvüch. Y ri vinük ri xtitzak ri abüj ri' chirij, nuque'ej c'a, xbij ri Jesús.
19 Y ri más nimalüj tak sacerdotes, y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ja yan c'a ri' tok xcajo' ta rije' nquitz'om-e ri Jesús, roma nquinabej que ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerucusaj chupan ri ejemplo, xa chiquij rije' xch'o-vi. Pero man xquitz'om tüj e, roma xa nquixbij-qui' chiquivüch ri vinük ri yec'o riq'uin ri Jesús, xa xebe.
20 Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri' xequitük c'a pe ch'aka chic achi'a' ri choj ri quic'aslen nk'alajin, pero xa man ye quiri' tüj. Rije' xa ncajo' c'a nquiya' ta pa c'ayuf ri Jesús, y ntzak ta pa quik'a' riq'uin ri tzij ri nbij. Y si ntzak c'a ri Jesús pa quik'a', nquiya' pa ruk'a' ri gobernador.
21 Y richin c'a que nquiya' pa c'ayuf ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chin: Rat ri rat jun Maestro, roj ketaman-vi que ketzij ri natzijoj. Man naxbij tüj avi' chuvüch jun vinük, stape' (aunque) juis ruk'ij. Y nac'ut-vi ri rutzij ri Dios pa rubeyal.
22 Tabij c'a cheke: ¿C'uluman comi nkatoj ri alcaval ri nbij ri rey César ri nc'atzinej que nkatoj, o xa man c'uluman tüj que nkatoj chin? xquibij chin ri Jesús.
23 Pero ri Jesús retaman-vi c'a ri nquinuc chirij rija'. Romari' rija' xbij c'a cheque: ¿Achique c'a roma rix nitij ik'ij richin nquinitij yin?
24 Tic'utu' c'a pe ri tumin, xbij. Y ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achique chok vachbül la'? ¿Y achique chok bi' chuka' la c'o chuvüch la tumin? Y rije' xquibij chin: Richin ri rey César, xquibij.
25 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Titojo' ri alcaval chin ri César riq'uin ri tumin ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios, ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús cheque.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun chin ri Jesús, man jun chic c'a xech'acon tüj chirij, roma ri Jesús ronojel tzij pa rubeyal nyerubila' cheque chiquivüch ri vinük. Y xe' xquica'yej tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque. Y romari' man xech'o tüj chic apu.
27 Y jari' tok ch'aka cheque ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' man nquitakej tüj c'a que ri caminaki' nyec'astüj chic pe. Y roma c'a ri' rije' xquibij chin ri Jesús:
28 Rat ri rat jun Maestro chuka', c'o c'a jun ri nkajo' nkac'utuj chave. Ri Moisés rutz'iban-vi can c'a cheke que tok jun achi nuya' can ri rixjayil roma ri ncom-e y man jun ralc'ual nuya' can, jun c'a runimal-ruchak' rija' nc'atzinej que nc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin quiri' nyec'uje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y si yec'o ralc'ual ncanaj riq'uin ri ixok, ri nabey ala' ntoc ralc'ual ri camnük chic e.
29 Y rije' xquibij c'a: Quiri' c'a xec'uje' ye siete achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xuya' can.
30 Xpu'u ri ruca'n achi, ri ruchak' can ri achi ri camnük chic e, xc'ule' c'a riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom-e, y man jun ralc'ual xuya' can.
31 Ri rox achi xc'ule' c'a chuka' riq'uin ri malca'n-ixok, pero cachi'el ri xquic'ulachij-e ri ye ca'i' nabey runimal, quiri' chuka' xuc'ulachij-e rija'. Y chi siete achi'a' quichak'-qui' quiri' xquic'ulachila-e. Y man jun c'a cheque ri siete achi'a' ri' xuya' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbül xcom e ri ixok chuka'.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon c'a ri k'ij ri', ¿achique c'a chok rixjayil c'a ntoc ri ixok ri'? Roma chi siete achi'a' quichak'-qui' xec'uje' riq'uin, xquibij.
34 Y ri Jesús jari' tok xbij cheque: Chuvüch ri ruch'ulef, ri vinük c'a nyec'ule' na c'a y c'a nyeyo'on na quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'.
35 Jac'a ri ye caminaki' chic e, manak chic c'ulubic chiquivüch. Romari' ri nyec'astüj-e y yo'on k'ij cheque richin nyebe chila' chicaj, man nyec'ule' tüj chic, nixta man nquiya' tüj e chuka' quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'.
36 Roma rije' man napon tüj chic ri camic quiq'uin, roma nye'oc cachi'el ri ángeles y chuka' ye ralc'ual ri Dios roma ye c'astajnük chic e.
37 Y ri caminaki' nyec'astüj-vi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nc'at, y xrac'axaj tok xbij ri Dios: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xbij.
38 Y si ta rije' ye camnük chi jumul, y xa man ta nyec'astüj pe jun bey chic, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin tüj ri caminaki'. Roma chuvüch ri Dios rije' ye c'üs vi, xbij ri Jesús.
39 Y yec'o c'a cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri xquibij chin ri Jesús: Maestro, xquibij chin. Ketzij vi ri xabij, xquibij.
40 Y man xquibün tüj chic c'a xquicovij-qui' richin c'o ta xquic'utuj-apu chin ri Jesús.

San Lucas 20:5-40 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

5 Pero ri nimalaj tak sacerdotes, ri maestros y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Anchique naka'ij che ri Jesús cami? xecha-ka. Roma xa naka'ij che chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe richi, ri Jesús xtu'ij chake chi anchique roma man xkanimaj ta rutzij.
6 Y xa naka'ij che chi ja ri winak xe'in che ri Juan chi tu'ona' quiri', xquiepe conojel winak y xkojquicamisaj che abaj. Roma ri winak can quieta'n chi ri Juan can xuk'alajij-wi ri x-ix che roma ri Dios, xecha-ka chiquiwech.
7 Y c'ajari' xqui'ij-apo che ri Jesús chi reje' man quieta'n ta ancu'x (anchique) x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak, xecha'.
8 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Roma rix man xixtiquier ta xi'ij chue, ren man xtin-ij ta chuka' chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben quiere', xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xch'o'n chiquiwech ri winak, y xutzijoj jun ejemplo chique y xu'ij: Xc'ue' jun achi ri xutic uva pa rulef. Y xuya' can pa kajic chique jujun achi'a'. Y raja' xbe q'uiy tiempo.
10 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak-pe jun rusamajel quiq'uin ri achi'a' ri quikajon ri ulef chi neruc'utuj-pe ri uva, roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef. Pero cuando xapon ri samajel quiq'uin ri achi'a' ri', xquitz'om ri samajel y xquich'ey, y man jun uva xquiya-e che.
11 Y ri rajaf ri ulef xutak jun chic rusamajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef. Pero ri achi'a' ri' xquitz'om chuka' ri samajel ri' y xquich'ey. Can pokon xqui'en y xqui'ij-e che, y chuka' man jun uva richi ri ulef xquiya-e che.
12 Ri rajaf ri ulef xutak jun rox samajel chi neruc'ama' juba' uva richi ri ulef, pero can quiri' chuka' xuc'ulumaj. Xquisocola-e, y xquikotaj-e.
13 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ri ulef xu'ij-ka: ¿Anchique xtin-en cami? xcha'. Y raja' c'o jun ralc'ual ri yalan nrojo', y jari' ri xutak-e chi neruc'ama' ri uva richi ri ulef. Roma raja' xunojij-ka chi ri achi'a' ri quikajon ri ulef, xquieniman cuando xtiquitzu' chi ja ri ralc'ual ri napon.
14 Pero ri achi'a' ri quikajon ri ulef, can xe xquitzu' ri ralc'ual ri rajaf ri ulef, xqui'ij chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue' can ri ulef, xecha'.
15 Y can quiri' xqui'en. Xquilesaj-e ri ralc'ual chiri' chupa ri rulef y xquicamisaj. Y ri Jesús xu'ij: ¿Anchique como xtu'on ri rajaf ri ulef chique ri achi'a' ri'?
16 Ri rajaf ri ulef xtipe y xquierucamisaj, y ri ulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic, xcha' ri Jesús. Cuando ri winak quic'oxan chic ronojel re', xqui'ij: Can man ta quiri' xtibanataj kaq'uin roj, xecha-ka.
17 Y ri Jesús xerutzu' ri winak, y xu'ij: ¿Anchique como nrojo' nu'ij chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can? ri nu'ij: C'o jun Abaj ri man xka ta chiquiwech ri achi'a' ri je banoy-jay. Pero xa ja ri Abaj ri' ri xc'atzin, roma can jari' ri xcuses chi quiri' ri jay man nitzak ta, xcha' ri Jesús.
18 Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtitzak parui' ri jun Abaj re', can jumul xtimulumu'. Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtika ri Abaj re' chirij, can xtuquie'j jumul, xcha' ri Jesús.
19 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley, can ja' yan xquijo' niquitz'om-e ri Jesús, roma xquina'ej chi ri achi'a' kajoy-ulef ri xerunataj chupa ri ejemplo, xa chiquij reje' xch'o'n-wi. Pero man xquitz'om ta, roma niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak ri jec'o riq'uin. Y quiri' xebe.
20 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros ri' xequitak-pe ch'aka chic achi'a' ri can anche'l chojmilaj tak winak yetzu'n, pero xa man quiri' ta. Reje' xa c'o niquijo' niquic'utuj che ri Jesús, chi quiri' nitzak ta pa quik'a' roma ri tzij ri yeru'ij. Y xa nika ri Jesús pa quik'a', niquijach pa ruk'a' ri gobernador.
21 Y chi niqui'en quiri' che ri Jesús, ri achi'a' ri' xquic'utuj che: Ret ri jat jun Maestro, roj can keta'n chi can ketzij ri natzijoj. Man naxi'j ta awi' chech jun winak, más que can yalan ruk'ij. Y can nac'ut-wi rutzij ri Dios y can ja-wi rubixic na'an che.
22 Ta'ij chake: ¿Utz como nakatoj ri impuestos ri nu'ij ri rey César, o xa man utz ta? xecha' che ri Jesús.
23 Pero ri Jesús can reta'n-wi ri niquinojij chirij, romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix nitaj ik'ij chi yinitojtobej?
24 Tic'utu' ri mero chinuech, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj: ¿Anchok rupalaj y anchok rubi' ri c'o chech la mero? Y reje' xqui'ij che: Chi ri rey César, xecha'.
25 Y ri Jesús xu'ij chique: Tiya' che ri César ri can richi-wi ri César, y tiya' che ri Dios ri can richi-wi ri Dios, xcha' ri Jesús chique.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun ri' che ri Jesús, man xetiquier ta chirij, roma ri Jesús ronojel tzij can pa rubeyal-wi yeru'ij chique, chiquiwech ri winak. Y can anchique la xquina' cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús chique. Romari' man chic xech'o'n ta apo che.
27 Y jec'o jujun chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man niquinimaj ta chi ri caminaki' can xquiec'astaj chic pe. Y romari' reje' xqui'ij che ri Jesús:
28 Ret ri jat jun Maestro, roj chuka' c'o nakajo' nakac'utuj chawe. Ri Moisés can rutz'iban-wi can chake chi cuando jun achi nuya' can ri raxayil roma nicom-e, y xa man jun ralc'ual nic'ue' can, jun rach'alal ri caminak achi ri' tic'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, chi quiri' yec'ue' ralc'ual riq'uin ri malca'n-ixok. Y xa can jec'o ralc'ual yec'ue' riq'uin ri ixok, ri na'ey ala' ntoc ralc'ual ri achi ri caminak chic e.
29 Y reje' xqui'ij: Xec'ue' je wuku' achi'a' cach'alal qui'. Ri na'ey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue' can.
30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ri caminak, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero raja' chuka' xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'.
31 Ri rox achi xc'ule' chuka' riq'uin ri ixok ri', pero xa anche'l xquic'ulumaj ri ca'i' na'ey chech raja', quiri' chuka' xuc'ulumaj-e raja'. Y ri wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xqui'en-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xec'ue' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xtoc ri ixok re'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique: We' chech-ulef, ri achi'a' y ri ixoki' yec'ule'.
35 Pero riq'uin ri camic niq'uis ronojel ri'. Romari' ri caminaki' ri xquiec'astaj-pe y can nuc'ul yebe chicaj, man xquiec'ule' ta chic chuka'.
36 Roma reje' xquiec'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' y xtek'alajin chi can je ralc'ual-wi ri Dios, y man xquiecom ta chic roma xquie'oc anche'l ri ángeles.
37 Y ri caminaki' can yec'astaj-wi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupa rutzij ri Dios, cuando raja' xutzu' ri jun k'ayis c'o ruq'uixal ri rubinan zarza ri nic'at, y xuc'oxaj cuando ri Dios xu'ij: Ja ren ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob, xcha'.
38 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo, y xa reje' man yec'astaj ta chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Roma chech ri Dios reje' can je q'ues-wi, xcha' ri Jesús.
39 Y jec'o chique ri maestros chi ri ley xqui'ij-apo che ri Jesús: Maestro, can ketzij-wi ri xa'ij, xecha'.
40 Y man xqui'en ta chic cowil chi c'o ta anchique xquic'utuj ta apo che ri Jesús.
San Lucas 20 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 20:5-40 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

5 Entonces ri principales sacerdotes, ri achiꞌaꞌ escribas y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, xquiꞌej-ka chiquivach: Xa nakaꞌej chi ri Juan ja ri Dios ri takayuon-pa richin, ri Jesús xtuꞌej chika: ¿Karruma man xinimaj ta?
6 Y xa nakaꞌej chi ja ri achiꞌaꞌ xaꞌeꞌn cha ri Juan chi tubꞌanaꞌ quireꞌ, xcaꞌpa quinojiel ri vinak y xkojquiquimisaj cha abꞌaj, ruma ri vinak cataꞌn chi ri Juan jun profeta, xaꞌcha-ka chiquivach.
7 Y cꞌajareꞌ xquiꞌej-apa cha ri Jesús chi man cataꞌn ta ri chica xꞌeꞌn cha ri Juan chi xaꞌruꞌon bautizar ri vinak.
8 Y ri Jesús xuꞌej chica: Inreꞌ jeꞌ man xtinꞌej ta chiva chica autoridad cꞌo pa nukꞌaꞌ chi ncaꞌnꞌan quireꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
9 Y ri Jesús xutzꞌom cꞌa rutzijoxic chiquivach ri vinak jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) y xuꞌej: Cꞌo cꞌa jun ache ri xutic uva pa rulief, xuyaꞌ can pa kajic chica nicꞌaj aj-samajiel, y jajaꞌ xꞌa qꞌuiy tiempo.
10 Y antok xalka ri tiempo richin ri cosecha, ri rajaf ri ulief xutak-pa jun rusamajiel quiqꞌuin ri i-kajayuon ri rulief, richin chi niquiya-el ri uva kajbꞌal richin ri ulief. Pero ri achiꞌaꞌ ri i-kajayuon ri rulief xa xquichꞌey, y man jun uva xquiya-el cha.
11 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun rusamajiel. Pero xa xquitzꞌom jeꞌ ri samajiel reꞌ y xquichꞌey. Y chica-na ri xcajoꞌ xquiꞌan-el cha, y man jun jeꞌ uva xquiya-el cha.
12 Ri rajaf ri ulief xutak chic pa jun ruox rusamajiel, pero ri achiꞌaꞌ ri i-kajayuon ri ulief, quireꞌ jeꞌ xquiꞌan cha. Xquisoc-el, y después xquitarariej-el.
13 Entonces ri rajaf ri ulief xuꞌej-ka: ¿Chica xtinꞌan vacame? Nitak-el ri nucꞌajuol ri altíra nivajoꞌ. Talvez antok xtiquitzꞌat chi ja ri nucꞌajuol ri xtiꞌka, xtiquiꞌan respetar.
14 Pero ri achiꞌaꞌ reꞌ, antok xquitzꞌat chi ja ri rucꞌajuol ri rajaf ri ulief ri xalka, xquiꞌej-ka chiquivach: Jareꞌ ri xtuoc can rajaf nojiel ri ulief ri kakajuon, quixam-pa, kaquimisaj, chi quireꞌ pa kakꞌaꞌ ojreꞌ nicꞌujieꞌ can ri ulief, xaꞌchaꞌ.
15 Y juviera ri ulief ri ticuon uva choch, xbꞌaquicꞌakaꞌ y xquiquimisaj. ¿Chica came xtuꞌon ri rajaf ri ulief ri ticuon uva choch chica ri achiꞌaꞌ reꞌ?
16 Ri rajaf ri ulief xtipa y xcaꞌruquimisaj ri achiꞌaꞌ reꞌ, y ri rulief xtuyaꞌ chic pa kajic chica nicꞌaj chic, xchaꞌ ri Jesús. Antok ri vinak caxan chic nojiel reꞌ, xquiꞌej: ¡Man ta quireꞌ xtibꞌanataj kiqꞌuin ojreꞌ! xaꞌcha-ka.
17 Y ri Jesús xaꞌrucaꞌyiej ri vinak, y xuꞌej: ¿Chica came nrajoꞌ nuꞌej chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can? Antok nuꞌej: Ri Abꞌaj ri man xka ta chiquivach ri achiꞌaꞌ ri i-bꞌanoy-jay, xa jareꞌ ri xyoꞌx ri lugar ri más nicꞌatzin chi quireꞌ ri jay man nitzak ta, xchaꞌ ri Jesús.
18 Y chica-na vinak ri xtitzak choch la Abꞌaj la, can xtimulumuꞌ. Y chica-na vinak ri xtika la Abꞌaj la chirij, can xtuyitzꞌ cꞌa, xchaꞌ ri Jesús.
19 Y ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ escribas can ta xcajoꞌ xquitzꞌom yan el ri Jesús, ruma xbꞌaka pa quiveꞌ (xa xquiꞌan entender) chi xa chiquij ijejeꞌ xuꞌej ri parábola (cꞌambꞌal-tzij). Pero man xquiꞌan ta, ruma xquixiꞌij-quiꞌ chiquivach ri vinak.
20 Y ri achiꞌaꞌ reꞌ xaꞌquitak nicꞌaj chic achiꞌaꞌ ri can incheꞌl choj ri quicꞌaslien nikꞌalajin, pero xa man quireꞌ ta. Ijejeꞌ nicajoꞌ chi ri Jesús nitzak ta pa quikꞌaꞌ riqꞌuin ri tzij ri ncaꞌruꞌej, chi quireꞌ niquijach pa rukꞌaꞌ ri gobernador.
21 Y ri achiꞌaꞌ reꞌ xquicꞌutuj cha ri Jesús: Maestro, ojreꞌ kataꞌn chi joꞌc ri ketzij ri natzijuoj. Man naxiꞌij ta aviꞌ choch jun vinak mesque altíra rukꞌij. Y nacꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios y can ja-ve rubꞌixic naꞌan cha.
22 Taꞌej chika: ¿Otz nakatoj ri impuestos ri nuꞌej ri rey César, o xa man otz ta? xaꞌchaꞌ cha.
23 Pero ri Jesús can rataꞌn ri niquiꞌan pensar chirij, rumareꞌ jajaꞌ xuꞌej chica: ¿Karruma nquiniꞌan tentar?
24 Ticꞌutu-pa ri moneda chinoch. ¿Choj palaj y choj bꞌeꞌ ri cꞌo choch? xchaꞌ chica. Y ijejeꞌ xquiꞌej cha: Richin ri rey César, xaꞌchaꞌ cha.
25 Y ri Jesús xuꞌej chica: Tiyaꞌ cꞌa cha ri César ri can richin ri César, y tiyaꞌ cha ri Dios ri can richin ri Dios, xchaꞌ ri Jesús chica.
26 Y ri achiꞌaꞌ ri xaꞌcꞌutun cha ri Jesús man xaꞌtiquir ta chirij, ruma nojiel tzij pa ruchojmil xuꞌej chica chiquivach ri vinak. Y can vor chica xquinaꞌ antok xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús chica. Rumareꞌ man chic xaꞌchꞌoꞌ ta apa cha.
27 Y icꞌo nicꞌaj achiꞌaꞌ saduceos xaꞌlka riqꞌuin ri Jesús. Ri achiꞌaꞌ reꞌ man niquinimaj ta chi ri quiminakiꞌ can xcaꞌcꞌastaj-pa, y rumareꞌ ijejeꞌ xquicꞌutuj cha ri Jesús:
28 Maestro, ri Moisés rutzꞌibꞌan can chika: Xa cꞌo jun ache nicon-el nuyaꞌ can ri raxjayil y xa man jun ralcꞌual nicꞌujieꞌ can, jun ruchakꞌ o runimal ticꞌulieꞌ riqꞌuin ri raxjayil, richin quireꞌ ncaꞌcꞌujieꞌ ralcꞌual ri quiminak chic el.
29 Y ijejeꞌ xquiꞌej cꞌa: Xaꞌcꞌujieꞌ i-siete (ivukuꞌ) ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ. Ri naꞌay xcꞌulieꞌ, pero xcon-el y man jun ralcꞌual xcꞌujieꞌ can.
30 Y ri rucaꞌn, xcꞌulieꞌ riqꞌuin ri malcaꞌn-ixok. Pero xcon-el jeꞌ y man jun ralcꞌual xcꞌujieꞌ can.
31 Ri ruox xcꞌulieꞌ jeꞌ riqꞌuin ri malcaꞌn-ixok y xcon jeꞌ. Quireꞌ xquiꞌan-el ri i-siete (ivukuꞌ) ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ. Y man jun chiquivach ri i-siete (ivukuꞌ) reꞌ xcꞌujieꞌ ta can ralcꞌual.
32 Y pa ruqꞌuisbꞌal xcon jeꞌ ri ixok.
33 Y ri achiꞌaꞌ saduceos xquicꞌutuj cha ri Jesús: Antok xtalka ri kꞌij chi xcaꞌcꞌastaj-pa ri quiminakiꞌ, ¿choj axjayil xtuoc ri ixok reꞌ? Ruma ri i-siete (ivukuꞌ) ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ xuoc caxjayil, xaꞌchaꞌ.
34 Entonces ri Jesús xuꞌej chica: Vaveꞌ choch-ulief, ri vinak ncaꞌcꞌulieꞌ y ncaꞌyoꞌx chi ncaꞌcꞌulieꞌ.
35 Pero ri i-quiminak-el ri yoꞌn lugar chica richin ncaꞌa chicaj, y chi ncaꞌcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, man xcaꞌcꞌulieꞌ ta chic, ni man xcaꞌyoꞌx ta chi xcaꞌcꞌulieꞌ.
36 Ijejeꞌ man chic ncaꞌcon ta, ruma i-junan quiqꞌuin ri ángeles y can i-ralcꞌual ri Dios ruma i-cꞌastajnak-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
37 Pero riqꞌuin ri quiminakiꞌ ri xcaꞌcꞌastaj-pa, hasta ri Moisés xucꞌut can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, antok jajaꞌ xutzꞌat ri jun kꞌayis cꞌo ruqꞌuixal ri rubꞌinan zarza ri nicꞌat, y xraꞌxaj antok ri Dios xuꞌej: Inreꞌ in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob, xchaꞌ.
38 Ruma ri Dios man Qui-Dios ta quiminakiꞌ, xa Qui-Dios ri icꞌas. Mareꞌ choch ri Dios ijejeꞌ can icꞌas.
39 Y icꞌo chiquivach ri achiꞌaꞌ escribas xquiꞌej cha ri Jesús: Maestro, can ketzij ri xaꞌej, xaꞌchaꞌ.
40 Y man jun chic xutzꞌom rucovil chi xucꞌutuj más cha ri Jesús.

San Lucas 20:5-40 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

5 Yac'a ri principali' tak sacerdotes, ri aj tz'iba' y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, xquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a xtikabij chare wacami? xecha' ka. Ruma wi nikabij chi ri Juan ya ri Dios ri takayon pe, ri Jesús xa xtubij c'a chake chi achique c'a ruma tek ma xinimaj ta ri xubij.
6 Y wi nikabij chi xa winek xebin chare ri Juan chi xuben queri', xquepe quinojel ri winek y xkojquiq'uek chi abej. Ruma chi ri winek can quetaman wi chi ri Juan can jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios, xecha' c'a ka chiquiwech.
7 Yac'ari' tek xquibij apo chare ri Jesús chi ma quetaman ta achique xbin chare ri Juan chi xeruben bautizar ri winek.
8 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Ruma c'a chi riyix ma xixcowin ta xibij chuwe, queri' c'a chuka' riyin ma xtinbij ta chiwe achique yayon k'atbel tzij pa nuk'a' chi yicowin yenbanala' quere', xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xuchop c'a rubixic jun c'ambel tzij chique ri winek, y xubij c'a: Xc'oje' c'a jun achi ri xutic ruwech ri rulef riq'ui uva. Y c'ac'ari' xuya' ca pa kajic chique ca'i' oxi' mozos. Y riya' xbe el riche (rixin) q'uiy tiempo.
10 Y ri rajaf ri ulef ri' xutek c'a jun rumozo quiq'ui ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, tek can ruk'ijul chic riche (rixin) chi niquiya' ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Yac'a tek xapon ri mozo quiq'ui ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, ri kajoy tak ulef ri' xquichop c'a ri mozo y xquich'ey, y majun c'a uva xquiya' el chare.
11 Y ri rajaf ri ulef xutek chic jun rumozo chuc'amaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef. Pero ri achi'a' kajoy tak ulef xa xquichop y xquich'ey. Q'uiy c'a pokon ri xquibanala' y xquibila' el chare, y majun chuka' uva kajbel riche (rixin) ri ulef xquiya' ta el chare.
12 Yac'a ri rajaf ri ulef xutek chic c'a el jun rumozo chuc'amaric ri uva kajbel riche (rixin) ri ulef, pero can queri' chuka' xuc'ulwachij. Xquisocola', y c'ac'ari' xcokotaj el.
13 Y pa ruq'uisbel c'a, ri rajaf ri ulef xuch'ob ka: ¿Achique c'a xtintek el? xcha'. Y riya' c'o c'a jun ruc'ajol ri sibilaj nrajo', y yac'ari' ri xutek el chuc'amaric ri kajbel riche (rixin) ri ulef. Ruma ri rajaf ri ulef ri' xuch'ob chi ri achi'a' ri ye kajayon ri rulef, riq'ui juba' can xqueniman wi chare ri ruc'ajol tek xtiquitz'et chi can ya riya' ri napon quiq'ui.
14 Yac'a ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, can xu (xe) wi xquitz'et chi ya ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila' c'a chiquiwech: Yare' ri xtoc ca rajaf ronojel re ulef re kakajon. Wacami quixam pe, tikacamisaj riche (rixin) chi queri' re ulef re' ntoc ca kiche (kixin) riyoj, xecha'.
15 Y can queri' wi c'a xquiben. Xquelesaj c'a el ri c'ajolaxel chiri' chupan ri rulef y xquicamisaj. Yac'ari' tek ri Jesús xubij: ¿Achique cami xtuben ri rajaf ulef chique ri achi'a' kajoy tak ulef?
16 Ri rajaf ri ulef xtipe c'a y xquerucamisaj ri kajoy tak ulef ri' y ri rulef xtuya' chic ca pa kajic chique nic'aj chic, xcha' ri Jesús. Tek ri winek quic'axan chic ka ri c'ambel tzij ri', xquibij: Dios ta c'a xkojto'o chi man ta xtibanatej queri', xecha'.
17 Y ri Jesús xerutzu' c'a ri winek, y xubij: ¿Achique cami ntel wi chi tzij ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca? Tek nubij: C'o c'a jun abej ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj ri nic'aj aj banoy tak jay. Pero re abej re' xa can c'o wi xucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay ri' ma nitzak ta.
18 Y xabachique c'a winek ri xtitzak chuwech re jun abej re', can xtuquiraj ri' chuwech. Y xabachique c'a winek ri xtika ri abej ri' chrij, can xtic'ajtej c'a, xcha' ri Jesús.
19 Y ri principali' tak sacerdotes, y ri aj tz'iba', can yac'ari' tek riye' can ta c'o xcajo' chi xquichop ta el ri Jesús, ruma xquinabej chi ri achi'a' kajoy tak ulef ri xerunataj chupan ri c'ambel tzij, xa chiquij riye' xch'o wi. Pero ma xquichop ta el, ruma niquixibij qui' chiquiwech ri winek ri yec'o riq'ui. Y xebe.
20 Y ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' ri' xequitek c'a pe nic'aj chic achi'a' ri can choj ri quic'aslen nik'alajin, pero xa ma ye que ta ri'. Queri' xquiben ruma chi can nicajo' chi ri Jesús nitzak ta pa quik'a' riq'ui ri ch'abel ri nubij. Y wi can nika c'a pa quik'a', niquiya' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij.
21 Y riche (rixin) c'a chi nitzak ta ri Jesús pa quik'a', ri achi'a' ri' xquic'utuj c'a chare: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj can ketaman wi chi can kitzij ri natzijoj. Ma naxibij ta awi' chuwech jun winek, astape' c'o ruk'ij. Y can nac'ut wi ri bey riche (rixin) ri Dios chiquiwech ri winek.
22 ¿Achique nabij riyit? ¿La ruc'amon cami chi nikatoj ri alcawal ri nubij ri César ri c'o chi nikatoj, o xa ma ruc'amon ta? xecha' chare ri Jesús.
23 Yac'a ri Jesús can retaman wi c'a ri niquich'ob chrij. Rumari' Riya' xubij c'a chique: ¿Achique c'a ruma riyix nitij ik'ij riche (rixin) chi yinitojtobej?
24 Tic'utu' c'a pe jun puek, xcha'. Y ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achoj ruwachbel la'? ¿Y achoj rubi' chuka' la c'o chuwech la puek? xcha' chique. Y riye' xquibij chare: Riche (rixin) ri César, xecha'.
25 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can tiya' c'a chare ri César ri can riche (rixin) wi ri César. Y can tiya' c'a chare ri Dios, ri can riche (rixin) wi ri Dios, xcha' chique.
26 Y ri achi'a' ri xec'utun chare ri Jesús, man c'a xech'acon ta chrij chiquiwech ri winek, ruma chi ri Jesús ronojel tzij pa ruchojmil c'a yerubila' chique. Y ri achi'a' ri' can xquimey c'a tek xquic'axaj ri xubij ri Jesús chique. Y rumari' ma xech'o ta chic apo.
27 Y yac'ari' tek nic'aj chique ri achi'a' saduceos xe'apon riq'ui ri Jesús ruma c'o nicajo' niquic'utuj chare. Ri achi'a' ri' ma niquinimaj ta c'a chi ri caminaki' can xquec'astej chic pe. Y rumac'ari' riye' xquibij chare ri Jesús:
28 Riyit ri can yit jun Tijonel, c'o c'a jun ri nikajo' nikac'utuj chawe. Ri Moisés can rutz'iban wi c'a ca chake chi tek jun achi nicom el y majun ralc'ual nic'oje' ca riq'ui ri rixjayil, can jun c'a rach'alal ri achi ri' c'o chi nic'ule' riq'ui ri ixok ri xmalcanij ca, riche (rixin) chi queri' yec'oje' ta ralc'ual riq'ui ri ixok ri'. Y ri nabey ti c'ajol (ala') ri nalex ntoc ralc'ual ri caminek chic el.
29 Y riye' xquibij c'a: Xec'oje' c'a ye wuku' achi'a' cach'alal qui'. Y xbanatej c'a chi ri nimalaxel xc'ule', pero ri achi ri' xcom el, y majun ralc'ual xc'oje' ta ca.
30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ca ri achi ri caminek chic el, xc'ule' c'a riq'ui ri malca'n ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom el, y majun ralc'ual xc'oje' ta ca.
31 Ri rox achi xc'ule' c'a chuka' riq'ui ri malca'n ixok, pero can achi'el ri xquic'ulwachij el ri ye ca'i' nabey rach'alal, can queri' c'a chuka' xuc'ulwachij el riya'. Y chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' queri' xquic'ulwachila' el. Y majun c'a chique ri ye wuku' achi'a' ri' ri xec'oje' ta ca ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbel xcom chuka' el ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chare ri Jesús: Riyit nabij chi xtapon na jun k'ij tek ri caminaki' xquec'astej pe. Tek xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achoj rixjayil c'a xtoc wi ri ixok ri'? Ruma chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'ui, xecha' chare.
34 Y ri Jesús can yac'ari' tek xubij chique: Chuwech re ruwach'ulef, ri achi nic'oje' rixjayil y ri ixok nic'oje' rachijil ruma c'a c'o na c'ulanen nibanatej.
35 Yac'a ri ye caminek chic el ri can ruc'amon (takal chiquij) chi yebe chila' chicaj, tek xtapon ri k'ij chi xquec'astej el chiquicojol ri caminaki', ri achi ma xtic'oje' ta chic rixjayil y ri ixok ma xtic'oje' ta chic rachijil, ruma can majun chic c'ulanen xtibanatej.
36 Y chuka' ri camic can ma xtapon ta chic quiq'ui, ruma xque'oc achi'el ri ángeles y chuka' ye ralc'ual ri Dios ruma ye c'astajnek chic el.
37 Yac'a ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki', can c'o wi. Ri Moisés rutz'iban ca chupan ri ruch'abel ri Dios, tek riya' xutz'et chi nic'at ri juwi' k'ayis ri c'o ruq'uixal, y xrac'axaj tek xubij ri Ajaf Dios: Yin c'a riyin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha'.
38 Ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminaki', xa can Dios quiche (quixin) ri can c'o quic'aslen. Rumac'ari' chuwech ri Dios riye' can ye q'ues wi.
39 Y yec'o c'a nic'aj chique ri aj tz'iba' ri xquibij chare ri Jesús: Tijonel, can kitzij wi ri xabij, xecha' chare.
40 Y yac'ari' tek can majun chic ri xbano cowil chi c'o ta ri xquic'utuj apo chare ri Jesús.

Lucas 20:5-40 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

5 Pero re principal tak sacerdotes y re je'atamayon re ley quichin re israelitas y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, xquibila' chiquivach: ¿Y vocame andex c'a xtakabij cha re Jesús? Roma vo xa xtakabij che re Juan ja re Dios takayom-pa richin, re Jesús xtubij chaka che anchique roma tak man xinimaj-ta.
6 Y vo xa xtakabij che xa vinak xe'bin cha re Juan che tubana' quire', xque'pa conojel vinak xkojquiquimisaj cha aboj. Roma re vinak can quitaman-va che re Juan jun rusamajel re Dios re xbex profeta cha, xe'cha-ka chiquivach reje'.
7 Y c'are' xquibij-apo cha re Jesús che man quitaman-ta anchique xbin cha re Juan tak xe'rubanala' bautizar re vinak.
8 Y c'are' re Jesús xubij chique re achi'a' re': Roma yex man xixtiquir-ta xibij chua, quire' chuka' yen man xtimbij-ta chiva anchique ya'yon autoridad chua chin ye'mbanala' qui tak re', xcha' re Jesús chique.
9 Y re Jesús xutz'am rubixic jun ejemplo chiquivach re vinak, y re ejemplo re xuya' chiquivach quire' nubij: Xc'ue' jun ache, y xutic uva chach re rujuyu'. Y c'are' xuya' pa kajic chique je ca'e-oxe' achi'a' chin niquisamajij rach re rujuyu', y reja' xba, y q'uiy tiempo xbo'rbana'.
10 Y tak xapon re tiempo chin re cosecha, re rajaf re juyu' xutak jun ru-mozo quiq'uin re achi'a' re je'kajayon re ulef, chuc'amic re uva kajbal chin re juyu'. Pero tak xapon re mozo quiq'uin re achi'a' re je'kajayon re ulef, reje' xquitz'am re mozo y xquich'ay, y manak uva xquiya-a cha.
11 Y xpa re rajaf re juyu' xutak chic-a jun ru-mozo chuc'amic re uva kajbal chin re ulef. Pero re achi'a' kajoy tak ulef xa xquitz'am chic re jun mozo re' y xquich'ay. Q'uiy andex xquibanala' y xquibila-a cha, y manak chuka' uva kajbal chin re ulef xquiya-a cha.
12 Pero re rajaf re juyu' xutak chic-a jun ru-mozo chuc'amic re uva kajbal chin re ulef, pero can ja chuka' quire' xquiban cha. Xquisoc, y c'are' xquikotaj-a.
13 Y pa ruq'uisibal, re rajaf re juyu' xubij: ¿Anchique xtintak-a vocame? xcha'. Y reja' c'o c'a jun ruc'ajol y camas nrajo', y jare' re xutak-a chuc'amic re kajbal chin re ulef. Roma re rajaf re ulef xunojij che re achi'a' re je'kajayon re rujuyu', q'uiba' tak xtiquitz'at, can xtiquinimaj-va che can ja re ruc'ajol napon.
14 Pero re achi'a' re je'kajayon re ulef, can xe xquitz'at che ja re ruc'ajol re rajaf re juyu' xapon, xquibila' chiquivach: Jare' re xtoc can rajaf ronojel re juyu' re kakajon. ¿Anchique roma man nakaquimisaj? Chin quire' pa kak'a' yoj nic'ue-va can re juyu', xe'cha'.
15 Y can katzij-va quire' xquiban cha re ruc'ajol re ache re rajaf re juyu', roma xquilisaj-pa chire' chupan re rujuyu' y xquiquimisaj. C'are' re Jesús xubij: ¿Andex como xtuban re rajaf re juyu' quiq'uin re achi'a' kajoy tak ulef?
16 Re rajaf re juyu' xtipa y xque'ruquimisaj re xe'kajo re ulef re', y re rujuyu' xtuya' chic can pa kajic chique nic'aj chic, xcha' re Jesús. Tak re vinak quic'axan chic-ka ronojel re', xquibij: Can man xtujovaj re Dios che nibanataj-ta quire', xe'cha'.
17 Y re Jesús xe'rutzu' re vinak, y xubij: ¿Y andex ndel-va che tzij re nubij chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can? Tak nubij: C'o c'a jun aboj re man xka-ta chiquivach re banoy tak jay. Pero re aboj re' can xoc-va, roma re aboj re' xa can c'o-va xcusan richin, y ja aboj re' re tz'amayon chin re jay chin che man nitzak-ta, xcha' re Jesús.
18 Y re vinak re xtitzak chach re jun aboj re', can xtic'ajer. Y re vinak re xtika re aboj re' chij, can xtuqui'ej jumul, xcha' re Jesús.
19 Y re principal tak sacerdotes y re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas, can ja-ta re' xquijo' che xquitz'am-ta-a re Jesús, roma xquinabej che re achi'a' re kajoy tak ulef re xe'runataj chupan re ejemplo re xubij, xa chiquij reje' xch'o-va. Pero man xquitz'am-ta-a, roma niquixibij-qui' chiquivach re vinak re jec'o riq'uin re Jesús. Y re xquiban, ja che xe'ba.
20 Pero re xbequibana-pa reje', ja che xe'bequitaka-pa nic'aj chic achi'a', y re achi'a' re' can xquiban che reje' can choj re quic'aslen, pero xa man katzij-ta che quire' re quic'aslen. Reje' niquijo' che niquiya-ta pa c'ayef re Jesús, y nitzak-ta pa quik'a' riq'uin re ch'abal nubij. Y vo xa nika re Jesús pa quik'a', reje' can xtiquiya' chuka' pa ruk'a' re gobernador.
21 Y chin che niquiya' pa c'ayef re Jesús, re achi'a' re' xquic'utuj cha: Rat re yat jun Maestro, yoj can kataman-va che can ja re katzij re natzijoj. Y mana-ta re ruk'ij jun vinak re natz'at. Rat can pa rubiyal-va nac'ut re ruch'abal re Dios.
22 Tabij c'a chaka: ¿Can ruc'amon como che nakatoj re impuestos re nubij re César che nakatoj, o xa man ruc'amon-ta? xe'cha' cha re Jesús.
23 Pero re Jesús can rutaman andex niquinojij chij. Mare' xubij chique: ¿Anchique roma yex nitaj ik'ij chin yinitojtobej?
24 Tic'ama-pa y tintz'eta-na rach re mero re', xcha'. Y re Jesús xuc'utuj: ¿Anchok rutzubal y anchok rube' chuka' la c'o chach la mero? Y reje' xquibij cha: Chin re César.
25 Y re Jesús xubij chique: Titojo' c'a re impuestos cha re César riq'uin re mero re ruc'amon che niya' cha reja'. Y tiya' cha re Dios, ronojel re ruc'amon che niya' cha re Dios.
26 Y re achi'a' re' man xe'tiquir-ta chij re Jesús, roma re Jesús ronojel tzij pa rubiyal ye'rubila' chiquivach re vinak. Y camas xsatz quic'o'x tak xquic'axaj re xubij re Jesús chique. Y mare' man chic xe'ch'o-ta-apo.
27 Y jare' tak nic'aj chique re achi'a' saduceos xe'bapon riq'uin re Jesús. Re achi'a' re' man niquinimaj-ta che re anama'i' xque'c'astaj. Y mare' reje' xquic'utuj cha re Jesús:
28 Rat re yat jun Maestro, c'o jun cosa nakajo' nakac'utuj chava. Re Moisés can rutz'iban can chaka che tak jun ache nuya' can re ruxayil roma xcom-a y man jun rajc'ual xuya' can riq'uin re ixok, jun chique re ruch'alal reja' re nic'ule' riq'uin re malca'n-ixok, chin quire' che c'o-ta rajc'ual nic'ue' riq'uin re ixok malca'n. Y vo xa jec'o rajc'ual ye'c'ue' riq'uin re ixok, ja re nabey rajc'ual ala' jare' re ndoc rajc'ual re ache quiminak chic.
29 Y reje' chuka' xquibij: C'o jun bey xe'c'ue' je vuku' achi'a' quich'alal-qui'. Re nabey xc'ule'. Pero xcom-a, y man jun rajc'ual xc'ue'.
30 Xpa re ruca'n ache, re ruch'alal can re ache quiminak chic, xc'ule' riq'uin re malca'n-ixok. Pero chuka' re ache re' xcom-a, y man jun rajc'ual xc'ue'.
31 Re rox xc'ule' c'a chuka' riq'uin re malca'n-ixok, pero can ancha'l xquiban re je ca'e' ruch'alal nabey, can quire' chuka' xuban-a reja'. Y che je vuku' achi'a' quich'alal-qui' quire' xquiban-a. Y man jun c'a chique re je vuku' achi'a' re' xc'ue-ta can rajc'ual.
32 Y pa ruq'uisibal xcom-a chuka' re ixok.
33 Y re achi'a' saduceos xquibij cha re Jesús: Rat nabij che xtapon jun k'ij tak re anama'i' xque'c'astaj-pa. Tak xtapon re k'ij re', ¿anchok ruxayil c'a xtoc-va re ixok re'? Roma che je vuku' achi'a' quich'alal-qui' xe'c'ue-a riq'uin.
34 Y re Jesús can jare' tak xubij chique: Chach re ruch'ulef, re vinak can c'a ye'c'ule' y can c'a ye'quiya' re quimi'al-cajc'ual chin che ye'c'ule'.
35 Jac'a re je quiminak chic-a, manak chic c'ulubic chiquivach. Mare' re xque'c'astaj-a y yi'on chic k'ij chique chin che ye'ba chila' chicaj, man chic xque'c'ule-ta, y man chic xque'quiya-ta-a chuka' re quimi'al-cajc'ual chin che ye'c'ule'.
36 Roma reje' man chic xque'com-ta, roma xque'oc ancha'l re ángeles y chuka' je rajc'ual chic re Dios roma je'c'astajnak chic-a.
37 Y re anama'i' can ye'c'astaj-va. Roma re Moisés rutz'iban can chupan re ruch'abal re Dios, tak xutz'at re zarza can nibac'o pa k'ak', y xuc'axaj tak xubij re Dios: Ja yen re ru-Dios re Abraham, re ru-Dios re Isaac, y re ru-Dios chuka' re Jacob, xcha'.
38 Y xe-ta reje' xe'com-ta jumul y man-ta ye'c'astaj chic jun bey, re Dios man-ta qui-Dios reje', roma re Dios can qui-Dios-va re c'o quic'aslen y man quichin-ta re anama'i'. Roma chach re Dios reje' can je c'as-va, xcha' re Jesús.
39 Y jec'o ja'jun chique re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas xquibij cha re Jesús: Maestro, can ja-va c'a quire', can otz ronojel re xabij.
40 Y man chic xquiban-ta covil che c'o-ta chic más cosas re xquic'utuj-apo cha re Jesús.