Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 6:11-67 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6:11-67 in GT:cak:Kaqchikel

11 Jac'ari' ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan, xumatioxij che ri Dios, xujachala-e chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xquijachala' chique ri etz'uyul. Quiri' mismo xqui'en riq'uin ri quer, xquiyala' chique xa ajani na quer xcajo'.
12 Tok conojel xnoj yan quipan, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel ri ruchi' tak pan y quer ri man xq'uis ta, richin quiri' man xaxe choj quepoq'ue' can pan ulef, xcha'.
13 Ri discípulos xequimolo' c'a pe, y c'a xquinojsaj na doce chaquech che ri ruchi' ri vo'o' tak pan ri banon che cebada ri man xquiq'uis ta ri xeva' chiri'.
14 Jac'a tok quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri vinak xqui'ij: Ri achi re', jare' ri profeta ri q'uiy yan tiempo c'o rutzijol chi nipe chuvech ri roch'ulef, xecha'.
15 Pero ri Jesús xuna'ej chi ri vinak nicajo' nuquic'ama' richin niquicusaj chi rey, romari' rija' ruyon chic xtzolij-e chuvech ri juyu'.
16 Jac'a tok xoc-pe ri ak'a', xexule-ka ri discípulos chuchi' ri lago.
17 Chiri' xe'oc-e pa jun canoa y ja ebenak pa ruvi' ri ya' richin yebe pa tinamit Capernaum. Xa k'eku'n chic ri hora ri' y ri Jesús c'a man jani teka quiq'uin.
18 Xtiquer c'a pe ruvi' ri mar nicataj chicaj, roma jun nimalaj cak'ik' ri jani na ruchuk'a'.
19 Jac'a tok quiyo'on chic can jun vo'o' o vaki' kilómetros ruchi' ri ya', ri discípulos xquitz'et chi ri Jesús benak-apu chirakan pa ruvi' ri ya' y xa nijel-apu quiq'uin. Rije' xquixi'ij-qui'.
20 Pero ri Jesús xu'ij chique: Ja yin; man tixi'ij-ivi', xcha'.
21 C'ajari' yequicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa, y xa jari' xbequila' ruchi' ri ya' ri achique lugar nicajo' yebe-vi.
22 Chuca'n k'ij, ri xec'uje' can juc'an apu ruchi' ri ya' xuka pa quivi' chi xaxe jun canoa xc'uje' chiri' chuchi' ri ya', y chi ri Jesús xa man xoc ta e quiq'uin ri ru-discípulos chupan ri jun canoa ri', xa quiyon xebe ri discípulos.
23 Jac'a ri k'ij ri', ec'o chic ch'aka' canoas ri epetenak pa tinamit Tiberias ri xe'eka chiri' chunakaj ri lugar ri xetzuk-vi ri vinak riq'uin ri pan ri xumatioxij na'ey ri Ajaf Jesús che ri Dios.
24 Jac'a ri vinak, tok xquitz'et chi ri Jesús y ri ru-discípulos man ec'o ta chic chiri', xe'oc c'a e pa tak canoas y xebe pa tinamit Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25 Tok ri vinak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an apu ruchi' ri ya', xquic'utuj che: Tijonel, ¿achique c'a hora xatuka vave' c'a? xecha' che.
26 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin kitzij-kitzij nin-ij chive chi rix yinicanoj, pero man roma ta ninojij rij ri achique nic'atzin-vi chi xen-en milagros chivech. Rix yinicanoj xaxe roma xixintzuk riq'uin ri pan ri xa jani na ic'u'x xijo' xitij.
27 Rix titija' ik'ij, pero man xaxe richin ninojsaj ri pamaj ri xa niq'uis. Rix más titija' ik'ij chucanoxic ri ninojsan ri ivánima, ri xtinya' chive yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Roma ri ninya' yin chive, nuya' c'aslen ri richin jumul. Quiri' nin-ij chive, roma ri milagros ri yenbanala' yin chivech, jari' yerucusaj ri Dios ri Tata'aj richin retal chi ja rija' takayon-pe vichin, xcha'.
28 Romari' quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achok chirij nic'atzin nikatij-vi kak'ij richin nika'an ri nrojo' ri Dios chike?
29 Ri Jesús xu'ij chique: Ri nrojo' ri Dios chi ni'en, ja chi rix yininimaj yin ri xitak-pe roma rija'.
30 Jac'ari' xqui'ij che: ¿Achique c'a jun retal na'an chikavech richin nikatz'et y yatkanimaj? Y, ¿achique ta c'a jun na'an chikavech c'a?
31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', ja ri maná ri xka-pe chicaj xquitij ri pa chakijlaj tz'iran ulef, achel nu'ij ri tz'iban can: Pan ri petenak chicaj xuya' chique richin xquitij.
32 Romari' ri Jesús xu'ij chique: Tivac'axaj c'a ri xtin-ij chive: Ri pan ri xka-pe chicaj, mana-ta ri Moisés xyo'on, pero ri Nata' Dios jari' niyo'on ri kitzij Pan ri richin chicaj chive.
33 Roma ri Pan ri nuya' ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj ri c'amayon-pe c'aslen chique conojel choch'ulef, xcha' chique.
34 Tok xquic'axaj quiri', rije' xqui'ij che ri Jesús: Ronojel c'a k'ij taya' ri Pan re' chike, xecha'.
35 Xu'ij c'a ri Jesús chique: Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen ri richin jumul. Ri nipe viq'uin, man chic xtivayijan ta ri ránima. Y ri nuya' ránima viq'uin, man jun bey chic xtic'uje' ruchakij-chi' ri ránima.
36 Pero can achel ri nu'in chive: Rix masque xitz'et ri xenbanala' yin chivech, xa man xiya' ta ivánima viq'uin.
37 Conojel ri eyo'on-pe chuve roma ri Nata', can xquinquicanoj richin yepe viq'uin, y ri yepe viq'uin, yin man yentzolij ta e.
38 Roma yin man richin ta nin-en ri achique ninjo' tok yin kajnak-pe chicaj, xa richin nin-en ri achique nrojo' ri takayon-pe vichin.
39 Ri nrojo' ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, ja chi conojel ri eruyo'on chic chuve, man nis-ta jun chique rije' xtinsetz can, xa xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
40 Roma ri Nata' ri takayon-pe vichin, nurayij chi conojel ri xtiquetemaj (yin achique, ayincu'x) yin ri Ruc'ajol y niquiya' cánima viq'uin, xtic'uje' quic'aslen ri richin jumul. Y yin xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús.
41 Jac'a ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa yejasjot-apu chirij ri Jesús, roma rija' xu'ij: Ja yin ri Pan ri yin kajnak-pe chicaj.
42 Rije' quire' niqui'ij: ¿Mana-ta re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José c'a? Pero roj keteman quivech ri rute-rutata'. ¿Achique roma rija' nu'ij chi chicaj kajnak-vi-pe? yecha'.
43 Pero ri Jesús xu'ij c'a chique: Man c'a quixjasjot.
44 Man jun nipe viq'uin, si man ta ri Nata' ri takayon-pe vichin ri nibochi'in ri ránima. Y ri nipe viq'uin, yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
45 Roma ri tz'iban can coma ri profetas ojer, quire' nu'ij: Conojel c'o xtuc'ut ri Dios chiquivech, y roma c'a ri', xa achique na jun xac'axan richin ri Nata' y c'o xretemaj, ri jun ri' nipe viq'uin y nuya' ránima viq'uin.
46 Pero ri Dios man jun vinak tz'eteyon ruvech, xaxe yin ri yin petenak chicaj riq'uin rija', ri yin tz'eteyon ruvech.
47 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri nuya' ránima viq'uin, can c'o-vi ruc'aslen ri richin jumul.
48 Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen.
49 Ri ivati't-imama' ojer xquitij ri maná ri pa chakijlaj tz'iran ulef, pero ri maná, man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic.
50 Jac'a ri Pan ri niyo'on c'aslen ri nin-ij yin chive, chicaj kajnak-vi-pe, richin quiri' ri xtitijo richin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul.
51 Ja yin ri c'aslic Pan ri xika-pe chicaj. Xa achique na jun xtitijo ri Pan re', xtic'ase' richin jumul. Ri Pan c'a ri xtinya' yin che, ja ri nu-cuerpo ri xtinjach pa camic richin nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinak choch'ulef, xcha' ri Jesús.
52 Roma c'a ri', ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa niquich'olila-qui' y quire' niquibila' chiquivech: ¿Achel chi rija' nuya' ri ru-cuerpo chike richin nikatzuk-ki' che? yecha'.
53 Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si rix man nitzuk ta ivi' che ri nu-cuerpo y man nikum ta ri nuquiq'uel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, can manak vi ic'aslen ri richin jumul.
54 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, can c'o chic ruc'aslen ri richin jumul, y yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
55 Roma ri nu-cuerpo yin, jari' ri kitzij ninojsan ri ránima, y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij nelesan ruchakij-chi' ri ránima.
56 Ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo y xtukum ri nuquiq'uel, rija' xtic'uje' viq'uin y yin xquic'uje' riq'uin rija'.
57 Can achel yin rutakon-pe ri c'aslic Nata', y yin roma rija' c'o nuc'aslen, quiri' mismo ri xtutzuk-ri' che ri nu-cuerpo, voma yin xtic'uje' ruc'aslen.
58 Ri Pan ri nin-ij chive chi kajnak-pe chicaj, man junan ta riq'uin ri maná ri xquitij ri ivati't-imama' ojer, roma ri maná man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic. Jac'a ri nutzuk-ri' che ri Pan ri kajnak-pe chicaj, xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul.
59 Jare' ri xeru'ij ri Jesús richin xerutijoj ri quimolon-qui' pa sinagoga ri pa tinamit Capernaum.
60 Jac'a tok quic'axan chic ri xu'ij ri Jesús, eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xqui'ij: C'ayef ri tzij xeru'ij. ¿Achique xtiniman richin? xecha'.
61 Jac'a ri Jesús reteman ri niquijasja' chiquivech ri yetzekle'en richin, y romari' xu'ij chique: ¿Caca' cami ivánima nu'on chive riq'uin ri xin-ij?
62 ¿Achique ta nibanataj iviq'uin xa ta yinitz'et yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol chi yitzolij chic e ri achique lugar yinc'o-vi na'ey?
63 Ri niyo'on ri c'aslen ri richin jumul, ja ri Espíritu y mana-ta ri cuerpo. Ri ch'abel ri achok riq'uin rix nutijon-vi, richin ruc'aslen ri ivánima ri nuq'uen-pe chive ri c'aslen ri richin jumul.
64 Pero ec'o chive ri man xtiquiya' ta cánima viq'uin. Quiri' xu'ij ri Jesús, roma reteman (achique, ajecu'x) man xtiquiya' ta cánima riq'uin, y ri jun ri xtijacho-e richin.
65 Y quire' chic xu'ij: Romari' achel ri nu'in chive, chi nis-ta jun xtipe viq'uin ri man ta samajnak chic ri Nata' pa ránima, xcha'.
66 Tok xquic'axaj quiri', eq'uiy chique ri yetzekle'en richin xetzolij can, man xquitzekle'ej ta chic.
67 Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij chique ri doce ru-discípulos: ¿Ja jun rix nijo' yixtzolij can?
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 6:11-67 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

11 Ri Jesús xeruli'ej c'a re vo'o' vey re' y xumatioxij chire ri Dios. C'ari' xujachala-el chique ri rutijoxela', y ri tijoxela' xbequijachala' can chique ri vinek ri e tz'uyul. Y ri Jesús can que c'a chuka' ri' xuben riq'uin ri ca'i' quer. Ri vinek can xquic'ul c'a ri janipe' vey y quer ri xcajo'.
12 Y tok e va'inek chic c'a jebel ri vinek ri', ri Jesús xubij c'a chique ri rutijoxela': Timolo' c'a pe ronojel vey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninvajo' ta c'a chi c'o ta yec'oje' can queri'.
13 Ri tijoxela' can xbequimolo' c'a pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic, tok e va'inek chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotej can chire ri vo'o' tak vey banon riq'uin cebada.
14 Y ri vinek ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xuben ri Jesús, ri nik'alajirisan chi can ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Can kitzij vi chi ja achin re' ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben chi can nipe-vi chuvech re ruvach'ulef, xecha'.
15 Ri Jesús can ruyon c'a xtzolin-el pa ruvi' ri juyu', roma can xunabej chi ri vinek xquepe chuc'amic richin chi niquiben qui-rey chire y stape' man nrajo' ta rija'.
16 Y ri rutijoxela' ri Jesús xetzolin-ka chuchi-ya', c'a tok xquitz'et na chi xkak'ij-ka.
17 Rije' xe'oc c'a el pa jun canoa y quichapon c'a el bey richin chi yebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi' ri ya'. Janíla chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apovinek ta quiq'uin.
18 Y jac'ari' tok xbetiquir-pe jun nimalej cak'ik' pa ruvi' ri ya'; jun cak'ik' ri janíla ruchuk'a'. Y romari' ri ya' can janíla c'a nisilon.
19 Y tok e biyinek chic c'a jun vo'o' o vaki' kilómetros pa ruvi' ri ya', ri tijoxela' xquitz'et chanin chi ja ri Jesús ri petenek chiraken pa ruvi-ya' y yeruk'i' yan c'a. Y rije' janíla c'a xquixibij-qui'.
20 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man tixibij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xcha' rija'.
21 Ri tijoxela' xcac'axaj na c'a chi can ja na vi rija' ri Jesús, c'ari' xcuker-ka quic'u'x y riq'uin quicoten xquic'ul-apo ri Jesús chupan ri canoa. Y can jac'ari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri c'o chi ye'apon-vi.
22 Pa ruca'n k'ij, ri vinek ri c'a xec'oje' na can juc'an ruchi-ya' ri jun tikak'ij can, c'a quimolon na c'a qui'. Rije' can quetaman c'a chi xaxe ri rutijoxela' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'oje' can.
23 Ri k'ij c'a ri', ec'o c'a canoas ri e petenek pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri acuchi xquitej-vi quivay ri vinek ri jun k'ij can; ri vey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, tok rumatioxin chic chire ri Dios.
24 Y ri vinek ri', roma xquitz'et chi ri Jesús xa man c'o ta chic ri chiri' y ri rutijoxela' xa xetzolin yan, rije' chuka' xe'oc-el ri pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25 Tok re vinek re' xbequila' ri Jesús la juc'an ruchi-ya', xquibij c'a chire: ¿Jampe' catoka' vave'? xecha'.
26 Pero ri Jesús xubij c'a chique ri vinek ri': Kitzij ninbij chive, chi rix yinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jebel xinojisala' ipan, y man roma ta chi xe'itz'et ri milagros ri yek'alajirisan chi yin can ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin.
27 Can quixsamej c'a, pero man richin ta chi nich'ec ri vey ri xa niq'uis. Xa can quixsamej richin nich'ec ri Vey ri jantape' c'o y nuya' ic'aslen ri man q'uisel ta. Vey ri xtinya' chive yin ri xinalex chi'icojol, roma ja yin xirutek-pe ri Nata' Dios, richin ninben re samaj re', xcha'.
28 Y ri vinek ri' xquibij c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri nika' chuvech ri Dios chi nikaben ta?
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri nika' chuvech ri Dios chi rix niben ta, ja ri quininimaj yin ri xitak-pe roma rija'.
30 Y ri vinek xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir naben? Tabana' c'a jun milagro, richin queri' nikatz'et y yatkanimaj.
31 Roma ri ojer tak kati't-kamama', tok xek'ax chupan ri tz'iran ruvach'ulef, jac'a ri vey xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés chique richin xquitej. Can achi'el vi c'a ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can. Chiri' nubij: Vey c'a ri petenek chila' chicaj ri xuya' chique richin xquitej. Y rat ¿yatiquir cami naben achi'el xuben ri Moisés?
32 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ri vey ri xpe chila' chicaj, man ja ta c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri niyo'on chive ri kitzij Vey richin chila' chicaj.
33 Roma ri Vey ri can richin ri Dios, jac'a ri Jun ri petenek chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri vinek, xcha' chique.
34 Tok xcac'axaj queri' ri vinek, xquibij c'a chire ri Jesús: Can jantape' c'a taya' re Vey re' chike, xecha'.
35 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ja yin ri Vey ri yiyo'on c'aslen. Ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man chic c'a xtinum ta ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruvay ri nic'ovisan-el ruvayjal. Y chuka' ri xtucukuba' ruc'u'x viq'uin, man xtichaki'j ta chic ruchi' (xtichakchi'in ta chic) ri ránima; roma ja yin ri yinoc Ruya' ri nic'ovisan-el ri nichaki'j ruchi' (nichakchi'in).
36 Pero can achi'el c'a ri nubin chive, chi stape' rix can xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinben yin iviq'uin, man c'a xquininimaj ta.
37 Conojel c'a ri xquepe chinucanoxic, yenc'ul; y man jun bey xquenvetzelaj ta el. Roma jac'are' ri e rucha'on chic ri Nata'.
38 Roma yin re xika-pe chila' chicaj man nusamaj ta c'a yin ri nuc'amon-pe, man que ta ri'. Yin xika-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri can rurayibel vi ri takayon-pe vichin.
39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri e rucha'on rija', ri yecanon vichin yin, man ta c'a xquesach can, y pa ruq'uisibel k'ij xquenc'asoj ta el chiquicojol ri caminaki'.
40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, jac'a chi conojel ri yetz'eton ri nusamaj y niquicukuba' chuka' quic'u'x viq'uin, tic'oje' c'a quic'aslen ri man q'uisel ta, y yenc'asoj-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij, xcha' ri Jesús.
41 Jac'a ri vinek israelitas ri' yexebeloj chirij ri Jesús, roma rija' xubij: Ja yin ri Vey ri kajinek-pe chila' chicaj.
42 Y yequixebexa' c'a: ¿Man ja ta c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivech ri rute-rutata'. C'a ta c'a chike roj xtorubij-vi chi rija' kajinek-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, yecha'.
43 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Man c'a quixxebexot-pe chuvij yin.
44 Roma ri xqueniman vichin, xa jac'a ri samajinek chic ri Nata' Dios pa tak cánima; ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin can xtinben c'a chique ri yeniman vichin chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisibel k'ij.
45 Y can tz'ibatel c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, chi conojel c'o c'a ri xtic'ut chiquivech roma ri Dios, queri' ri nubij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Nata' Dios y nretamaj, can xtipe c'a chinucanoxic.
46 Pero yin man ninbij ta c'a chi c'o ta jun vinek ri tz'eteyon richin ri Dios, man que ta ri'. Xaxe yin ri in petenek chila' chicaj riq'uin rija' ri in tz'eteyon ruvech ri Dios.
47 Tivac'axaj na pe' jebel re xtinbij chive: Ri niniman c'a vichin, can c'o na vi ruc'aslen ri man q'uisel ta.
48 Ri Vey c'a ri can niyo'on na vi c'aslen, ja yin.
49 Roma ri vey ri xubini'aj maná, ri xtij coma ri ojer tak ivati't-imama' ri xek'ax pa tz'iran ruvach'ulef, man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'.
50 Jac'a ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj nuben chique ri yetijon richin chi man xque'apon ta chupan ri camic ri richin jantape'.
51 Ja yin c'a ri Vey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri xtiquitej c'a re Vey re', xquec'ase' richin jantape'. Ri Vey c'a ri xtinya' yin chique can jac'a ri nuch'acul. Can xtapon-vi c'a pa camic richin chi nuq'uen-pe c'aslen chique ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.
52 Y re vinek israelitas re', tok xcac'axaj ri xubij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivech ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' chi rija' nuya' ri ruch'acul chike richin nikatej? yecha' c'a. Xa can xejalajo' c'a roma man junan ta quich'obonic.
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Can kitzij vi, chi vi xa man nitej ta ri nuch'acul y man nikun ta chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalex chi'icojol, ri c'aslen richin jantape' can man xtoc ta ivichin.
54 Ri can xtiquitej c'a ri nuch'acul yin y xtiquikun chuka' ri nuquiq'uel, can c'o-vi c'a ri quic'aslen richin jantape'. Y yin can xtinben c'a chique chi xquec'astej-el chiquicojol ri caminaki', ri pa ruq'uisibel k'ij.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri kitzij Vey y ri nuquiq'uel jari' ri kitzij Ya'; ri can niquiq'uen-pe c'aslen.
56 Ri can niquitej c'a ri nuch'acul yin y niquikun chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'uin. Rije' xquec'oje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' can c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y can que c'a chuka' ri' ri xquinquic'ul yin, can xquec'ase-vi voma yin.
58 Ri can kitzij Vey c'a, ri kajinek-pe chila' chicaj, ri Vey ri' can man junan ta riq'uin ri vey ri xubini'aj maná ri xquitej ri ojer tak ivati't-imama', roma ri vey ri xquitej rije' man xtiquir ta xuben chique chi xc'oje' ta quic'aslen richin jantape'. Jac'a ri niquitej ri kitzij Vey ri kajinek-pe chila' chicaj xtic'oje' quic'aslen ri can richin jantape'.
59 Jac'are' ri xubij ri Jesús chique ri vinek israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Y tok ri yetzekelben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xubij, e q'uiy c'a chique rije' ri xquibij: Yalan c'ayef ri xubij. Man k'alaj ta, vi ec'o ri xqueniman.
61 Y tok ri Jesús xutz'et ri niquich'ob pa tak cánima e q'uiy chique ri yetzekelben richin, rija' xubij c'a chique: ¿Achique roma tok rix nich'ob chi c'ayef richin xtinimex ri xinbij?
62 Vi ta yinitz'et yin ri xinalex chi'icojol chi yitzolin chila' riq'uin ri Dios ri acuchi in petenek-vi, ¿man ta cami yininimaj?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri niyo'on. Ri ich'acul xa can man jun rejkalen. Y ri Espíritu ri niyo'on ri kitzij ic'aslen, jac'a ri ch'abel ri e nubin chic ka chive ri niyo'on.
64 Pero can c'a e q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, xcha' ri Jesús. Roma rija' can pa nabey c'a ri retaman chic pe achique vinek ri man xqueniman ta, y ri achique xtic'ayin-el richin.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Roma ec'o c'a chive rix ri man nurayij ta cánima yinquinimaj, romari' tok yin nubin c'a chive chi ja ri vinek ri e cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquepe c'a viq'uin yin chinucanoxic, xcha'.
66 Roma c'a ri xubij ri Jesús, janíla c'a e q'uiy chique ri can quetzekelben richin, man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin c'a can.
67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rutijoxela': ¿Rix chuka' nivajo' yixbe can?

San Juan 6:11-67 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

11 Ri Jesús xeruli'ej c'a ri vo'o' vüy re' y xumatioxij chin ri Dios. C'ateri' xujachala-e cheque ri rachibila', y ri achibila' xbequijachala' can cheque ri vinük ri ye tz'uyul. Y ri Jesús quiri' c'a chuka' xbün riq'uin ri ca'i' cür. Ri vinük xquic'ul c'a ri jaru' vüy y cür ri xcajo'.
12 Y tok ye va'inük chic c'a jabel ri vinük ri', ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Timolo' c'a pe ronojel vüy y cür ri man xq'uis tüj, roma man ninjo' tüj c'a que c'o ta nyec'uje' can quiri'.
13 Ri achibila' xbequimolo' c'a pe y xquinojsaj doce chacüch riq'uin ri man xq'uis tüj ruc'uxic, tok ye va'inük chic conojel. C'a ja na c'a ri' xmolotüj can chin ri vo'o' tak vüy banun riq'uin cebada.
14 Y ri vinük ri', tok quitz'eton chic ka ri milagro ri xbün ri Jesús, ri nk'alajrisan que ja ri Dios ri takayon-pe richin, rije' xquibij: Ketzij vi que ja achi re' ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo oyoben que npu'u-vi chuvüch ri ruch'ulef, xquibij.
15 Ri Jesús ruyon c'a xtzolin-e pari' ri juyu', roma xunabej que ri vinük nyepu'u chuc'amic richin que nquibün qui-rey chin y rija' xa man nrajo' tüj.
16 Y ri rachibila' ri Jesús xetzolij-ka chuchi-ya', tok xquitz'et que xkak'ij-ka.
17 Rije' xe'oc c'a e pa jun canoa y quitz'amon c'a e bey richin que nyebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a lojc'an chic ruchi' ri ya'. Juis chic c'a k'eku'n chiri' y ri Jesús xa man apon tüj quiq'uin.
18 Y jari' tok xbetiquer-pe jun nimalüj cakik' pari' ri ya', jun cakik' ri juis ruchuk'a'. Y romari' ri ya' juis c'a nsilon.
19 Y tok ye biyinük chic c'a jun vo'o' o vaki' (seis) kilómetros pari' ri ya', ri rachibila' xquitz'et chanin que ja ri Jesús ri petenük chirakün pari' ya' y nyeruk'i' yan c'a. Y rije' juis c'a xquixbij-qui'.
20 Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man tixbij-ivi'. Ja yin ri Jesús, xbij rija'.
21 Ri rachibila' xcac'axaj c'a que ja na vi rija' ri Jesús, c'ateri' xquiya-ka cánima y riq'uin quicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa. Y jari' tok xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri nc'atzinej nye'apon-vi.
22 Pa ruca'n k'ij, ri vinük ri c'a xec'uje' na can lojc'an ruchi-ya' ri jun xkak'ij can, c'a quimolon c'a qui'. Rije' quetaman c'a que xaxe ri rachibila' ri Jesús ri xetzolin chupan ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'uje' can.
23 Ri k'ij c'a ri', yec'o c'a canoas ri ye petenük pa tinamit Tiberias y xe'apon chunakaj ri ape' xquic'ux-vi quivay ri vinük ri jun k'ij can, ri vüy ri xuya' ri Ajaf Jesús cheque, tok rumatioxin chic chin ri Dios.
24 Y ri vinük ri', roma xquitz'et que ri Jesús xa man c'o tüj chic chiri' y ri rachibila' xa xetzolij yan, rije' chuka' xe'oc-e pa tak canoas y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25 Tok ri vinük re' xbequila' ri Jesús lojc'an ruchi-ya', xquibij c'a chin: ¿Jampe' xatobos chere'? xquibij.
26 Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük ri': Ketzij ninbij chive, que rix nquinicanoj xaxe roma xivil ivay viq'uin y jabel xinojsala' ipan, y man roma tüj que xe'itz'et ri milagros ri nyek'alajrisan que yin ja vi ri Dios ri takayon-pe vichin.
27 Quixsamüj c'a, pero man richin tüj que nich'üc ri vüy ri xa nq'uis. Xa quixsamüj richin nich'üc ri vüy ri chi jumul c'o y nuya' ic'aslen ri man nq'uis tüj. Vüy ri ninya' chive yin ri xinalüx chi'icojol, roma ja yin xinrutük-pe ri Nata' Dios, richin ninbün ri samaj re', xbij.
28 Y ri vinük ri' xquibij c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri nka' chuvüch ri Dios que nkabün ta?
29 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri nka' chuvüch ri Dios que rix nibün ta, ja ri quinitakej yin ri xintak-pe roma rija'.
30 Y ri vinük xquibij chin ri Jesús: ¿Achique c'a ri ncatiquer nabün? Tabana' c'a jun milagro, richin quiri' nkatz'et y ncatkanimaj.
31 Roma ri ojer tak kaxquin-kamama' can, tok xec'o chupan ri tz'iran ruch'ulef, ja ri vüy xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés cheque richin xquic'ux. Cachi'el vi c'a ri nbij ri rutzij ri Dios ri tz'iban can. Chiri' nbij: Vüy c'a ri petenük chila' chicaj ri xuya' cheque richin xquic'ux. Y rat ¿ncatiquer comi nabün cachi'el xbün ri Moisés?
32 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Tivac'axaj c'a jabel ri ninbij chive: Ri vüy ri xpu'u chila' chicaj, man ja tüj c'a ri Moisés ri xyo'on. Jac'a ri Nata' Dios ri nyo'on chive ri ketzij Vüy richin chila' chicaj.
33 Roma ri Vüy ri richin ri Dios, ja ri Jun ri petenük chila' chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen cheque ri vinük, xbij cheque.
34 Tok xcac'axaj quiri' ri vinük, xquibij c'a chin ri Jesús: Chi jumul c'a taya' ri Vüy re' cheke, xquibij.
35 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ja yin ri Vüy ri nquiyo'on c'aslen. Ri nuya' ránima viq'uin, man chic c'a nnum tüj ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruvay ri nc'usan-e ruvayjül. Y chuka' ri nuya' ránima viq'uin, man nchaki'j tüj chic ruchi' ri ránima, roma ja yin ri nquinoc Ruya' ri nc'usan-e ri chakal ruchi'
36 Pero cachi'el c'a ri nubin chive, que stape' (aunque) rix xitz'et y xivac'axaj ri samaj xinbün yin iviq'uin, man c'a nquinitakej tüj.
37 Conojel c'a ri nyepu'u chinucanoxic, nyenc'ul, y man jun bey nyenvetzelaj tüj e. Roma jare' ri ye rucha'on chic ri Nata'.
38 Roma yin ri xinka-pe chila' chicaj man nusamaj tüj c'a yin ri nuc'amon-pe, man quiri' tüj. Yin xinka-pe chila' chicaj chubanic ri samaj ri rurayibül vi ri takayon-pe vichin.
39 Y ri samaj c'a ri ruchilaben-pe ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, jac'a que conojel ri ye rucha'on rija', ri nyecanon vichin yin, man ta c'a nyesatz can, y pa ruq'uisbül k'ij nyenc'asoj ta e chiquicojol ri caminaki'.
40 Ri samaj chuka' ri chilaben-pe chuve roma ri Nata', ri takayon-pe vichin, ja que conojel ri nyetz'eton ri nusamaj y nquiya' chuka' cánima viq'uin, tic'uje' c'a quic'aslen ri man nq'uis tüj, y nyenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij, xbij ri Jesús.
41 Ja ri vinük israelitas ri' nyexebexot chirij ri Jesús, roma rija' xbij: Ja yin ri Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj.
42 Y nyequixebexa' c'a: ¿Man ja tüj c'a re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quivüch ri rute-rutata'. Porque c'a cheke roj nbij-pe que rija' kajnük-pe chila' chicaj riq'uin ri Dios, nquibij.
43 Pero ri Jesús xbij c'a cheque: Man quixxebexot-pe chuvij yin.
44 Roma ri nyetaken vichin, xa ja ri samajnük chic ri Nata' Dios pa tak cánima, ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin. Y yin ninbün c'a cheque ri nyetaken vichin que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbül k'ij.
45 Y tz'iban c'a chuka' coma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, que conojel c'o c'a ri nc'ut chiquivüch roma ri Dios, quiri' ri nbij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri rutzij ri Nata' Dios y nretamaj, npu'u c'a chinucanoxic.
46 Pero yin man ninbij tüj c'a que c'o ta jun vinük ri tz'eteyon richin ri Dios, man quiri' tüj. Xaxe yin ri yin petenük chila' chicaj riq'uin rija' ri yin tz'eteyon ruvüch ri Dios.
47 Tivac'axaj na pe' jabel ri ninbij chive: Ri ntaken c'a vichin, c'o na vi ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
48 Ri Vüy ri nyo'on na vi c'aslen, ja yin.
49 Roma ri vüy ri xubini'aj maná, ri xc'ux coma ri ojer tak ixquin-imama' can ri xec'o pa tz'iran ruch'ulef, man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul.
50 Jac'a ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nbün cheque ri nyec'uxun richin que man nye'apon tüj chupan ri camic richin chi jumul.
51 Ja yin c'a ri Vüy ri c'o ruc'aslen, ri xka-pe chila' chicaj. Ri nquic'ux c'a ri Vüy re', nyec'ase' richin chi jumul. Ri Vüy c'a ri ninya' yin cheque ja ri nuch'acul. Napon-vi c'a pa camic richin que nuc'ün-pe c'aslen cheque ri vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef.
52 Y ri vinük israelitas re', tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús, xquic'utula' c'a chiquivüch ka rije': ¿Achique c'a rubanic ri' que rija' nuya' ri ruch'acul cheke richin nkac'ux? nquibij c'a. Xa xejalajo' c'a roma man junan tüj quinojibül.
53 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij vi, que si xa man nic'ux tüj ri nuch'acul y man nitij tüj chuka' ri nuquiq'uel yin ri xinalüx chi'icojol, ri c'aslen richin chi jumul can man ntoc tüj ivichin.
54 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, c'o-vi c'a ri quic'aslen richin chi jumul. Y yin ninbün c'a cheque que nyec'astüj-e chiquicojol ri caminaki', pa ruq'uisbül k'ij.
55 Roma ri nuch'acul yin jari' ri ketzij Vüy y ri nuquiq'uel jari' ri ketzij Ya', ri nquic'ün-pe c'aslen.
56 Ri nquic'ux c'a ri nuch'acul yin y nquitij chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri nkabün quiq'uin. Rije' nyec'uje' viq'uin yin y yin quiq'uin rije'.
57 Roma ja ri Nata' ri takayon-pe vichin y rija' c'o-vi ri c'aslen riq'uin, yin chuka' c'o ri c'aslen ri' viq'uin. Y quiri' c'a chuka' ri yinquic'ul yin, nyec'ase-vi voma yin.
58 Ri ketzij Vüy c'a, ri kajnük-pe chila' chicaj, ri Vüy ri' man junan tüj riq'uin ri vüy ri rubini'an maná ri xquic'ux ri ojer tak ixquin-imama' can, roma ri vüy ri xquic'ux rije' man xtiquer tüj xbün cheque que xc'uje' ta quic'aslen richin chi jumul. Jac'a ri nquic'ux ri ketzij Vüy ri kajnük-pe chila' chicaj nc'uje' quic'aslen ri richin chi jumul.
59 Jare' ri xbij ri Jesús cheque ri vinük israelitas ri quimolon-qui' chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Entonces tok ri nyetzekleben richin ri Jesús cac'axan chic ka ri xbij, ye q'uiy c'a cheque rije' ri xquibij: Juis c'ayuf ri xbij. Man k'alüj tüj si yec'o ri nyetaken.
61 Entonces tok ri Jesús xutz'et ri nquinuc pa tak cánima ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, rija' xbij c'a cheque: ¿Achique roma tok rix ninuc que c'ayuf richin xtinimüx ri xinbij?
62 Si ta nquinitz'et yin ri xinalüx chi'icojol que nquitzolij chila' riq'uin ri Dios ri ape' yin petenük-vi, ¿man ta comi nquinitakej?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ja ri ru-espíritu ri nyo'on. Ri ich'acul xa man jun rakalen. Y ri Espíritu ri nyo'on ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri ye nubin chic ka chive ri nyo'on.
64 Pero ye q'uiy na c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, xbij ri Jesús. Roma rija' pa nabey c'a retaman chic pe achique vinük ri man nyetaken tüj, y ri achique nc'ayin-e richin.
65 Y ri Jesús xbij c'a: Roma yec'o c'a chive rix ri man nurayij tüj cánima yinquitakej, romari' tok yin nubin c'a chive que ja ri vinük ri ye cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri nyepu'u c'a viq'uin yin chinucanoxic, xbij.
66 Roma c'a ri xbij ri Jesús, juis c'a ye q'uiy cheque ri nyetzekleben richin, man xquitzeklebej tüj chic. Xa xetzolij c'a can.
67 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri doce rachibila': ¿Rix chuka' nijo' nyixbe can?

San Juan 6:11-67 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

11 Ri Jesús xeruli'ej ri wo'o' wey ri' y xuya' matiox che ri Dios. Y c'ajari' xujachala' chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xbequijachala' chique ri winak ri je-ch'ocol. Y ri Jesús quiri' chuka' xu'on riq'uin ri ca'i' quer. Ri winak can xquiwil ronojel ri wey y quer ri xquijo'.
12 Y cuando utz chic je-waynak ri winak ri', ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel wey y quer ri man xq'uis ta, roma man ninjo' ta chi quiri' niq'uis can, xcha'.
13 Ri discípulos can xbequimolo-pe y xquinojisaj cablajuj chaquech riq'uin ri man xq'uis ta rutijic. Jari' ri xmolotaj can che ri wo'o' wey banon che cebada.
14 Y cuando ri winak ri' quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri nuk'alajij chi ja ri Dios takayon-pe richi, reje' xqui'ij: Can ketzij-wi chi ja achi re' ri nik'alajin rutzij ri Dios ri q'uiy yan tiempo yoben chi can nipe chech-ulef, xecha'.
15 Ri Jesús can ruyon-wi xtzolaj parui' ri juyu', roma can xuna'ej chi ri winak niquijo' niqui'en qui-rey che, más que raja' man nrojo' ta.
16 Y ri ru-discípulos ri Jesús xetzolaj-ka chuchi-ya', cuando xcok'a-ka.
17 Reje' xe'oc-e pa jun canoa y xquitz'om-e bey chi xebe c'a pa tenemit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi-ya'. Yalan k'eku'm chic y ri Jesús xa man jani tapon quiq'uin.
18 Y ja' xbetiquier-pe jun nimalaj quiek'ik' ri yalan ruchuk'a' parui' ri ya'; y romari' ri ya' yalan xberu'ona-pe.
19 Cuando je-benak yan jun wo'o' o waki' kilómetros parui' ri ya', ri discípulos xquitzu' ri Jesús nibin parui-ya' y chunakaj chic ri canoa c'o-wi-apo, romari' reje' yalan xquixi'j-qui'.
20 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man tixi'j-iwi'. Xa ja ren ri Jesús, xcha' raja'.
21 Y cuando ri discípulos xquic'oxaj chi can ja-wi raja', xequicot riq'uin y xquicusaj-apo chupa ri canoa. Y can ja' xe'apon chuchi' ri ya', ri lugar ri anchi' ye'apon-wi.
22 Ruca'n k'ij ri winak ri xec'ue' can ri juc'an chic ruchi-ya' ri jun nak'ak'ij, c'a quimolon-qui'. Reje' can quieta'n-wi chi xe ri ru-discípulos ri Jesús ri xetzolaj chupa ri jun oc canoa ri c'o chiri'. Y ri Jesús xa xc'ue' can.
23 Ri k'ij ri', jec'o canoas ri je-petenak pa tenemit Tiberias y xe'apon chunakaj ri anchi' xquitaj-wi quiway ri winak ri jun k'ij can; ri wey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, cuando xuya' matiox che ri Dios.
24 Y ri winak ri', roma xquitzu' chi ri Jesús xa man c'o ta chic chiri' y ri ru-discípulos xa xetzolaj yan, reje' chuka' xe'oc-e chupa ri canoas ri' y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25 Cuando ri winak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an chic ruchi-ya', xqui'ij che: ¿Jampe' xatoka we'? xecha' che.
26 Pero ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Ketzij nin-ij chiwe, chi rix yinicanoj xe roma xixintzuk y can utz xinojisaj ipa, y man roma ta xitzu' ri milagros ri yek'alajin chi ren can ja-wi ri Dios ri takayon-pe wichi.
27 Can quixsamaj, pero man richi ta nich'ec ri iway ri xa niq'uis. Xa can quixsamaj chi nich'ec ri Iway ri nuya' c'aslen chi ronojel tiempo. Y ri Wey ri' ja ren ri xquiyo'n chiwe, ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, roma ja ren xirutak-pe ri Nata' Dios, chi nin-en ri samaj re', xcha'.
28 Y ri winak ri' xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri nika chech ri Dios chi naka'an?
29 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nika chech ri Dios chi rix niben, ja ri quininimaj ren ri xitak-pe roma raja'.
30 Y ri winak xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique ri jatiquier na'an? Tabana' c'a jun milagro, chi quiri' nakatzu' y jatkanimaj.
31 Roma cuando ri ojer tak kati't-kamama' xec'ue' chupa ri tz'iran rech-ulef, ja ri wey xubinaj maná ri xuya' ri Moisés chique chi xquitaj. Can anche'l-wi ri nu'ij rutzij ri Dios ri tz'iban can: Wey ri petenak chicaj ri xuya' chique chi xquitaj. ¿Y xcatiquier cami ret na'an anche'l xu'on ri Moisés?
32 Y ri Jesús xu'ij chique: Tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe: Ri wey ri xpe chila' chicaj, man ja' ta ri Moisés ri xyo'n. Ja ri Nata' Dios ri xyo'n chique y cami ja nuya' ri ketzij Wey chiwe ri petenak chila' chicaj.
33 Roma ri Wey ri can richi ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj. Y jari' ri c'amayon-pe c'aslen chique ri winak, xcha' chique.
34 Cuando xquic'oxaj quiri' ri winak, xqui'ij che ri Jesús: Can siempre taya' ri Wey ri' chake, xecha'.
35 Y ri Jesús xu'ij chique: Ja ren ri Wey ri niyo'n c'aslen. Ri nipe wiq'uin, man xtinum ta chic ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruway chi quiri' manak chic xtinum ránima. Y chuka' ri xtuya' ránima wiq'uin, man xtichake'j ta chic ruchi' ri ránima; roma ja ren ri xquinoc Ruya' chi quiri' manak chic xtichake'j ruchi' ránima.
36 Pero can anche'l ri nu'in chiwe, más que rix can xitzu' y xic'oxaj ri samaj xin-en iwiq'uin, man xquininimaj ta.
37 Conojel ri xquiepe chinucanoxic, ren can xtinc'ul quiwech y man jun mej (bey) xquienxutuj-e. Roma jari' ri jeruyo'n ri Nata' Dios chue.
38 Roma ren ri xika-pe chila' chicaj, man ja' ta ri ninjo' ren nonbana-ka. Ren xika-pe chila' chicaj chi nonbana-ka ri nrojo' ri takayon-pe wichi.
39 Ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi, nrojo' chi conojel ri jeruyo'n chue, can man jun chique reje' nisatz (nisach), y pa ruq'uisbel k'ij yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki'.
40 Ri nrojo' chuka' ri Nata' ri takayon-pe wichi, ja chi conojel ri yetz'eto ri nusamaj y niquiya' cánima wiq'uin, xtic'ue' quic'aslen chi ronojel tiempo, y yenc'asoj-e chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús.
41 Pero ri winak israelitas ri' xejasloj chirij ri Jesús, roma raja' xu'ij: Ja ren ri Wey ri kajinak-pe chicaj.
42 Y niqui'ij: ¿Man ja' ta re' ri Jesús ri ralc'ual ri José c'a? Xa keta'n quiwech ri rute-rutata'. Y chake roj nu'ij-wi chi raja' kajinak-pe chicaj riq'uin ri Dios, yecha'.
43 Pero ri Jesús xu'ij chique: Man quixtzijon-pe chuij ren.
44 Roma ri xquieniman wichi, can ja ri Nata' Dios ri takayon-pe wichi xsamaj yan pa tak cánima. Y ren can xquienc'asoj chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij.
45 Ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, xquitz'ibaj: Conojel, can c'o ri xtic'ut chiquiwech roma ri Dios. Quiri' ri tz'iban can. Y ri yec'oxan ri nu'ij ri Nata' Dios y niquitemaj, can xquiepe chinucanoxic.
46 Pero ren man nin-ij ta chi c'o ta jun winak ri tz'eteyon richi ri Dios, man quiri' ta. Xe ren ri jin-petenak chicaj riq'uin raja' ri jin-tz'eteyon rech ri Dios.
47 Tic'oxaj na pe' utz ri xtin-ij chiwe: Ri niniman wichi, can c'o ruc'aslen chi ronojel tiempo.
48 Ri Wey ri can niyo'n-wi c'aslen, ja ren.
49 Ri wey ri ni'ix maná che, ri xquitaj ri ojer iwati't-imama' pa tz'iran rech-ulef, man xtiquier ta xuya' quic'aslen chi ronojel tiempo.
50 Pero ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, can nitiquier nu'on chique ri yetijo richi chi can manak xquiecom chi ronojel tiempo.
51 Ja ren ri Wey ri can c'o ruc'aslen, ri xka-pe chicaj. Ri xquietijo ri Wey re', xquiec'ase' chi ronojel tiempo. Ri Wey ri xtinya' ren chique, can ja ri nuch'acul ri xtapon pa camic chi nuc'om-pe c'aslen chique ri winak ri jec'o chech-ulef.
52 Y cuando ri winak israelitas re' xquic'oxaj ri xu'ij ri Jesús, xquic'utuj-ka chiquiwech: ¿Anchique modo ri' chi raja' nuya' ri ruch'acul chake chi nakataj? yecha'. Y can xquitz'om-ka-qui' roma man junan ta niquinojij.
53 Y ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij-wi nin-ij chiwe, xa man nitaj ta ri nuch'acul y man nikum ta chuka' ri nuquiq'uiel ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, manak xtic'ue' ic'aslen chi ronojel tiempo.
54 Ri can xtiquitaj ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uiel, can c'o-wi ri quic'aslen chi jumul. Y ren can xtin-en chique chi yec'astaj-e chiquicojol ri caminaki' pa ruq'uisbel k'ij.
55 Roma ri nuch'acul ren jari' ri ketzij Wey y ri nuquiq'uiel jari' ri ketzij Ya'; ri can niquiya' c'aslen.
56 Ri can niquitaj ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uiel, xe jun xtaka'an quiq'uin. Reje' xquiec'ue' wiq'uin ren y ren quiq'uin reje'.
57 Roma can ja ri Nata' ri takayon-pe wichi y raja' can c'o-wi ri c'aslen riq'uin, ren chuka' c'o ri c'aslen ri' wiq'uin. Y quiri' chuka' ri xquiruc'on-ka ren, can xtic'ase-wi woma ren.
58 Ri can ketzij Wey, ri kajinak-pe chicaj, can man junan ta riq'uin ri wey ri ni'ix maná che ri xquitaj ri ojer iwati't-imama', roma ri wey ri xquitaj reje' man xtiquier ta xu'on chique chi xc'ue' ta quic'aslen chi ronojel tiempo. Pero ri niquitaj ri ketzij Wey ri kajinak-pe chicaj, xtic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta.
59 Jare' ri xu'ij ri Jesús chique ri winak israelitas ri quimolon-qui' chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chiri' pa tenemit Capernaum.
60 Y cuando ri je-tzeklebeyon ri Jesús xquic'oxaj ri xu'ij, je q'uiy chique reje' xqui'ij: Yalan cuesta ri xu'ij. Man k'alaj ta xa jec'o ri xquieniman.
61 Y roma ri Jesús xutzu' ri niquinojij pa tak cánima ri je-tzeklebeyon richi, xu'ij chique: ¿Anchique roma rix man xka ta chiwech ri xin-ij?
62 ¿Y anchique xti'ij xa ta yinitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol chi yitzolaj-e chila' riq'uin ri Dios ri anchi' jin-petenak-wi?
63 Ja ri espíritu niyo'n ruc'aslen ri ich'acul, ri ich'acul xa can manak rakalen. Y ri Espíritu ri niyo'n ri ketzij ic'aslen, ja ri tzij ri jenu'in chic chiwe.
64 Pero je q'uiy chiwe ri man niquijo' ta jinquinimaj, xcha' ri Jesús. Raja' quiri' xu'ij roma can reta'n-wi-pe anchique winak ri man xtiquinimaj ta, y ri ancu'x (anchique) xtic'ayin-e richi.
65 Y ri Jesús xu'ij: Jec'o chiwe rix ri man niquijo' ta jinquinimaj, romari' ren nu'in chiwe chi ja ri winak ri je-cha'on roma ri Nata' Dios, jari' ri xquiepe wiq'uin chi jinquicanoj, xcha'.
66 Roma quiri' xu'ij ri Jesús, je q'uiy chique ri can je-tzeklebeyon-wi, manak chic xquitzeklebej. Xa xetzolaj can chiquij.
67 Y ri Jesús xu'ij chique ri cablajuj discípulos: ¿Rix chuka' nijo' jixbe?
San Juan 6 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 6:11-67 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

11 Ri Jesús xutzꞌom ri vuꞌuoꞌ simíta reꞌ y xuyaꞌ tiox bꞌaꞌ cha ri Dios, y xujach chica ri ru-discípulos, y ri discípulos xbꞌaquiyaꞌ chica ri vinak ri i-tzꞌuyul. Y quireꞌ mismo xuꞌon ri Jesús riqꞌuin ri caꞌyeꞌ car. Ri vinak xquicꞌux janeꞌ na (jaroꞌ na) ri xcajoꞌ.
12 Y antok i-viꞌnak chic jaꞌal ri vinak reꞌ, ri Jesús xuꞌej chica ri ru-discípulos: Timalo-pa nojiel ri jutak pir ri xuꞌon suobra, chi quireꞌ man choj ta cala niqꞌuis can, xchaꞌ.
13 Ri discípulos can xbꞌaquimalo-pa y xquinojsaj doce (cabꞌalajuj) chacach riqꞌuin ri jutak pir ri xmuol can ri xuꞌon suobra, antok i-viꞌnak chic ri vinak. Jareꞌ ri xmolotaj can cha ri vuꞌuoꞌ simíta bꞌanun cha cebada.
14 Y antok ri vinak reꞌ quitzꞌatuon chic ri milagro ri xuꞌon ri Jesús, ijejeꞌ xquiꞌej: Can ketzij chi jajaꞌ ri profeta ri qꞌuiy yan tiempo ayoꞌien chi nipa choch-ulief, xaꞌchaꞌ.
15 Ri Jesús xunaꞌ chi ri vinak nicajoꞌ niquicꞌuaj chi niquiꞌan qui-rey cha, rumareꞌ xꞌa chic el paroꞌ ri juyuꞌ.
16 Y antok xcokꞌa-ka, ri ru-discípulos ri Jesús xaꞌa-ka chuchiꞌ ri yaꞌ.
17 Ijejeꞌ xaꞌuoc chupan jun barco y xaꞌa paroꞌ ri mar chi ncaꞌbꞌaka pa tanamet Capernaum. Can kꞌakuꞌn chic y ri Jesús xa majaꞌ talka quiqꞌuin.
18 Y jareꞌ antok xbꞌatiquir-pa jun nem cakꞌiekꞌ ri altíra ruchukꞌaꞌ paroꞌ ri mar; y rumareꞌ altíra nisiluon ri yaꞌ.
19 Antok ya i-bꞌanak jun vuꞌuoꞌ o vakiꞌ kilómetros paroꞌ ri mar, ri discípulos xquitzꞌat chi ri Jesús niꞌin paroꞌ ri mar y cierca chic ri barco cꞌo-ve, rumareꞌ ijejeꞌ altíra xquixiꞌij-quiꞌ.
20 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Man tixiꞌij-iviꞌ. Xa inreꞌ, xchaꞌ chica.
21 Y antok ri discípulos xcaꞌxaj chi jajaꞌ, xaꞌquicuot xquicusaj-pa chupan ri barco. Y ja xaꞌbꞌaka ri lugar ri pacheꞌ ncaꞌbꞌaka-ve.
22 Chucaꞌn kꞌij, ri vinak ri icꞌo ri jucꞌan chic ruchiꞌ ri mar, can cataꞌn chi joꞌc ri ru-discípulos ri Jesús ri xaꞌa chupan ri jun oc barco ri cꞌo chireꞌ. Y ri Jesús man xꞌa ta quiqꞌuin.
23 Ri kꞌij reꞌ, icꞌo barcos ri i-patanak pa tanamet Tiberias y xaꞌlka cierca ri pacheꞌ xquicꞌux-ve ri simíta ri vinak antok ri Ajaf Jesús xuyaꞌ tiox bꞌaꞌ cha ri Dios.
24 Y ri vinak reꞌ, ruma xquitzꞌat chi ri Jesús xa man cꞌo ta chic chireꞌ y ri ru-discípulos xa man icꞌo ta chic jeꞌ, ijejeꞌ xaꞌjotie-el chupan ri barcos y xaꞌa Capernaum chucunuxic ri Jesús.
25 Antok ri vinak reꞌ xbꞌaquilaꞌ ri Jesús ri jucꞌan chic ruchiꞌ ri mar, xquiꞌej cha: Rabí, ¿jampeꞌ xatalka vaveꞌ? xaꞌchaꞌ cha.
26 Pero ri Jesús xuꞌej chica ri vinak reꞌ: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva, chi ixreꞌ nquinicanuj ruma xixtzuk y jaꞌal xinojsaj ipan, y man ruma ta xitzꞌat ri milagros.
27 Can quixsamaj, pero man richin ta ntichꞌec ri simíta ri xa niqꞌuis. Xa can quixsamaj chi ntichꞌec ri Simíta ri nuyaꞌ cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Y ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol nuyaꞌ chiva ri Simíta reꞌ, ruma jajaꞌ ri Xtak-pa ruma ri Rutataꞌ Dios, xchaꞌ.
28 Y ri vinak reꞌ xquiꞌej cha ri Jesús: ¿Chica ri nrajoꞌ ri Dios chi nakaꞌan?
29 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri nrajoꞌ ri Dios chi ixreꞌ ntiꞌan, ja chi tinimaj ri Xtak-pa ruma jajaꞌ.
30 Y ri vinak xquiꞌej cha ri Jesús: ¿Chica señal naꞌan chakavach chi quireꞌ nakatzꞌat y ncatkanimaj? ¿Chica naꞌan?
31 Ruma ri ojier tak kateꞌt-kamamaꞌ antok xaꞌcꞌujieꞌ chupan ri desierto, ja ri simíta ri xubꞌinaj maná ri xquicꞌux. Can incheꞌl ri nuꞌej ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can: Simíta ri patanak chicaj ri xuyaꞌ chica chi xquicꞌux.
32 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva: Ri simíta ri xpa chicaj, man ja ta ri Moisés ri xyoꞌn. Ja ri Nataꞌ Dios ri xyoꞌn chica, y vacame nuyaꞌ chiva ri ketzij Simíta ri patanak chicaj.
33 Ruma ri Simíta ri richin ri Dios, ja ri Jun ri patanak chicaj. Y jareꞌ ri cꞌamayuon-pa ri cꞌaslien chica ri vinak ri icꞌo choch-ulief, xchaꞌ chica.
34 Antok xcaꞌxaj quireꞌ ri vinak, xquiꞌej cha ri Jesús: Tuoya, siempre tayaꞌ ri Simíta reꞌ chika, xaꞌchaꞌ.
35 Y ri Jesús xuꞌej chica: Inreꞌ ri Simíta ri niyoꞌn cꞌaslien. Ri nipa viqꞌuin, man xtunaꞌ ta chic viꞌjal. Y ri xquirunimaj, man xtichakej ta chic ruchiꞌ.
36 Pero incheꞌl ri nuꞌeꞌn chiva, mesque ixreꞌ xitzꞌat ri xinꞌan, man nquininimaj ta.
37 Quinojiel ri ncaꞌruyaꞌ ri Nataꞌ chuva, ncaꞌpa viqꞌuin, y ri ncaꞌpa viqꞌuin, man xcaꞌntarariej ta el.
38 Ruma inreꞌ ri xika-pa chicaj, man ja ta ri nivajoꞌ inreꞌ nalbꞌana-ka. Inreꞌ xika-pa chicaj chi nalbꞌana-ka ri nrajoꞌ ri takayuon-pa vichin.
39 Ri Nataꞌ Dios ri takayuon-pa vichin, nrajoꞌ chi quinojiel ri i-ruyoꞌn chuva, man jun ta chiquivach ijejeꞌ xtisach can, y pa ruqꞌuisbꞌal kꞌij ncaꞌncꞌasuoj-el chiquicajol ri quiminakiꞌ.
40 Ja-va ri nrajoꞌ ri takayuon-pa vichin: Chi quinojiel ri ncaꞌtzꞌato ri Rucꞌajuol y niquinimaj, xticꞌujieꞌ quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta; y ncaꞌncꞌasuoj-el chiquicajol ri quiminakiꞌ ri pa ruqꞌuisbꞌal kꞌij, xchaꞌ ri Jesús.
41 Pero ri vinak israelitas reꞌ xaꞌchꞌo-ka chirij ri Jesús, ruma jajaꞌ xuꞌej: Inreꞌ ri Simíta ri kajnak-pa chicaj.
42 Y niquiꞌej: ¿Man ja ta reꞌ ri Jesús ri rucꞌajuol ri José cꞌa? Xa kataꞌn quivach ri rutie-rutataꞌ. ¿Karruma nuꞌej chika chi jajaꞌ kajnak-pa chicaj? ncaꞌchaꞌ.
43 Pero ri Jesús xuꞌej chica: Man quixchꞌoꞌ chuvij.
44 Ni jun nicovin nipa viqꞌuin inreꞌ, xa man ta ri Nataꞌ Dios ri takayuon-pa vichin nucꞌam-pa viqꞌuin. Y inreꞌ xtincꞌasuoj chiquicajol ri quiminakiꞌ pa ruqꞌuisbꞌal kꞌij.
45 Ri tzꞌibꞌan can cuma ri profetas ojier can tiempo nuꞌej: Y quinojiel ri vinak xcaꞌtijox ruma ri Dios. Quireꞌ ri tzꞌibꞌan can. Y ri nraꞌxaj ri nuꞌej ri Nataꞌ Dios y nratamaj, can nipa viqꞌuin.
46 Pero inreꞌ man niꞌej ta chi cꞌo jun vinak ri tzꞌatayuon richin ri Katataꞌ Dios, man quireꞌ ta. Joꞌc ri patanak chicaj riqꞌuin jajaꞌ ri tzꞌatayuon roch.
47 Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva: Ri niniman vichin, can cꞌo riqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
48 Inreꞌ ri Simíta ri niyoꞌn cꞌaslien.
49 Ri ivateꞌt-imamaꞌ can, ja ri maná ri xquicꞌux ri pa desierto, y xaꞌcon.
50 Pero ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, nuꞌon chica ri ncaꞌcꞌuxu richin chi man xcaꞌcon ta richin xa jun tiempo.
51 Inreꞌ ri Simíta ri niyoꞌn cꞌaslien ri xka-pa chicaj. Ri xcaꞌcꞌuxu cꞌa ri Simíta reꞌ, xcaꞌcꞌasieꞌ richin nojiel tiempo. Ri Simíta ri xtinyaꞌ inreꞌ, ja ri nu-cuerpo ri xtinyaꞌ chi nucꞌam-pa cꞌaslien chica ri vinak ri icꞌo choch-ulief.
52 Y antok ri vinak israelitas reꞌ xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, xquitzꞌom-ka-quiꞌ chi tzij chiquivach, y niquiꞌej cꞌa: ¿Chica modo reꞌ chi jajaꞌ nuyaꞌ ri ru-cuerpo chika chi nakatej? ncaꞌchaꞌ.
53 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva: Xa man ntitej ta ri ru-cuerpo y man ntikun ta jeꞌ ri ruquiqꞌuiel ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol, man xticꞌujieꞌ ta iviqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
54 Ri xtiquitej ri nu-cuerpo y xtiquikun jeꞌ ri nuquiqꞌuiel, cꞌo quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Y inreꞌ xtinꞌan chica chi ncaꞌcꞌastaj-el chiquicajol ri quiminakiꞌ pa ruqꞌuisbꞌal kꞌij.
55 Ruma ri nu-cuerpo inreꞌ jareꞌ ri ketzij Simíta y ri nuquiqꞌuiel jareꞌ ri ketzij Yaꞌ.
56 Ri niquicꞌux ri nu-cuerpo y niquikun jeꞌ ri nuquiqꞌuiel, joꞌc jun xtakaꞌan quiqꞌuin. Ijejeꞌ xcaꞌcꞌujieꞌ viqꞌuin inreꞌ y inreꞌ quiqꞌuin ijejeꞌ.
57 Ruma ja ri Nataꞌ ri takayuon-pa vichin ri cꞌas richin nojiel tiempo, inreꞌ jeꞌ incꞌas richin nojiel tiempo. Y ri nquirucꞌux inreꞌ, can xticꞌasieꞌ vuma inreꞌ.
58 Ri ketzij Simíta, ri kajnak-pa chicaj, man junan ta riqꞌuin ri maná ri xquicꞌux ri ivateꞌt-imamaꞌ, ruma ijejeꞌ xa xaꞌcon. Pero ri niquicꞌux ri ketzij Simíta ri kajnak-pa chicaj, xticꞌujieꞌ quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
59 Jareꞌ ri xuꞌej ri Jesús chica ri vinak israelitas ri quimaluon-quiꞌ chupan ri sinagoga, chireꞌ pa tanamet Capernaum.
60 Y antok ri ru-discípulos ri Jesús xcaꞌxaj ri xuꞌej, iqꞌuiy chiquivach ijejeꞌ xquiꞌej: Altíra cuesta ri xuꞌej. ¿Chica xticꞌaxan richin?
61 Y ri Jesús xa rataꞌn ri chica xquiꞌej-ka ri ru-discípulos, mareꞌ xuꞌej chica: ¿Man xka ta chivach ri xinꞌej?
62 ¿Y chica xtiꞌej xa ta ntitzꞌat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol chi nitzalaj-el chila ri pacheꞌ patanak-ve?
63 Ja ri Espíritu ri niyoꞌn cꞌaslien, ri i-cuerpo xa manak nuyaꞌ. Y ri Espíritu ri niyoꞌn ri ketzij cꞌaslien, ja ri chꞌabꞌal ri i-nuꞌeꞌn chic chiva.
64 Pero iqꞌuiy chivach ixreꞌ ri man nquinquinimaj ta, xchaꞌ ri Jesús. Jajaꞌ quireꞌ xuꞌej ruma rataꞌn-ve-pa chica vinak ri man xtiquinimaj ta, y ri chica xtijacho richin.
65 Y ri Jesús xuꞌej: Ruma cꞌa reꞌ nuꞌeꞌn chiva, chi man jun ruyuon xtipa viqꞌuin chi nquirunimaj, xa man ta ja ri Nataꞌ Dios ri xticꞌamo-pa richin, xchaꞌ.
66 Ruma quireꞌ xuꞌej ri Jesús, iqꞌuiy chiquivach ri ru-discípulos xa xaꞌtzalaj can chiquij y man chic xaꞌa ta chirij.
67 Y ri Jesús xuꞌej chica ri doce (cabꞌalajuj) discípulos: ¿Ixreꞌ jeꞌ ntivajoꞌ nquixꞌa?

San Juan 6:11-67 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

11 Y ri Jesús xeruli'ej c'a pa ruk'a' ri wu'o' caxlan wey ri', y tek rumatioxin chic chare ri Dios, c'ac'ari' xujachala' el chique ri rudiscípulos y ri discípulos xbequijachala' ca chique ri winek ri ye tz'uyul. Y ri Jesús can queri' chuka' xuben riq'ui ri ca'i' car. Ri winek can xquic'ul c'a ri janipe' caxlan wey y car ri xcajo'.
12 Y tek ye waynek chic c'a jabel ri winek ri', ri Jesús xubij c'a chique ri rudiscípulos: Tic'olo' c'a pe ronojel ri caxlan wey y car ri ma xq'uis ta, ruma ma nwajo' ta c'a chi c'o ta yec'oje' ca queri'.
13 Ri discípulos can xbequimolo' c'a pe y xquinojsaj cablajuj chaquech riq'ui ri ma xq'uis ta rutijic, tek ye waynek chic quinojel. C'a ya na c'a ri' xmolotej ca chare ri wu'o' tak caxlan wey banon riq'ui cebada.
14 Y ri winek ri', tek xquitz'et ri milagro ri xuben ri Jesús, xquibij c'a: Can kitzij wi chi ya achi re' ri profeta ri c'o yan chic tiempo bin wi pe chi nipe chuwech re ruwach'ulef, xecha'.
15 Ri Jesús ruyon c'a xtzolin anej pa ruwi' ri juyu', ruma xunabej chi ri winek xquepe chuc'amaric riche (rixin) chi niquiben qui-rey chare y astape' ma nrajo' ta Riya'.
16 Y tek ri rudiscípulos ri Jesús xquitz'et chi xoc pe ri ak'a', xexule' ka chuchi' choy.
17 Riye' xe'oc c'a el pa jun jucu' y quichapon c'a bey ye benak pa ruwi' ya' riche (rixin) chi yebe c'a pa tinamit Capernaum, ri c'o c'a juc'an chic ruchi' ya'. Sibilaj chic k'eku'm chiri' y ri Jesús xa ma aponak ta quiq'ui.
18 Y yac'ari' tek xyacatej pe jun nimalaj cak'ik' pa ruwi' ya'; jun cak'ik' ri sibilaj nim ruchuk'a'. Y rumari' ri ya' can sibilaj c'a nisilon.
19 Y tek ye biyinek chic c'a jun wu'o' o waki' kilómetros pa ruwi' ri choy, ri discípulos xquitz'et chi ya ri Jesús ri petenak chraken pa ruwi' ri choy y xa juba' ma yeruk'i'. Y sibilaj c'a xquixibij qui'.
20 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Ma tixibij ta iwi'. Xa yin c'a riyin, xcha' chique.
21 Ri discípulos xquic'axaj na c'a chi can ya wi ri Jesús, c'ac'ari' xcuke' ka quic'u'x y riq'ui quicoten xquic'ul apo ri Jesús chupan ri jucu'. Y can yac'ari' tek xe'apon chuchi' ya', ri lugar ri c'o chi ye'apon wi.
22 Pa ruca'n k'ij ri winek ri xec'oje' ca ri juc'an chic ruchi' ya' ri acuchi (achique) xetzuk wi ruma ri Jesús, riye' quetaman chi xa jun jucu' ri xc'oje' chiri' y majun chic jun, y quetaman chi ri Jesús ma xoc ta el quiq'ui ri rudiscípulos tek xebe el ruma xa quiyon c'a ri discípulos ri xebe, y ri Jesús xa xc'oje' ca.
23 Ri k'ij c'a ri', yec'o c'a jucu' ri ye petenak pa tinamit Tiberias ri xe'apon chunakajal ri acuchi (achique) xewa' wi ri winek ri jun k'ij ca, tek xquitij ri caxlan wey ri xuya' ri Ajaf Jesús chique, tek rumatioxin chic chare ri Dios.
24 Y ri winek ri', ruma xquitz'et chi ri Jesús xa man c'o ta chic chiri' y chuka' ri rudiscípulos xa ma yec'o ta chic chiri', riye' chuka' xe'oc el ri pa tak jucu' y xebe pa Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25 Tek ri winek ri' xbequila' ri Jesús ri juc'an chic ruchi' choy, xquibij c'a chare: Tijonel, ¿ajan (jampe') catoka wawe'? xecha'.
26 Y ri Jesús xubij c'a chique ri winek ri': Kitzij nbij chiwe, chi riyix yinicanoj pero ma ruma ta xe'itz'et ri milagros ri xenbanala' riyin ri yek'alajsan wuche (wixin) chi ya ri Dios yin takayon pe. Yinicanoj pero xa ruma xixwa' jabel wuq'ui y xixnoj.
27 Quixsamej c'a, pero ma riche (rixin) ta chi nicanoj iway ri xa niq'uis ka. Quixsamej pero riche (rixin) chi nicanoj iway ri nuya' ic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Wey ri xtinya' chiwe riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, ruma yin c'a riyin xirutek pe ri Tata'ixel, xcha'.
28 Y ri winek ri' xquibij c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a ri nika chuwech ri Dios chi nikaben riche (rixin) chi queri' nikaben ri nrajo' Riya'? xecha'.
29 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri nika chuwech ri Dios chi niben riyix, ya ri yininimaj riyin ri xitak pe ruma Riya'.
30 Y ri winek xquibij chare ri Jesús: ¿Achique c'a ri yacowin naben? Tabana' jun milagro chkawech riche (rixin) chi queri' nikatz'et y yatkanimaj.
31 Ruma ri ojer tak kati't kamama', tek xek'ax chupan ri jun desierto, ya c'a ri caxlan wey ri xubini'aj maná ri xuya' ri Moisés chique riche (rixin) chi xquitij. Can achi'el wi c'a ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca. Chiri' nubij: Caxlan wey c'a ri petenak chila' chicaj ri xuya' chique riche (rixin) chi xquitij.
32 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kitzij re xtinbij chiwe: Tiwac'axaj na pe'. Ri caxlan wey ri xpe chila' chicaj, ma ya ta c'a ri Moisés ri xya'o, ya c'a ri Nata' ri xya'o. Ya c'a chuka' Riya' ri niya'o chiwe wacami ri kitzij caxlan wey riche (rixin) chila' chicaj.
33 Ruma ri caxlan wey ri nuya' ri Dios, can ya c'a ri C'ajolaxel ri petenak chila' chicaj. Y yari' ri niya'o c'aslen chique ri winek chuwech re ruwach'ulef, xcha' chique.
34 Tek xquic'axaj queri' ri winek, xquibij c'a chare ri Jesús: Táta, can ronojel k'ij c'a taya' ri caxlan wey ri' chake, xecha'.
35 Y ri Jesús xubij c'a chique: Yin c'a riyin ri caxlan wey ri yiya'o c'aslen. Ri xtucukuba' ruc'u'x wuq'ui, man chic c'a xtinum ta ri ránima. Y chuka' ri xtiniman wuche (wixin), ma xtutij ta chic chaki'j chi' ri ránima.
36 Pero can achi'el c'a ri nbin chiwe, chi astape' riyix can itz'eton ri nben riyin, xa ma yininimaj ta.
37 Quinojel ri winek ri yeyatej na chuwe ruma ri Nata', xquepe chinucanoxic y riyin xquenc'ul; y majun bey xquenwetzelaj ta el.
38 Ruma riyin ma yin kajnek ta pe chila' chicaj chubanic ri nwajo' riyin. Riyin yin kajnek pe chubanic ri samaj ri nrajo' ri yin takayon pe.
39 Y ri nrajo' ri Nata' Dios ri yin takayon pe, ya c'a chi quinojel ri ye ruya'on chuwe, man ta jun xtisach ca, y pa ruq'uisbel k'ij xquenc'asoj el chiquicojol ri caminaki'.
40 Ri nrajo' ri Nata' ri yin takayon pe, ya c'a chi quinojel ri yetz'eto ri C'ajolaxel y niquinimaj, xtic'oje' c'a quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek y xquenc'asoj el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús chique ri winek.
41 Yac'a ri winek israelitas ri' yexebexot (yexebeloj) apo chrij ri Jesús, ruma Riya' xubij: Riyin ri caxlan wey ri kajnek pe chila' chicaj.
42 Y yequibila' c'a: ¿La xa ma ya ta cami re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José? Xa ketaman c'a quiwech ri rute' rutata'. ¿Achique c'a ruma nubij chi Riya' kajnek pe chila' chicaj?
43 Pero ri Jesús xubij c'a chique: Ma quixxebexot (quixxebeloj) ta pe chuwij.
44 Majun winek ri nicowin nipe wuq'ui, wi ma ya ta ri Tata'ixel ri takayon pe wuche (wixin) ri nibano pe chare chi nipe wuq'ui. Y ri yeniman wuche (wixin) xquenc'asoj c'a el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij.
45 Y tz'ibatal chuka' ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, chi quinojel ri winek xquetijox na ruma ri Dios, queri' ri nubij. Y ri achique c'a ri nrac'axaj ri ruch'abel ri Nata' Dios y nretamaj, can xtipe c'a chinucanoxic.
46 Pero majun winek ri tz'eteyon ta riche (rixin) ri Tata'ixel. Xaxu (xaxe wi) riyin ri yin petenak chila' chicaj riq'ui Riya' ri yin tz'eteyon ruwech ri Dios.
47 Can kitzij c'a ri nbij chiwe: Ri niniman c'a wuche (wixin), can c'o ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
48 Yin c'a riyin ri caxlan wey ri yiya'o ri c'aslen.
49 Tek ri iwati't imama' xek'ax chupan ri desierto, riye' xquitij ri caxlan wey ri xubini'aj maná, pero ma xuya' ta quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xa xecom.
50 Yac'a ri kas kitzij caxlan wey, ri kajnek pe chila' chicaj, nuben chique ri yetijo chi ma xque'apon ta chupan ri camic riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
51 Yin c'a riyin ri caxlan wey ri yiya'o c'aslen ri xika pe chila' chicaj. Ri xquetijo c'a re caxlan wey re', xquec'ase' riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Ri caxlan wey c'a ri xtinya' riyin chique can ya c'a ri nuch'acul, ri xtapon pa camic riche (rixin) chi nuya' quic'aslen ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
52 Y ri winek israelitas ri', tek xquic'axaj ri xubij ri Jesús, xquichop c'a ch'a'oj chiquiwech ka riye' y niquibila' c'a: ¿Achique c'a rubanic ri' chi Riya' nuya' ri ruch'acul chake riche (rixin) chi nikatij? yecha'.
53 Y ri Jesús xubij c'a chique: Kitzij wi nbij, wi xa ma nitij ta ri nuch'acul y ma nikum ta chuka' ri nuquiq'uel riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, man c'o ta ri ic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
54 Ri xtiquitij c'a ri nuch'acul y xtiquikum chuka' ri nuquiq'uel, c'o c'a ri quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Y riyin xquenc'asoj el chiquicojol ri caminaki' ri pa ruq'uisbel k'ij.
55 Ruma ri nuch'acul yari' ri kitzij caxlan wey y ri nuquiq'uel yari' ri kitzij ya' ri can niya'o c'aslen.
56 Ri niquitij c'a ri nuch'acul y niquikum chuka' ri nuquiq'uel, xa jun c'a ri xtikaben quiq'ui. Riye' xquec'oje' wuq'ui riyin y riyin quiq'ui riye'.
57 Ri Tata'ixel ri yin takayon pe, can c'o wi ruc'aslen y ruma chuka' Riya' c'o nuc'aslen. Y can queri' c'a chuka' ri winek ri xquinquic'ul riyin, can xquec'ase' wi wuma riyin.
58 Ri kas kitzij caxlan wey, ri kajnek pe chila' chicaj, ma junan ta riq'ui ri maná ri xquitij ri iwati't imama', ruma riye' xquitij ri maná pero ma riq'ui wi ri', ma xec'ase' ta riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, xa xecom. Yac'a ri niquitij ri kitzij caxlan wey ri kajnek pe chila' chicaj, xtic'oje' quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
59 Yac'are' ri xubij ri Jesús chique ri winek israelitas ri quimolon qui' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios chiri' pa tinamit Capernaum.
60 Y tek ri yetzekelben riche (rixin) ri Jesús quic'axan chic ka ri xubij, ye q'uiy c'a chique riye' ri xquibij: Can c'ayef (cuesta) ruc'uaxic ri xubij. ¿Achique ta c'a xtiniman re tzij re'? xecha' ka.
61 Y ri Jesús can retaman wi ri yetajin niquich'ob pa tak cánima ye q'uiy chique ri yetzekelben riche (rixin), rumari' xubij chique: ¿Achique ruma tek riyix nich'ob chi c'ayef (cuesta) riche (rixin) chi xtinimex ri xinbij?
62 Wi ta yinitz'et riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol chi yitzolin chila' riq'ui ri Dios ri acuchi (achique) yin petenak wi, ¿la ma yininimaj ta cami?
63 Ri ruc'aslen ri ich'acul, ya ri ru'espíritu ri niya'o. Ri ich'acul xa majun rejkalen. Yac'a ri ch'abel ri ye nbin chic ka chiwe ye espíritu y ye c'aslen.
64 Pero c'a ye q'uiy na chiwe riyix ri ma yinquinimaj ta, xcha' ri Jesús. Queri' xubij ruma Riya' can pa rutiquiribel retaman chic pe achique winek ri ma xqueniman ta riche (rixin), y ri achique ri xtijacho el riche (rixin) pa quik'a' ri winek.
65 Y ri Jesús xubij c'a: Rumari' xinbij chiwe chi majun winek ri nicowin ta nipe wuq'ui, wi ma ya'on ta pe chare ruma ri Tata'ixel chi nucukuba' ruc'u'x wuq'ui.
66 Ruma c'a ri xubij ri Jesús, ye q'uiy c'a chique ri can yetzekelben riche (rixin), man chic xquitzekelbej ta. Xa can xetzolin ca.
67 Y ri Jesús xubij c'a chique ri cablajuj rudiscípulos: ¿Riyix chuka' niwajo' yixbe ca? xcha' chique.

Juan 6:11-67 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

11 Re Jesús xe'ruli'ej re vo'o' vay re' y xutioxij cha re Dios. C'are' xujachala-a chaka yoj re yoj ru-discípulos chin che nakajach chiquivach re vinak re je'tz'uyul. Y re Jesús can quire' chuka' xuban cha re ca'e' car. Re vinak can xquic'ul re jenipa' vay y car re xquijo'.
12 Y tak je'viynak chic jabal re vinak re', re Jesús xubij chaka yoj re yoj ru-discípulos: Timola-pa ronojel vay y car re man xquiq'uis-ta, roma man ninjo-ta che nitz'elas can.
13 Y xbakamola-pa re man xquiq'uis-ta re vinak y doce chacach che nojel re xkamol. Ja nojel re' xmolotaj can cha re car y re vo'o' vay banon che cebada.
14 Y re vinak re', tak quitz'eton chic re milagro re xuban re Jesús, re nisekresan che can ja re Dios re takayom-pa richin, reje' xquibij: Can katzij-va che ja ache re' re jun rusamajel re Dios re nibex profeta cha, y q'uiy-yan tiempo yaben che nipa chach re ruch'ulef, xe'cha'.
15 Y re Jesús xunabej che re vinak xque'pa chuc'amic chin che niquiban qui-Rey cha y astapa' man nrajo-ta reja', mare' rion xtzolaj pa rue' re loma.
16 Y tak xkatz'at che xk'ak'ij-ka, yoj re yoj ru-discípulos re Jesús xojtzolaj-ka chuchi' re lago.
17 Yoj xojoc-a pa jun canoa y xkatz'am-a bey chin che xojba pa tenemit Capernaum, re c'o c'a juc'an chic-apo ruchi' re lago. Camas chic k'oko'm y re Jesús man aponak-ta kaq'uin.
18 Y jare' tak xbetiquir-pa jun namalaj cak'ik' pa rue' re lago, jun cak'ik' re camas ruchuk'a'. Y mare' re ya' camas nisilon.
19 Y tak xojbiyin-yan jun vo'o' o vaki' kilómetros, xkatz'at re Jesús pitinak charakan pa rue' re lago y ne'copej-pa kaq'uin. Y yoj camas xkaxibij-ki'.
20 Pero re Jesús xubij chaka: Man tixibij-ivi'. Ja yen re Jesús, xcha' reja'.
21 Y tak re Jesús xubij quire', otz xkana-ka y yojqui'cot xkac'ul-apo re Jesús chupan re canoa. Y can jare' tak xojapon chupan re lugar re anche' tiene que yojapon-va.
22 Pa ruca'n k'ij, re vinak re c'a xe'c'ue-na can juc'an-apo ruchi' re lago, can quitaman che xaxe yoj re yoj ru-discípulos re Jesús re xojtzolaj chupan re jun canoa re c'o chire'. Pero re Jesús c'a xc'ue-na can.
23 Re k'ij re', jec'o canoas re je'pitinak pa tenemit Tiberias y xe'bapon chunakaj re lugar anche' tak re Ajaf Jesús xutioxij cha re Dios, roma re vay chin xe'rutzuk re vinak.
24 Y re vinak re', roma xquitz'at che re Jesús xa man c'o-ta chic chire' y yoj re yoj ru-discípulos xa xojtzolaj-yan, reje' chuka' xe'oc-a pa tak canoas y xe'ba pa Capernaum chucanoxic re Jesús.
25 Tak re vinak re' xbequivila' re Jesús juc'an chic-apo ruchi' re lago, xquibij cha: ¿Jampa' cateka-va vova' y anchok chupan xapo-va?
26 Pero re Jesús xubij chique re vinak re': Katzij nimbij chiva, che yex yinicanoj xaxe roma xivel ivay viq'uin y jabal xnoj ipan, y man roma-ta che xitz'at re milagros re nisekresan che yen can ja-va re Dios re takayom-pa vichin.
27 Can quixsamaj, pero man chin-ta che nich'ac re vay re xa niq'uis. Xa can quixsamaj chin nich'ac re vay re c'o nojel tiempo y nuya' ic'aslen re man niq'uis-ta. Ja vay re' re xtinya' chiva yen re xinalax chi'icojol, roma ja yen re xinrutak-pa re Nata' Dios, chin nimban re samaj re', y can xuban che xk'alajin che ja reja' re xtako-pa vichin, xcha'.
28 Y re vinak re' xquibij cha re Jesús: ¿Andex re nika chach re Dios che nakaban?
29 Y re Jesús xubij chique: Re nika chach re Dios che yex niban, ja re quininimaj yen re xintak-pa roma reja'.
30 Y re vinak xquibij cha re Jesús: ¿Andex che señal yatiquir naban? Tabana' jun milagro, chin quire' nakatz'at y yatkanimaj.
31 Roma re kavinak xe'c'ue' ajuer can, tak xe'k'ax chupan re jun lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, jac'a vay re xubini'aj maná re xuya' re Moisés chique chin xquitaj. Can ancha'l-va re nubij re ruch'abal re Dios re tz'iban can: Vay re pitinak chila' chicaj re xuya' chique chin xquitaj. Y rat ¿yatiquir como naban ancha'l xuban re Moisés?
32 Y re Jesús xubij chique: Tic'axaj jabal re xtimbij chiva: Re vay re xka-pa chila' chicaj, mana-ta re Moisés xyi'o. Xa ja re Nata' Dios re xyi'o y ja chuka' reja' re niyi'o chiva re katzij vay chin chila' chicaj.
33 Roma re vay chin re Dios, ja re Jun re pitinak chila' chicaj. Y jare' re c'amayom-pa c'aslen chique re vinak, xcha' chique.
34 Tak xquic'axaj quire' re vinak, xquibij cha re Jesús: Nojel tiempo taya' re vay re' chaka, rat Maestro, xe'cha'.
35 Y re Jesús xubij chique: Ja yen re vay re niyi'o c'aslen. Re xtiniman vichin, man chic xtich'umun-ta rupan, roma ja yen re yinoc ruay y ninlisaj-a re ruch'umunic rupan. Y chuka' re xtuban confiar-ri' viq'uin, man xtichake'j-ta chic ruchi', roma ja yen re yinoc ruya'.
36 Pero ancha'l nbin chiva, che yex man yininimaj-ta astapa' can xic'axaj y xitz'at re samaj re ximban.
37 Conojel re xque'pa chinucanoxic, ye'nc'ul, y man jun bey xque'ntzelaj-ta-a. Roma jare' re je'rucha'on chic re Nata'.
38 Roma yen re xinka-pa chila' chicaj man nusamaj-ta yen re nc'amom-pa. Yen xinka-pa chila' chicaj chubanic re samaj re nurayij re takayom-pa vichin.
39 Y re samaj rubim-pa re Nata' Dios re takayom-pa vichin, ja che conojel re je'rucha'on reja', re ye'canon vichin yen, man-ta c'a xque'satz can, y pa ruq'uisibal k'ij xque'nc'asoj-a chiquicojol re anama'i'.
40 Re samaj re bim-pa chuka' chua roma re Nata', re takayom-pa vichin, ja che conojel re ye'tz'eto re nusamaj y yinquinimaj, tic'ue' c'a quic'aslen re man niq'uis-ta, y ye'nc'asoj-a chiquicojol re anama'i' re pa ruq'uisibal k'ij, xcha' re Jesús.
41 Jac'a re kavinak israelitas xe'xibixot-ka chij re Jesús, roma reja' xubij: Ja yen re vay re kejnak-pa chila' chicaj.
42 Y xquibij: Pero jare' re Jesús re ruc'ajol re José, roma re rute-rutota' yoj kataman quivach. ¿Anchique roma nubij chaka che reja' kejnak-pa chila' chicaj riq'uin re Dios? ye'cha'.
43 Pero re Jesús xubij chique: Man quixibixot-pa chuij.
44 Roma re Nata' Dios re takayom-pa vichin, ja reja' re samajenak chic pa tak cánma re xque'niman vichin. Y yen can xtimban chique re ye'niman vichin che xque'c'astaj-a chiquicojol re anama'i' re pa ruq'uisibal k'ij.
45 Y can tz'iban-va can coma re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, che conojel c'o xtic'ut chiquivach roma re Dios. Y re anchique nuc'axaj re ruch'abal re Nata' Dios y nutamaj, can xtipa chinucanoxic yen.
46 Pero man roma-ta che c'o jun vinak re tz'eteyon rach re Dios. Xaxe yen re yimpitinak chila' chicaj riq'uin reja' re yintz'eteyon rach.
47 Tic'axaj-na-pa' jabal re xtimbij chiva: Re niniman vichin, can c'o-va ruc'aslen chin jumul.
48 Re vay re niyi'o c'aslen, ja yen.
49 Roma re vay re xubini'aj maná, re xquitaj re ivinak xe'c'ue' ajuer can, re xe'k'ax chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, man xtiquir-ta xuban chique che xc'ue-ta quic'aslen chin jumul.
50 Jac'a re katzij vay re kejnak-pa chila' chicaj, nuban chique re ye'tijo richin che man xque'bapon-ta chupan re camic chin jumul.
51 Ja yen re vay re niyi'o c'aslen, re xka-pa chila' chicaj. Re xque'tijo re vay re', xque'c'ase' nojel tiempo. Re vay re xtinya' yen chique can ja re nu-cuerpo. Can xtapon-va pa camic chin nuc'am-pa c'aslen chique re vinak re jec'o chach re ruch'ulef.
52 Y re kavinak israelitas re', tak xquic'axaj re xubij re Jesús, xquic'utula' chiquivach-ka reje': ¿Andex como re' che reja' nuya' re ru-cuerpo chaka chin nakataj? ye'cha'. Pero re vinak re' xe'jalajo' roma jun-va nubij la jun y jun-va nubij la jun.
53 Y re Jesús xubij chique: Can katzij-va, vo xa man nitaj-ta re nu-cuerpo y man nikum-ta chuka' re nuq'uiq'uel yen re xinalax chi'icojol, re c'aslen chin nojel tiempo can man xtoc-ta ivichin.
54 Re can xtiquitaj re nu-cuerpo y xtiquikum chuka' re nuq'uiq'uel, can c'o-va re quic'aslen re man xtiq'uis-ta. Y yen can xtimban chique che xque'c'astaj-a chiquicojol re anama'i' re pa ruq'uisibal k'ij.
55 Roma re nu-cuerpo yen, jare' re katzij vay, y re nuq'uiq'uel, jare' re katzij ya' re nuc'am-pa c'aslen.
56 Re ye'tijo re nu-cuerpo y ye'kumu chuka' re nuq'uiq'uel, xa jun xtakaban quiq'uin. Reje' xque'c'ue' viq'uin yen y yen quiq'uin reje'.
57 Roma ja re Nata' re takayom-pa vichin y reja' can c'o-va re c'aslen riq'uin, yen chuka' c'o re c'aslen re' viq'uin. Y quire' chuka' re xquinquic'ul yen, can xque'c'ase-va voma yen.
58 Re Jun re katzij vay, ja re kejnak-pa chila' chicaj, y re vay re' can man junan-ta riq'uin re vay re xubini'aj maná re xquitaj re ivinak xe'c'ue' ajuer can, roma re vay re xquitaj reje' man xtiquir-ta xuban chique che xc'ue-ta quic'aslen chin jumul. Jac'a re niquitaj re katzij vay re kejnak-pa chila' chicaj, xtic'ue' quic'aslen re man niq'uis-ta.
59 Jare' xubij re Jesús chique re kavinak israelitas re quimalon-qui' chupan re nema-jay re nibex sinagoga cha, re c'o chire' pa tenemit Capernaum.
60 Y re je'tzakatal chij re Jesús, tak quic'axan chic-ka re xubij, je q'uiy chique reje' xquibij: Camas c'ayef che nac'ul re xubij. Man k'alaj-ta vo xa jec'o re xque'niman.
61 Y tak re Jesús xutz'at re niquinojij pa tak cánma re je'tzakatal chij, reja' xubij chique: ¿Anchique roma tak yex ninojij che c'ayef xtinimax re ximbij?
62 Xe-ta yinitz'at yen re xinalax chi'icojol che yintzolaj chila' riq'uin re Dios re anche' yimpitinak-va, ¿la yininimaj-ta coma?
63 Re espíritu jare' re niyi'o c'aslen. Re i-cuerpo xa can man jun rajkalen, roma man nitiquir-ta nuya' c'aslen. Y re Espíritu re niyi'o re katzij c'aslen, ja re ch'abal re je'mbin chic-ka chiva.
64 Pero je q'uiy chiva yex re man xquinquinimaj-ta, xcha' re Jesús. Roma reja' can rutaman-va-pa anchique che vinak re man xque'niman-ta, y re anchique xtijacho richin.
65 Y re Jesús xubij: Roma jec'o chiva yex re man xquinquinimaj-ta, mare' tak yen nbin chic chiva che ja re vinak re je'cha'on roma re Nata' Dios, jare' re xque'pa viq'uin chinucanoxic, xcha'.
66 Roma quire' xubij re Jesús, camas je q'uiy chique re can que'tzake-va chij, man chic xe'tzake-ta chij. Xa xe'tzolaj can.
67 Y re Jesús xuc'utuj chuka' chaka yoj re yoj doce ru-discípulos: ¿Yex chuka' nijo' yixba?