Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 20:30-45 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 20:30-45 in GT:cak:Kaqchikel

30 Ri ruca'n achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, pero xa (xcom, xquen) e, y man jun ralc'ua'l xc'uje'.
31 Xpe ri rox achi xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, y xa achel xqui'en-e ri eca'i' na'ey, quiri' mismo xu'on-e rija'. Chi vuku' achi'a' quiri' xqui'en-e, y man jun xc'uje' ralc'ua'l riq'uin ri ixok.
32 Y pa ruq'uisbel (xcom, xquen) e ri ixok.
33 Rat na'ij chi c'o na jun k'ij xquec'astaj-pe ri anima'i'. Tok xtuka ri k'ij ri', ¿achique chique ri vuku' achi'a' re' xtoc rachijil ri ixok tok chi vuku' xe'oc-e rachijil? xecha' ri saduceos.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: Vave' choch'ulef ri vinak c'a yec'ule' na, y c'a niquiya' na quitzij richin c'ulubic.
35 Jac'a ri xtik'alajin pa quic'aslen chi can utz vi chi xtiyo'ox lugar chique chi xquec'uje' chupan ri jun chic apu tiempo, y chi yec'astaj-e chiquicojol ri anima'i', man chic xquec'ule' ta, ni manak chic xtiquiya' quitzij richin c'ulubic.
36 Roma rije' manak chic ruk'a' ri camic chique, roma xa xque'oc achel ri ángeles y eralc'ua'l ri Dios roma yeyac-e chiquicojol ri anima'i'.
37 Jac'a chi ri anima'i' yec'astaj, can yec'astaj-vi. Roma hasta chupan ri rutz'iban can ri Moisés ri nich'o pa ruvi' ri (xulu-quiej, zarza), nik'alajin-vi tok nu'ij chi ri Dios can ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob.
38 Roma ri Dios man qui-Dios ta ri ecaminak, rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen. Roma chuvech rija' eq'ues chiconojel, xcha' ri Jesús.
39 Y c'o chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xqui'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, can kitzij vi ri xa'ij, xecha'.
40 Quiri' xqui'ij-apu, roma man chic xquicovij ta qui' richin c'o más xquic'utuj-apu che ri Jesús.
41 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ni'ix chi ri Jun ri nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit xa choj jun riy-rumam can ri rey David?
42 Tok mismo ri rey David quire' ru'in can chupan ri vuj Salmos: Ri Ajaf Dios quire' xu'ij che ri Vajaf: Catz'uye-pe pa nu-derecha,
43 C'a ja tok xquenya' chuxe' avakan ri itzel yatquitz'et. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
44 Y si ri rey David Vajaf nicha' che, ¿achique roma ni'ix chi xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús.
45 Conojel ri quimolon-qui' chiri' xquic'axaj tok ri Jesús quire' xu'ij chique ri ru-discípulos:
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 20 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 20:30-45 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

30 Xpe ri ruca'n achin, ri rach'alal can ri achin ri caminek chic el, xc'ule' c'a riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' re achin re' xquen-el (xcom-el), y man jun ralc'ual xc'oje'.
31 Ri rox achin xc'ule' c'a chuka' riq'uin ri malca'n-ixok, pero can achi'el ri xquic'ulvachij-el ri e ca'i' nabey rach'alal, can que chuka' ri' xuc'ulvachij-el rija'. Y che vuku' achi'a' cach'alal qui' quere' xquic'ulvachila-el. Y man jun c'a chique re vuku' achi'a' re' xec'oje' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisibel xquen c'a chuka' el (xcom c'a chuka' el) ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chire ri Jesús: Rat nabij chi xtapon jun k'ij tok ri caminaki' xquec'astej-pe. Tok xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achok ixjayil c'a xtoc re ixok re'? Roma che vuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique: Chuvech re ruvach'ulef, ri vinek can c'a yec'ule' na c'a y can c'a yeyatej na quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'.
35 Jac'a ri e caminaki' chic el, manek chic c'ulubic chiquivech. Romari' ri xquec'astej-el y yo'on k'ij chique richin yebe chila' chicaj, man xquec'ule' ta chic, ni man xqueyatej ta chuka' el quimi'al-quic'ajol richin yec'ule'.
36 Roma rije' man chic xtapon ta ri camic quiq'uin, roma xque'oc achi'el ri ángeles y chuka' e ralc'ual ri Dios roma e c'astajinek chic el.
37 Y ri caminaki' can yec'astej-vi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupan ri ruch'abel ri Dios, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nic'at, y xrac'axaj tok xubij ri Dios: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha'.
38 Y vi ta rije' e caminaki' richin jantape', y xa man ta yec'astej chic pe jun bey, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios can qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin ta ri caminaki'. Roma chuvech ri Dios rije' can e q'ues vi, xcha' ri Jesús.
39 Y ec'o c'a chique ri etamanela' chirij ri ley ri xquibij chire ri Jesús: Tijonel, xecha' chire. Can kitzij vi ri xabij, xecha'.
40 Y man chic c'a xquiben ta covil richin c'o ta xquic'utuj-apo chire ri Jesús.
41 Y c'ari' ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique roma tok nibix chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David?
42 Tok xa can ja ri rey David biyon can chupan ri vuj ri rubini'an Salmos: Chi ri Ajaf Dios xubij chire ri Vajaf ri Cristo: Catz'uye-pe re pa vajquik'a',
43 y xquenya' pan ak'a' ri ye'etzelan avichin, nubij.
44 Y can k'alaj vi c'a chi ri rey David tok xc'ase' vave' chuvech re ruvach'ulef, xubij Vajaf chire ri Cristo. ¿Y achique c'a roma tok nibix chi ri Cristo xa choj jun riy-rumam can ri rey David? xcha' ri Jesús.
45 Y conojel c'a ri vinek ri quimolon-qui' ri chiri', xcac'axaj tok ri Jesús xubij chique ri rutijoxela':

San Lucas 20:30-45 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

30 Xpu'u ri ruca'n achi, ri ruchak' can ri achi ri camnük chic e, xc'ule' c'a riq'uin ri malca'n-ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom-e, y man jun ralc'ual xuya' can.
31 Ri rox achi xc'ule' c'a chuka' riq'uin ri malca'n-ixok, pero cachi'el ri xquic'ulachij-e ri ye ca'i' nabey runimal, quiri' chuka' xuc'ulachij-e rija'. Y chi siete achi'a' quichak'-qui' quiri' xquic'ulachila-e. Y man jun c'a cheque ri siete achi'a' ri' xuya' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbül xcom e ri ixok chuka'.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon c'a ri k'ij ri', ¿achique c'a chok rixjayil c'a ntoc ri ixok ri'? Roma chi siete achi'a' quichak'-qui' xec'uje' riq'uin, xquibij.
34 Y ri Jesús jari' tok xbij cheque: Chuvüch ri ruch'ulef, ri vinük c'a nyec'ule' na c'a y c'a nyeyo'on na quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'.
35 Jac'a ri ye caminaki' chic e, manak chic c'ulubic chiquivüch. Romari' ri nyec'astüj-e y yo'on k'ij cheque richin nyebe chila' chicaj, man nyec'ule' tüj chic, nixta man nquiya' tüj e chuka' quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'.
36 Roma rije' man napon tüj chic ri camic quiq'uin, roma nye'oc cachi'el ri ángeles y chuka' ye ralc'ual ri Dios roma ye c'astajnük chic e.
37 Y ri caminaki' nyec'astüj-vi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, tok rija' xutz'et ri ruxulu-quiej, ri jun k'ayis c'o ruq'uixal, nc'at, y xrac'axaj tok xbij ri Dios: Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xbij.
38 Y si ta rije' ye camnük chi jumul, y xa man ta nyec'astüj pe jun bey chic, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y man quichin tüj ri caminaki'. Roma chuvüch ri Dios rije' ye c'üs vi, xbij ri Jesús.
39 Y yec'o c'a cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri xquibij chin ri Jesús: Maestro, xquibij chin. Ketzij vi ri xabij, xquibij.
40 Y man xquibün tüj chic c'a xquicovij-qui' richin c'o ta xquic'utuj-apu chin ri Jesús.
41 Y c'ateri' ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Achique roma tok nbix que ri Cristo xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David?
42 Tok xa ja ri rey David biyon can chupan ri vuj ri rubini'an Salmos: Que ri Ajaf Dios xbij chin ri Vajaf ri Cristo: Catz'uye-pe pa vajquik'a' (nu-derecha),
43 y nyenya' pan ak'a' ri nye'etzelan avichin, nbij.
44 Y k'alüj vi c'a que ri rey David tok xc'ase' chere' chuvüch ri ruch'ulef, xbij Vajaf chin ri Cristo. ¿Y achique c'a roma tok nbix que ri Cristo xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David? xbij ri Jesús.
45 Y conojel c'a ri vinük ri quimolon-qui' chiri', xcac'axaj tok ri Jesús xbij cheque ri rachibila':

San Lucas 20:30-45 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ri caminak, xc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok. Pero raja' chuka' xcom-e, y man jun ralc'ual xc'ue'.
31 Ri rox achi xc'ule' chuka' riq'uin ri ixok ri', pero xa anche'l xquic'ulumaj ri ca'i' na'ey chech raja', quiri' chuka' xuc'ulumaj-e raja'. Y ri wuku' achi'a' cach'alal qui' quiere' xqui'en-e. Y man jun chique ri wuku' achi'a' re' xec'ue' ta can ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbel xcom-e chuka' ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xqui'ij che ri Jesús: Ret na'ij chi xtapon jun k'ij cuando ri caminaki' xquiec'astaj-pe. Cuando xtapon ri k'ij ri', ¿anchok raxayil xtoc ri ixok re'? Roma ri je wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'ue' riq'uin, xecha'.
34 Y ri Jesús can ja' xu'ij chique: We' chech-ulef, ri achi'a' y ri ixoki' yec'ule'.
35 Pero riq'uin ri camic niq'uis ronojel ri'. Romari' ri caminaki' ri xquiec'astaj-pe y can nuc'ul yebe chicaj, man xquiec'ule' ta chic chuka'.
36 Roma reje' xquiec'astaj-pe chiquicojol ri caminaki' y xtek'alajin chi can je ralc'ual-wi ri Dios, y man xquiecom ta chic roma xquie'oc anche'l ri ángeles.
37 Y ri caminaki' can yec'astaj-wi. Roma ri Moisés rutz'iban can chupa rutzij ri Dios, cuando raja' xutzu' ri jun k'ayis c'o ruq'uixal ri rubinan zarza ri nic'at, y xuc'oxaj cuando ri Dios xu'ij: Ja ren ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac, y ru-Dios ri Jacob, xcha'.
38 Y xa ta reje' je caminak ta chi ronojel tiempo, y xa reje' man yec'astaj ta chic pe jun mej (bey), ri Dios man ta qui-Dios reje', roma ri Dios can qui-Dios-wi ri c'o quic'aslen y man quichi ta ri caminaki'. Roma chech ri Dios reje' can je q'ues-wi, xcha' ri Jesús.
39 Y jec'o chique ri maestros chi ri ley xqui'ij-apo che ri Jesús: Maestro, can ketzij-wi ri xa'ij, xecha'.
40 Y man xqui'en ta chic cowil chi c'o ta anchique xquic'utuj ta apo che ri Jesús.
41 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David?
42 Cuando xa can ja ri rey David biyon can chupa ri libro ri ni'ix Salmos che: Ri Ajaf Dios xu'ij che ri Wajaf ri Cristo: Cach'oquie-pe pa nu-derecha,
43 y xquienya' chuxe' awakan ri itzel yetz'eto awichi. Quiri' nu'ij.
44 Y can k'alaj-wi chi ri rey David cuando xc'ase' we' chech-ulef, xu'ij Wajaf che ri Cristo. ¿Y anchique roma ni'ix chi ri Cristo xa choj jun ru-familia can ri rey David? xcha' ri Jesús.
45 Y conojel ri winak ri quimolon-qui' chiri' niquic'oxaj-apo ri Jesús; y raja' xu'ij chique ri ru-discípulos:
San Lucas 20 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 20:30-45 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

30 Y ri rucaꞌn, xcꞌulieꞌ riqꞌuin ri malcaꞌn-ixok. Pero xcon-el jeꞌ y man jun ralcꞌual xcꞌujieꞌ can.
31 Ri ruox xcꞌulieꞌ jeꞌ riqꞌuin ri malcaꞌn-ixok y xcon jeꞌ. Quireꞌ xquiꞌan-el ri i-siete (ivukuꞌ) ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ. Y man jun chiquivach ri i-siete (ivukuꞌ) reꞌ xcꞌujieꞌ ta can ralcꞌual.
32 Y pa ruqꞌuisbꞌal xcon jeꞌ ri ixok.
33 Y ri achiꞌaꞌ saduceos xquicꞌutuj cha ri Jesús: Antok xtalka ri kꞌij chi xcaꞌcꞌastaj-pa ri quiminakiꞌ, ¿choj axjayil xtuoc ri ixok reꞌ? Ruma ri i-siete (ivukuꞌ) ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ xuoc caxjayil, xaꞌchaꞌ.
34 Entonces ri Jesús xuꞌej chica: Vaveꞌ choch-ulief, ri vinak ncaꞌcꞌulieꞌ y ncaꞌyoꞌx chi ncaꞌcꞌulieꞌ.
35 Pero ri i-quiminak-el ri yoꞌn lugar chica richin ncaꞌa chicaj, y chi ncaꞌcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, man xcaꞌcꞌulieꞌ ta chic, ni man xcaꞌyoꞌx ta chi xcaꞌcꞌulieꞌ.
36 Ijejeꞌ man chic ncaꞌcon ta, ruma i-junan quiqꞌuin ri ángeles y can i-ralcꞌual ri Dios ruma i-cꞌastajnak-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
37 Pero riqꞌuin ri quiminakiꞌ ri xcaꞌcꞌastaj-pa, hasta ri Moisés xucꞌut can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, antok jajaꞌ xutzꞌat ri jun kꞌayis cꞌo ruqꞌuixal ri rubꞌinan zarza ri nicꞌat, y xraꞌxaj antok ri Dios xuꞌej: Inreꞌ in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob, xchaꞌ.
38 Ruma ri Dios man Qui-Dios ta quiminakiꞌ, xa Qui-Dios ri icꞌas. Mareꞌ choch ri Dios ijejeꞌ can icꞌas.
39 Y icꞌo chiquivach ri achiꞌaꞌ escribas xquiꞌej cha ri Jesús: Maestro, can ketzij ri xaꞌej, xaꞌchaꞌ.
40 Y man jun chic xutzꞌom rucovil chi xucꞌutuj más cha ri Jesús.
41 Y ri Jesús xuꞌej chica: ¿Karruma niꞌeꞌx chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David?
42 Xa ja mismo ri rey David bꞌiyuon can chupan ri libro ri niꞌeꞌx Salmos cha: Ri Ajaf Dios xuꞌej cha ri Vajaf: Catzꞌuyeꞌ pa nu-derecha,
43 hasta cꞌa xcaꞌnyaꞌ ri av-enemigos chuxieꞌ avakan. Quireꞌ xuꞌej.
44 Y xa ri rey David xuꞌej Vajaf cha ri Cristo, ¿karruma niꞌeꞌx chi ri Cristo xa choj jun rumáma can ri rey David? xchaꞌ ri Jesús.
45 Y quinojiel ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ nicaꞌxaj-apa ri Jesús; y jajaꞌ xuꞌej chica ri ru-discípulos:

San Lucas 20:30-45 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

30 Xpe ri ruca'n achi, ri rach'alal ca ri achi ri caminek chic el, xc'ule' c'a riq'ui ri malca'n ixok. Pero chuka' ri achi ri' xcom el, y majun ralc'ual xc'oje' ta ca.
31 Ri rox achi xc'ule' c'a chuka' riq'ui ri malca'n ixok, pero can achi'el ri xquic'ulwachij el ri ye ca'i' nabey rach'alal, can queri' c'a chuka' xuc'ulwachij el riya'. Y chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' queri' xquic'ulwachila' el. Y majun c'a chique ri ye wuku' achi'a' ri' ri xec'oje' ta ca ralc'ual.
32 Y pa ruq'uisbel xcom chuka' el ri ixok.
33 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chare ri Jesús: Riyit nabij chi xtapon na jun k'ij tek ri caminaki' xquec'astej pe. Tek xtapon c'a ri k'ij ri', ¿achoj rixjayil c'a xtoc wi ri ixok ri'? Ruma chi ye wuku' achi'a' cach'alal qui' xec'oje' riq'ui, xecha' chare.
34 Y ri Jesús can yac'ari' tek xubij chique: Chuwech re ruwach'ulef, ri achi nic'oje' rixjayil y ri ixok nic'oje' rachijil ruma c'a c'o na c'ulanen nibanatej.
35 Yac'a ri ye caminek chic el ri can ruc'amon (takal chiquij) chi yebe chila' chicaj, tek xtapon ri k'ij chi xquec'astej el chiquicojol ri caminaki', ri achi ma xtic'oje' ta chic rixjayil y ri ixok ma xtic'oje' ta chic rachijil, ruma can majun chic c'ulanen xtibanatej.
36 Y chuka' ri camic can ma xtapon ta chic quiq'ui, ruma xque'oc achi'el ri ángeles y chuka' ye ralc'ual ri Dios ruma ye c'astajnek chic el.
37 Yac'a ri c'astajbel quiche (quixin) ri caminaki', can c'o wi. Ri Moisés rutz'iban ca chupan ri ruch'abel ri Dios, tek riya' xutz'et chi nic'at ri juwi' k'ayis ri c'o ruq'uixal, y xrac'axaj tek xubij ri Ajaf Dios: Yin c'a riyin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac, y ri ru-Dios chuka' ri Jacob, xcha'.
38 Ruma ri Dios ma Dios ta quiche (quixin) caminaki', xa can Dios quiche (quixin) ri can c'o quic'aslen. Rumac'ari' chuwech ri Dios riye' can ye q'ues wi.
39 Y yec'o c'a nic'aj chique ri aj tz'iba' ri xquibij chare ri Jesús: Tijonel, can kitzij wi ri xabij, xecha' chare.
40 Y yac'ari' tek can majun chic ri xbano cowil chi c'o ta ri xquic'utuj apo chare ri Jesús.
41 Yac'ari' tek ri Jesús xubij c'a chique: ¿Achique c'a ruma tek ri winek niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralc'ual ca ri rey David?
42 Tek xa can ya ri rey David tz'ibayon ca chupan ri wuj ri Salmos rubi', tek xubij: Ri Dios xubij chare ri Wajaf: Catz'uye' re pa wajquik'a',
43 c'a ya tek xquenya' na pan ak'a' pan awaken ri ye'etzelan awuche (awixin). Queri' ri rutz'iban ca.
44 Y wi ri rey David Wajaf xcha' chare ri Cristo, ¿achique c'a ruma tek ri winek niquibij chi ri Cristo xa choj jun ralc'ual ca ri rey David? xcha' ri Jesús.
45 Y quinojel c'a ri winek ri quimolon qui' chiri', xquic'axaj tek ri Jesús xubij chique ri rudiscípulos:

Lucas 20:30-45 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

30 Xpa re ruca'n ache, re ruch'alal can re ache quiminak chic, xc'ule' riq'uin re malca'n-ixok. Pero chuka' re ache re' xcom-a, y man jun rajc'ual xc'ue'.
31 Re rox xc'ule' c'a chuka' riq'uin re malca'n-ixok, pero can ancha'l xquiban re je ca'e' ruch'alal nabey, can quire' chuka' xuban-a reja'. Y che je vuku' achi'a' quich'alal-qui' quire' xquiban-a. Y man jun c'a chique re je vuku' achi'a' re' xc'ue-ta can rajc'ual.
32 Y pa ruq'uisibal xcom-a chuka' re ixok.
33 Y re achi'a' saduceos xquibij cha re Jesús: Rat nabij che xtapon jun k'ij tak re anama'i' xque'c'astaj-pa. Tak xtapon re k'ij re', ¿anchok ruxayil c'a xtoc-va re ixok re'? Roma che je vuku' achi'a' quich'alal-qui' xe'c'ue-a riq'uin.
34 Y re Jesús can jare' tak xubij chique: Chach re ruch'ulef, re vinak can c'a ye'c'ule' y can c'a ye'quiya' re quimi'al-cajc'ual chin che ye'c'ule'.
35 Jac'a re je quiminak chic-a, manak chic c'ulubic chiquivach. Mare' re xque'c'astaj-a y yi'on chic k'ij chique chin che ye'ba chila' chicaj, man chic xque'c'ule-ta, y man chic xque'quiya-ta-a chuka' re quimi'al-cajc'ual chin che ye'c'ule'.
36 Roma reje' man chic xque'com-ta, roma xque'oc ancha'l re ángeles y chuka' je rajc'ual chic re Dios roma je'c'astajnak chic-a.
37 Y re anama'i' can ye'c'astaj-va. Roma re Moisés rutz'iban can chupan re ruch'abal re Dios, tak xutz'at re zarza can nibac'o pa k'ak', y xuc'axaj tak xubij re Dios: Ja yen re ru-Dios re Abraham, re ru-Dios re Isaac, y re ru-Dios chuka' re Jacob, xcha'.
38 Y xe-ta reje' xe'com-ta jumul y man-ta ye'c'astaj chic jun bey, re Dios man-ta qui-Dios reje', roma re Dios can qui-Dios-va re c'o quic'aslen y man quichin-ta re anama'i'. Roma chach re Dios reje' can je c'as-va, xcha' re Jesús.
39 Y jec'o ja'jun chique re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas xquibij cha re Jesús: Maestro, can ja-va c'a quire', can otz ronojel re xabij.
40 Y man chic xquiban-ta covil che c'o-ta chic más cosas re xquic'utuj-apo cha re Jesús.
41 Y re Jesús xubij chique re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas: ¿Anchique roma tak nibex che re Cristo xa choj jun rey-rumam can re Rey David?
42 Tak xa can ja re Rey David biyon can chupan re jun libro rubini'an Salmos: Che re Ajaf Dios xubij cha re Vajaf re Cristo: Catz'uye-pa vajquik'a'.
43 y xque'nya' pan ak'a' re ye'tzelan avichin. Quire' xubij re Dios cha re Cristo.
44 Y vo xa re Rey David, Vajaf nicha' cha re Cristo, ¿anchique roma tak nibex che re Cristo xa choj jun rey-rumam can re Rey David? xcha' re Jesús.
45 Y conojel c'a re vinak re quimalon-qui' chire', xquic'axaj tak re Jesús xubij chique re ru-discípulos: