Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 18:8-29 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 18:8-29 in GT:cak:Kaqchikel

8 Nin-ij c'a chive chi ri Dios cha'anin xqueruc'ojoj y pa ruchojmil xtu'on pa qui-cuenta. Jac'a tok yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xquipe chic jun bey, ¿c'a ec'o cami vinak ri c'a cukul na quic'u'x riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.
9 Jac'ari' tok ri Jesús xutzijoj jun ejemplo chique ri vinak ri niquina-ka-qui' chi can choj ri quic'aslen, y man jun cakale'n niqui'en chique ch'aka' chic. Rija' quire' xu'ij:
10 Ec'o ca'i' achi'a' xebe pa racho ri Dios richin xequibana' orar. Jun fariseo, y ri jun chic, c'uluy impuesto.
11 Ri fariseo pa'el nu'on orar, y ri ru-oración ri nu'on xa richin ruyon nuya-ka ruk'ij, y quire' c'a nu'ij: Matiox ninya' chave, Nata' Dios, roma yin man yin junan ta quiq'uin ri ebanoy elak', nis-ta quiq'uin ri man choj ta yequibanala', y nis-ta quiq'uin ri niquic'amala-ka-qui' quiq'uin ri mana-ta achok riq'uin ec'ulan-vi, ni man yin junan ta riq'uin la jun c'uluy impuesto la'.
12 Yin ca'i' k'ij nin-en coch'on vayijal pa jun semana, y ronojel ri ninch'ec, ninvelesaj diezmo riq'uin richin ninya' chave rat. Quiri' nu'ij ri fariseo pa ru-oración.
13 Jac'a ri c'uluy impuesto, c'a naj xpa'e-vi-apu richin nu'on orar. Rija' nis-ta nrojo' nuyec ri ruvech chicaj y can nutinila' roruc'u'x, y quire' nu'ij: Dios, tapokonaj nuvech, roma xa yin jun aj-mac chavech, nicha' pa ru-oración.
14 Can kitzij nin-ij chive chi ri achi c'uluy impuesto man jun rumac rakalen xtzolij chiracho. Jac'a ri achi fariseo man quiri' ta. Roma xa achique na ri nuna' chi can c'o ruk'ij, xa xtikases ruk'ij. Jac'a ri nukasaj-ri', xti'an che chi can c'o ruk'ij, xcha' ri Jesús.
15 Ja jun ri ac'ola' yec'amer-pe riq'uin ri Jesús richin nuya' ruk'a' pa quivi'. Tok ri discípulos xquitz'et ri', xqui'ij chique ri vinak chi man chic quequiq'uen-pe.
16 Jac'a ri Jesús xeroyoj-apu ri discípulos riq'uin, y xu'ij chique: Tiya' lugar chique ri ac'ola' chi yepe viq'uin yin, y man que'ik'at. Roma ri xque'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, ja ri yebano che ri cánima achel cánima ri ac'ola'.
17 Can kitzij nin-ij chive, ri man nu'on ta achel ránima jun ac'ual richin nuc'ul pa ránima ru-gobierno ri Dios, man ntoc ta chiquicojol ri ye'an gobernar roma rija', xcha'.
18 C'o c'a jun achi nitakchi'in pa quivi' ri vinak ri quire' xuc'utuj che ri Jesús: Tijonel, ¿achique nic'atzin chi nin-en yin richin quiri' c'o nuk'a' che ri utzulaj c'aslen ri richin jumul? xcha' che.
19 Jac'a ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun utz, xaxe ri Dios.
20 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan; man catelak'; man tatz'uc tzij; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha'.
21 Ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi che ri Jesús.
22 Ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Tac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj. C'ajari' catampe, quinatzekle'ej, xcha' che.
23 Tok ri achi xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, jani na xbison, roma rija' jun nimalaj beyon.
24 Tok ri Jesús xutz'et chi xpe bis pa ránima, quire' xu'ij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef chi ye'oc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.
25 Más man c'ayef ta chi nik'ax jun chicop camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Jac'a ri ye'ac'axan-apu richin ri Jesús, quire' niquibila': Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, yecha'.
27 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri manak che'el nibanataj pa quivech ri vinak, chuvech ri Dios c'o che'el nibanataj, xcha' chique.
28 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin richin rat katzekle'en, xcha'.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Nis-ta jun chique ri ruyo'on can racho, rute-rutata', ruchak', runimal, rixayil o ralc'ua'l, roma ru-gobierno ri Dios,
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 18 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 18:8-29 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

8 Yin can ninbij c'a chive chi chanin xqueruto-pe. Y tok yin ri xinalex chi'icojol xquipe chic jun bey vave' chuvech re ruvach'ulef, ¿c'a ec'o cami vinek ri quicukuban quic'u'x riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xuya' chic c'a jun c'ambel-tzij chiquivech ri vinek, roma ec'o chique rije' ri niquich'ob chi janíla e choj, y yequetzelaj ri ch'aka' chic vinek. Romari' ri Jesús xubij:
10 Ec'o c'a e ca'i' achi'a' ri xebe pa rachoch ri Dios che oración. Ri jun achin, jun chique ri fariseos, y ri jun chic jun moloy-alcaval.
11 Ri achin fariseo pa'el, ruyon nuben orar, y nubij c'a chupan ri ru-oración: Dios, matiox ninya' chave roma yin man in junan ta quiq'uin ri ch'aka' chic. Roma ri ch'aka' chic vinek e elek'oma', e canoy quichin ch'aka' chic ixoki', y man e choj ta chupan ri quic'aslen. Ni man in junan ta c'a chuka' riq'uin la jun achin moloy-alcaval la'.
12 Roma yin can ca'i' k'ij pa jun semana ri man yiva' ta, richin ninben orar. Y ronojel ri ninch'ec, lajuj ninben chire, y jun chire ri' ninya' chave rat, xcha' ri fariseo pa ru-oración.
13 Y jac'a ri moloy-alcaval c'a nej xc'oje-vi can richin nuben orar. Pa'el c'a nuben orar, pero jun lucul-vi chiri', roma chuvech rija' can man ruc'amon ta nuyec ri runak'-ruvech chicaj y rija' nubajila' c'a ruva-ruc'u'x riq'uin ri ruk'a', y nubij c'a chire ri Dios: Tajoyovaj nuvech, roma yin in jun aj-mac chavech.
14 Can kitzij ninbij chive, xcha' ri Jesús, chi ri achin moloy-alcaval xtzolin-el, y man jun rumac xc'ulun can chuvech ri Dios. Jac'a ri achin fariseo man que ta ri' xc'ulun chuvech ri Dios. Roma xabachique c'a ri nunimirisaj-ri', xtiban c'a chire chi xtikasex ruk'ij. Jac'a ri ruch'utinirisan-ri', xtiniminirisex ruk'ij, xcha' ri Jesús.
15 Y ri vinek yequic'amala' c'a pe ri ac'uala' c'a riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta el ri ruk'a' pa quivi'. Y ri rutijoxela' ri Jesús xquitz'et, y xquibij chique ri vinek chi man tiquiben queri'.
16 Pero ri Jesús xeroyoj ri rutijoxela', y xubij chique: Tiya' k'ij richin chi ri ac'uala' yepe c'a viq'uin yin, y man que'ik'et. Roma ri xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri e achi'el ri ac'uala'.
17 Y can kitzij c'a ninbij chive, chi ri xa man niquiben ta achi'el ri ac'uala' richin chi niquijech-qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha'.
18 Y c'o c'a jun achin ri nim ruk'ij, xuc'utuj chire ri Jesús: Rat utzilej Tijonel, ¿achique c'a ruc'amon chi ninben yin richin chi ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
19 Y ri Jesús xubij chire: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinek ri utz ta, xa can xe ri Dios ri utz.
20 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan; man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha'.
21 Y ri achin xubij chire ri Jesús: C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quere', xubij: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o aviq'uin y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje' abeyomel chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tok ri achin xrac'axaj ri xubij ri Jesús, janíla xbison pa ránima, roma janíla ri beyomel c'o riq'uin y man nrajo' ta nel pa ruk'a'.
24 Y tok ri Jesús xutz'et chi xa xpe janíla bis pa ránima ri achin, xubij: Ri c'o quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'.
27 Y ri Jesús xubij chique: Ri vinek man ronojel ta yetiquir niquiben. Jac'a ri Dios can ronojel nitiquir nuben, xcha' chique.
28 Jari' tok xpe ri Pedro xubij: Rat avetaman chi roj kayo'on can ri c'o kiq'uin, richin at katzekelben.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul, vi ruyo'on can rachoch, rute-rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, richin nuben rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.

San Lucas 18:8-29 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

8 Yin ninbij c'a chive que chanin nyeruto-pe. Y tok yin ri xinalüx chi'icojol nquipu'u chic jun bey chere' chuvüch ri ruch'ulef, ¿c'a yec'o comi vinük ri quiyo'on cánima riq'uin ri Dios? xbij ri Jesús.
9 Y ri Jesús xuya' chic c'a jun ejemplo chiquivüch ri vinük, roma yec'o cheque rije' ri nquinuc que juis ye choj, y nyequetzelaj ri ch'aka chic vinük. Romari' ri Jesús xbij:
10 Yec'o c'a ye ca'i' achi'a' ri xebe pa racho ri Dios chi oración. Ri jun achi, jun cheque ri fariseos, y ri jun chic jun moloy-alcaval.
11 Ri achi fariseo pa'ül, ruyon nbün orar, y nbij c'a chupan ri ru-oración: Dios, matiox ninya' chave roma yin man yin junan tüj quiq'uin ri ch'aka chic. Roma ri ch'aka chic vinük ye elek'oma', ye canoy quichin ch'aka chic ixoki', y man ye choj tüj chupan ri quic'aslen. Nixta man yin junan tüj c'a chuka' riq'uin la jun achi moloy-alcaval la'.
12 Roma yin ca'i' k'ij pa jun semana ri man nquiva' tüj, richin ninbün orar. Y ronojel ri ninch'üc, diez ninbün chin, y jun chin ri' ninya' chave rat, xbij ri fariseo pa ru-oración.
13 Y ja ri moloy-alcaval c'a nüj xc'uje-vi can richin nbün orar. Pa'ül c'a nbün orar, pero jun lucul-vi chiri', roma chuvüch rija' man c'uluman tüj nuyüc ri runak'-ruvüch chicaj y rija' nt'inita' c'a ruc'u'x riq'uin ri ruk'a', y nbij c'a chin ri Dios: Tajoyovaj nuvüch, roma yin yin jun aj-mac chavüch.
14 Ketzij ninbij chive, xbij ri Jesús, que ri achi moloy-alcaval xtzolij-e, y man jun rumac xutz'et ri Dios. Jac'a ri achi fariseo man quiri' tüj xutz'et ri Dios. Roma achique na c'a ri nunimirsaj-ri', nban c'a chin que nkasüs ruk'ij. Jac'a ri ruch'utinirsan-ri', nimirsüs ruk'ij, xbij ri Jesús.
15 Y ri vinük nyequic'amala-pe c'a ri ac'uala' riq'uin ri Jesús, richin nuya' ta ri ruk'a' pa quivi'. Y ri rachibila' ri Jesús xquitz'et, y xquibij cheque ri vinük que man tiquibün quiri'.
16 Pero ri Jesús xeroyoj ri rachibila', y xbij cheque: Tiya' k'ij richin que ri ac'uala' nyepu'u viq'uin yin, y man que'ik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'.
17 Y ketzij c'a ninbij chive, que ri xa man nquibün tüj cachi'el ri ac'uala' richin que nquijüch-qui' pa ruk'a' ri Dios, man nye'oc tüj c'a pa ruk'a' ri Dios, xbij.
18 Y c'o c'a jun achi ri nim ruk'ij, xuc'utuj chin ri Jesús: Rat utzilüj Maestro, ¿achique c'a c'uluman que ninbün yin richin que ninvichinaj ri c'aslen ri man nq'uis tüj? xbij.
19 Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük ri utz, xaxe ri Dios ri utz.
20 Y yin ninbij que rat jabel avetaman ri diez mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, que rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj chic jun ixok. Man cacamsan. Man catelek'. Man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük. Taya' quik'ij ri ate-atata', xbij.
21 Y ri achi xbij chin ri Jesús: Yin c'a co'ol tok nubanun-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quiri', xbij: C'a c'o jun ri man abanun tüj. Man atalun tüj ri abeyomal chiquivüch ri vinük ri manak quichajin. Tac'ayij c'a ronojel ri achajin y ri rajil tataluj chiquivüch ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzeklebej, xbij ri Jesús.
23 Y tok ri achi xrac'axaj ri xbij ri Jesús, juis xbison pa ránima, roma juis ri beyomül ruchajin y man nrajo' tüj ntel pa ruk'a'.
24 Y tok ri Jesús xutz'et que xa xpu'u juis bis pa ránima ri achi, xbij: Ri c'o quibeyomal, juis c'ayuf richin que nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
25 Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chupan ri jul c'o chirachük ri jun bak, que jun beyon ntoc ta pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xbij ri Jesús, xquibila' c'a: Si cachi'el ri nbij, quiri', man jun ncolotüj, xquibij.
27 Y ri Jesús xbij cheque: Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui'. Jac'a ri Dios ronojel ntiquer nbün, xbij cheque.
28 Jari' tok xpu'u ri Pedro xbij: Rat avetaman que roj kayo'on can ri kachajin, richin rat katzekleben.
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij ninbij chive, que achique na vinük nc'atzinej ri nuc'ul, si ruyo'on can racho, rute-rutata', runimal o ruchak', rixjayil o ralc'ual, richin nbün rusamaj ri Dios y nyeruto' ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios.

San Lucas 18:8-29 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

8 Ren can nin-ij chiwe chi ch'anin xquieruto-pe. Y cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xquipe chic jun mej (bey) we' chech-ulef, ¿c'a jec'o como winak ri c'a quiyo'n cánima riq'uin ri Dios? xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech ri winak, roma jec'o chique reje' ri niquinojij chi can je chojmilaj tak winak, y xa itzel yequitzu' ri ch'aka chic. Romari' ri Jesús xu'ij:
10 Jec'o je ca'i' achi'a' ri xe'apon pa rocho ri Dios chi niqui'en orar. Jun fariseo, y jun achi moloy-impuesto.
11 Ri fariseo pa'l nu'on orar, y nu'ij pa ru-oración: Dios, matiox ninya' chawe roma ren man jin junan ta quiq'uin ri ch'aka chic. Roma ri ch'aka chic winak je elek'oma', y chuka' yequicanoj ch'aka chic ixoki' más que je-c'ulan, y man quic'uan ta jun chojmilaj c'aslen. Ni man jin junan ta chuka' riq'uin ri jun achi moloy-impuesto la c'o-apo la'.
12 Roma ren, can ca'i' k'ij pa jun semana ri nin-en ayunar. Y ronojel ri ninch'ec, lajuj partes nin-en che, y jun chique ri lajuj partes ri' ninya' chawe ret, xcha' ri fariseo pa ru-oración.
13 Pero ri achi moloy-impuesto c'a naj xpa'e-wi can chi nu'on orar. Raja' xulucuba' rujolon; quiri' xu'on, roma chech raja' can man utz ta ni xe nitzu'n chicaj, roma nuna' chi can q'uiy rumac; romari' nutin ruc'u'x che ruk'a' y nu'ij: Dios, tajoyowaj nuech, roma ren jin jun achi ri q'uiy mac jenubanon-pe chawech.
14 Y ri Jesús xu'ij chuka': Can ketzij nin-ij chiwe chi ri achi moloy-impuesto xtzolaj-e chirocho, y man jun chic rumac xrakalej chech ri Dios. Pero ri fariseo man quiri' ta xu'on chech ri Dios. Roma xabachique (xama'anchique) winak ri nuna' chi c'o ruk'ij, can xtikases ruk'ij. Pero ri nuna' chi manak oc ruk'ij, can nim ruk'ij xti'an che, xcha' ri Jesús.
15 Y ri winak yequic'om-pe ac'uala' riq'uin ri Jesús, chi nuya' ruk'a' pa quiwi' y yeru'on ta bendecir. Y ri ru-discípulos xquitzu', y xqui'ij chique ri winak que man tiqui'en quiri'.
16 Pero ri Jesús xeroyoj ri ac'uala' y xu'ij: Tiya' lugar chique ri ac'uala' chi yepe wiq'uin, y man quie'ik'at. Roma ri ru-gobierno ri Dios, xe quichi ri je anche'l ac'uala'.
17 Y can ketzij ri nin-ij chiwe, ri man niqui'en ta anche'l ri ac'uala' chi niquijach-qui' chuxe' ri ru-gobierno ri Dios, can man xquietiquier ta xquie'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma raja'.
18 Y c'o jun achi ri yalan ruk'ij, xu'ij che ri Jesús: Utzilaj Maestro, ¿anchique ri utz nin-en ren chi ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'.
19 Y ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique roma na'ij utz chue ren? Roma man jun winak utz, xe ri Dios utz.
20 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok, man cacamisan, man catelak', man tatz'uc tzij chirij jun chic winak, quie'abana' respetar ate-atata', xcha'.
21 Y ri achi xu'ij che ri Jesús: C'a jin co'l cuando nubanon-pe ronojel ri'.
22 Cuando ri Jesús xuc'oxaj re', xu'ij: C'a c'o jun ex man abanon ta. Man ayo'n ta abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil tajacha' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin y quinatzeklebej, xcha' ri Jesús.
23 Y cuando ri achi xuc'oxaj ri xu'ij ri Jesús, yalan xbison-ka ránima, roma can q'uiy ri rubeyomal c'o y man nrojo' ta nusipaj.
24 Y cuando ri Jesús xutzu' chi xbison-ka ránima ri achi, xu'ij: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios.
25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux, que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xec'oxan ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij: Xa can quiri-wi anche'l ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'.
27 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri winak man ronojel ta yetiquier niqui'en. Pero ri Dios can ronojel nitiquier nu'on, xcha' chique.
28 Y ja cuando xpe ri Pedro xu'ij: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij ri nin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rute-rutata', rach'alal, raxayil o ralc'ual, chi nu'on rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios;
San Lucas 18 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 18:8-29 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

8 Inreꞌ niꞌej chiva chi chaꞌnin xcaꞌruto-pa. Y antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol xtipa chic jun bꞌay vaveꞌ ri choch-ulief, ¿cꞌa icꞌo came quicukubꞌan quicꞌuꞌx riqꞌuin ri Dios? xchaꞌ ri Jesús.
9 Y ri Jesús xuꞌej chic cꞌa jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chiquivach ri vinak, ruma icꞌo chiquivach ijejeꞌ ri niquinaꞌ chi i-choj tak vinak, y xa itziel ncaꞌquitzꞌat ri nicꞌaj chic. Rumareꞌ ri Jesús xuꞌej:
10 Icꞌo icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ ri xaꞌbꞌaka pa templo chi niquinaꞌ orar: Jun fariseo, y jun maloy-impuestos.
11 Ri ache fariseo paꞌl nuꞌon orar, y nuꞌej chupan ri ru-oración: Dios, tiox bꞌaꞌ niyaꞌ chava ruma inreꞌ man in junan ta quiqꞌuin ri nicꞌaj chic. Ruma ri nicꞌaj chic i-alakꞌomaꞌ, ncaꞌquicanuj jeꞌ nicꞌaj chic ixokiꞌ mesque i-cꞌulan, y man quicꞌuan ta jun choj cꞌaslien. Ni man in junan ta jeꞌ riqꞌuin ri jun ache maloy-impuestos la.
12 Ruma inreꞌ caꞌyeꞌ kꞌij chupan jun semana niꞌan ayuno. Y nojiel ri nichꞌec, nicꞌan-el ri décima parte cha, y niyaꞌ chava atreꞌ, xchaꞌ ri ache fariseo chupan ri ru-oración.
13 Pero ri ache maloy-impuestos cꞌa naj cꞌo can chi nuꞌon orar. Pero rulucubꞌan rujaluon; ruma choch jajaꞌ man otz ta chi nitzuꞌn-el chicaj, y nutin cꞌa roch-rucꞌuꞌx cha ri rukꞌaꞌ y nuꞌej cꞌa: Dios, tajoyovaj noch, ruma inreꞌ in jun ache pecador chavach.
14 Y ri Jesús xuꞌej jeꞌ: Can niꞌej chiva chi ri ache maloy-impuestos xtzalaj chirachuoch, man jun chic ru-pecado choch ri Dios. Pero ri ache fariseo man quireꞌ ta xtzalaj. Ruma chica-na cꞌa ri nunaꞌ chi altíra rakalien, xa xtiꞌan cha chi manak rakalien. Pero ri nunaꞌ chi manak-oc rakalien, nem xtiꞌan cha, xchaꞌ ri Jesús.
15 Y ri vinak ncaꞌquicꞌam-pa ri acꞌolaꞌ riqꞌuin ri Jesús, chi nuyaꞌ rukꞌaꞌ pa quiveꞌ chi ncaꞌruꞌon bendecir. Pero ri discípulos xquitzꞌat y xaꞌquichꞌolij ri vinak chi man tiquiꞌan quireꞌ.
16 Pero ri Jesús xaꞌrayuoj ri acꞌolaꞌ y xuꞌej chica ri ru-discípulos: Tiyaꞌ permiso chica ri acꞌolaꞌ chi ncaꞌpa viqꞌuin inreꞌ, y man quiꞌikꞌat. Ruma ri ru-reino ri Dios xa quichin ri i-incheꞌl acꞌolaꞌ.
17 Y can ketzij ri niꞌej chiva, chi xa jun man nuꞌon ta recibir ri ru-reino ri Dios incheꞌl nuꞌon jun acꞌual, man xtuoc ta chupan.
18 Y cꞌo jun cꞌajol ache principal xucꞌutuj cha ri Jesús: Utzulaj Maestro, ¿chica niꞌan chi nivil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta? xchaꞌ cha.
19 Y ri Jesús xuꞌej cha: ¿Karruma naꞌej otz chuva inreꞌ? Ruma man jun vinak otz, xa joꞌc ri Dios otz.
20 Avataꞌn ri mandamientos ri xuyaꞌ ri Dios cha ri Moisés ri ojier can, ri nuꞌej: Ri at-cꞌulan, man tavucꞌuaj-aviꞌ riqꞌuin jun chic; man caquimisan; man catalakꞌ; man tatzꞌak tzij chirij jun chic; caꞌbꞌanaꞌ respetar ri atie-atataꞌ.
21 Y ri cꞌajol ache xuꞌej cha ri Jesús: Nojiel reꞌ cꞌa in coꞌl-oc nutzꞌamuon-pa rubꞌanic, xchaꞌ.
22 Antok ri Jesús xraꞌxaj reꞌ, xuꞌej: Cꞌa cꞌo jun kax ri man abꞌanun ta. Tacꞌayij nojiel ri cꞌo aviqꞌuin y ri rajal tajachaꞌ chiquivach ri i-puobra, chi quireꞌ nicꞌujieꞌ abꞌayomal chicaj. Y catam-pa viqꞌuin y ncaꞌa chuvij, xchaꞌ cha.
23 Y antok ri cꞌajol ache xraꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, altíra xbꞌisuon-ka, ruma qꞌuiy ri rubꞌayomal cꞌo.
24 Y antok ri Jesús xutzꞌat chi altíra xbꞌisuon-ka, xuꞌej: ¡Ri cꞌo qꞌuiy quibꞌayomal, can cuesta chi ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios!
25 Ruma xa más fácil nakꞌax jun camello chupan jun ruvaruol jun acúxa, que choch jun bꞌayuon chi ntuoc pa ru-reino ri Dios.
26 Ri xaꞌcꞌaxan ri xuꞌej ri Jesús, xquiꞌej: ¿Chica cꞌa xticolotaj? xaꞌchaꞌ.
27 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri vinak man nojiel ta ncaꞌtiquir niquiꞌan, pero ri Dios nojiel nitiquir nuꞌon, xchaꞌ chica.
28 Y jareꞌ antok ri Pedro xuꞌej: Ojreꞌ kayoꞌn can ri kax kichin y oj-bꞌanak chavij.
29 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij ri niꞌej chiva, chi chica-na ri ruyoꞌn can rachuoch, o rutie-rutataꞌ, o runimal, o ruchakꞌ, o raxjayil, o ralcꞌual, chi nuꞌon rusamaj ri Dios y ncaꞌrutoꞌ ri ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios;

San Lucas 18:8-29 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

8 Riyin can nbij c'a chiwe chi chanin xqueruto' pe. Y tek ri C'ajolaxel ri xalex chicojol xtipe chic jun bey wawe' chuwech re ruwach'ulef, ¿la c'a yec'o na cami winek ri quicukuban quic'u'x riq'ui ri Dios? xcha' ri Jesús.
9 Y ri Jesús xubij chic c'a jun c'ambel tzij chiquiwech ri winek, ruma yec'o chique riye' ri niquich'ob chi choj ri quic'aslen, y yequetzelaj ri nic'aj chic winek. Rumari' ri Jesús xubij:
10 Yec'o c'a ye ca'i' achi'a' ri xebe pa rachoch ri Dios riche (rixin) chi nbequibana' orar. Ri jun achi, jun chique ri fariseos, y ri jun chic, jun c'utuy alcawal.
11 Ri achi fariseo pa'el, ruyon nuben orar, y nubij c'a chupan ri ru'oración: Dios, matiox nya' chawe ruma chi riyin ma yin junan ta quiq'ui ri nic'aj chic. Ruma chi ri nic'aj chic winek ye alek'oma', c'o quixjayil y yequicanoj nic'aj chic ixoki', y ma choj ta ri quic'aslen. Ni ma yin junan ta c'a chuka' riq'ui re jun achi c'utuy alcawal re'.
12 Ruma chi riyin can ca'i' c'a k'ij pa jun semana ri ma yiwa' ta riche (rixin) chi nben orar. Y niwelesaj ca ri nudiezmo chare ronojel ri nch'ec, riche (rixin) chi nya' chawe riyit, xcha' ri fariseo pa ru'oración.
13 Y yac'a ri c'utuy alcawal c'anej c'a xpa'e' wi ca y xluque' c'a chiri', riche (rixin) chi nuben orar, ruma chi chuwech riya' can ma ruc'amon ta (takal ta chrij) chi nuyec ri runak' ruwech chicaj y riya' nubajila' c'a ruwaruc'u'x riq'ui ri ruk'a', y nubij c'a chare ri Dios: Tajoyowaj nuwech, ruma chi riyin yin jun aj mac chawech, xcha'.
14 Can kitzij c'a nbij chiwe, xcha' ri Jesús, chi ri achi c'utuy alcawal xtzolin el, y xtz'etetej ruma ri Dios chi xa majun rumac. Y yac'a ri achi fariseo ma que ta ri' xc'ulun chuwech ri Dios. Ruma chi xabachique c'a ri nunimirisaj ri', xa can xtikasex c'a ruk'ij. Yac'a ri ruch'utinirisan ri', xtinimirisex ruk'ij, xcha' ri Jesús.
15 Y yec'o c'a ac'ala' ri xe'uc'uex apo chuwech ri Jesús, chi nuya' ta el ri ruk'a' pa quiwi', riche (rixin) chi niquic'ul ri rubendición ri Dios. Yac'a ri discípulos xa xechapon chique ri winek chi ma quequic'om ta pe ri ac'ala'.
16 Pero ri Jesús xerusiq'uij (xeroyoj) ri ye rudiscípulos y xubij chique: Tiya' k'ij chique ri ac'ala' chi yepe wuq'ui riyin, y ma que'ik'et ta. Ruma ri xque'oc pa rajawaren ri Dios, xaxu (xaxe) wi ri winek ri ye achi'el re ac'ala' re'.
17 Y can kitzij c'a nbij chiwe, chi ri xa ma niquiben ta achi'el ri ac'ala' riche (rixin) chi niquijech qui' pa ruk'a' ri Dios, can man c'a xque'oc ta pa rajawaren ri Dios, xcha'.
18 Y c'o c'a jun achi ri nim ruk'ij, xuc'utuj c'a chare ri Jesús: Riyit ri can yit utzilaj Tijonel, tabij c'a chuwe: ¿Achique c'a ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek? xcha' chare ri Jesús.
19 Y ri Jesús xubij chare: ¿Achique ruma tek nabij utz chuwe riyin? Ruma majun winek ri utz ta, xa can xu (xe wi) ri Dios ri utz.
20 Y riyin nbij chi riyit jabel awetaman ri rupixa' ri Dios: chi riyit achi ri c'o awixjayil man c'a tacanoj ta jun chic ixok, ma cacamisan ta; ma catelek' ta; ma tatz'uc ta tzij chrij jun chic winek; taya' quik'ij ri ate' atata', xcha' ri Jesús.
21 Y ri achi xubij chare ri Jesús: C'a yin co'ol na tek nchapon pe rubanic ronojel ri', xcha'.
22 Tek ri Jesús xrac'axaj queri', xubij: C'a c'o na c'a jun ri ma abanon ta. Ma aya'on ta ri abeyomal chique ri pobres. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o awuq'ui y ri rajel taya' chique ri pobres, riche (rixin) chi queri' nic'oje' abeyomal chila' chicaj. Y catam pe wuq'ui y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tek ri achi ri' xrac'axaj ri xubij ri Jesús, sibilaj xbison pa ránima, ruma q'uiy rubeyomal c'o y ma nrajo' ta ntel pa ruk'a'.
24 Y tek ri Jesús xutz'et chi xa xpe sibilaj bis pa ránima ri achi, xubij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef (cuesta) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios.
25 Xa ma can ta c'ayef (cuesta) chi nik'ax ri jun chicop ri camello rubi' pa ti rachek jun bak riche (rixin) t'iso'n (tz'iso'n), que chuwech chi ntoc jun beyon pa rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Wi can achi'el ri xubij, ¿achique ta c'a jun ri xticolotej? xecha'.
27 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri ma yecowin ta niquiben ri winek, ri Dios can nicowin wi nuben, xcha' chique.
28 Yac'ari' tek ri Pedro xubij: Riyit awetaman chi riyoj kaya'on ca ri c'o kiq'ui, riche (rixin) chi yit katzekelben, xcha'.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij nbij chiwe, chi xabachique winek ri ruya'on ca rachoch, ruya'on ca rute' rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, riche (rixin) chi nuben samaj riche (rixin) ri rajawaren ri Dios, can xtuc'ul c'a rajel ruq'uexel.

Lucas 18:8-29 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

8 Y tak yen re xinalax chi'icojol tak xquimpa chic jun bey vova' chach re ruch'ulef, ¿la c'a jec'o como vinak re quibanon confiar-qui' riq'uin re Dios? xcha' re Jesús.
9 Y re Jesús xubij chic jun ejemplo chiquivach re vinak, roma jec'o chique reje' re niquinojij che can xe reje' re camas je choj riq'uin re quic'aslen y niquibij chique re nic'aj chic vinak che man otz-ta quic'aslen. Mare' re Jesús xubij:
10 Jec'o je ca'e' achi'a' re xe'ba pa rachoch re Dios chin ne'quibana' orar. Re jun ache, jun chique re fariseos, y re jun chic jun chique re molay tak impuestos.
11 Re ache fariseo pa'al nuban orar, y nubij chupan re ru-oración: Dios, nintioxij chava roma yen man yin junan-ta quiq'uin re nic'aj chic vinak. Roma reje' je elek'oma', ye'quicanoj chic nic'aj ixoki', y man je choj-ta chupan re quic'aslen. Y man yin junan-ta chuka' riq'uin la jun ache la aj-molay-impuestos la nuban chuka' orar chila'.
12 Roma yen ca'e' k'ij nimban ayuno pa jun semana, chin nimban orar. Y ronojel re ninch'ac, lajuj partes nimban cha, y jun cha re lajuj partes re ninya' chava rat, xcha' re fariseo pa ru-oración.
13 Y jac'a re molay-impuestos c'ac'anaj pa'al-va can chin nuban orar, pero jun-oc lucul-va, roma chach reja' can man ruc'amon-ta che nuban cha re nak'arach che nitzu'un chicaj y reja' ja re ruk'a' nuyala' chuc'o'x, quire' nuban roma reja' can nuna' che camas rumac, y nubij cha re Dios: Tajoyovaj noch, roma yen yin jun aj-mac chavach.
14 Can katzij nimbij chiva, xcha' re Jesús, che re ache molay-impuestos xtzolaj-a, y man jun rumac xel chach re Dios. Jac'a re ache fariseo man quire-ta xel chach re Dios. Roma xabanchique re nuban che camas ruk'ij, xtiban cha che xtikasas ruk'ij. Jac'a re nuban che manak ruk'ij, can xtic'ue' ruk'ij, xcha' re Jesús.
15 Y re vinak ye'quic'amala-pa re ac'ola' riq'uin re Jesús, chin che nuya-ta-a ruk'a' pa quive'. Pero tak re discípulos xquitz'at quire' xquibij chique re vinak che man que'quic'amala-pa re ac'ola' riq'uin re Jesús.
16 Pero re Jesús xe'rayoj y xubij chique: Tiya' k'ij chique re ac'ola' che que'pa viq'uin, y man que'ik'at. Roma re xque'oc pa ruk'a' re Dios, xaxe re je ancha'l ac'ola'.
17 Y can katzij nimbij chiva, che re man niquiban-ta ancha'l re ac'ola' chin niquijach-qui' pa ruk'a' re Dios, can man xque'oc-ta pa ruk'a' re Dios, xcha' chique re ru-discípulos.
18 Y c'o c'a jun ache re camas ruk'ij, xuc'utuj cha re Jesús: Rat utzulaj Maestro, ¿andex re ruc'amon che nimban yen chin quire' ninvel-ta re c'aslen re man niq'uis-ta? xcha'.
19 Y re Jesús xubij cha: ¿Anchique roma tak nabij otz chua che yen yin otz? Roma can man jun vinak re otz-ta, xa can xe c'a re Jun re otz y re' ja re Dios.
20 Y yen nimbij che rat ataman re lajuj mandamientos re xuya' re Dios pa ruk'a' re Moisés ajuer can, che rat ache re yatc'ulan man camacun riq'uin jun chic ixok, man caquimisan, man catelak', man tatz'uc tzij chij jun chic vinak, taya' quik'ij re ate-arta', xcha' re Jesús cha.
21 Y re ache xubij cha re Jesús: C'a yin co'ol che' tak nbanom-pa ronojel re'.
22 Tak re Jesús xuc'axaj quire', xubij: C'a c'o jun cosa re man abanon-ta. Man ajachon-ta re abiyomal chiquivach re vinak re camas je meba'. Tac'ayij ronojel re c'o aviq'uin y re rajal tajacha' chiquivach re vinak camas je meba', chin quire' nic'ue' abiyomal chila' chicaj. Y catampa viq'uin y catzake' chuij, xcha' re Jesús cha re ache biyom.
23 Y tak re ache xuc'axaj re xubij re Jesús cha, camas xbison pa ránma roma camas biyomal c'o riq'uin.
24 Y tak re Jesús xutz'at che camas bis xpa pa ránma re ache, xubij: Re c'o quibiyomal, camas c'ayef chin che ye'oc pa ruk'a' re Dios.
25 Mare' yen nimbij che man c'ayef-ta che nak'ax jun camello pa ch'et rujulil jun bak chin t'iso'n, que chach jun biyom ndoc-ta pa ruk'a' re Dios, xcha' re Jesús.
26 Re xe'c'axan re xubij re Jesús, xquibila': Vo xa can quire' ancha'l nubij re Jesús, camas c'ayef, roma man jun xticolotaj, xe'cha'.
27 Y re Jesús xubij chique: Chiquivach re vinak c'o cosas camas c'ayef chin che ye'ban. Pero chach re Dios man jun cosa c'ayef, xcha' chique.
28 Jare' tak xpa re Pedro xubij: Rat ataman che yoj kayi'on can ronojel re c'o kaq'uin, chin yojtzakatal chavij.
29 Y re Jesús xubij chique: Can katzij nimbij chiva, che xabanchique vinak can c'o q'uiy cosas xtuc'ul, pero vo xa can ruyi'on can rachoch, rute-rutota', ruch'alal, ruxayil o rajc'ual, chin nuban re rusamaj re Dios y can ye'ruto' re nic'aj chic che ye'oc pa ruk'a' re Dios.