Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Lucas 10:25-34 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 10:25-34 in GT:cak:Kaqchikel

25 Xcataj c'a apu jun achi q'uiy reteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y richin nrojo' nretemaj ajani reteman ri Jesús, quire' xuc'utuj-apu che: Tijonel, ¿Achique ri nic'atzin nin-en yin richin ninvil ri c'aslen ri richin jumul? xcha'.
26 Ri Jesús quire' xu'ij che: ¿Achique tz'iban can chupan ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés? ¿Achique navetemaj rat tok na'an leer?
27 Quire' c'a xu'ij ri achi che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Ajaf ri a-Dios riq'uin ronojel avánima, riq'uin ronojel ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin ronojel ano'oj, y achel najo-ka-avi' rat, quiri' mismo que'ajo' conojel.
28 Can pa ruchojmil ri xa'ij. Vacami c'a, tabana' achel ri xa'ij y navil ri c'aslen ri richin jumul, xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri achi q'uiy reteman chirij ri ley can xrojo' utz nik'alajin chuvech ri Jesús riq'uin ri yerubila', romari' xuc'utuj chic apu che: Y, ¿(achique, acu'x) c'a ri' ri utz chi ninjo' achel ninjo-ka-vi' yin? xcha'.
30 Quire' c'a rutzolic rutzij xu'on ri Jesús: C'o jun achi elenak-pe pa tinamit Jerusalem richin ni'e-ka pa tinamit Jericó. Pero pa bey xe'el-pe elek'oma' chirij, xquich'ey, xquisoc, y hasta ri rutziak rucusan xquelek'aj-e, c'ajari' xebe. Jac'a ri achi achel caminak xpoq'ue' can chiri' pa bey.
31 Ja yan chic ri' xulan-ka jun sacerdote israelita chupan ri bey ri poc'ol-vi ri achi, y tok xutz'et, xa xujech'aj-apu-ri' ri juc'an ruchi' bey richin xk'ax.
32 Quiri' mismo xu'on jun achi levita tok xk'ax chunakaj ri achi poc'ol pa bey. Xe xutz'et, xa ja ri jun chic apu ruchi' bey xk'ax-vi.
33 Pero c'o c'a jun achi aj pa departamento Samaria xk'ax chiri', y tok xk'ax chunakaj, xsilon ri ránima richin xupokonaj ruvech ri achi tok xutz'et chi poc'ol chiri' pa bey.
34 Xjel c'a apu riq'uin, xerok'omaj ri rusocotajic riq'uin aceite y vino, xerupisla' riq'uin tziek. Jac'ari' xuya-e chirij ri ruquiej, xuq'uen-pe pa jun posada, y xuchajij.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Lucas 10 in GT:cak:Kaqchikel

San Lucas 10:25-34 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

25 Y c'o c'a jun etamanel chirij ri ley xbeyacatej-pe y xbech'on riq'uin ri Jesús, roma nrajo' nutejtobej ri Jesús. Tijonel, xcha' c'a chire. ¿Achique nic'atzin richin ninben yin richin queri' ninvichinaj ri c'aslen ri man q'uisel ta? xcha'.
26 Ri Jesús xubij chire: ¿Achique c'a ri nubij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chire ri Moisés? ¿Y achique nik'ax chavech rat?
27 Y ri etamanel xubij chire ri Jesús: Ri ley nubij chi tavajo' ri Dios ri Avajaf. Tavajo' riq'uin ronojel avánima. Tavajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibal. Y can achi'el navajo-ka-avi' rat, can que c'a chuka' ri' que'avajo' ri ch'aka' chic.
28 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri etamanel: Can kitzij ri xabij. Vacami c'a, vi xtaben ronojel re', xtavichinaj c'a ri c'aslen ri man q'uisel ta, xcha' ri Jesús chire.
29 Pero re etamanel re' can xrajo' chi tik'alajin chi can c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xuben chi achi'el man k'axinek ta chuvech ri achique c'a ri' ri ch'aka' chic, ri ruc'amon chi yerajo' achi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apo chire ri Jesús.
30 Y ri Jesús can jac'ari' xutzijoj jun c'ambel-tzij chire ri etamanel: C'o c'a jun achin ri elenek-pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan-ka richin nibe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero re achin re' xebe'el-pe elek'oma' chirij ri pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelesaj-el chire. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achin xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey janíla xquich'ey can. Ri achin xpune' c'a can ri chiri' pa bey achi'el jun caminek.
31 Y c'o c'a jun sacerdote ri petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re sacerdote re' xutz'et chi punul ri achin ri chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-vi.
32 Y que chuka' ri' jun achin levita, ri yeto'on quichin ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenek chuka' chupan ri bey ri'. Y tok re levita re' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achin, y can achi'el xuben ri sacerdote can que chuka' ri' xuben rija'. Xe xutz'et ri achin punul pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi' ri bey xk'ax-vi.
33 Pero c'o c'a jun achin aj-Samaria ri petenek chuka' chupan ri bey ri', y c'o c'a chi nic'o riq'uin ri achin punul can pa bey, ri achin ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achin punul pa bey, janíla xujoyovaj ruvech roma ri rubanon.
34 Romari' re aj-Samaria re' xjel-apo riq'uin ri achin punul pa bey, xutz'et achique rubanon. Y xerak'omala' ri rusocotajic ri achin riq'uin aceite olivo y vino. Rija' xerupisla' c'a chuka' ri socotajic riq'uin tziek. C'ari' ri achin aj-Samaria, chirij ruquiej rija' mismo xuya-vi-pe ri achin socotajinek y xuq'uen-pe c'a pa jun posada. Y xuchajij c'a ri junak'a' ri'.

San Lucas 10:25-34 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

25 Y c'o c'a jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbecatüj-pe y xbech'o chin ri Jesús, roma nrajo' nutij ri Jesús. Maestro, xbij c'a chin. ¿Achique nc'atzin richin ninbün yin richin quiri' ninvichinaj ri c'aslen ri man nq'uis tüj? xbij.
26 Ri Jesús xbij chin: ¿Achique c'a ri nbij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chin ri Moisés? ¿Y achique nk'ax chave rat?
27 Y ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xbij chin ri Jesús: Ri ley nbij que tajo' ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' chupan ri ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin chuka' ri anojibül. Y cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic.
28 Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: Ketzij ri xabij. Vocomi c'a, si nabün ronojel ri', navichinaj c'a ri c'aslen ri man nq'uis tüj, xbij ri Jesús chin.
29 Pero ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri' xrajo' que tik'alajin que c'o-vi ri nrajo' nretamaj. Romari' rija' xbün que cachi'el man k'axnük tüj chin ri achique c'a ri' ri ch'aka chic, ri c'uluman que nyerujo' cachi'el nrajo-ka-ri' rija'. Romari' xuc'utuj-apu chin ri Jesús.
30 Y ri Jesús jari' xutzijoj jun ejemplo chin ri etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés: C'o c'a jun achi ri elenük-pe pa tinamit Jerusalén y xulan-ka richin nbe-ka c'a pa tinamit Jericó. Pero ri achi ri' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquelek'aj-e chin. Hasta ri rutziek ri rucusan ri achi xquelesaj can chirij. Ri elek'oma' xebe na vi, pero nabey juis xquich'ey can. Ri achi xpune' c'a can chiri' pa bey cachi'el jun camnük.
31 Y c'o c'a jun sacerdote israelita ri petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri sacerdote ri' xutz'et que punul ri achi chiri' pa bey, xa ja lojca'n ri jun ruchi-bey yan chic xc'o-apu.
32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri nyeto'on quichin ri sacerdotes pa racho ri Dios, petenük chuka' chupan ri bey ri'. Y tok ri levita ri' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' ri achi, y cachi'el xbün ri sacerdote ojer can tiempo, quiri' chuka' xbün rija'. Xe' xutz'et ri achi punul pa bey, xa ja chuka' ri jun yan chic ruchi' ri bey xc'o-apu.
33 Pero c'o c'a jun achi aj-Samaria ri petenük chuka' chupan ri bey ri', y nc'atzinej c'a que nc'o riq'uin ri achi punul can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y tok ri aj-Samaria xutz'et ri achi punul pa bey, juis xujoyovaj ruvüch roma ri rubanun.
34 Romari' ri aj-Samaria ri' xjel-apu riq'uin ri achi punul pa bey, xutz'et achique rubanun. Y xerak'omala' ri rusocotajic ri achi riq'uin aceite olivo y vino. Rija' xerupisla' c'a chuka' ri socotajic riq'uin c'ul. C'ateri' ri achi aj-Samaria, chirij ruquiej rija' mismo xuya-vi-pe ri achi socotajnük y xuc'ün-pe c'a pa jun posada. Y xuchajij c'a ri junak'a' ri'.

San Lucas 10:25-34 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

25 Y c'o jun maestro chi ri ley xcataj-pe y xch'o'n-apo che ri Jesús, roma nrojo' nutojtobej ri Jesús. Maestro, xcha' che. ¿Anchique utz nin-en ren chi quiri' ninwil ri c'aslen ri man niq'uis ta? xcha'.
26 Ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique nu'ij ru-ley ri Moisés? ¿Y anchique na'an entender ret?
27 Y ri maestro xu'ij che ri Jesús: Ri ley nu'ij chi tajo' ri Dios ri Awajaf. Tajo' riq'uin ronojel awánima. Tajo' chupa ronojel ri ac'aslen, riq'uin ronojel awuchuk'a', y riq'uin chuka' ri ano'j (ana'oj). Y can anche'l najo-ka-awi' ret, can quiri' chuka' quie'ajo' conojel winak.
28 Y ja cuando ri Jesús xu'ij che ri maestro: Can ketzij ri xa'ij. Cami c'a, xa xta'an ronojel re', xtawil ri c'aslen ri man niq'uis ta, xcha' ri Jesús che.
29 Pero ri maestro can xrojo' xuto' ri rutzij, romari' xuc'utuj chic apo che ri Jesús y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) ri winak ri utz yenjo' anche'l ninjo-ka-wi' ren?
30 Y ri Jesús c'ajari' xutzijoj jun ejemplo che ri maestro: C'o jun achi ri elenak-pe pa tenemit Jerusalem y xulan-ka chi napon c'a pa tenemit Jericó. Pero ri achi re' xebe'el-pe elek'oma' chirij pa bey, y ri elek'oma' ri' ronojel xquimaj che. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-e che. Ri elek'oma' xebe, pero na'ey yalan xquich'ey can. Ri achi xpoq'uie' can chiri' pa bey anche'l jun caminak.
31 Y c'o jun sacerdote ri petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri sacerdote re' xutzu' chi poc'ol ri achi chiri' pa bey, ja chic ri jun ruchi-bey xk'ax-wi.
32 Y quiri' chuka' jun achi levita, ri yeto'n quichi ri sacerdotes pa rocho ri Dios, petenak chuka' chupa ri bey ri'. Y cuando ri levita re' xapon chupa ri lugar ri', xutzu' chuka' ri achi, y can anche'l xu'on ri sacerdote, can quiri' chuka' xu'on raja'. Xe xutzu' ri achi poc'ol pa bey, xa ja chuka' ri jun chic ruchi-bey xk'ax-wi.
33 Pero c'o jun achi aj-Samaria ri petenak chuka' chupa ri bey ri', y can nik'ax na riq'uin ri achi ri poc'ol can pa bey, ri achi ch'ayon can coma elek'oma'. Y cuando ri aj-Samaria xutzu' ri achi poc'ol pa bey, can xujoyowaj rech roma ri rubanon.
34 Romari' xbe-apo riq'uin, xutzu' anchique rubanon, xeruk'omaj che aceite olivo y vino ri anchi' socotajnak-wi, y xerupisla' chuka' che tziak. C'ajari' ri achi aj-Samaria xuya-e chirij ruquiej y xuc'uaj c'a pa jun posada. Y xuchajij ri jun ak'a' ri'.
San Lucas 10 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN LUCAS 10:25-34 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

25 Y cꞌo jun maestro richin ri ley xpalaj-pa y ruma nrajoꞌ nuꞌon tentar ri Jesús xuꞌej cha: Maestro, ¿chica niꞌan inreꞌ chi quireꞌ nivil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta? xchaꞌ.
26 Ri Jesús xuꞌej cha: ¿Chica nuꞌej ri ru-ley ri Moisés? ¿Y chica niꞌka pan aveꞌ atreꞌ (naꞌan entender atreꞌ)?
27 Y ri maestro xuꞌej cha ri Jesús: Can tavajoꞌ ri Avajaf Dios, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel avánima, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel ri acꞌaslien, tavajoꞌ riqꞌuin nojiel ri avuchukꞌaꞌ, y tavajoꞌ jeꞌ riqꞌuin nojiel ri anoꞌj. Y can incheꞌl ri navajo-ka-aviꞌ atreꞌ, can quireꞌ jeꞌ mismo tavajoꞌ ri a-prójimo.
28 Y ri Jesús xuꞌej cha ri ache: Can ketzij ri xaꞌej. Vacame cꞌa, xa xtaꞌan nojiel reꞌ, xtavil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, xchaꞌ ri Jesús cha.
29 Pero ri ache reꞌ xrajoꞌ chi ntiel chi otz. Rumareꞌ xucꞌutuj chic cha ri Jesús: ¿Chica ri nu-prójimo?
30 Y ri Jesús xuꞌej cha ri ache: Cꞌo jun ache ri alanak-pa pa tanamet Jerusalén y xulan-ka chi niꞌka cꞌa pa tanamet Jericó. Pero xaꞌbꞌaꞌiel-pa alakꞌomaꞌ chirij pa bꞌay, y nojiel xquilakꞌaj-el cha. Hasta ri rutziak ri rucusan xquimaj-el cha. Ri alakꞌomaꞌ xaꞌa, pero altíra xquichꞌey can. Ri ache xpoqꞌuieꞌ can chireꞌ pa bꞌay casi quiminak.
31 Y cꞌo jun sacerdote ri xxulan-pa chupan ri bꞌay reꞌ, y antok xutzꞌat chi pacꞌol ri ache pa bꞌay, ja ri jun chic ruchiꞌ ri bꞌay xakꞌax-ve.
32 Y quireꞌ jeꞌ jun ache levita, xxulan-pa jeꞌ chupan ri bꞌay reꞌ. Y antok ri levita reꞌ xalka cierca ri lugar reꞌ, xutzꞌat ri ache pacꞌol can, y ja ri jun chic ruchiꞌ ri bꞌay xakꞌax-ve.
33 Pero cꞌo jun ache aj-Samaria ri xxulan-pa jeꞌ chupan ri bꞌay reꞌ, y antok xalka cierca, xutzꞌat ri ache ri pacꞌol can pa bꞌay, y altíra xujoyovaj roch.
34 Rumareꞌ xjiel-apa riqꞌuin, xutzꞌat chica rubꞌanun, xaꞌrukꞌomaj cha aceite de olivo y vino ri pacheꞌ socotajnak-ve, y xaꞌruxim cha tziak. Después ri ache aj-Samaria xuya-el chirij ruquiej y xucꞌuaj cꞌa pa jun posada. Y xuchajij ri jun akꞌaꞌ reꞌ.

San Lucas 10:25-34 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

25 Y c'o c'a jun achi ri nik'axan ri nubij ri ley chiquiwech ri winek ri xbeyacatej pe y xbech'o riq'ui ri Jesús, y ruma chi nrajo' nutojtobej ri Jesús, xubij c'a chare: Tijonel, ¿achique ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek? xcha'.
26 Ri Jesús xubij chare: ¿Achique c'a ri nubij chupan ri ley ri xuya' ri Dios chare ri Moisés? ¿Y achique nik'ax chawech riyit?
27 Y ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley xubij chare ri Jesús: Ri ley nubij chi tawajo' ri Dios ri Awajaf. Tawajo' riq'ui ronojel awánima. Tawajo' chupan ronojel ri ac'aslen, riq'ui ronojel awuchuk'a', y riq'ui chuka' ri anojibal. Y can achi'el nawajo' ka awi' riyit, can queri' chuka' que'awajo' ri awuc' awach'alal.
28 Y yac'ari' tek ri Jesús xubij chare ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley: Can kitzij wi ri xabij. Wacami c'a, wi xtaben ronojel re', xtoc c'a awuche (awixin) ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xcha' ri Jesús chare.
29 Yac'a ri achi ri' ri nik'axan ri nubij ri ley can xrajo' chi nitz'etetej chi achi'el xa majun rumac. Rumari' xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ri' ri wuc' wach'alal ri ruc'amon chi yenwajo' ri achi'el nwajo' ka wi' riyin? xcha'.
30 Y ri Jesús can yac'ari' xutzijoj jun c'ambel tzij chare ri achi ri nik'axan ri nubij ri ley: C'o c'a jun achi ri elenak pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan ka riche (rixin) chi nibe ka c'a pa tinamit Jericó. Pero ri achi ri' xebe'el pe alek'oma' chrij pa bey, y ri alek'oma' ri' ronojel xquelesaj el chare. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achi xquelesaj el chrij. Y sibilaj xquisoc ca ruma sibilaj xquich'ey ca. Ri achi ri' xpune' c'a ca ri chiri' pa bey y xa juba' ma nicom.
31 Y c'o c'a jun sacerdote ri petenak chuka' chupan ri bey ri'. Y tek ri sacerdote ri' xutz'et chi punul ri achi ri chiri' pa bey, xu (xe wi) xutzu' ca y xa choj xk'ax el.
32 Y queri' chuka' jun achi levita, ri yeto'o quiche (quixin) ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenak chuka' chupan ri bey ri'. Y tek ri levita ri' xapon chupan ri lugar ri', xutz'et chuka' chi ri achi punul pa bey, y can achi'el xuben ri sacerdote can queri' chuka' xuben riya'. Xu (xe wi) xutzu' ca, y xa choj xk'ax el.
33 Pero c'o c'a jun achi aj Samaria ri petenak chuka' chupan ri bey ri', y c'o c'a chi nik'ax riq'ui ri achi punul ca pa bey, ri achi ri ch'ayon ca cuma alek'oma'. Y tek ri aj Samaria xutz'et ri achi punul pa bey, sibilaj c'a xujoyowaj ruwech ruma ri ruc'ulwachin ca.
34 Rumari' ri aj Samaria ri' xjel apo riq'ui ri achi punul pa bey, xutz'et achique rubanon. Y xerak'omala' ruwech ri rusocotajic ri achi riq'ui aceite olivo y riq'ui vino, xerupisla' c'a chuka' ri socotajic riq'ui tziek. Y c'o ruquiej ruc'amom pe ri achi aj Samaria, chrij ri' xuya' wi el ri achi socotajnek y xuc'uaj c'a pa jun posada. Y xuchajij c'a ri jun ak'a' ri'.

Lucas 10:25-34 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

25 Y c'o c'a jun ache atamayon re ley quichin re israelitas xbeyacataj-pa y xch'o riq'uin re Jesús chin nutojtobej. Maestro, xcha' cha. ¿Andex ruc'amon che nimban yen chin quire' ninvel-ta re c'aslen re man niq'uis-ta?
26 Re Jesús xubij cha: ¿Andex nubij chupan re ley re xuya' re Dios cha re Moisés? ¿Andex nak'ax-va pan ave' rat?
27 Y re ache re' xubij cha re Jesús: Re ley nubij che tajo' re Dios re Avajaf riq'uin ronojel avánma. Tajo' riq'uin ronojel re ac'aslen, riq'uin ronojel avuchuk'a', y riq'uin ronojel re ana'oj. Y can ancha'l najo-ka-avi' rat, quire' chuka' ca'jo' re nic'aj chic vinak.
28 Y jare' tak re Jesús xubij cha re ache re': Can katzij re xabij. Vocame, vo xa xtaban ronojel re', xtavel re c'aslen re man niq'uis-ta, xcha' re Jesús cha.
29 Pero re ache can nrajo' che man jun rumac ndel, mare' reja' xuban ancha'l che man xk'ax-ta pa rue' anchique re' re nic'aj chic vinak re ca'jo' ancha'l najo-ka-avi' rat. Mare' xuc'utuj-apo cha re Jesús: ¿Anchique c'a che vinak re' re ye'njo' ancha'l ninjo-ka-vi' yen?
30 Y re Jesús xubij jun ejemplo cha re ache: C'o jun ache re elinak-pa pa tenemit Jerusalén y xulan-ka pa tenemit Jericó. Pero re ache re' xe'be'el-pa elek'oma' chij po bey y ronojel re andex richin xquilek'aj-a chuk'a', y hasta re rutziak xquilisaj-a chij y xquic'uaj-a, c'are' xquich'ay y bama xquiquimisaj can, c'are' xe'ba.
31 Y c'o c'a jun sacerdote pitinak chupan re bey re'. Y tak re sacerdote re' xutz'at che punul re ache chire' po bey, jun-va xk'ax-va.
32 Y quire' chuka' jun ache levita, re ye'ta'o quichin re sacerdotes pa rachoch re Dios, pitinak chuka' chupan re bey re'. Y tak re levita re' xapon chupan re lugar re', xutz'at re ache, y can ancha'l xuban re sacerdote quire' chuka' xuban reja', jun-va xk'ax-va.
33 Pero c'o chic jun ache aj-Samaria pitinak chupan re bey re', y tiene que nak'ax anche' c'o-va re ache. Y tak re ache aj-Samaria xutz'at re ache punul po bey, camas xujoyovaj rach roma camas rubanon.
34 Mare' re ache aj-Samaria xjelon-apo riq'uin re ache, xutz'at andex rubanon y xuyala' vino y aceite olivo chach re anche' je'socotajnak-va, jabal ruk'omaxic xuban y c'are' xe'rupis can riq'uin tziak. C'are' re mismo ache aj-Samaria xuya-a re ache socotajnak chij re ruquiej, y xuc'am-pa pa jun pensión. Y xuchajij re jun ak'a' re'.