Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 15:12-31 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 15:12-31 in GT:cak:Kaqchikel

12 Jun k'ij ri chak'ila'tz xu'ij che ri rutata': Papá, taya' ri verencia ri nin-en tocar yin, xcha', y ri tata'aj can xujach na vi ri herencia chiquivech ri eca'i'.
13 Ca'i-oxi' k'ij tiyo'ox ri ru-herencia chiri', ri chak'ila'tz ja xuc'ayila' can ronojel ri achique xyo'ox che. Xunuc'-e ri méra rajil ri herencia ri xuc'ayij, y pa jun departamento naj-naj xbe-vi. Chiri' c'a, rija' xa achique na chi itzel c'aslen xuq'uis-vi ri ruméra.
14 Tok xuq'uis ronojel ri ruméra, xtiquer jun nimalaj vayijal chupan ri lugar ri', y ri ala' manak chic achok che nuk'asaj-vi-ri'.
15 Xberusuju' c'a ri' pa samaj riq'uin jun achi aj chiri', y ri samaj xyo'ox chuk'a', ja ri yeruyuk'uj ak.
16 Ri ala' bala ta nrojo' nutij-ka ri niquitij ri ak richin ninoj rupan, pero man jun niyo'on che rija'.
17 Jac'ari' tok achel xc'astaj ruvech, y xu'ij-ka pa ránima: Chiracho ri nata' ri'... man jun vayijal niquik'asaj ri rusamajela'. Jac'a yin roma vayijal, juba' ma nipa'e-ka vánima.
18 Más utz quicataj na, richin yitzolij riq'uin ri nata', y nin-ij che: Papá, yin veteman chi xin-en mac chuvech ri Dios, y chavech rat,
19 romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol. Masque xa achel ta oc jun asamajinel tabana' chuve. Quiri' xtin-ij che, xcha-ka pa ránima.
20 Xcataj c'a pe, (xutz'om, xuchop) pe bey richin nitzolij-pe riq'uin ri rutata', y tok c'a naj na c'o-vi chiri', ri rutata' xutz'et chi ja ri ruc'ajol ri petenak. Xjik'ijo' ránima ri tata'aj richin xupokonaj ruvech, junanin xbe-apu riq'uin richin xuk'etej, y (xutz'ubaj, xutz'ub).
21 Jac'ari' tok ri ala' xu'ij che ri rutata': Papá, yin xin-en mac chuvech ri Dios, y quiri' mismo chavech rat, romari' man utz ta chi c'a ni'ix na chi yin ac'ajol, xcha'.
22 Pero ri tata'aj xu'ij chique ri rusamajela': Tivelesaj-pe cha'anin ri tziek más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' jun (mitk'a', anillo) chuvi' ruk'a' y tiya' ruxajab.
23 Tic'ama-pe ri tiojlaj váquix, y ticamisaj, kuva' c'a y tikabana' nimak'ij.
24 Roma ri jun nuc'ajol re' caminak chic, pero vacami xc'astaj chic pe. Satznak-e, y vacami xilitaj, xcha' ri tata'aj. Jac'ari' xtiquer-ka ri nimak'ij.
25 Jac'a ri (nimala'tz, nimalaxel) ruc'ajol xa benak pa juyu'. Tok xtzolij-pe y xuka chunakaj ri cacho, xrac'axaj chi najin k'ojon y xojoj pa jay.
26 Romari' rija' xroyoj jun chique ri samajela' y xuc'utuj che: ¿Achique ri' ri najin?
27 Y ri samajinel xu'ij che: Ja ri achak' xtzolij-pe, y ri atata' xu'ij chi ticamises ri tiojlaj váquix, roma ri achak' tz'akat ruk'a-rakan xtzolij-pe.
28 Tok xrac'axaj quiri', xcataj royoval, man nrojo' ta ntoc-apu. Xel c'a pe ri rutata', nubochila' ri ruc'ajol richin ntoc-apu.
29 Jac'a ri ala' quire' xu'ij che ri rutata': Tuka chi'ac'u'x chi yin q'uiy juna' yin samajnak-pe aviq'uin; man jun bey man ta nuniman atzij. Pero rat nis-ta jun ch'uti cabra ayo'on chuve richin ta nubanon jun nimak'ij quiq'uin ri (vachbil, vach'il).
30 Jac'a tok xtzolij-pe ri jun ac'ajol re xeruq'uisa' abeyomal quiq'uin ixoki' man utz ta quic'aslen, rat xa'ij chi xcamises ri tiojlaj váquix, xcha'.
31 Y ri tata'aj xu'ij che: Nuc'ajol, rat jumul ratc'o viq'uin. Romari' ronojel ri c'o viq'uin, avichin rat.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 15 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 15:12-31 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

12 Y jun k'ij ri chak'laxel-ala' xubij c'a chire ri rutata': Táta, yin ninvajo' yan ri verencia, y taya' c'a chuve ri nel-apo chikavech riq'uin ri nunimal, xcha'. Y ri tata'aj can xujech na vi ri herencia chiquivech che ca'i'.
13 C'a juba' ri', ri chak'laxel-ala' xuc'ayila' can ronojel ri xrichinaj. Can q'uiy c'a ri mero ri xumol-el, y c'ari' xbe pa jun chic ruvach'ulef ri nej c'o-vi: Y tok c'o chic ri chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y romari' janíla q'uiy mero ri nuq'uis.
14 Rija' xuq'uis c'a ronojel ri ru-mero. Y jari' tok xpe jun nima-vayjal chupan ri ruvach'ulef ri c'o-vi. Y ri ala' ri' q'uiy c'a ri xbec'atzin-pe chire.
15 Y romari' xberusuju-ri' pa samaj riq'uin jun achin aj chiri' chupan ri ruvach'ulef ri', y ri achin xutek-el c'a pa rulef y yuk'un ak ri c'o chi nerubana'.
16 Y roma ri janíla vayjal c'o chire re ala' re', can nurayij c'a nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun vinek ri niyo'on ta chire.
17 Y re ala' re', c'ari' xtzolin-pe ruc'u'x, y xuch'ob-ka: Ri e rusamajela' ri nata' man niquitej ta vayjal, roma c'o q'uiy quivay. Pero yin yiquen yan ka (yicom yan ka) roma vayjal vave'.
18 Más utz quitzolin na riq'uin ri nata', y xtinbij c'a chire: Táta, ximacun chuvech ri Dios, y can ximacun chuka' chavech rat.
19 Man chic c'a ruc'amon ta nabij ac'ajol chuve. Más utz tabana' chuve chi yinoc jun asamajel, xcha' ri pa ránima.
20 Y can xuchop na vi el bey chirachoch, c'a riq'uin ri rutata'. Y c'a nej na c'a c'o-vi ri ala' che ri rachoch, tok ri tata'aj xutz'et yan ri ruc'ajol, y janíla c'a xujoyovaj ruvech. Romari' junanin xbe chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj (xutz'umaj).
21 Y ri ala' can jac'ari' xubij chire ri rutata': Táta, ximacun chuvech ri Dios, y can ximacun chuka' chavech rat. Man chic c'a ruc'amon ta chi nabij ac'ajol chuve.
22 Pero ri tata'aj xubij c'a chique ri rusamajela': Tivelesaj-pe ri tziek más jebel y tivika' (tiveka') re nuc'ajol. Tiya' jun anillo chuvi-ruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chiraken.
23 Y te'ic'ama' c'a pe chuka' ri ti váquix ri tiojirisan, y ticamisaj-ka. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y kojva'.
24 Roma tok ninbij c'a yin ri', chi re jun nuc'ajol re' caminek chic, pero vacami achi'el c'astajinek chic pe. Rusachon c'a el ri', pero xoka' chic kiq'uin, xcha' ri tata'aj. Y jac'ari' xtiquir ri nimak'ij.
25 Y tok najin c'a ri nimak'ij, ri nimalaxel-ala' nisamej pa juyu'. Y tok xtzolin c'a pe y napon yan pa jay, xrac'axaj c'a chi c'o nimak'ij najin.
26 Romari' rija' xroyoj jun chique ri quisamajela' y xuc'utuj chire: ¿Achique xbanatej? ¿Y achique roma tok c'o nimak'ij?
27 Y ri samajel xubij chire: Roma xtzolin-pe ri achak', y utz ruvech xtzolin-pe. Romari' ri atata' xutek rucamisaxic ri ti váquix ri tiojirisan.
28 Tok xrac'axaj ri queri' ri nimalaxel-ala', xyacatej royoval, y man nrajo' ta c'a noc-apo ri pa jay. Xbe'el c'a pe ri rutata', y nubochila' c'a, richin queri' noc ta apo.
29 Pero man xrajo' ta. Rija' xa xubij c'a chire ri rutata': Yin can jantape' yisamej aviq'uin y man jun bey ri man ta nuniman atzij. Y man riq'uin ri', man jun ri ayo'on ta chuve. Stape' ta jun ti cabra, richin nikaben ta jun nimak'ij quiq'uin ri vachibil, pero ri' can man jun.
30 Y vacami rat xacamisaj-ka ri ti váquix ti'oj, xaxe roma xtzolin-pe re jun ac'ajol re', ri xa xberuq'uisa' yan can ronojel ri abeyomel, quiq'uin ixoki' ri man choj ta quic'aslen, xcha'.
31 Y ri tata'aj xubij: Nuc'ajol, xcha' c'a chire. Rat, can viq'uin atc'o-vi. Romari' ronojel ri c'o, can avichin vi rat.

San Lucas 15:12-31 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

12 Y jun k'ij ri chak'laxel-ala' xbij c'a chin ri rutata': Nata', yin ninjo' yan ri nu-herencia, y taya' c'a chuve ri jani' ntel-apu chikavüch riq'uin ri nunimal, xbij. Y ri tata'aj xujüch na vi ri herencia chiquivüch chi ca'i'.
13 C'ate ba' ri', ri chak'laxel-ala' xuc'ayila' can ronojel ri xrichinaj. Q'uiy c'a ri tumin ri xumol-e, y c'ateri' xbe pa jun chic ruch'ulef ri nüj c'o-vi: Y tok c'o chic chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y romari' juis q'uiy tumin ri nuq'uis.
14 Rija' xuq'uis c'a ronojel ri rutumin. Y jari' tok xpu'u jun nimalüj vayjül chupan ri ruch'ulef ape' c'o-vi. Y ri ala' ri' q'uiy c'a ri xbec'atzin-pe chin.
15 Y romari' xberusuju-ri' pa samaj riq'uin jun achi aj chiri' chupan ri ruch'ulef ri', y ri achi xutük-e c'a pa rulef y roma nc'atzinej yuk'un ak xberubana'.
16 Y roma ri juis vayjül c'o chin ri ala' ri', nurayij c'a nuc'ux ri nquic'ux ri ak. Pero man jun vinük ri nyo'on ta chin.
17 Y ri ala' ri', c'ateri' xtzolij-pe ruc'u'x, y xunuc-ka: Ri ye rusamajela' ri nata' man nquitij tüj vayjül, roma c'o q'uiy quivay. Pero yin xa nquicom yan ka roma vayjül chere'.
18 Más utz nquitzolij na riq'uin ri nata', y ninbij c'a chin: Nata', xinmacun chuvüch ri Dios, y xinmacun chuka' chavüch rat.
19 Man c'uluman tüj chic c'a nabij ac'ajol chuve. Más utz tabana' chuve que nquinoc jun asamajel, xbij pa ránima.
20 Y xutz'om na vi e bey chiracho, riq'uin c'a ri rutata'. Y c'a nüj na c'a c'o-vi ri ala' chi ri racho, tok ri rutata' xutz'et yan ri ruc'ajol, y juis c'a xujoyovaj ruvüch. Romari' junanin xbe chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y ri ala' jari' xbij chin ri rutata': Nata', xinmacun chuvüch ri Dios, y xinmacun chuka' chavüch rat. Man c'uluman tüj chic c'a que nabij ac'ajol chuve.
22 Pero ri rutata' xbij c'a cheque ri rusamajela': Tivelesaj-pe ri tziük más jabel y tiveka' ri nuc'ajol. Tiya' jun anillo chuvi-ruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chirakün.
23 Y te'ic'ama' c'a pe chuka' ri vit vacx ri tiojrisan, y ticamsaj-ka. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y nkuva'.
24 Roma tok yin ninbij quiri', ninbij que ri jun nuc'ajol re' camnük chic, pero vocomi cachi'el c'astajnük chic pe. Rusatzon c'a e ri', pero xka-pe chic kiq'uin, xbij ri tata'aj. Y jari' xtz'ucutuj ri nimak'ij.
25 Y tok ntajin c'a ri nimak'ij, ri nimalaxel-ala' nsamüj pa k'ayis. Y tok xtzolij c'a pe y xapon chunakaj apu ri jay, xrac'axaj c'a que c'o nimak'ij ntajin.
26 Romari' rija' xroyoj jun cheque ri quisamajela' y xuc'utuj chin: ¿Achique xbanatüj? ¿Y achique roma tok c'o nimak'ij?
27 Y ri samajel xbij chin: Roma xtzolij-pe ri achak', y utz ruvüch xtzolij-pe. Romari' ri atata' xutük rucamsasic ri vit vacx ri tiojrisan.
28 Tok quiri' xrac'axaj ri nimalaxel-ala', xcatüj royoval, y man nrajo' tüj c'a ntoc-apu pa jay. Xbe'el c'a pe ri rutata', y nubochila' c'a, richin quiri' ntoc ta apu.
29 Pero man xrajo' tüj. Rija' xa xbij c'a chin ri rutata': Yin chi jumul nquisamüj aviq'uin y man jun bey ri man ta nutaken atzij. Y man riq'uin tüj ri', manak ri ayo'on ta chuve. Stape' (Aunque) ta jun vit cabra, richin nkabün ta jun nimak'ij quiq'uin ri vachibil, pero ri' man jun.
30 Y vocomi rat xacamsaj-ka ri vit vacx ti'oj, xaxe roma xtzolij-pe ri jun ac'ajol re', ri xa xberuq'uisa' can ronojel ri abeyomal, quiq'uin ixoki' ri man choj tüj quic'aslen, xbij.
31 Y ri tata'aj xbij: Nuc'ajol, xbij c'a chin. Rat, viq'uin ratc'o-vi. Romari' ronojel ri c'o, avichin vi rat.

San Lucas 15:12-31 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

12 Y jun k'ij ri chak'laxel xu'ij che ri tata'j: Tat, taya' yan ri nu-herencia ri can anojin naya' chue, xcha'. Y ri tata'j can xujach qui-herencia chique je ca'i'.
13 Ca'i-oxi' k'ij ri tijach ri qui-herencia, ri chak'laxel xuc'ayij can ronojel ri ru-herencia. Can q'uiy ri mero xumol, y riq'uin ri mero ri' xbe naj pa jun chic rech-ulef. Y cuando c'o chic chiri', xuc'uaj jun itzel c'aslen y quiri' xu'on xuq'uis ru-mero.
14 Cuando ruq'uison chic ronojel ru-mero, xpe jun tiempo chi wayjal chupa ri rech-ulef anchi' c'o-wi raja'. Y ri ala' ri' man jun chic ex nitiquier nulok' roma manak chic ru-mero, y xa yalan ninum rupa.
15 Romari' xberuc'utuj rusamaj che jun achi aj-chiri'. Y ri achi ri' xutak-e pa rulef chi yeberuchajij ak.
16 Y ri ala' can yalan nurayij nutaj chuka' raja' ri niquitaj la ak. Pero can man jun winak niyo'n ruway.
17 Y c'ajari' ri ala' xoka pa ruwi', y xu'ij-ka: Ri rusamajel ri nata', utz yewa'; y ren we' yicom yan ka roma wayjal.
18 Cami yicataj y yibe riq'uin ri nata' y nenbij che: Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret.
19 Cami man utz ta chic chi na'ij awalc'ual chue. Más utz xa na'an ta chue anche'l jun asamajel, xcha-ka raja' pa ránima.
20 Y can ja' xutz'om bey, xbe chirocho riq'uin ri rutata'. Y c'a man jani tapon chirocho; can c'a naj c'o-wi cuando ja' xtz'et-pe roma ri rutata'. Y ri rutata' can xujoyowaj rech; romari' junanin xberuc'ulu', xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y ri ala' can ja' xu'ij che ri rutata': Tat, q'uiy numac xin-en chech ri Dios y chuka' chawech ret. Cami man utz ta chic na'ij awalc'ual chue.
22 Pero ri tata'j xu'ij chique ri rusamajel: Tilesaj-pe ri tziak ri más utz y tijala' ri rutziak. Tiya' anillo chuk'a' y tiya' xajab chirakan.
23 Ic'ama-pe chuka' ri wacx ti'oj y ticamisaj; kabana' jun nimak'ej y kojwa'.
24 Roma ri jun walc'ual re' anche'l caminak rubanon-e chinuech, pero cami xbec'astaj chic pe. Rusatzon-e-ri' (Rusachon-e-ri') jumul chinuech, y cami xbetzolaj chic pe, xcha' ri tata'j. Y can ja' xtiquier-ka ri nimak'ej.
25 Y cuando xbanataj ronojel ri', ri nimalaxel xa nisamaj pa k'ayis. Y cuando raja' xtzolaj-pe y napon yan chirocho, xuc'oxaj chi c'o nimak'ej najin.
26 Romari' xroyoj jun chique ri samajel y xuc'utuj che: ¿Anchique xbanataj? ¿Y anchique roma c'o nimak'ej?
27 Y ri samajel xu'ij che: Roma xtzolaj-pe ri achak', y utz rech xtzolaj-pe. Romari' ri atata' xu'ij chi ticamises ri wacx ti'oj.
28 Cuando xuc'oxaj quiri', xpe ruyowal, y man nrojo' ta ntoc-apo pa jay. Xbe'el-pe ri rutata', y nubochi'j, chi quiri' ntoc ta apo.
29 Pero raja' man xrojo' ta. Xa xu'ij che ri rutata': Ren siempre yisamaj awiq'uin y siempre chuka' ninnimaj atzij. Pero man jun mej (bey) ayo'n jun cabrito chue chi nin-en jun nimak'ej quiq'uin ri nu-amigos.
30 Y cami ret xacamisaj-ka ri wacx ti'oj, xe roma xtzolaj-pe ri jun awalc'ual ri xberuq'uisa' ronojel ri abeyomal quiq'uin ixoki' itzel quic'aslen ri ni'ix rameras chique, xcha'.
31 Y ri tata'j xu'ij: Walc'ual, xcha' che. Ret, can jatc'o-wi wiq'uin. Romari' ronojel ri c'o, can je awichi ret.
San Lucas 15 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 15:12-31 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

12 Y jun kꞌij ri rucꞌajuol coꞌl xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, tayaꞌ ri nu-herencia ri abꞌanun pensar chi nayaꞌ chuva, xchaꞌ. Y ri rutataꞌ, can xujach ri qui-herencia chica ri icaꞌyeꞌ.
13 Cꞌa jubꞌaꞌ cꞌa kꞌij tijach ri qui-herencia, ri coꞌl rucꞌajuol xucꞌayij can nojiel ri ru-herencia. Can qꞌuiy ri miera ri xumol-el, y xꞌa jun lugar ri naj cꞌo-ve. Y antok cꞌo chic chireꞌ, xucꞌuaj jun itziel cꞌaslien y quireꞌ xuqꞌuis ri ru-miera.
14 Antok ruqꞌuisuon chic nojiel ri ru-miera, xpa jun tremenda viꞌjal chupan ri lugar ri pacheꞌ cꞌo-ve. Y ri alaꞌ reꞌ man jun chic kax nitiquir nulokꞌ ruma manak chic ru-miera.
15 Y rumareꞌ xbꞌarucꞌutuj rusamaj cha jun ache aj-chireꞌ. Y ri ache reꞌ xutak-el chupan ri ru-finca chi ncaꞌbꞌarutzukuꞌ ak.
16 Y ri alaꞌ altíra nurayij nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun niyoꞌn cha.
17 Y ri alaꞌ reꞌ cꞌajareꞌ xalka paroꞌ, y xuꞌej-ka: ¡Ri iru-muosa ri nataꞌ cꞌo qꞌuiy qui-simíta; y inreꞌ vaveꞌ nquicon riqꞌuin viꞌjal!
18 Vacame nquipalaj y nquiꞌa riqꞌuin ri nataꞌ y xtinꞌej cha: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ.
19 Vacame man otz ta chic chi naꞌej acꞌajuol chuva. Xa tabꞌanaꞌ chuva incheꞌl jun a-muosa, xcha-ka pa ránima.
20 Y ja xutzꞌom bꞌay, xꞌa chirachuoch ri rutataꞌ. Y cꞌa naj cꞌo-ve chi niꞌka chirachuoch, antok xtzꞌiet-pa ruma ri rutataꞌ. Y ri rutataꞌ altíra xujoyovaj roch; rumareꞌ jun-anin xbꞌarucꞌuluꞌ, xukꞌatiej y xutzꞌubꞌaj ruchiꞌ.
21 Y ri alaꞌ xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ. Man otz ta chic naꞌej acꞌajuol chuva.
22 Pero ri rutataꞌ xuꞌej chica ri rusamajiel: Tivalasaj-pa ri tziak ri más rakalien y tijalaꞌ ri rutziak. Tiyaꞌ jun anillo chukꞌaꞌ y tiyaꞌ ruxajabꞌ chirakan.
23 Y ticꞌama-pa ri váquix ri más tiꞌuoj y tiquimisaj; kabꞌanaꞌ jun namakꞌej y kuvaꞌ.
24 Ruma ri jun nucꞌajuol reꞌ incheꞌl xcon-el chinoch, pero vacame incheꞌl xcꞌastaj chic pa. Sachnak-el chinoch, y vacame xtzalaj chic pa, xchaꞌ ri rutataꞌ. Y ja xtzꞌucutaj-ka ri namakꞌej.
25 Y ri huora reꞌ, ri nem alaꞌ nisamaj pan avan. Y antok jajaꞌ nitzalaj-pa y cierca chic ri rachuoch cꞌo-ve, xraꞌxaj chi cꞌo namakꞌej najin.
26 Rumareꞌ xrayuoj jun chiquivach ri siervos y xucꞌutuj cha: ¿Chica xꞌan? ¿Y karruma cꞌo namakꞌej?
27 Y ri siervo xuꞌej cha: Ruma xtzalaj-pa ri achakꞌ otz roch. Rumareꞌ ri atataꞌ xuꞌej chi tiquimisas ri váquix ri más tiꞌuoj.
28 Antok xraꞌxaj quireꞌ, xpa royoval y man nrajoꞌ ta ntuoc pa jay. Rumareꞌ xiel-pa ri rutataꞌ, y nubꞌocheꞌj chi ntuoc pa jay.
29 Pero man xrajoꞌ ta. Jajaꞌ xa xuꞌej cha ri rutataꞌ: Inreꞌ qꞌuiy junaꞌ in-samajnak aviqꞌuin y man jun bꞌay man ta nuniman atzij. Pero man jun bꞌay ayoꞌn chuva nixta jun cabrito chi niꞌan jun namakꞌej quiqꞌuin ri nu-amigos.
30 Y vacame atreꞌ xaquimisaj ri váquix ri más tiꞌuoj, xa ruma xtzalaj-pa ri acꞌajuol ri xbꞌaruqꞌuisaꞌ rajal ri nicꞌaj kax avichin quiqꞌuin ri rameras, xchaꞌ.
31 Y ri rutataꞌ xuꞌej cha: Nucꞌajuol, atreꞌ siempre atcꞌo viqꞌuin. Rumareꞌ nojiel ri cꞌo viqꞌuin, can avichin atreꞌ.

San Lucas 15:12-31 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

12 Y jun k'ij ri chak'laxel xubij c'a chare ri rutata': Táta, riyin nwajo' c'a ri werencia, y taya' c'a chuwe ri c'o chi naya' chuwe, xcha'. Y ri tata'aj can xujech wi c'a ri herencia chiquiwech chi ye ca'i'.
13 C'a juba' ri', ri chak'laxel xuc'ayila' ca ronojel ri ruherencia. Can q'uiy c'a ri puek ri xumol el, y c'ac'ari' xbe pa jun chic ruwach'ulef ri nej c'o wi. Y tek c'o chic chiri', xuc'uaj c'a jun itzel c'aslen, y rumari' xuq'uis ronojel ri rurajil.
14 Pero tek riya' kas xuq'uis ronojel ri rurajil, ya chuka' tiempo ri' tek xpe jun nimalaj wayjal chupan ri ruwach'ulef ri acuchi (achique) c'o wi. Y ri c'ajol ri' xpe c'a nimalaj wayjal chare y majun chic c'a nucusaj.
15 Y rumari' xberutzuju' (xberusuju') ri' pa samaj riq'ui jun achi aj chiri' chupan ri ruwach'ulef ri', y ri achi xutek c'a el pa rulef riche (rixin) chi yeruyuk'uj ak.
16 Y ruma chi can c'o sibilaj wayjal chare ri c'ajol ri', can nurayij c'a nutij ri quiway ri ak. Pero majun ri niya'o ta chare.
17 Y ri c'ajol ri', c'ac'ari' tek xtzolin pe ruc'u'x, y xubij ka pa ránima: Q'uiy mozos ri yec'o chrachoch ri nata' y c'o q'uiy quiway. Y riyin xa juba' ma yicom ka wawe' ruma wayjal.
18 Más utz quitzolin na riq'ui ri nata', y xtinbij c'a chare: Táta, ximacun chuwech ri Dios, y can ximacun chuka' chawech riyit.
19 Man c'a ruc'amon ta chic chi nabij ac'ajol chuwe. Xa más utz tabana' chuwe chi yinoc jun amozo, xcha' ka pa ránima.
20 Y can xuchop c'a el bey chi nibe chrachoch, c'a riq'ui ri rutata'. Y ri c'ajol ri' c'anej na c'a c'o wi riche (rixin) chi napon chrachoch, tek ri tata'aj xutz'et yan ri ruc'ajol, y sibilaj c'a xujoyowaj ruwech. Rumari' ri tata'aj junanin (anibel) xbe chuc'ulic, xutz'umaj (xutz'ubaj) ruchi' y xuk'etej.
21 Y ri c'ajol can yac'ari' xubij chare ri rutata': Táta, ximacun chuwech ri Dios, y can ximacun chuka' chawech riyit. Man c'a ruc'amon ta chic chi nabij ac'ajol chuwe.
22 Yac'a ri tata'aj xubij c'a chique ri rumozos: Tiwelesaj pe ri tziek más jabel y tiwika' re nuc'ajol. Tiya' jun puk'a' (napak'e') chuwiruk'a' y tiya' chuka' ruxajab chraken.
23 Y jibe'ic'ama' c'a pe chuka' ri ti wáquix ri más ti'oj, y ticamisaj. Tikabana' c'a jun nimak'ij, y kojwa' c'a.
24 Ruma chi riyin nbij c'a, chi re jun nuc'ajol re' caminek chic, pero wacami xa achi'el xc'astej pe. Rusachon c'a el ri', pero xoka chic kiq'ui, xcha' ri tata'aj. Y yac'ari' tek xchapatej ri nimak'ij.
25 Y tek ntajin c'a ri nimak'ij, ri nimalaxel nisamej pa juyu'. Y tek xtzolin c'a pe y xapon c'a chunakajal ri jay, xrac'axaj c'a chi ntajin ri k'ojon y xajoj.
26 Rumari' riya' xusiq'uij (xroyoj) jun chique ri mozos y xuc'utuj c'a chare: ¿Achique xbanatej? ¿Y achique ruma tek c'o nimak'ij ntajin? xcha'.
27 Y ri mozo xubij c'a chare: Ruma chi xtzolin pe ri achak', y utz ruwech xtzolin pe. Rumari' ri atata' xutek rucamisaxic ri alaj wáquix ri más ti'oj.
28 Tek xrac'axaj ri queri' ri nimalaxel, xyacatej royowal, y ma nrajo' ta c'a ntoc apo ri pa jay. Xbe'el c'a pe ri rutata', y nubochila' c'a, riche (rixin) chi queri' ntoc ta apo.
29 Pero ma xrajo' ta. Riya' xa xubij c'a chare ri rutata': Riyin can ronojel k'ij c'a yisamej awuq'ui y majun bey ri man ta nuniman atzij. Y ma riq'ui wi ri', majun ri aya'on ta chuwe. Astape' xa ta jun ti q'uisic' (cabra) riche (rixin) chi nikaben ta jun nimak'ij quiq'ui ri wamigos, pero majun, xcha'.
30 Y wacami riyit xacamisaj ri ti wáquix ti'oj, xaxu (xaxe wi) ruma chi xtzolin pe re jun ac'ajol re', ri xa xberuq'uisa' yan ca ronojel ri abeyomal quiq'ui ixoki' ri ma utz ta quic'aslen, xcha'.
31 Y ri tata'aj xubij: Nuc'ajol, riyit can yitc'o wi wuq'ui. Rumari' ronojel ri c'o wuq'ui, can awuche (awixin) wi riyit.

Lucas 15:12-31 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

12 Y jun k'ij re chak'alaxel xubij cha re rutota': Papá, yen ninjo-yan re nu-herencia. Y re tata'aj can xujach-va re herencia chiquivach che je ca'e'.
13 Xa c'a jac'a jun ca'e-oxe' k'ij tijach-va re herencia, re chak'alaxel xutz'am ruc'ayixic ronojel re xya' can cha. Q'uiy mero xumol-a, y c'are' xba pa jun chic lugar re c'ac'anaj c'o-va. Y tak c'o chic chire', xuc'uaj jun itzel c'aslen, y mare' camas q'uiy mero nuq'uis.
14 Reja' xuq'uis c'a ronojel re ru-mero. Y jare' tak xpa jun namalaj viyjal chupan re lugar re anche' c'o-va. Y re c'ajol-ala' re' nich'umun rupan y manak chic ru-mero chin nucusaj.
15 Y mare' xbo'rsuju-ri' chin ne'samaj riq'uin jun ache re c'o chire' chupan re lugar re', y re ache re' xutak-a pa rujuyu' chin ye'bo'rchajij ak.
16 Y roma camas viyjal tz'amayon richin re c'ajol-ala' re', can nrajo' nutaj re niquitaj re ak. Roma man jun vinak niyi'o-ta jun cosa cha.
17 Y re c'ajol-ala' re', c'ajare' tak xbeka chuc'o'x y xubij-ka pa ránma: Re je ru-mozo re nata' man niquitaj-ta viyjal, roma c'o q'uiy quivay. Pero yen yincom-yan roma viyjal vova'.
18 Más otz quintzolaj-na riq'uin re nata', y xtimbij cha: Papá, ximacun chach re Dios, y can ximacun chuka' chavach rat.
19 Man chic c'a ruc'amon-ta nabij ac'ajol chua. Más otz tabana' chua che yinoc jun a-mozo, xquincha' cha.
20 Y can jare' tak xutz'am-a bey chin xba charachoch, anche' c'o-va re rutota'. Y c'ac'anaj c'a c'o-va re c'ajol-ala' cha re rachoch, tak re tata'aj xutz'at-yan-apo re ruc'ajol, y camas xujoyovaj rach. Mare' jonanin xba chuc'ulic, xuk'etej y xutz'ubaj.
21 Y re c'ajol-ala' can jare' xubij cha re rutota': Papá, ximacun chach re Dios, y can ximacun chuka' chavach rat. Man chic c'a ruc'amon-ta che nabij ac'ajol chua.
22 Pero re tata'aj xubij chique re ru-mozos: Tilisaj-pa re tziak más otz y tiveka' re nuc'ajol. Tiya' jun napank'a' chuk'a' y tiya' chuka' ruxajab.
23 Y te'ic'ama-pa chuka' re ch'et vacx re camas ti'oj, y tiquimisaj. Takabana' jun namak'ij, y kojva'.
24 Y quire' nimbij roma re jun nuc'ajol re' can quiminak chic chinoch yen, pero vocame can ancha'l che xc'astaj chic-pa. Roma satzanak-a, pero xbeka chic kaq'uin, xcha' re tata'aj. Y can jare' xtiquir re namak'ij.
25 Y tak ntajin re namak'ij, re nemalaxel nisamaj pa juyu'. Y tak xtzolaj-pa y napon-yan-apo charachoch, xuc'axaj che c'o namak'ij ntajin.
26 Mare' reja' xrayoj jun chique re qui-mozo y xuc'utuj cha: ¿Andex xbanataj? ¿Y anchique roma tak ntajin namak'ij?
27 Y re mozo xubij cha: Roma xtzolaj-pa re achak' y ruxnak rach. Mare' re arta' xutak ruquimisasic re ch'et vacx re camas ti'oj.
28 Tak xuc'axaj quire' re nemalaxel, xyacataj ruyoval, y man nrajo-ta c'a ndoc-apo pa jay. Mare' xbe'el-pa re rutota', y nubuchila', chin quire' ndoc-ta-apo.
29 Pero man xrajo-ta. Reja' xubij cha re rutota': Yen can nojel tiempo yinsamaj aviq'uin y man jun bey man-ta niniman atzij. Pero man jun bey ayi'on-ta jun cosa chua. Astapa' can ála-ta jun ch'et cabra, chin nakaban-ta jun namak'ij quiq'uin re nu-amigos, pero re' can man jun.
30 Y vocame rat xaquimisaj re ch'et vacx ti'oj, xaxe roma xtzolaj-pa re jun ac'ajol re', y reja' xa xbo'rq'uisa-yan can ronojel re abiyomal chiquivach ixoki' re man otz-ta quic'aslen, xcha'.
31 Y re tata'aj xubij: Nuc'ajol, xcha' cha. Rat can viq'uin yen yatc'o-va. Mare' ronojel re c'o viq'uin, can avichin-va rat.