Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 18:20-43 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 18:20-43 in GT:cak:Kaqchikel

20 Rat aveteman ruchojmil ri mandamientos. Chiri' nu'ij: Man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man cacamisan; man catelak'; man tatz'uc tzij; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha'.
21 Ronojel ri na'ij, yin c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe, y c'a quiri' na vacami, xcha' ri achi che ri Jesús.
22 Ri Jesús tok xrac'axaj quiri', xu'ij che: C'a c'o chic jun man abanon ta. Tac'ayij ronojel ri achajin y ri rajil tajacha' chiquivech ri man jun oc quichajin, y xtic'uje' abeyomal chila' chicaj. C'ajari' catampe, quinatzekle'ej, xcha' che.
23 Tok ri achi xrac'axaj ri xu'ij ri Jesús, jani na xbison, roma rija' jun nimalaj beyon.
24 Tok ri Jesús xutz'et chi xpe bis pa ránima, quire' xu'ij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef chi ye'oc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.
25 Más man c'ayef ta chi nik'ax jun chicop camello pa ch'uti rujulil jun bak richin t'iso'n, que chuvech ntoc jun beyon chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Jac'a ri ye'ac'axan-apu richin ri Jesús, quire' niquibila': Si kitzij achel ri nu'ij, man jun xticolotaj, yecha'.
27 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ri manak che'el nibanataj pa quivech ri vinak, chuvech ri Dios c'o che'el nibanataj, xcha' chique.
28 Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu: Tatz'eta' c'a, roj kayo'on can ronojel ri c'o kiq'uin richin rat katzekle'en, xcha'.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Nis-ta jun chique ri ruyo'on can racho, rute-rutata', ruchak', runimal, rixayil o ralc'ua'l, roma ru-gobierno ri Dios,
30 ri man ta xtuc'ul más jani na q'uiy chupan ri tiempo re', y chupan ri jun chic tiempo ri petenak chikavech apu, xtuc'ul ri c'aslen ri richin jumul, xcha'.
31 Jac'ari' xeruc'uaj-e quiyon ri doce ru-discípulos juc'an y quire' xu'ij chique: Rix iveteman chi pa tinamit Jerusalem roj jotol-vi-e, y chiri' xquebanataj-vi ronojel ri quitz'iban can ri profetas chi nibanataj viq'uin yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol.
32 Xquijach pa quik'a' vinak man israelitas ta, xtitze'es nuvech, xquiyo'ox chi q'uix, xquichubex,
33 y tok yin quich'eyon chic, xquinquicamisaj. Pero chi rox k'ij, xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
34 Jac'a ri discípulos man juba' (xk'ax, xno') chiquivech ri c'a ja oc xu'ij-ka ri Jesús chique. Roma xa can evan-vi chiquivech.
35 Tok ri Jesús ja ntoc-apu pa tinamit Jericó, chiri' chuchi' bey tz'uyul jun achi man nitzu'un ta nu'on limosna.
36 Jac'a tok ri achi ri' xrac'axaj chi q'uiy vinak yek'ax chiri', rija' xuc'utuj achique ri najin.
37 Y ri ec'o chiri' xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'.
38 Jac'ari' tok ri achi riq'uin ruchuk'a' xu'ij: ¡Jesús, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'.
39 Jac'a ri enabeynak chuvech ri Jesús, xquich'olij richin titane-ka. Pero rija' xa más cof xch'o-pe y xu'ij: ¡Rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! xcha'.
40 Xpa'e-ka ri Jesús, xu'ij chi tic'amer-pe ri achi chuvech. Tok c'o chic apu ri achi, ri Jesús xuc'utuj che:
41 ¿Achique najo' chi nin-en chave? Ri achi xu'ij: Ajaf, yin ninjo' yitzu'un chic jun bey, xcha'.
42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'un chic c'a. Rat roma nanimaj chi yac'achoj, romari' xatzu'un chic, xcha' che.
43 Jac'ari' xtzu'un chic jun bey ri achi, y nuyala' ruk'ij ri Dios benak chirij ri Jesús. Conojel c'a ri xetz'eto ri xbanataj, niquiyala' ruk'ij ri Dios.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 18 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 18:20-43 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

20 Y yin ninbij chi rat jebel avetaman ri lajuj pixa' ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, chi rat achin ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok; man cacamisan; man catelek'; man tatz'uc tzij chirij jun chic vinek; taya' quik'ij ri ate-atata', xcha'.
21 Y ri achin xubij chire ri Jesús: C'a in co'ol tok nubanon-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quere', xubij: C'a c'o jun ri man abanon ta. Man atalun ta ri abeyomel chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o aviq'uin y ri rajel tataluj chiquivech ri vinek ri man jun c'o quiq'uin, richin queri' nic'oje' abeyomel chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tok ri achin xrac'axaj ri xubij ri Jesús, janíla xbison pa ránima, roma janíla ri beyomel c'o riq'uin y man nrajo' ta nel pa ruk'a'.
24 Y tok ri Jesús xutz'et chi xa xpe janíla bis pa ránima ri achin, xubij: Ri c'o quibeyomel, janíla c'ayef richin chi ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
25 Xa más la'ek man can ta c'ayef chi nik'ax ri jun chicop rubini'an camello pa ti rujulil jun bak, que chuvech jun beyon noc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Vi can achi'el ri nubij, queri', man jun xticolotej, xecha'.
27 Y ri Jesús xubij chique: Ri vinek man ronojel ta yetiquir niquiben. Jac'a ri Dios can ronojel nitiquir nuben, xcha' chique.
28 Jari' tok xpe ri Pedro xubij: Rat avetaman chi roj kayo'on can ri c'o kiq'uin, richin at katzekelben.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij ninbij chive, chi xabachique vinek can c'o ri xtuc'ul, vi ruyo'on can rachoch, rute-rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, richin nuben rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
30 Can q'uiy yan c'a ri nuc'ul chupan re tiempo re kachapon. Y chupan apo ri jun chic tiempo chikavech apo, can xtuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man q'uisel ta.
31 Y ri Jesús xaxe c'a quiq'uin ri cablajuj rutijoxela' xch'on-vi, y xubij: Rix ivetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon-vi-el bey, y ri chiri', q'uiy c'a ri xtiban chuve yin ri xinalex chi'icojol. Can ronojel vi c'a ri tz'ibatel can chuvij xtibanatej, can achi'el ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
32 Xquijach c'a pa quik'a' vinek ri xa man e israelitas ta. Y ri vinek ri' xquetze'en chuvij, xtiquibila' pokon tak ch'abel chuve y xquinquichubaj.
33 Xquinquich'ey, y c'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej c'a pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri tijoxela' can man xk'ax ta chiquivech ri xubij ri Jesús. Ri ch'abel ri' xa evan c'a chiquivech, roma c'a ri' xaxe choj xcac'axaj y man quetaman ta achique nic'ulun-vi chi tzij.
35 Tok ri Jesús noc yan apo ri pa tinamit rubini'an Jericó, ri chiri' chuchi-bey tz'uyul c'a jun achin. Y re achin c'a re' moy, y nuc'utula' limosna chique ri vinek ri yek'ax queri'.
36 Y tok re moy re' xrac'axaj chi sibilej vinek ri yek'ax-el, xuc'utuj c'a chi achique xc'ulvachitej.
37 Y xquibij chire chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax-el queri'.
38 Y ri achin moy riq'uin ruchuk'a' xch'on, y xubij c'a: Tajoyovaj nuvech rat Jesús, ri at riy-rumam can ri rey David, xcha'.
39 Y ri vinek c'a ri e nabeyejinek-el chuvech ri Jesús, xquibila' chire ri achin chi man chic tich'on. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'on, y xubij: Rat ri riy-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvech roma re nubanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Romari' xpa'e-ka y xubij chi tiquic'ama-pe. Y tok c'amon chic pe ri achin c'a riq'uin, xuc'utuj c'a chire:
41 ¿Achique c'a ri navajo'? Y ri achin moy xubij: Ajaf, yin ninvajo' yitzu'un, xcha'.
42 Y ri Jesús xubij chire: Catzu'un c'a. Roma ri xacukuba' ac'u'x, xac'achoj.
43 Y ri achin moy can jac'ari' tok xtzu'un y xtzeke-el chirij ri Jesús. Re achin c'a chuka' re' nuya' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios. Y conojel ri vinek ri xetz'eton chi ri moy xtzu'un, can xquiya' c'a chuka' ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios.

San Lucas 18:20-43 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

20 Y yin ninbij que rat jabel avetaman ri diez mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés ri ojer can, que rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj chic jun ixok. Man cacamsan. Man catelek'. Man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük. Taya' quik'ij ri ate-atata', xbij.
21 Y ri achi xbij chin ri Jesús: Yin c'a co'ol tok nubanun-pe ronojel ri'.
22 Tok ri Jesús xrac'axaj quiri', xbij: C'a c'o jun ri man abanun tüj. Man atalun tüj ri abeyomal chiquivüch ri vinük ri manak quichajin. Tac'ayij c'a ronojel ri achajin y ri rajil tataluj chiquivüch ri vinük ri manak quichajin, richin quiri' nc'uje' abeyomal chila' chicaj. Y catampe c'a viq'uin y quinatzeklebej, xbij ri Jesús.
23 Y tok ri achi xrac'axaj ri xbij ri Jesús, juis xbison pa ránima, roma juis ri beyomül ruchajin y man nrajo' tüj ntel pa ruk'a'.
24 Y tok ri Jesús xutz'et que xa xpu'u juis bis pa ránima ri achi, xbij: Ri c'o quibeyomal, juis c'ayuf richin que nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
25 Xa más man c'ayuf tüj que nc'o ri jun chico rubini'an camello chupan ri jul c'o chirachük ri jun bak, que jun beyon ntoc ta pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xbij ri Jesús, xquibila' c'a: Si cachi'el ri nbij, quiri', man jun ncolotüj, xquibij.
27 Y ri Jesús xbij cheque: Ri vinük man nyetiquer tüj nquicol-qui'. Jac'a ri Dios ronojel ntiquer nbün, xbij cheque.
28 Jari' tok xpu'u ri Pedro xbij: Rat avetaman que roj kayo'on can ri kachajin, richin rat katzekleben.
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij ninbij chive, que achique na vinük nc'atzinej ri nuc'ul, si ruyo'on can racho, rute-rutata', runimal o ruchak', rixjayil o ralc'ual, richin nbün rusamaj ri Dios y nyeruto' ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
30 Q'uiy c'a ri nuc'ul chupan ri tiempo ri katz'amon-apu. Y chupan apu ri jun chic tiempo chikavüch apu, nuc'ul c'a ri ruc'aslen ri xa man nq'uis tüj.
31 Y ri Jesús xaxe c'a quiq'uin ri ye doce rachibil xeroyoj richin xch'o cheque, y xbij: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-e bey. Y chiri', q'uiy ri nban chuve yin ri xinalüx chi'icojol. Ronojel vi c'a ri tz'iban can pa nuvi' nbanatüj, cachi'el ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
32 Nquijach c'a pa quik'a' vinük ri xa man ye israelitas tüj. Y ri vinük ri' nyetze'en chuvij, nquibila' pokon tak tzij chuve y yinquichubaj.
33 Yinquich'ey, y c'ateri' yinquicamsaj. Pero pa rox k'ij nquic'astüj c'a pe, xbij ri Jesús.
34 Pero ri achibila' man xk'ax ta cheque ri xbij ri Jesús. Ri tzij ri' xa evan c'a chiquivüch, roma c'a ri' xaxe choj xcac'axaj y man quetaman tüj achique ntel chi tzij.
35 Tok ri Jesús nakaj chic ntoc apu pa tinamit rubini'an Jericó, chiri' chuchi-bey tz'uyul c'a jun achi. Y ri achi ri' xa moy, y nuc'utula' limosna cheque ri vinük ri nyetobos chiri'.
36 Y tok ri moy ri' xrac'axaj que sibilüj vinük ri nyec'o-e, xuc'utuj c'a que achique xc'ulachitüj.
37 Y xquibij chin que ja ri Jesús aj-Nazaret ri nc'o-e chiri'.
38 Y ri achi moy riq'uin ruchuk'a' xch'o, y xbij c'a: Tajoyovaj nuvüch rat Jesús, ri rat ruxquin-rumam can ri rey David, xbij.
39 Y ri vinük c'a ri ye nabey e chuvüch ri Jesús, xquibila' chin ri achi que man tich'o chic. Pero rija' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o, y xbij: Rat ri ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvüch roma ri nubanun, xbij.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri rutzij. Romari' xpa'e-ka y xbij que tiquic'ama-pe. Y tok c'amon chic pe c'a ri achi riq'uin, xuc'utuj c'a chin:
41 ¿Achique c'a ri najo'? Y ri achi moy xbij: Ajaf, yin ninjo' nquitzu'un, xbij.
42 Y ri Jesús xbij chin: Catzu'un c'a. Roma ri xaya' avánima viq'uin, xac'achoj.
43 Y ri achi moy jari' tok xtzu'un y xtzeke-e chirij ri Jesús. Ri achi re' chuka' nuya' ruk'ij ri Dios. Y conojel ri vinük ri xetz'eton que ri moy xtzu'un, xquiya' c'a chuka' ruk'ij ri Dios.

San Lucas 18:20-43 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

20 Y ren nin-ij chi ret can aweta'n ri lajuj mandamientos ri xuya' ri Dios che ri Moisés ojer can, ri nu'ij: Ret ri c'o awaxayil man tacanoj jun chic ixok, man cacamisan, man catelak', man tatz'uc tzij chirij jun chic winak, quie'abana' respetar ate-atata', xcha'.
21 Y ri achi xu'ij che ri Jesús: C'a jin co'l cuando nubanon-pe ronojel ri'.
22 Cuando ri Jesús xuc'oxaj re', xu'ij: C'a c'o jun ex man abanon ta. Man ayo'n ta abeyomal chique ri winak ri manak quibeyomal. Tac'ayij ronojel ri c'o awiq'uin y ri rajil tajacha' chique ri winak ri manak quibeyomal, y xtic'ue' abeyomal chicaj. Y catampe wiq'uin y quinatzeklebej, xcha' ri Jesús.
23 Y cuando ri achi xuc'oxaj ri xu'ij ri Jesús, yalan xbison-ka ránima, roma can q'uiy ri rubeyomal c'o y man nrojo' ta nusipaj.
24 Y cuando ri Jesús xutzu' chi xbison-ka ránima ri achi, xu'ij: Ri winak ri c'o q'uiy quibeyomal, can cuesta chi ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios.
25 Xa más la'k nitiquier nik'ax jun camello pa jun ch'uti' rujulil jun acux, que chech jun beyom ntoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xec'oxan ri xu'ij ri Jesús, xqui'ij: Xa can quiri-wi anche'l ri nu'ij, man jun xticolotaj, xecha'.
27 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri winak man ronojel ta yetiquier niqui'en. Pero ri Dios can ronojel nitiquier nu'on, xcha' chique.
28 Y ja cuando xpe ri Pedro xu'ij: Ret aweta'n chi roj kayo'n can ri c'o kaq'uin, roma jatkatzekleben.
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij ri nin-ij chiwe, chi xabachique (xama'anchique) winak ri jeruyo'n can rocho, rute-rutata', rach'alal, raxayil o ralc'ual, chi nu'on rusamaj ri Dios y yeruto' ri ye'oc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios;
30 can q'uiy yan ri niyo'x che chupa ri tiempo re'. Y chupa apo ri jun chic tiempo chakawech apo, can xtiyo'x ruc'aslen ri manak xtiq'uis.
31 Y ri Jesús xeroyoj juba' juc'an ri cablajuj ru-discípulos chi nich'o'n quiq'uin, y xu'ij: Rix iweta'n chi c'a pa tenemit Jerusalem jojapon-wi, y chiri' q'uiy ri xti'an chue ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. Roma chiri' xtibanataj-wi ronojel ri tz'iban can chuij coma ri achi'a' ri xek'alajin rutzij ri Dios ojer can.
32 Xquijach pa quik'a' winak ri man je israelitas ta. Y ri winak ri' xquietze'n chuij, xtiquibila' cowilaj tak tzij chue y xquinquichubaj.
33 Xquinquich'ey, y c'ajari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ri xu'ij. Ri tzij ri' xa ewan chiquiwech, romari' xe xquic'oxaj y man quieta'n ta anchique xrojo' xu'ij chique.
35 Cuando ri Jesús ntoc yan apo pa tenemit rubinan Jericó, chiri' chuchi-bey ch'ocol jun achi moy, y nuc'utula' limosna chique ri winak ri yek'ax chiri'.
36 Y cuando ri moy re' xuc'oxaj chi q'uiy winak yek'ax, xuc'utuj chi anchique xbanataj.
37 Y xqui'ij che chi ja ri Jesús aj-Nazaret ri nik'ax chiri'.
38 Y ri achi moy riq'uin ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Jesús, ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech, xcha'.
39 Y ri winak ri na'ey je-benak chech ri Jesús, xquich'olij ri achi chi quiri' man chic tich'o'n-apo. Pero raja' xa riq'uin más ruchuk'a' xch'o'n, y xu'ij: Ret ri jat ru-familia can ri rey David, tajoyowaj nuech roma ri nubanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xuc'oxaj ri achi, romari' xpa'e-ka y xu'ij chi tiquic'ama-pe. Y cuando c'o chic ri achi chech ri Jesús, xuc'utuj che:
41 ¿Anchique ri najo'? Y ri achi moy xu'ij: Ajaf, ren ninjo' yitzu'n, xcha'.
42 Y ri Jesús xu'ij che: Catzu'n c'a. Roma xaya' awánima wiq'uin, xac'achoj.
43 Y ri achi moy can ja' xtzu'n y can xutzeklebej-e ri Jesús, y can xuya' ruk'ij ri Dios. Y conojel ri winak ri xquitzu' chi ri moy xtzu'n, can xquiya' chuka' ruk'ij ri Dios.
San Lucas 18 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 18:20-43 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

20 Avataꞌn ri mandamientos ri xuyaꞌ ri Dios cha ri Moisés ri ojier can, ri nuꞌej: Ri at-cꞌulan, man tavucꞌuaj-aviꞌ riqꞌuin jun chic; man caquimisan; man catalakꞌ; man tatzꞌak tzij chirij jun chic; caꞌbꞌanaꞌ respetar ri atie-atataꞌ.
21 Y ri cꞌajol ache xuꞌej cha ri Jesús: Nojiel reꞌ cꞌa in coꞌl-oc nutzꞌamuon-pa rubꞌanic, xchaꞌ.
22 Antok ri Jesús xraꞌxaj reꞌ, xuꞌej: Cꞌa cꞌo jun kax ri man abꞌanun ta. Tacꞌayij nojiel ri cꞌo aviqꞌuin y ri rajal tajachaꞌ chiquivach ri i-puobra, chi quireꞌ nicꞌujieꞌ abꞌayomal chicaj. Y catam-pa viqꞌuin y ncaꞌa chuvij, xchaꞌ cha.
23 Y antok ri cꞌajol ache xraꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, altíra xbꞌisuon-ka, ruma qꞌuiy ri rubꞌayomal cꞌo.
24 Y antok ri Jesús xutzꞌat chi altíra xbꞌisuon-ka, xuꞌej: ¡Ri cꞌo qꞌuiy quibꞌayomal, can cuesta chi ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios!
25 Ruma xa más fácil nakꞌax jun camello chupan jun ruvaruol jun acúxa, que choch jun bꞌayuon chi ntuoc pa ru-reino ri Dios.
26 Ri xaꞌcꞌaxan ri xuꞌej ri Jesús, xquiꞌej: ¿Chica cꞌa xticolotaj? xaꞌchaꞌ.
27 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri vinak man nojiel ta ncaꞌtiquir niquiꞌan, pero ri Dios nojiel nitiquir nuꞌon, xchaꞌ chica.
28 Y jareꞌ antok ri Pedro xuꞌej: Ojreꞌ kayoꞌn can ri kax kichin y oj-bꞌanak chavij.
29 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij ri niꞌej chiva, chi chica-na ri ruyoꞌn can rachuoch, o rutie-rutataꞌ, o runimal, o ruchakꞌ, o raxjayil, o ralcꞌual, chi nuꞌon rusamaj ri Dios y ncaꞌrutoꞌ ri ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios;
30 can qꞌuiy yan ri xtiyoꞌx cha chupan ri tiempo vacame. Y chupan-apa ri jun chic tiempo ri chakavach-apa, can xtiyoꞌx cha ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
31 Y ri Jesús xaꞌrucꞌuaj aparte ri doce (cabꞌalajuj) discípulos chi nichꞌoꞌ quiqꞌuin, y xuꞌej: Ixreꞌ ivataꞌn chi cꞌa pa tanamet Jerusalén nkuꞌa-ve-el, y chireꞌ qꞌuiy ri xtiꞌan cha ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol. Ruma chireꞌ xtibꞌanataj nojiel ri tzꞌibꞌan can chirij cuma ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
32 Xtijach pa quikꞌaꞌ ri vinak ri man israelitas ta. Y ri vinak reꞌ xcaꞌtzeꞌn chirij, xtiquiꞌej pakon tak tzij cha y xtiquichubꞌaj.
33 Después antok quichꞌayuon chic, xtiquiquimisaj. Pero chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
34 Pero ri ru-discípulos man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) ri xuꞌej. Ri tzij reꞌ xa avan chiquivach, rumareꞌ joꞌc xcaꞌxaj y man cataꞌn ta ri chica xrajoꞌ xuꞌej chica.
35 Antok ri Jesús ya ntuoc pa tanamet Jericó, chuchi-bꞌay tzꞌuyul jun ache muoy chi nucꞌutuj ru-limosna.
36 Y antok ri muoy reꞌ xraꞌxaj chi qꞌuiy vinak ncaꞌkꞌax, xucꞌutuj chi chica reꞌ.
37 Y xquiꞌej cha chi ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakꞌax chireꞌ.
38 Y ri ache muoy riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ, y xuꞌej: ¡Jesús, ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xchaꞌ.
39 Y ri vinak ri i-kꞌaxnak choch ri Jesús, xquichꞌolij ri ache chi man chic tichꞌo-pa. Pero jajaꞌ xa riqꞌuin más ruchukꞌaꞌ xchꞌo-pa y xuꞌej: ¡Atreꞌ ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xchaꞌ.
40 Y ri Jesús xpiꞌie-ka y xuꞌej chi ticꞌamar-pa choch. Y antok cꞌo chic ri ache choch, xucꞌutuj cha:
41 ¿Chica navajoꞌ chi niꞌan? Y ri ache muoy xuꞌej cha: Ajaf, inreꞌ nivajoꞌ nquitzuꞌn, xchaꞌ.
42 Y ri Jesús xuꞌej cha: Catzuꞌn cꞌa. Ruma xacukubꞌaꞌ acꞌuꞌx viqꞌuin, xacꞌachoj.
43 Y ri ache muoy ja xtzuꞌn y xꞌa chirij ri Jesús, y nuyaꞌ rukꞌij ri Dios. Y quinojiel ri vinak ri xaꞌtzꞌato chi ri muoy xtzuꞌn, can xquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij ri Dios.

San Lucas 18:20-43 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

20 Y riyin nbij chi riyit jabel awetaman ri rupixa' ri Dios: chi riyit achi ri c'o awixjayil man c'a tacanoj ta jun chic ixok, ma cacamisan ta; ma catelek' ta; ma tatz'uc ta tzij chrij jun chic winek; taya' quik'ij ri ate' atata', xcha' ri Jesús.
21 Y ri achi xubij chare ri Jesús: C'a yin co'ol na tek nchapon pe rubanic ronojel ri', xcha'.
22 Tek ri Jesús xrac'axaj queri', xubij: C'a c'o na c'a jun ri ma abanon ta. Ma aya'on ta ri abeyomal chique ri pobres. Tac'ayij c'a ronojel ri c'o awuq'ui y ri rajel taya' chique ri pobres, riche (rixin) chi queri' nic'oje' abeyomal chila' chicaj. Y catam pe wuq'ui y quinatzekelbej, xcha' ri Jesús.
23 Y tek ri achi ri' xrac'axaj ri xubij ri Jesús, sibilaj xbison pa ránima, ruma q'uiy rubeyomal c'o y ma nrajo' ta ntel pa ruk'a'.
24 Y tek ri Jesús xutz'et chi xa xpe sibilaj bis pa ránima ri achi, xubij: Ri c'o quibeyomal, c'ayef (cuesta) chi ye'oc pa rajawaren ri Dios.
25 Xa ma can ta c'ayef (cuesta) chi nik'ax ri jun chicop ri camello rubi' pa ti rachek jun bak riche (rixin) t'iso'n (tz'iso'n), que chuwech chi ntoc jun beyon pa rajawaren ri Dios, xcha' ri Jesús.
26 Ri xe'ac'axan ri xubij ri Jesús, xquibila' c'a: Wi can achi'el ri xubij, ¿achique ta c'a jun ri xticolotej? xecha'.
27 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri ma yecowin ta niquiben ri winek, ri Dios can nicowin wi nuben, xcha' chique.
28 Yac'ari' tek ri Pedro xubij: Riyit awetaman chi riyoj kaya'on ca ri c'o kiq'ui, riche (rixin) chi yit katzekelben, xcha'.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij nbij chiwe, chi xabachique winek ri ruya'on ca rachoch, ruya'on ca rute' rutata', rach'alal, rixjayil o ralc'ual, riche (rixin) chi nuben samaj riche (rixin) ri rajawaren ri Dios, can xtuc'ul c'a rajel ruq'uexel.
30 Can q'uiy yan c'a ri nuc'ul chupan re tiempo re kachapon. Y chupan apo ri jun chic tiempo chkawech apo, can xtiyatej c'a chuka' ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
31 Y ri Jesús xeruc'uaj c'a el juba' quela' pa quiyonil ri cablajuj rudiscípulos, y xubij chique: Riyix iwetaman chi pa tinamit Jerusalem kachapon wi el bey, y ri chiri', q'uiy c'a ri xtiban chuwe riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol. Can ronojel wi c'a ri tz'ibatal ca chuwij riyin can xtibanatej wi, can achi'el ri quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
32 Xquijach c'a pa quik'a' winek ri ma ye israelitas ta. Y ri winek ri' xquetze'en chuwij, xtiquibila' itzel tak ch'abel chuwe y xquinquichubaj.
33 Xquinquich'ey, y c'ac'ari' xquinquicamisaj. Pero pa rox k'ij xquic'astej c'a pe, xcha' ri Jesús.
34 Pero ri cablajuj rudiscípulos can ma xk'ax ta c'a chiquiwech ri xubij ri Jesús. Ri ch'abel ri' xa ewatajnek c'a chiquiwech riche (rixin) chi ma niquetamaj ta, rumac'ari' xaxu (xaxe) wi xquic'axaj y ma xk'ax ta chiquiwech achique ntel wi ri tzij ri'.
35 Tek ri Jesús ntoc yan c'a apo ri pa tinamit Jericó, ri chiri' chuchi' bey tz'uyul c'a jun achi. Y ri achi c'a ri' moy, y nuc'utula' ca limosna chique ri winek ri yek'ax el queri'.
36 Y tek ri moy ri' xrac'axaj chi sibilaj ye q'uiy winek ri yek'ax el, xuc'utuj c'a chi achique ri xc'ulwachitej.
37 Y xquibij chare chi ya ri Jesús aj Nazaret ri nik'ax el queri'.
38 Y ri achi moy ri' xurek ruchi', y xubij c'a: Riyit Jesús, ri yit ralc'ual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma re nbanon, xcha'.
39 Y ri winek c'a ri ye nabeynek el chuwech ri Jesús, xquik'il c'a ri achi chi ma turek ta chic ruchi'. Pero riya' xa más xurek ruchi', y xubij: Riyit ri yit ralc'ual ca ri rey David, tajoyowaj nuwech ruma ri nbanon, xcha'.
40 Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri ruch'abel. Rumari' xpa'e' c'a y xubij chi tic'amer pe. Y tek c'o chic apo ri achi riq'ui, xuc'utuj c'a chare:
41 ¿Achique c'a ri nawajo'? Y ri achi moy xubij: Ajaf, riyin nwajo' yitzu'un, xcha'.
42 Y ri Jesús xubij chare: Catzu'un c'a. Ruma chi xacukuba' ac'u'x wuq'ui, rumari' xac'achoj.
43 Y ri achi moy can yac'ari' tek xtzu'un y xtzeke' el chrij ri Jesús. Ri achi c'a chuka' ri' nuya' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios. Y quinojel ri winek ri xetz'eto chi xtzu'un ri moy, can xquiya' c'a chuka' ruk'ij ruc'ojlen ri Dios.

Lucas 18:20-43 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

20 Y yen nimbij che rat ataman re lajuj mandamientos re xuya' re Dios pa ruk'a' re Moisés ajuer can, che rat ache re yatc'ulan man camacun riq'uin jun chic ixok, man caquimisan, man catelak', man tatz'uc tzij chij jun chic vinak, taya' quik'ij re ate-arta', xcha' re Jesús cha.
21 Y re ache xubij cha re Jesús: C'a yin co'ol che' tak nbanom-pa ronojel re'.
22 Tak re Jesús xuc'axaj quire', xubij: C'a c'o jun cosa re man abanon-ta. Man ajachon-ta re abiyomal chiquivach re vinak re camas je meba'. Tac'ayij ronojel re c'o aviq'uin y re rajal tajacha' chiquivach re vinak camas je meba', chin quire' nic'ue' abiyomal chila' chicaj. Y catampa viq'uin y catzake' chuij, xcha' re Jesús cha re ache biyom.
23 Y tak re ache xuc'axaj re xubij re Jesús cha, camas xbison pa ránma roma camas biyomal c'o riq'uin.
24 Y tak re Jesús xutz'at che camas bis xpa pa ránma re ache, xubij: Re c'o quibiyomal, camas c'ayef chin che ye'oc pa ruk'a' re Dios.
25 Mare' yen nimbij che man c'ayef-ta che nak'ax jun camello pa ch'et rujulil jun bak chin t'iso'n, que chach jun biyom ndoc-ta pa ruk'a' re Dios, xcha' re Jesús.
26 Re xe'c'axan re xubij re Jesús, xquibila': Vo xa can quire' ancha'l nubij re Jesús, camas c'ayef, roma man jun xticolotaj, xe'cha'.
27 Y re Jesús xubij chique: Chiquivach re vinak c'o cosas camas c'ayef chin che ye'ban. Pero chach re Dios man jun cosa c'ayef, xcha' chique.
28 Jare' tak xpa re Pedro xubij: Rat ataman che yoj kayi'on can ronojel re c'o kaq'uin, chin yojtzakatal chavij.
29 Y re Jesús xubij chique: Can katzij nimbij chiva, che xabanchique vinak can c'o q'uiy cosas xtuc'ul, pero vo xa can ruyi'on can rachoch, rute-rutota', ruch'alal, ruxayil o rajc'ual, chin nuban re rusamaj re Dios y can ye'ruto' re nic'aj chic che ye'oc pa ruk'a' re Dios.
30 Can q'uiy-yan cosas nuc'ul chupan re tiempo re katz'amon Y chuka' chupan re jun chic tiempo re pitinak, can xtuc'ul c'a re ruc'aslen re man niq'uis-ta.
31 Y re Jesús xaxe c'a quiq'uin re je doce ru-discípulos xch'o-va, y xubij: Yex itaman che pa tenemit Jerusalén katz'amon-va-a bey, y chire' q'uiy c'a andex xtiban chua yen re xinalax chi'icojol. Can ronojel-va re tz'iban can chuij chupan re ruch'abal re Dios can xtibanataj-va, can ancha'l re quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
32 Xquinjach pa quik'a' vinak re man je israelitas-ta. Y re vinak re' xque'tze'en chuij, xtiquibila' itzel tak tzij chua y xque'chuban chuij,
33 xquinquich'ay y c'are' xquinquiquimisaj. Pero pa rox k'ij xquinc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha' re Jesús.
34 Pero re discípulos man xk'ax-ta pa quive' re xubij re Jesús chique, roma can c'ayef xuban chique che xk'ax-ta otz pa quive', mare' xaxe tal choj quire' xquic'axaj y man quitaman-ta andex ndel-va che tzij.
35 Tak re Jesús ndoc-yan-apo pa tenemit rubini'an Jericó, chire' chuchi-bey tz'uyul c'a jun ache. Y re ache re' moy, y nuc'utula' limosna chique re vinak re ye'k'ax chire'.
36 Y tak re moy re' xuc'axaj che sabalaj vinak ye'k'ax chire', xuc'utuj-apo chique andex xbanataj.
37 Y re vinak xquibij cha che ja re Jesús aj-Nazaret pitinak y nak'ax chire'.
38 Y re ache moy cof xch'o, y xubij: Tajoyovaj noch rat Jesús, re yat rey-rumam can re Rey David, xcha'.
39 Y re vinak re je nabey chach re Jesús, xquibila' cha re ache: Ch'oj-achi'. Pero reja' xa más cof xch'o, y xubij: Rat re yat rey-rumam can re Rey David, tajoyovaj noch roma quire' nbanon, xcha'.
40 Y re Jesús xuc'axaj re ruch'abal re ache. Mare' xpa'e' y xubij che tiquic'ama-pa. Y tak c'amon chic-pa re ache riq'uin, xuc'utuj cha:
41 ¿Andex najo'? Y re ache moy xubij: Ajaf, yen ninjo' yintzu'un, xcha'.
42 Y re Jesús xubij cha: Catzu'un. Roma xaban confiar-avi' viq'uin, mare' xac'achoj.
43 Y re ache moy can jare' tak xtzu'un y xtzake-a chij re Jesús. Y can nuya' chuka' ruk'ij re Dios. Y conojel re vinak re xe'tz'eto che re moy xtzu'un, can xquiya' ruk'ij re Dios.