Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 4:12-53 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 4:12-53 in GT:cak:Kaqchikel

12 ¿La más cami c'o ak'ij rat chuvech ri kamama' Jacob ri ruyo'on can ri pozo re' chike? Roma rija' y ri ralc'ua'l vave' xquelesaj-vi quiya' richin xquikum y richin xquiya' chique ri cavaj, xcha' ri ixok.
13 Y ri Jesús xu'ij che: Xa achique na xtikumu ri ya' richin ri pozo re', nitzolij chic pe ri ruchakij-chi'.
14 Jac'a ri nikumu ri ya' ri niyo'on c'aslen ri ninya' yin che, ri ránima man jun bey chic xtuna' chakij-chi'. Roma ri ya' ri ninya' yin che, can achel jun alaxbel-ya' xtu'on pa ruc'aslen, y can xtichoxin-pe richin nuc'uaj chupan ri c'aslen ri richin jumul.
15 Jari' tok ri ixok quire' xu'ij: Tabana' favor, tasipaj ri ya' ri' chuve yin, richin quiri' man jun bey chic xtichakij nuchi', y nis-ta xtic'atzin chic chi nunvelesaj nuya' vave', xcha'.
16 Jac'a ri Jesús xu'ij: Te'avoyoj ri avachijil y yape chic vave', xcha' che.
17 Ri ixok xu'ij: Yin manak vachijil, xcha'. Y ri Jesús xu'ij: Can kitzij ri na'ij chi manak avachijil.
18 Roma evo'o' yan avachijil quec'uje', y ri achi ri c'o aviq'uin vacami, man avachijil ta. Kitzij ri xa'ij.
19 Jari' tok ri ixok quire' xu'ij: Yin nintz'et chi rat, rat jun profeta.
20 Ri kate-katata' ri xec'uje' ojer can, pa ruvi' re jun juyu' re' xquiya-vi ruk'ij ri Dios. Jac'a rix israelitas ni'ij chi conojel vinak nic'atzin chi ja ri pa Jerusalem niquiya-vi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.
21 Jac'a ri Jesús xu'ij: Tanimaj ri xtin-ij chave, chi xtuka na jun k'ij tok mana-ta chic pa ruvi' ri juyu' re', nis-ta pa Jerusalem xtiya-vi ruk'ij ri Katata' Dios.
22 Rix aj-Samaria nis-ta iveteman ri achique niya' ruk'ij. Jac'a roj israelitas keteman ri achique nikaya' ruk'ij, roma ri xticolo quichin ri vinak chupan ri quimac, chikacojol roj israelitas xtutak-vi-pe ri Dios.
23 Jac'a ri k'ij ri xin-ij chave chi nipe, ja vacami ri', tok ri kitzij yeyo'on ruk'ij ri Katata' Dios, can e'uc'uan roma ri Lok'olaj Espíritu y roma ri kitzij tok xtiquiya' ruk'ij. Roma ri Dios ja ri yebano quiri' ri yerucanoj richin niquiya' ruk'ij.
24 Ri Dios can Espíritu vi. Romari' ri vinak ri yeyo'on ruk'ij, nic'atzin chi niquiya' ruk'ij achel nrojo' ri Lok'olaj Espíritu y achel nrojo' ri kitzij richin ri Dios.
25 Jac'ari' xu'ij ri ixok: Yin veteman chi c'o na jun k'ij xtuka choch'ulef ri Jun ri xtutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, ri ni'ix Cristo che. Tok xtuka ri Jun ri', ronojel xtuk'alajrisaj chikavech, xcha' ri ixok.
26 Ri Jesús xu'ij che: Ri Jun ri na'ij rat, ja yin ri yitzijon aviq'uin, xcha'.
27 Jac'ari' tok xetzolij-pe ri ru-discípulos, y can achique na xquina' tok xquitz'et chi ri Jesús nitzijon riq'uin jun ixok. Pero nis-ta jun chique rije' xc'utun-apu che ri achique nuc'utuj che ri ixok o ri achique nutzijoj che.
28 Xuya' c'a can (rucucu', ruk'e'l) ri ixok chiri', xbe pa tinamit, y quire' xu'ij chique ri vinak:
29 ¡Nuvinak! Quire' quixampe, tu'itz'eta'. Roma yin c'o jun achi xtzijon viq'uin, y xa ronojel ri achique enubanalo'n pa nuc'aslen, xeru'ij chuve. ¿Mana-ta cami rija' ri Jun ri ni'ix chi nitak-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit? xcha' chique.
30 Xe'el c'a pe ri vinak pa tinamit y xebe ri achique lugar c'o-vi ri Jesús.
31 Ja benak ri ixok chiri', ri discípulos quire' favor xquic'utuj che ri Jesús: Tijonel, tatija' juba' re xekalok'o', xecha' che.
32 Jac'a rija' xu'ij chique: Yin c'o achok che nintzuk-vi-vi' ri man iveteman ta rix, xcha'.
33 Romari' ri discípulos niquibila' chiquivech: ¿C'o cami jun xc'amo-pe ri achique xutij? yecha'.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nintzuku'ej-vi yin, ja ri nin-en ri nurayij ri takayon-pe vichin, y ninq'uis can rubanic ronojel ri samaj ri ru'in-pe chuve.
35 Rix ni'ij chi c'a nrojo' na (caji', quiji') ic' richin nemol ruvech ri tico'n. Jac'a yin nin-ij chive: Que'itz'eta' la vinak epetenak. Rije' e'achel jun tico'n ri utz chic richin nimol ruvech.
36 Ri nimolo ruvech ri tico'n, c'o rajil-ruq'uexel nuc'ul, y c'aslen ri richin jumul xtiquic'ul ri xqueniman ruch'abel ri Dios. Riq'uin ri', xtiquicot cánima ri etiquiyon ruch'abel ri Dios junan quiq'uin ri xquemolo ruvech ri tico'n.
37 Vave' kitzij nibanataj achel nu'ij ri jun tzij: Jun vi nitico ri tico'n y jun vi ri nimolo ruvech.
38 Yin xixintak chumolic ruvech ri tico'n ri mana-ta rix rix tiquiyon. Xa ch'aka' chic rusamajela' ri Dios etiquiyon ri ch'abel pa tak cánima ri vinak, jac'a rix xaxe chic yixto'on-apu richin nimol ruvech ri tico'n ri'. Quiri' xu'ij ri Jesús chique ri ru-discípulos.
39 Chupan ri k'ij ri', eq'uiy aj chiri' pa tinamit Sicar ri c'o pa departamento Samaria xquinimaj ri Jesús, roma ri ixok quire' xu'ij chique: Ri achi ri', ronojel ri enubanalo'n pa nuc'aslen xu'ij chuve, xcha'.
40 Romari' xebe ri aj-Samaria, xquic'utuj favor che ri Jesús chi tic'uje-ka chiri' pa quitinamit, y rija' xc'uje-ka ca'i' k'ij chiri'.
41 Eq'uiy chic más xeniman richin ri Jesús tok xquic'axaj ri ch'abel ri nu'ij chique.
42 Quire' c'a niqui'ij che ri ixok: Vacami nikanimaj, man xe ta chic roma ri xa'ij chike; nikanimaj roma ja roj mismo xojac'axan, y xketemaj chi can kitzij vi chi ja rija' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, ri Colonel quichin ri vinak choch'ulef.
43 Tok xk'ax ri ca'i' k'ij, ri Jesús xel-pe pa tinamit Sicar, y xbe pa departamento Galilea.
44 Roma ja mismo ri Jesús biyon chi jun profeta man jun ruk'ij chiquivech ri aj-rutinamit.
45 Pero tok (xapon, xebos) pa departamento Galilea, ri aj chiri' jabel xquic'ul ruvech, roma xquitz'et ri milagros ri xerubanala' pa Jerusalem chupan ri nimak'ij. Roma ri vinak re' (chuka', ka) xec'uje' chiri' pa nimak'ij.
46 Xtzolij chic c'a ri Jesús pa tinamit Caná chiri' pa departamento Galilea, ri achique lugar xu'on vino che ri ya'. Y pa jun chic tinamit rubinan Capernaum, mismo pa Galilea, c'o jun tata'aj nisamaj riq'uin ri rey, y ri tata'aj ri' niyavej jun ruc'ajol.
47 Tok ri tata'aj xrac'axaj chi pa departamento Judea elenak-vi-pe ri Jesús, y xa c'o chic chiri' pa Galilea, xbe-apu riq'uin, y xuc'utuj quemelal che chi ti'e chirij richin nerubana' che ri ruc'ajol chi nic'achoj, roma ri ala' (nicom yan, mayaj chic).
48 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Si rix man nitz'et ta retal ri ruchuk'a' ri Dios y si man yebanataj ta ri man jun bey etz'eton chivech, man ninimaj ta, xcha' che.
49 Pero rusamajinel ri rey xu'ij che ri Jesús: Ajaf, tabana' favor, jo-ka chuvij pa tinamit Capernaum, na'ey chi nijik'ijo-ka jumul ri nuc'ajol, xcha'.
50 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catzolij. Ri ac'ajol nic'ase', xcha'. Y rija' xunimaj ri xu'ij ri Jesús, y xbe.
51 Tok xulan-ka chiracho, xuc'ul-e coma ri rusamajela' y rije' xqui'ij che: ¡Ri ac'ajol xtzolij-pe ruvech! xecha' che.
52 Jac'ari' xuc'utuj chique ri rusamajela' chi achique hora xtzolij ruvech ri ruc'ajol. Xk'ak'ij ivir a la una xq'uis-e ri c'atan chirij, xecha'.
53 Jari' xuka pa ruvi' rutata' ri ala' chi ja hora ri' tok ri Jesús xu'ij che chi ri ruc'ajol xa nic'ase', roma c'a ri', xuya' ránima riq'uin ri Jesús, y quiri' mismo conojel ri ec'o riq'uin pa racho.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 4 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 4:12-53 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

12 Roma can chupan c'a re jun pozo re' xuq'uen-vi ruya' ri kamama' Jacob, ri e ralc'ual y quichin chuka' ri quichicop. ¿Acuchi ta c'a xtaq'uen-vi ri Ya' ri nasuj? ¿O más ak'ij rat que chuvech ri kamama' Jacob chi man vave' ta navelesaj-vi ri Ya' ri nabij chi nuya' c'aslen? xcha' ri ixok.
13 Y ri Jesús xubij c'a chire ri ixok: Ri yekumun re ya' re', re nel chupan re pozo, man c'a nuc'ovisaj ta el ri nichaki'j quichi' (yechakchi'in). Xa can nic'atzin c'a chi niquikun más ya' richin chi nich'uch'u-ka juba' ri nichaki'j quichi'.
14 Jac'a ri yekumun ri Ya' ri niyo'on c'aslen ri ninya' chique yin, xtuben c'a che ri cánima chi man chic xtichaki'j ta quichi' (xtichakchi'in ta). Xa can xtuben chique chi quiq'uin rije' nalex-vi ri Ya' ri', y can xtichoxin c'a pe richin chi yeruc'uaj chupan ri c'aslen ri man q'uisel ta.
15 Y ri ixok can jac'ari' xubij chire ri Jesús: Taya' c'a ri Ya' ri' chuve yin, richin queri' man jun bey chic c'a xtichaki'j nuchi', y richin man jun chic nic'atzin-vi chi yipe vave' chi pozo chirelesaxic ya', xcha' ri ixok.
16 Pero ri Jesús xubij c'a chire ri ixok: Cabiyin y te'avoyoj-pe ri avachijil, xuche'ex roma ri Jesús.
17 Ri ixok xubij c'a: Yin manek vachijil, xcha'. Y ri Jesús xubij chire: Can kitzij vi ri nabij chi manek avachijil.
18 Roma can e vo'o' yan avachijil quec'oje'. Y ri achin ri c'o aviq'uin vacami, xa man avachijil ta. Can ruc'amon-vi c'a ri xabij chi manek avachijil.
19 Y can jari' tok ri ixok xubij chire ri Jesús: Yin ninch'ob chi rat at jun k'alajirisey richin ri nibix chave roma ri Dios.
20 ¿Achique c'a lugar ruc'amon chi nikaya-vi ruk'ij ri Dios? Roma ri kate-katata' ri xec'oje' ojer can, pa ruvi' re jun juyu' re' xquiben-vi ri jay richin xquiya' ruk'ij ri Dios. Ja chic c'a rix israelitas nibij chi conojel vinek c'o chi ja ri pa Jerusalem niquiya-vi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.
21 Jac'a ri Jesús xubij chire ri ixok ri': Tanimaj c'a re xtinbij chave. Can xtoka-vi c'a jun k'ij tok ronojel vinek man ja ta chic pa ruvi' re juyu' re', ni man pa Jerusalem ta chuka' xtiquiya-vi ruk'ij ri Katata' Dios.
22 Rix aj-Samaria q'uiy c'a ri man ivetaman ta chirij ri niya' ruk'ij. Jac'a roj israelitas can ketaman-vi ri achique ri nikaya' ruk'ij; roma can jac'a ri kiq'uin roj petenek-vi ri colotajic quichin ri vinek chupan ri quimac.
23 Ri jun k'ij ri xinbij chave chi can nipe-vi, xoka' yan, richin chi conojel vinek man chic niquiya' ta ruk'ij ri Katata' Dios pa ruvi' re juyu' re', ni chuka' ri pa Jerusalem. Ri kitzij xqueyo'on ruk'ij ri Katata' Dios, ja ri c'o ri Lok'olej Espíritu quiq'uin, y chuka' can riq'uin ronojel cánima xtiquiya' ruk'ij. Y ri Dios can jac'a ri vinek ri yebanon queri' ri yerajo'.
24 Ri Dios can Espíritu vi. Roma c'a ri' ri vinek ri yeyo'on ruk'ij, can nic'atzin chi c'o ri Lok'olej Espíritu quiq'uin y riq'uin ronojel cánima tiquiya' ruk'ij.
25 Y ri ixok xubij c'a chire ri Jesús: Yin vetaman c'a chi c'o na jun k'ij tok xtoka' chuvech re ruvach'ulef ri Mesías, ri nibix chuka' Cristo chire. Y ri k'ij tok xtoka' rija', ronojel c'a xtuk'alajirisaj chikavech, xcha' ri ixok.
26 Ri Jesús xubij c'a chire: Ri Mesías ri nibij chuka' Cristo chire, ja yin ri'. Ja yin ri yitzijon aviq'uin, xcha'.
27 Y jac'ari' tok xe'apon ri rutijoxela', y rije' jun vi juba' xquitz'et roma nitzijon riq'uin jun ixok aj chiri' pa Samaria. Pero ri tijoxela' man jun xquibij chire ri Jesús: ¿Achique nac'utuj chire? o ¿Achique ri natzijoj riq'uin? Can man jun vi c'a xquic'utuj chire.
28 Y ri ixok ri' xuya' c'a can ri rucucu' (ruk'e'l) y xbe ri pa tinamit. Y xberubij c'a chique ri vinek:
29 C'o jun achin xch'on viq'uin y xubij c'a chuve ronojel ri e nubanalon. ¿Man cami ja ta c'a re' ri Cristo? Jo', y titz'eta', xcha' chique.
30 Y ri vinek ri xe'ac'axan ri', xquiya' can ri tinamit y xebe c'a acuchi c'o-vi ri Jesús.
31 Y tok man jani c'a que'apon ri vinek, ri tijoxela' xquibij c'a chire ri Jesús: Tijonel, tatija' avay, xecha' chire.
32 Pero rija' xubij c'a chique: Rix man c'a ivetaman ta chi yin c'o nuvay richin nintej, xcha'.
33 ¿C'o cami xc'amon-pe ruvay? xecha-ka ri tijoxela' chiquivech rije'.
34 Y ri Jesús xubij chique: Ri nuvay yin jac'a ri ninben ri rurayibel ri takayon-pe vichin y ninq'uis can rubanic ronojel ri rusamaj ri ruchilaben-pe chuve.
35 Rix nibij c'a chi c'a c'o na caji' ic' nrajo' richin chi nic'ol ronojel quivech tico'n. Jac'a yin ninbij chive: Quixtzu'un chila' y que'itzu' la vinek. Rije' e achi'el jun tico'n ri k'en chic. Coyoben chic richin nitzijox ri ruch'abel ri Dios chique, richin niquinimaj.
36 Ri xquebanon c'a la cosecha la', can c'o c'a rajel-ruq'uexel xtiquic'ul; roma ri vinek ri xtiniman ri ruch'abel ri Dios, xtuc'ul ruc'aslen ri man q'uisel ta. Y riq'uin ri', ri e tiquiyon can ri ruch'abel ri Dios, can xtiquicot c'a cánima quiq'uin ri yec'olon re jun ruvech cosecha re'.
37 Vave' can kitzij vi c'a nel ri tzij ri nubij: Jun vi c'a ri nibanon can ri ticoj y jun vi chic ri nic'olon ruvech ri tico'n.
38 Yin xixintek c'a richin chi rix xaxe chic nic'ol ri cosecha ri man ja ta rix ri xixcos chusamajixic. Roma ri ruch'abel ri Dios can ch'aka' chic c'a samajela' e tiquiyon can pa tak cánima ri vinek, y rix xaxe chic c'a juba' samaj ri ne'ibana' richin niquinimaj ri ruch'abel ri Dios, xcha' ri Jesús chique ri rutijoxela'.
39 Y chupan c'a ri k'ij ri', can e janíla vi ri vinek xeniman richin ri Jesús ri chiri' pa tinamit Sicar, ri c'o chiri' pa Samaria. Y ri' roma ri xberubij ri ixok chique chi ri Jesús xubij chire ronojel ri e rubanalon.
40 Y ri samaritanos ri' xbequic'utuj c'a chire ri Jesús chi tic'oje-ka quiq'uin. Y rija' xc'oje' c'a ka ca'i' k'ij quiq'uin.
41 Y ec'o c'a ch'aka' chic vinek ri aj chiri' ri xeniman, pero can c'a ja tok cac'axan chic na ri ch'abel ri nubij ri Jesús. Can e q'uiy vi c'a ri xeniman.
42 Re vinek c'a re' niquibila' c'a chire ri ixok ri xbeyo'on rutzijol chique: Vacami can ketaman chic c'a y nikanimaj chuka', man xe ta roma ri xabij rat chike, xa can nikanimaj chuka' roma ri xkac'axaj roj mismo. Xketamaj c'a chi can kitzij vi chi ja rija' ri Cristo, ri Colonel quichin conojel vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef.
43 Tok ic'ovinek chic ri ca'i' k'ij, xuya' can ri tinamit Sicar ri c'o chiri' pa Samaria y xuchop chic c'a el ri rubey richin nibe c'a pa Galilea.
44 Y jac'a ri Jesús ri nibin chi jun ri nik'alajirisan ri ruch'abel ri Dios pa rutinamit, xa man jun ruk'ij chiquivech ri ruvinak.
45 Pero tok ri Jesús xapon pa Galilea, jebel ruc'ulic xban coma ri vinek aj chiri'; roma re vinek re' xec'oje' pa Jerusalem richin ri nimak'ij y xquitz'et ri milagros ri xerubanala' ri Jesús chiri'.
46 C'ari' ri Jesús xbe chic c'a jun bey ri pa tinamit Caná ri c'o chiri' pa Galilea, ri acuchi xuben chi xoc ruya'al-uva ri ya'. Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tinamit ri rubini'an Capernaum, c'o c'a jun achin nimalej rusamajel ri rey, yava' jun ruc'ajol.
47 Re achin re rusamajel ri rey, tok xrac'axaj chi ri Jesús petenek c'a quela' pa Judea y xapon ri chiri' pa Galilea, xbe c'a riq'uin. Rija' xberuc'utuj utzil chire richin nucol ta ri ruc'ajol chuvech ri camic, roma ri ala' ri' xa can niquen yan c'a (nicom yan c'a).
48 C'ari' ri Jesús xubij c'a chire ri rusamajel ri rey: Man ta nitz'et rix ri milagros ri ninben yin, xa man ta yininimaj. Y chuka' vi man ta nik'alajin riq'uin ri milagros chi can ja ri Dios ri takayon-pe vichin, xa man ta chuka' yininimaj.
49 Pero ri achin ri rusamajel ri rey xubij c'a chire ri Jesús: Ajaf, tabana' c'a utzil chi yaxule' ta c'a ka pa tinamit Capernaum, roma ri nuc'ajol xa can niquen yan (nicom yan).
50 Y ri Jesús xubij c'a chire: Catzolin. Ri ac'ajol xtic'ase' c'a can, xuche'ex-el. Y ri achin ri' can xunimaj-vi ri xubij ri Jesús, y xbe.
51 Tok ri achin ri rusamajel ri rey ruchapon-ka rutzolejen, ec'o c'a rajic'a' xepe chuc'ulic y xquibij c'a chire: Ri ac'ajol q'ues. Man xquen ta (xcom ta), xecha' chire.
52 Y rija' xuc'utuj c'a chique ri ajic'a' ri' achique c'a hora tok ri ruc'ajol xk'alajin chi nic'achoj. Y ri ajic'a' xquibij: Ja ri tikak'ij ivir. La una chiri', tok xq'uis-el ri c'aten chirij, xecha'.
53 Ri rutata' ri ala' yava', chanin c'a xoka' chuc'u'x chi ja hora ri' tok ri Jesús xubij chire chi ri ruc'ajol man xtiquen ta (xticom ta). Y romari' rija' y ri e aj pa rachoch can xquinimaj c'a ri Jesús; xquicukuba' c'a quic'u'x riq'uin.

San Juan 4:12-53 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

12 Roma chupan c'a ri jun pozo re' xuc'ün-vi ruya' ri kaxquin-kamama' can Jacob, ri ye ralc'ual y quichin chuka' ri quichico. ¿Ape' ta c'a nac'ün-vi ri Ya' ri nasuj? ¿O c'o más ak'ij rat que chuvüch ri kaxquin-kamama' can Jacob que man chere' tüj navelesaj-vi ri Ya' ri nabij que nuya' c'aslen? xbij ri ixok.
13 Y ri Jesús xbij c'a chin ri ixok: Ri nyetijon ri ya' re', ri ntel chupan ri pozo, man nuc'usaj tüj e ri ruchakal quichi'. Xa nc'atzin c'a que nquitij más ya' richin que nch'uptüj-ka ba' ri ruchakal quichi'.
14 Jac'a ri nyetijon ri Ya' ri nyo'on c'aslen ri ninya' yin cheque, nbün c'a chin ri cánima que man chic nchaki'j tüj quichi'. Xa nbün cheque que quiq'uin rije' nalüx-vi ri Ya' ri', y nchoxin c'a pe richin que nyeruc'uaj chupan ri c'aslen ri man nq'uis tüj.
15 Y ri ixok jari' tok xbij chin ri Jesús: Taya' c'a ri Ya' ri' chuve yin, richin quiri' man jun bey chic c'a nchaki'j nuchi', y richin man jun chic nc'atzin-vi que nquipu'u chere' chi pozo chirelesasic ya', xbij ri ixok.
16 Pero ri Jesús xbij c'a chin ri ixok: Cabiyin y que'avoyoj-pe ri avachijil, xbix chin roma ri Jesús.
17 Ri ixok xbij c'a: Yin manak vachijil, xbij. Y ri Jesús xbij chin: Ketzij vi ri nabij que manak avachijil.
18 Roma ye vo'o' yan avachijil yec'o. Y ri achi ri c'o aviq'uin vocomi, xa man avachijil tüj. C'uluman-vi c'a ri xabij que manak avachijil.
19 Y jari' tok ri ixok xbij chin ri Jesús: Yin ninnuc que rat rat jun k'alajrisüy richin ri nbix chave roma ri Dios.
20 ¿Achique c'a lugar c'uluman que nkaya-vi ruk'ij ri Dios? Roma ri kaxquin-kamama' can ri xec'uje' ojer can, pari' ri jun juyu' re' xquibün-vi ri jay richin xquiya' ruk'ij ri Dios. Pero rix israelitas nibij que conojel vinük nc'atzinej ja pa tinamit Jerusalén nquiya-vi ruk'ij ri Dios, xbij ri ixok.
21 Jac'a ri Jesús xbij chin ri ixok ri': Tanimaj c'a ri ninbij chave. Nka-pe c'a jun k'ij tok ronojel vinük man ja tüj chic pari' ri juyu' re', ni man pa Jerusalén tüj chuka' nquiya-vi ruk'ij ri Katata' Dios.
22 Rix aj-Samaria q'uiy c'a ri man ivetaman tüj pari' ri niya' ruk'ij. Jac'a roj israelitas ketaman-vi ri achique nkaya' ruk'ij, roma ja kiq'uin roj petenük-vi ri colonic quichin ri vinük chupan ri quimac.
23 Ri jun k'ij ri xinbij chave que npu'u-vi, xka-pe yan, richin conojel vinük man nquiya' tüj chic ruk'ij ri Katata' Dios pari' ri juyu' re', ni chuka' pa tinamit Jerusalén. Ri ketzij nyeyo'on ruk'ij ri Katata' Dios, ja ri c'o ri Lok'olüj Espíritu quiq'uin, y chuka' riq'uin ronojel cánima nquiya' ruk'ij. Y ri Dios ja ri vinük ri nyebanun quiri' ri nyerujo'.
24 Ri Dios Espíritu vi. Roma c'a ri' ri vinük ri nyeyo'on ruk'ij, nc'atzin que c'o ri Lok'olüj Espíritu quiq'uin y riq'uin ronojel cánima tiquiya' ruk'ij.
25 Y ri ixok xbij c'a chin ri Jesús: Yin vetaman c'a que c'o na jun k'ij tok nka-pe chuvüch ri ruch'ulef ri Mesías, ri nbix chuka' Cristo chin, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. Y ri k'ij tok nka-pe rija', ronojel c'a nuk'alajrisaj chikavüch, xbij ri ixok.
26 Ri Jesús xbij c'a chin: Ri Mesías ri nibij chuka' Cristo chin, ja yin ri'. Ja yin ri nquitzijon chave, xbij.
27 Y jari' tok xe'apon ri rachibila', y rije' jun vi ba' xquitz'et roma ntzijon riq'uin jun ixok aj chiri' pa Samaria. Pero ri achibila' man jun xquibij chin ri Jesús: ¿Achique nac'utuj chin? o ¿Achique ri natzijoj riq'uin? Man jun vi c'a xquic'utuj chin.
28 Y ri ixok ri' xuya' c'a can ri rucura' y xbe pa tinamit. Y xberubij c'a cheque ri vinük:
29 C'o jun achi xtzijon viq'uin y xbij c'a chuve ronojel ri ye nubanalun. ¿Man ja tüj comi c'a re' ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios? Jo', y titz'eta', xbij cheque.
30 Y ri vinük ri xe'ac'axan ri', xquiya' can ri tinamit y xebe c'a ape' c'o-vi ri Jesús.
31 Y tok man jani tüj c'a que'apon ri vinük, ri achibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Maestro, tac'uxu' avay, xquibij chin.
32 Pero rija' xbij c'a cheque: Rix man c'a ivetaman tüj que yin c'o nuvay richin ninc'ux, xbij.
33 ¿C'o comi xc'amon-pe ruvay? xquibij-ka ri achibila' chiquivüch rije'.
34 Y ri Jesús xbij cheque: Ri nuvay yin ja ri ninbün ri rurayibül ri takayon-pe vichin y ninq'uis can rubanic ronojel ri rusamaj ri ruchilaben-pe chuve.
35 Rix nibij c'a que c'o na caji' ic' nrajo' richin que nic'ol ronojel quivüch tico'n. Jac'a yin ninbij chive: Quixtzu'un chila' y que'itz'eta' la vinük. Rije' ye cachi'el jun tico'n ri k'ün chic. Coyoben chic richin ntzijos ri rutzij ri Dios cheque, richin nquitakej.
36 Ri nyebanun c'a la cosecha la', c'o c'a rajil-ruq'uexel nquic'ul, roma ri vinük ri nitaken ri rutzij ri Dios, nuc'ul ruc'aslen ri man nq'uis tüj. Y riq'uin ri', ri ye tiquiyon can ri rutzij ri Dios, nquicot c'a cánima quiq'uin ri nyec'olon ri jun ruvüch cosecha re'.
37 Chere' ketzij vi c'a ntel ri tzij ri nbij: Jun vi c'a ri nbanun can ri ticoj y jun vi chic ri nc'olon ruvüch ri tico'n.
38 Yin xixintük c'a richin que rix xaxe chic nic'ol ri cosecha ri man ja tüj rix ri xixcos chusamajisic. Roma ri rutzij ri Dios ch'aka chic c'a samajela' ye tiquiyon can pa tak cánima ri vinük, y rix xaxe chic c'a ba' samaj ri nyixbebana' richin nquitakej ri rutzij ri Dios, xbij ri Jesús cheque ri rachibila'.
39 Y chupan c'a ri k'ij ri', ye juis vi ri vinük xetaken richin ri Jesús chiri' pa tinamit Sicar, ri c'o chiri' pa ruch'ulef Samaria. Y ri' roma ri xberubij ri ixok cheque que ri Jesús xbij chin ronojel ri ye rubanalun.
40 Y ri aj-Samaria ri' xbequic'utuj c'a chin ri Jesús que tic'uje-ka quiq'uin. Y rija' xc'uje' c'a ka ca'i' k'ij quiq'uin.
41 Y yec'o c'a ch'aka chic vinük ri aj chiri' ri xetaken, pero c'a ja tok cac'axan chic na ri tzij ri nbij ri Jesús. Ye q'uiy vi c'a ri xetaken.
42 Ri vinük c'a re' nquibila' c'a chin ri ixok ri xbeyo'on rutzijol cheque: Vocomi ketaman chic c'a y nkatakej chuka', man xe tüj roma ri xabij rat cheke, xa nkatakej chuka' roma ri xkac'axaj roj mismo. Xketamaj c'a que ketzij vi que ja rija' ri Cristo, ri Colonel quichin conojel vinük ri yec'o chuvüch ri ruch'ulef.
43 Tok c'unük chic ri ca'i' k'ij, xuya' can ri tinamit Sicar ri c'o chiri' pa ruch'ulef Samaria y xutz'om chic c'a e ri rubey richin nbe c'a pa ruch'ulef Galilea.
44 Y ja ri Jesús ri nbin que jun ri nk'alajrisan ri rutzij ri Dios pa rutinamit, xa man jun ruk'ij chiquivüch ri ruvinak.
45 Pero tok ri Jesús xapon pa Galilea, jabel ruc'ulic xban coma ri vinük aj chiri', roma ri vinük re' xec'uje' pa tinamit Jerusalén richin ri nimak'ij y xquitz'et ri milagros ri xerubanala' ri Jesús chiri'.
46 C'ateri' ri Jesús xbe chic c'a jun bey pa tinamit Caná ri c'o chiri' pa Galilea, ape' xbün que xoc ruya'al-uva ri ya'. Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tinamit ri rubini'an Capernaum, c'o c'a jun achi nimalüj rusamajel ri rey, nye'avüj jun ruc'ajol.
47 Ri achi ri rusamajel ri rey, tok xrac'axaj que ri Jesús petenük c'a cala' pa ruch'ulef Judea y xapon chiri' pa ruch'ulef Galilea, xbe c'a riq'uin. Rija' xberuc'utuj favor chin richin nucol tüj ri ruc'ajol chuvüch ri camic, roma ri ala' ri' xa ncom yan.
48 C'ateri' ri Jesús xbij c'a chin ri rusamajel ri rey: Man ta nitz'et rix ri milagros ri ninbün yin, xa man nquinitakej tüj. Y chuka' si man ta nk'alajin riq'uin ri milagros que ja ri Dios ri takayon-pe vichin, xa man tüj chuka' nquinitakej.
49 Pero ri achi ri rusamajel ri rey xbij c'a chin ri Jesús: Ajaf, tabana' c'a favor que ncaxule' ta c'a ka pa tinamit Capernaum, roma ri nuc'ajol xa ncom yan.
50 Y ri Jesús xbij c'a chin: Catzolij. Ri ac'ajol nc'ase' c'a can, xbix-e. Y ri achi ri' xunimaj-vi ri xbij ri Jesús, y xbe.
51 Tok ri achi ri rusamajel ri rey rutz'amon-ka nutzolij, yec'o c'a rajic'a' xepu'u chuc'ulic y xquibij c'a chin: Ri ac'ajol c'üs. Man xcom tüj, xquibij chin.
52 Y rija' xuc'utuj c'a cheque ri ajic'a' ri' achique c'a hora tok ri ruc'ajol xk'alajin que nc'achoj. Y ri ajic'a' xquibij: Ja ri xkak'ij ivir. La una chiri', tok xq'uis-e ri c'atün chirij, xquibij.
53 Ri rutata' ri ala' yava', chanin c'a xka-pe chuc'u'x que ja hora ri' tok ri Jesús xbij chin que ri ruc'ajol man ncom tüj. Y romari' rija' y ri ye aj pa racho xquitakej c'a ri Jesús, xquiya' c'a cánima riq'uin.

San Juan 4:12-53 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

12 Roma can chupa ri jun pozo re' xleses-wi ruya' ri kamama' Jacob, ri ralc'ual y chuka' quichi ri cawaj. ¿Anchi' c'a xtalesaj-wi ri Ya' ri nasuj? ¿O más c'o ak'ij ret que chech ri kamama' Jacob chi quiri' man we' ta nalesaj-wi ri Ya' ri na'ij chi nuya' c'aslen? xcha' ri ixok.
13 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok: Ri yekumu ri ya' ri ntel chupa ri jun pozo re', man niq'uis ta e ri quichake'j-chi'. Xa can nic'atzin chi niquikum más ya' chi nich'uch'u-ka juba' ri quichake'j-chi'.
14 Pero ri yekumu ri Ya' ri niyo'n c'aslen ri ninya' ren chique, xtu'on che ri cánima chi can manak chic xtichake'j ruchi'. Xa can xtu'on chique chi quiq'uin reje' nalex-wi ri Ya' ri', y can xtitoxlin-pe (xtichoxin-pe) chi nic'ue' quic'aslen ri man niq'uis ta.
15 Y ri ixok can ja' xu'ij che ri Jesús: Taya' ri Ya' ri' chue ren, chi quiri' can manak-wi chic xtichake'j nuchi' y manak chic chuka' xquipe we' chuchi' pozo chi ninlesaj, xcha' ri ixok.
16 Pero ri Jesús xu'ij che ri ixok: Awoyoj-pe ri awachijil, xuche'x roma ri Jesús.
17 Ri ixok xu'ij: Ren manak wachijil, xcha'. Y ri Jesús xu'ij che: Can ketzij-wi ri na'ij chi manak awachijil.
18 Roma can je wo'o' yan achi'a' ri quiec'ule' awiq'uin; y ri achi ri c'o awiq'uin cami, man awachijil ta roma man jat-c'ulan ta riq'uin. Can ketzij ri xa'ij chi manak awachijil, xcha' ri Jesús che.
19 Y ri ixok can ja' xu'ij che ri Jesús: Ren ninnojij chi ret jat jun ri nik'alajin ri nu'ij ri Dios che.
20 ¿Anchique lugar utz chi nakaya-wi ruk'ij ri Dios? Roma ri kate-katata' ri xec'ue' ojer can, parui' ri jun juyu' re' xqui'en-wi ri jay chi xquiya' ruk'ij ri Dios. Pero rix ri israelitas ni'ij chi conojel winak, pa Jerusalem tiquiya-wi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.
21 Y ri Jesús xu'ij che ri ixok ri': Tanimaj ri xtin-ij chawe. Can xtoka-wi jun k'ij cuando conojel winak man parui' ta chic ri juyu' re', ni man pa Jerusalem ta chuka' xtiquiya-wi ruk'ij ri Katata' Dios.
22 Rix aj-Samaria q'uiy ri man iweta'n ta chirij anchique modo niya' ruk'ij ri Dios. Pero roj israelitas can keta'n-wi ri ancu'x (anchique) ri nakaya' ruk'ij; roma can ja kaq'uin roj petenak-wi chi ri winak yecolotaj chupa ri quimac.
23 Ri jun k'ij ri xin-ij chawe chi can nipe-wi, xoka yan, chi conojel winak man chic niquiya' ta ruk'ij ri Katata' Dios parui' ri juyu' re', ni chuka' pa Jerusalem. Ri can ketzij xtiquiya' ruk'ij ri Katata' Dios, ja ri c'o ri Espíritu Santo quiq'uin, y chuka' can riq'uin ronojel cánima xtiquiya' ruk'ij. Y ri Dios can ja ri winak ri yebano quiri' ri yerojo'.
24 Ri Dios can Espíritu-wi. Romari' ri winak ri yeyo'n ruk'ij, can nic'atzin chi c'o ri Espíritu Santo quiq'uin y riq'uin ronojel cánima tiquiya' ruk'ij ri Dios.
25 Y ri ixok xu'ij che ri Jesús: Ren weta'n chi c'o na jun k'ij ri Mesías ri ni'ix chuka' Cristo che, xtoka chech-ulef. Y ri k'ij cuando xtoka raja', ronojel xtuk'alajij chakawech, xcha' ri ixok.
26 Ri Jesús xu'ij che: Ri Mesías ri ni'ix chuka' Cristo che, ja ren ri yitzijon awiq'uin, xcha' che.
27 Y ja' cuando xe'apon ri ru-discípulos; reje' xsatz quino'j (xsach quic'u'x) roma nitzijon riq'uin jun ixok aj-Samaria, pero ri discípulos man jun anchique xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique nac'utuj che? o ¿Anchique ri natzijoj riq'uin? Can man jun-wi ri xquic'utuj che.
28 Y ri ixok ri' xuya' can ri rucucu' (ru-tinaja) chiri' y xbe pa tenemit. Y xberu'ij chique ri winak:
29 C'o jun achi xch'o'n wiq'uin y xu'ij chue ronojel ri jenubanon. ¿Man ja' ta como re' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios? Jo', y titzu', xcha' chique.
30 Y conojel ri winak ri xquic'oxaj ri', xquiya' can ri tenemit y xebe c'a anchi' c'o-wi ri Jesús.
31 Y cuando c'a man jani quie'apon ri winak, ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Maestro, cawa', xecha' che.
32 Pero raja' xu'ij chique: Rix man iweta'n ta anchique ri nintaj ren, xcha'.
33 ¿C'o como jun ri xc'amo-pe ruway ri Jesús? xecha-ka ri discípulos chiquiwech.
34 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri nuway ren ja ri nin-en ri nurayij ri takayon-pe wichi y ninq'uis can ru'onic ronojel ri rusamaj ri rucheleben-pe chue.
35 Rix ni'ij chi c'a c'o quieji' ic' nrojo' chi nic'ol ronojel quiwech tico'n. Pero ren nin-ij chiwe: Quixtzu'n chila' y quie'itzu' la winak. Reje' je anche'l jun tico'n ri k'an chic. Quiyoben chic chi nitzijos rutzij ri Dios chique, chi niquinimaj.
36 Ri xquiebano cosechar ri cosecha re', can c'o ruq'uiexel xtiquiwil; roma ri winak ri xtiquinimaj rutzij ri Dios, xtiquiwil quic'aslen ri man niq'uis ta. Y romari' ri je-tiquiyon can rutzij ri Dios, can xtiquicot cánima junan quiq'uin ri xquiec'olo ri cosecha re'.
37 We' can ketzij-wi ntel ri tzij ri nu'ij: Jun nibano ri ticoj y jun-wi chic ri nibano cosechar.
38 Ren xixintak chi quiri' rix xe chic nic'ol ri cosecha ri man ja' ta rix ri xixcos chi xitic. Roma rutzij ri Dios can ch'aka chic samajel je-tiquiyon can pa tak cánima ri winak, y rix xe chic juba' samaj ri ne'ibana' chi niquinimaj rutzij ri Dios, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos.
39 Y chupa ri k'ij ri', can je q'uiy winak xquinimaj ri Jesús chiri' pa tenemit Sicar, ri c'o pa Samaria. Reje' xquinimaj roma ri ixok xberu'ij chique: Ri Jesús can xu'ij chue ronojel ri jenubanon-pe, xcha' raja'.
40 Y cuando ri winak xe'apon, xquic'utuj che ri Jesús chi tic'ue-ka quiq'uin. Y raja' xc'ue-ka ca'i' k'ij quiq'uin.
41 Y jec'o ch'aka chic winak ri aj-chiri' ri xquinimaj, c'a cuando xquic'oxaj ri tzij ri xu'ij ri Jesús. Can je q'uiy-wi ri xquinimaj.
42 Ri winak re' niqui'ij che ri ixok ri xberuya' rutzijol chique: Cami can keta'n chic y nakanimaj chuka', man xe ta roma ri xa'ij ret chake, xa can nakanimaj chuka' roma ri xkac'oxaj roj mismo. Xkatemaj chi can ketzij-wi chi ja raja' ri Cristo, ri nicolo quichi conojel winak ri jec'o chech-ulef.
43 Cuando xek'ax yan ri ca'i' k'ij, ri Jesús xuya' can ri tenemit Sicar ri c'o chiri' pa Samaria y xutz'om chic rubey chi nibe c'a Galilea.
44 Roma ja raja' mismo x-in: Jun ri nik'alajin rutzij ri Dios pa rutenemit, man jun ruk'ij xti'an che coma ri ruwinak.
45 Pero cuando ri Jesús xapon pa Galilea, ri winak aj-chiri' can utz xquic'on-ka ri Jesús; roma ri winak re' xec'ue' yan pa Jerusalem chi ri nimak'ej y xquitzu' ri milagros ri xeru'on ri Jesús chiri'.
46 C'ajari' ri Jesús xbe chic jun mej (bey) pa tenemit Caná ri c'o chiri' pa Galilea, anchi' xu'on che ri ya' chi xoc ruya'al-uva. Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tenemit rubinan Capernaum, c'o jun nimalaj achi rusamajel ri rey, ri achi re' niyawaj jun ralc'ual.
47 Y cuando raja' xuc'oxaj chi ri Jesús petenak c'a pa Judea y cami c'o pa Galilea, raja' xapon riq'uin y xberuc'utuj favor che chi tucolo' ri ralc'ual chech ri camic, roma ri ala' ri' xa ya nicom.
48 Ri Jesús xu'ij che ri rusamajel ri rey: Xa manak ta nitzu' ri milagros ri nin-en ren, manak ta yininimaj. Xa man ta nitzu' riq'uin ri milagros chi can ja ri Dios ri takayon-pe wichi, man ta yininimaj chuka'.
49 Pero ri achi ri rusamajel ri rey xu'ij che ri Jesús: Ajaf, tabana' favor chi jabe-ka pa tenemit Capernaum, roma ri walc'ual can ya nicom.
50 Y ri Jesús xu'ij che: Catzolaj. Ri awalc'ual xtic'ase', xuche'x-e. Y ri achi ri' can xunimaj-wi ri xu'ij ri Jesús, y xbe.
51 Cuando ri achi ri rusamajel ri rey xtzolaj chirij, jec'o ri je rusamajel raja' xoquic'ulu' y xqui'ij che: Ri awalc'ual q'ues. Man xcom ta, xecha' che.
52 Y raja' xuc'utuj chique ri je rusamajel anchique hora xquitzu' chi xc'achoj ri ralc'ual. Y ri rusamajel xqui'ij: Nak'ak'ij iwir a la una, cuando xq'uis-e ri c'aten chirij, xecha'.
53 Ri rutata' ri ala' xoka pa ruwi' chi ja hora ri' cuando ri Jesús xu'ij che chi ri ralc'ual man xticom ta. Y romari' raja' y ri je ru-familia xquinimaj ri Jesús, y xquiya' cánima riq'uin.
San Juan 4 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 4:12-53 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

12 ¿Será que atreꞌ más at nem choch ri kamamaꞌ Jacob ri xcꞌujieꞌ ojier can, ri xuyaꞌ chika va pozo va, ruma chupan va xralasaj-el ruyaꞌ jajaꞌ, y quichin ri ralcꞌual y ri cavaj? xchaꞌ ri ixok.
13 Y ri Jesús xuꞌej cha ri ixok: Ri ncaꞌkumu ri yaꞌ ri ntiel chupan va pozo va, man xtiqꞌuis ta ri chakej-cheꞌ chiquij.
14 Pero ri ncaꞌkumu ri yaꞌ ri niyaꞌ inreꞌ, man jun bꞌay xtichakej ta chic quichiꞌ, xa xtuꞌon riqꞌuin cánima incheꞌl jun nacimiento richin yaꞌ, ri can xtipulin richin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
15 Y ri ixok xuꞌej cha ri Jesús: Tuoya, tayaꞌ ri yaꞌ reꞌ chuva inreꞌ, chi quireꞌ man chic xtichakej ta nuchiꞌ y ni man chic xquipa ta vaveꞌ chuchiꞌ ri pozo chi nalvalasaj. Quireꞌ xuꞌej ri ixok.
16 Ri Jesús xuꞌej cha ri ixok: Caꞌin y avayuoj ri avachajil, y ncapa chic vaveꞌ, xchaꞌ ri Jesús cha.
17 Ri ixok xuꞌej: Inreꞌ manak vachajil, xchaꞌ. Y ri Jesús xuꞌej cha: Can ketzij ri naꞌej chi manak avachajil.
18 Ruma ivuꞌuoꞌ yan avachajil caꞌcꞌujieꞌ, y ri ache ri cꞌo aviqꞌuin vacame man avachajil ta. Can ketzij ri xaꞌej chi manak avachajil, xchaꞌ ri Jesús cha.
19 Y ri ixok xuꞌej cha ri Jesús: Tuoya, inreꞌ niꞌan pensar chi atreꞌ at jun profeta.
20 Ri katie-katataꞌ ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can, paroꞌ ri jun juyuꞌ va xquiyaꞌ rukꞌij ri Dios. Pero ixreꞌ ri israelitas ntiꞌej chi ja ri Jerusalén ri lugar ri pacheꞌ niyoꞌx rukꞌij ri Dios, xchaꞌ ri ixok.
21 Y ri Jesús xuꞌej cha: Nuoya, tanimaj ri xtinꞌej chava, chi xtalka jun kꞌij antok quinojiel vinak man paroꞌ ta chic ri juyuꞌ va, ni Jerusalén jeꞌ xtiquiyaꞌ rukꞌij ri Katataꞌ Dios.
22 Ixreꞌ aj-Samaria man ivataꞌn ta roch ri ntiyaꞌ rukꞌij. Pero ojreꞌ ri israelitas kataꞌn ri chica ri nakayaꞌ rukꞌij; ruma kiqꞌuin ojreꞌ ntiel-pa ri nicalo quichin ri vinak.
23 Ri jun kꞌij ri xinꞌej chava chi nipa, ya xalka. Ruma vacame ri ketzij xtiquiyaꞌ rukꞌij ri Katataꞌ Dios, can ketzij y riqꞌuin nojiel cánima xtiquiyaꞌ rukꞌij. Y ri Dios ncaꞌrucanuj ri vinak ri ncaꞌbꞌano quireꞌ.
24 Ri Dios can Espíritu. Rumareꞌ ri vinak ri ncaꞌyoꞌn rukꞌij, can nicꞌatzin chi ketzij y riqꞌuin nojiel cánima tiquiyaꞌ rukꞌij ri Dios.
25 Y ri ixok xuꞌej cha ri Jesús: Inreꞌ vataꞌn chi cꞌo jun kꞌij antok ri Mesías ri niꞌeꞌx jeꞌ Cristo cha, xtalka choch-ulief. Y ri kꞌij antok xtalka jajaꞌ, nojiel xtuꞌej chakavach, xchaꞌ ri ixok.
26 Ri Jesús xuꞌej cha: Ri Mesías xa inreꞌ ri nquitzijuon aviqꞌuin, xchaꞌ cha.
27 Y jareꞌ antok xaꞌlka ri ru-discípulos; y can xaꞌchapataj ruma nitzijuon riqꞌuin jun ixok, pero man jun chiquivach xcꞌutun cha ri Jesús: ¿Chica nacꞌutuj cha? o, ¿Chica ri natzijuoj riqꞌuin?
28 Y ri ixok reꞌ xuyaꞌ can ri ru-cántaro chireꞌ y xꞌa pa tanamet. Y xbꞌaruꞌej chica ri vinak:
29 Cꞌo jun ache xtzijuon viqꞌuin y xuꞌej chuva nojiel ri i-nubꞌanun. ¿Man ja ta came reꞌ ri Cristo? Quixam-pa y titzꞌataꞌ, xchaꞌ chica.
30 Y ri vinak ri xaꞌcꞌaxan, xaꞌiel-pa pa tanamet y xaꞌa cꞌa pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús.
31 Y antok cꞌa majaꞌ caꞌlka ri vinak, ri discípulos xquiꞌej cha ri Jesús: Rabí, cavaꞌ, xaꞌchaꞌ cha.
32 Pero jajaꞌ xuꞌej chica: Inreꞌ cꞌo nutiꞌ chi nitej, y ixreꞌ man ivataꞌn ta chica, xchaꞌ.
33 Ri ru-discípulos xquiꞌej-ka chiquivach: ¿Cꞌo came jun xcꞌamo-pa ri chica nutej?
34 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri nutiꞌ inreꞌ ja chi niꞌan ri nurayij ri takayuon-pa vichin y niqꞌuis can rubꞌanic nojiel ri rusamaj.
35 Ixreꞌ ntiꞌej chi cꞌa cꞌo cajeꞌ icꞌ nrajoꞌ chi ntiꞌan cosechar nojiel ri ticoꞌn. Pero inreꞌ niꞌej chiva: Quixtzuꞌn chila y quiꞌitzꞌataꞌ la vinak. Ijejeꞌ i-incheꞌl jun ticoꞌn ri kꞌan chic. Quiyoꞌien chic chi nitzijos ri ruchꞌabꞌal ri Dios chica, chi niquinimaj.
36 Ri xcaꞌbꞌano cosechar ri cosecha reꞌ can xcaꞌtuoj; ruma ri vinak ri xtiquinimaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios, xticꞌujieꞌ quiqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Y rumareꞌ ri i-tiquiyuon can ri ruchꞌabꞌal ri Dios, can xtiquicuot cánima junan quiqꞌuin ri xcaꞌbꞌano cosechar.
37 Vaveꞌ ketzij ntiel ri tzij ri nuꞌej: Jun-ve ri nitico y jun-ve chic ri nibꞌano cosechar.
38 Inreꞌ xixtak chi ixreꞌ joꞌc chic ntiꞌan cosechar ri man ixreꞌ ta ri xixtico. Nicꞌaj chic ri i-tiquiyuon can ri ticoꞌn reꞌ, y ixreꞌ joꞌc chic xiꞌbꞌanaꞌ cosechar, xchaꞌ ri Jesús chica ri ru-discípulos.
39 Y chupan ri kꞌij reꞌ, can iqꞌuiy vinak xquinimaj ri Jesús chireꞌ pa tanamet Sicar, ri cꞌo Samaria. Ijejeꞌ xquinimaj ruma ri ixok xbꞌaruꞌej chica: Ri Jesús can xuꞌej chuva nojiel ri i-nubꞌanun-pa.
40 Entonces ri vinak aj-Samaria xaꞌlka y xquicꞌutuj favor cha ri Jesús chi ticꞌujie-ka quiqꞌuin. Y jajaꞌ xcꞌujieꞌ caꞌyeꞌ kꞌij quiqꞌuin.
41 Y más iqꞌuiy xquinimaj antok xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús.
42 Ri vinak reꞌ niquiꞌej cha ri ixok: Vacame nakanimaj man joꞌc ta ruma ri xaꞌej atreꞌ chika, xa nakanimaj ruma ri xkaxaj ojreꞌ mismo. Xkatamaj chi ketzij chi jajaꞌ ri Cristo, ri nicalo quichin quinojiel vinak ri icꞌo choch-ulief.
43 Antok kꞌaxnak chic ri caꞌyeꞌ kꞌij, ri Jesús xuyaꞌ can ri tanamet Sicar ri cꞌo Samaria y xꞌa cꞌa Galilea.
44 Ruma jajaꞌ mismo xꞌeꞌn: Ri profeta pa rutanamit, man jun rakalien xtiꞌan cha.
45 Pero antok ri Jesús xalka Galilea, ri vinak aj-chireꞌ can otz xquiꞌan recibir; ruma ri vinak reꞌ xaꞌcꞌujieꞌ Jerusalén chupan ri namakꞌej y xquitzꞌat ri milagros ri xaꞌruꞌon ri Jesús.
46 Xpa chic jun bꞌay ri Jesús pa tanamet Caná ri cꞌo chireꞌ Galilea, pacheꞌ xuꞌon cha ri yaꞌ chi xuoc vino. Y chireꞌ mismo Galilea, chupan ri tanamet Capernaum, cꞌo jun rusamajiel ri rey, ri niyavaj jun rucꞌajuol.
47 Antok ri rusamajiel ri rey xraꞌxaj chi ri Jesús patanak cꞌa Judea y vacame cꞌo Galilea, jajaꞌ xpa cꞌa riqꞌuin y xucꞌutuj favor cha chi niꞌa-ka riqꞌuin chi niꞌrubꞌanaꞌ sanar ri rucꞌajuol, ruma ya nicon.
48 Ri Jesús xuꞌej cha ri rusamajiel ri rey: Xa man ta ntitzꞌat ri señales y milagros ri niꞌan inreꞌ, man ta nquininimaj.
49 Pero ri ache ri rusamajiel ri rey xuꞌej cha ri Jesús: Ajaf, tabꞌanaꞌ favor cꞌa chi ncaꞌa-ka pa tanamet Capernaum, antes que nicon-ka ri nucꞌajuol.
50 Y ri Jesús xuꞌej cha: Caꞌin. Ri acꞌajuol man xticon ta. Y ri ache reꞌ can xunimaj ri xuꞌej ri Jesús, y xꞌa.
51 Antok ri ache ri rusamajiel ri rey xulan-ka, ri ru-esclavos jajaꞌ xalquicꞌuluꞌ y xquiꞌej cha: Ri acꞌajuol cꞌas. Man xcon ta, xaꞌchaꞌ cha.
52 Y jajaꞌ xucꞌutuj chica ri ru-esclavos chi chica huora xquitzꞌat chi otz xunaꞌ ri rucꞌajuol. Y ri ru-esclavos xquiꞌej: Nakakꞌij ivir a la una, antok xqꞌuis-el ri cꞌatan chirij, xaꞌchaꞌ.
53 Ri rutataꞌ ri alaꞌ xalka paroꞌ chi ja huora reꞌ antok ri Jesús xuꞌej cha chi ri rucꞌajuol man xticon ta. Y rumareꞌ jajaꞌ y ri ru-familia xquinimaj ri Jesús.

San Juan 4:12-53 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

12 Ruma chupan c'a re jun pozo re' xrelesaj wi ruya' ri kamama' Jacob, quiya' ri ralc'ual y quiya' chuka' quinojel ri chicop ri xeruq'uiytisaj. ¿Acuchi (achique) ta c'a xtac'om wi ri ya' ri natzuj (nasuj)? ¿La más ta c'a nim ak'ij riyit que chuwech ri kamama' Jacob chi ma wawe' ta c'a nac'om wi ri ya'? xcha' ri ixok.
13 Y ri Jesús xubij c'a chare ri ixok: Ri yekumu re ya' re', re ntel chupan re pozo, xa juba' oc nrelesaj ri chaki'j chi' chique. Xa can nic'atzin c'a chi niquikum más ya' riche (rixin) chi nich'uch'u' ka juba' ri chaki'j chi' chique.
14 Yac'a ri xquekumu ri ya' ri nya' riyin majun bey xtichaki'j ta chic quichi', xa xtuben pa cánima achi'el jun ralaxbel (rutz'ucbel) ya' ri can nibulbut (nibulbux) pe riche (rixin) chi yeruc'uaj c'a chupan ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
15 Y ri ixok can yac'ari' xubij chare ri Jesús: Táta, taya' c'a ri ya' ri' chuwe riyin, riche (rixin) chi queri' majun bey chic c'a xtichaki'j ta nuchi', y riche (rixin) chi majun chic nic'atzin wi chi yipe wawe' chuchi' ri pozo chirelesaxic ya', xcha' ri ixok.
16 Pero ri Jesús xubij c'a chare ri ixok: Cabiyin y tasiq'uij (tawoyoj) ri awachijil, y c'ac'ari' yape chic, xuche'ex el ruma ri Jesús.
17 Ri ixok xubij c'a: Riyin majun wachijil, xcha'. Y ri Jesús xubij chare: Kas kitzij wi ri xabij chi majun awachijil.
18 Ruma can ye wu'o' chic awachijil quec'oje'. Y ri achi ri c'o awuq'ui wacami, xa ma awachijil ta. Rumari' can kitzij wi c'a ri xabij chi majun awachijil.
19 Y can yac'ari' tek ri ixok xubij chare ri Jesús: Táta, riyin nch'ob chi riyit yit jun profeta ri yak'alajsan ri ruch'abel ri Dios.
20 ¿Achique c'a lugar ri ruc'amon chi nikaya' wi ruk'ij ri Dios? Ruma ri kate' katata' ri xec'oje' ojer ca, pa ruwi' re jun juyu' re' c'o wi ri lugar ri xquiya' wi ruk'ij ri Dios. Ya chic c'a riyix israelitas nibij chi quinojel ri winek c'o chi ya ri pa Jerusalem niquiya' wi ruk'ij ri Dios, xcha' ri ixok.
21 Yac'a ri Jesús xubij chare ri ixok ri': Tanimaj c'a re xtinbij chawe. Can xtoka wi c'a jun k'ij tek quinojel ri winek ma ya ta chic pa ruwi' re juyu' re', ni ma pa Jerusalem ta chuka' xtiquiya' wi ruk'ij ri Katata' Dios.
22 Riyix aj Samaria niya' c'a ruk'ij ri Dios pero ma k'axnek ta jabel chiwech achique ri'. Yac'a riyoj israelitas can ketaman wi ri achique ri nikaya' ruk'ij; ruma can ya c'a ri kiq'ui riyoj xtel wi pe ri nicolo quiche (quixin) ri winek chupan ri quimac.
23 Ri jun k'ij ri xinbij chawe chi nipe, wacami ri', tek quinojel ri winek ri can kitzij chi niquiya' ruk'ij ri Katata' Dios, can xtiquiya' wi ruk'ij chi kitzij pan espíritu, astape' ma niquitz'et ta, ruma chi can ye ri yebano queri' ri yerucanoj ri Tata'ixel.
24 Ri Dios can Espíritu wi y rumac'ari' ri winek nic'atzin chi kitzij pan espíritu niquiya' ruk'ij, astape' ma niquitz'et ta.
25 Y ri ixok xubij c'a chare ri Jesús: Riyin wetaman c'a chi c'o na jun k'ij tek xtoka chuwech re ruwach'ulef ri Mesías, ri nibix chuka' Cristo chare. Y ri k'ij tek xtoka Riya', ronojel c'a xtuk'alajsaj chkawech, xcha' ri ixok.
26 Ri Jesús xubij c'a chare: Ri Mesías ri nibij chuka' Cristo chare, yin c'a riyin ri', ri yitzijon awuq'ui, xcha'.
27 Y yac'ari' tek xe'apon ri rudiscípulos y riye' jun wi juba' xquina' ruma nitzijon riq'ui jun ixok aj Samaria. Pero ri discípulos majun xquibij chare ri Jesús: ¿Achique nac'utuj chare? o ¿Achique ri natzijoj riq'ui? Majun c'a xquic'utuj ta chare.
28 Y ri ixok ri' xuya' c'a ca ri rucucu' chiri' y xbe ri pa tinamit. Y xberubij c'a chique ri winek:
29 C'o jun achi xtzijon wuq'ui y xubij c'a chuwe ronojel ri ye nubanalon. ¿La ma ya ta cami re' ri Cristo? Jo', y titz'eta', xcha' chique.
30 Y ri winek ri xe'ac'axan ri', xquiya' ca ri tinamit y xebe c'a acuchi (achique) c'o wi ri Jesús.
31 Y tek c'a ma jane que'apon ta ri winek, ri discípulos xquibij c'a chare ri Jesús: Tijonel, cawa', xecha' chare.
32 Pero Riya' xubij chique: Riyin c'o nuway ri ntij y riyix ma iwetaman ta achique ri', xcha'.
33 Y ri rudiscípulos xquibij ka chiquiwech: ¿La c'o cami jun xc'amo pe ruway? xecha'.
34 Y ri Jesús xubij chique: Ri oconek ruq'uexel nuway riyin ya c'a ri nben ri nrajo' ri yin takayon pe y nq'uis ca rubanic ronojel ri rusamaj ri ruchilaben pe chuwe.
35 Riyix nibij c'a chi c'a c'o na caji' ic' nrajo' riche (rixin) chi nic'ol ruwech ri tico'n. Yac'a riyin nbij chiwe: Quixtzu'un chila' y que'itzu' la winek. Riye' ye achi'el jun tico'n ri k'en chic. Coyoben chic riche (rixin) chi nitzijox ri ruch'abel ri Dios chique, riche (rixin) chi niquinimaj.
36 Ri xquebano c'a ri k'atoj, can c'o c'a rajel ruq'uexel xtiquic'ul; y ri ruwech ri tico'n ri xtiquimol ca, yac'ari' ri winek ri can xtiquic'ul quic'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek, riche (rixin) chi queri', ri ye tiquiyon ca ri ruch'abel ri Dios, y ri yec'olo ruwech ri tico'n ri', junan c'a xtiquicot ri cánima.
37 Wawe' can kitzij c'a ntel wi ri tzij ri nubij: Jun wi c'a ri nibano ca ri ticoj y jun wi chic nic'olo ruwech ri tico'n.
38 Riyin xixintek c'a riche (rixin) chi xaxu (xaxe wi) chic nic'ol ruwech ri tico'n ri ma yix ta riyix ri yix samajiyon. Ruma ye nic'aj chic c'a samajela' ye tiquiyon ca ri tico'n ri', y riyix xaxu (xaxe wi) chic ximol ruwech ri tico'n ri quisamajin riye', xcha' ri Jesús chique ri rudiscípulos.
39 Y chupan c'a ri k'ij ri', ye q'uiy wi ri winek xeniman riche (rixin) ri Jesús ri chiri' pa tinamit Sicar, ri c'o chiri' pa rucuenta ri Samaria. Y ri' ruma chi ri ixok quere' xberubij chique ri winek: Ri Jesús xubij chuwe ronojel ri ye nubanalon, xcha' chique.
40 Y ri ye aj Samaria ri' xbequic'utuj c'a utzil chare ri Jesús chi tic'oje' ka quiq'ui. Y Riya' xc'oje' c'a ka ca'i' k'ij quiq'ui.
41 Y sibilaj ye q'uiy chic winek ri aj chiri' ri xeniman tek xquic'axaj ri ch'abel ri xubij ri Jesús.
42 Ri winek ri' niquibila' c'a chare ri ixok ri xbeya'o rutzijol chique: Wacami ketaman chic y nikanimaj chuka', pero ma xaxu (xe) ta wi ruma ri xabij riyit chake, xa can nikanimaj chuka' ruma ri xkac'axaj riyoj y xketamaj c'a chi kas kitzij wi chi ya Riya' ri Cristo, ri Colonel quiche (quixin) quinojel winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef.
43 Tek k'axnek chic ri ca'i' k'ij ri', xuya' c'a ca ri tinamit Sicar ri c'o pa rucuenta ri Samaria y xuchop chic c'a el ri rubey riche (rixin) chi xbe c'a pa Galilea.
44 Y can ya ri Jesús xk'alajsan chi tek jun profeta nuk'alajsaj ri ruch'abel ri Dios pa rutinamit, xa majun ruk'ij nitz'etetej cuma ri ruwinak.
45 Pero tek ri Jesús xapon pa Galilea, jabel ruc'ulic xban cuma ri winek aj chiri'; ruma ri winek ri' xec'oje' chuka' pa Jerusalem riche (rixin) ri nimak'ij y xquitz'et ri milagros ri xerubanala' ri Jesús chiri'.
46 C'ac'ari' ri Jesús xbe chic c'a jun bey ri pa tinamit Caná ri c'o pa rucuenta ri Galilea, ri acuchi (achique) xuben wi chare ri relic ya' chi xoc ruya'al uva. Y chiri' pa Galilea, pa jun chic tinamit ri Capernaum rubi', c'o c'a jun achi nim ruk'ij, rumozo ri rey, y riya' c'o jun ruc'ajol yawa'.
47 Ri achi ri rumozo ri rey, tek xrac'axaj chi ri Jesús petenak c'a quela' pa Judea y xapon ri chiri' pa Galilea, xbe c'a riq'ui. Riya' xberuc'utuj jun utzil chare riche (rixin) chi nucol ta ri ruc'ajol chuwech ri camic, ruma ri c'ajol ri' ya xa nicom yan ka.
48 Yac'ari' tek ri Jesús xubij c'a chare ri rumozo ri rey: Man ta nitz'et riyix ri milagros ri nben riyin, man ta yininimaj.
49 Pero ri achi ri rumozo ri rey xubij c'a chare ri Jesús: Ajaf, tabana' c'a jun utzil chi caxule' pa tinamit Capernaum, ruma chi ri nuc'ajol ya xa nicom.
50 Y ri Jesús xubij c'a chare: Catzolin. Ri ac'ajol nic'ase', xuche'ex el. Y ri achi ri' can xunimaj wi ri xubij ri Jesús, y xbe.
51 Tek ri achi ri' ruchapon ka rutzolejen, yec'o c'a ri rumozo ri xepe chuc'ulic y xquibij chare: Ri ac'ajol q'ues. Ma xcom ta, xecha' chare.
52 Y riya' xuc'utuj c'a chique ri rumozo chi achique c'a hora tek ri ruc'ajol xk'alajin chi nic'achoj. Y riye' xquibij: Ya ri tikak'ij iwir pa tek a la una, tek xq'uis el ri c'aten chrij, xecha'.
53 Y ri tata'aj ri' chanin c'a xoka chuc'u'x chi ya hora ri' tek ri Jesús xubij chare chi ri ruc'ajol nic'ase'. Y riya' y ri ye aj pa rachoch can xquinimaj c'a ri Jesús.

Juan 4:12-53 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

12 Roma chupan re jun pozo re' xuc'am-va ruya' re kamoma' Jacob, re rajc'ual y quichin chuka' nojel re chicop xe'c'ue' quiq'uin. ¿Anche' xtac'am-va re ya' re nasuj? Roma rat manak más ak'ij que chach re kamoma' Jacob, roma nabij che re ya' re nuya' c'aslen man vova-ta nalisaj-va, xcha' re ixok.
13 Y re Jesús xubij cha re ixok: Re ye'kumu re ya' re ndel chupan re pozo re', man nak'ax-ta-a re nichake'j quichi'. Xa nic'atzin che niquikum más ya' chin che nich'uch'o-ka ba' re nichake'j quichi'.
14 Jac'a re ye'kumu re ya' re niyi'o c'aslen re ninya' yen chique, xtuban chique che man chic xtichake'j-ta quichi'. Xa can xtuban chique che quiq'uin reje' nalax-va re ya' re', y can ancha'l nuban re ya' anche' ndel-va-pa, can quire' xtuban re quic'aslen re man xtiq'uis-ta.
15 Y re ixok can jare' xubij cha re Jesús: Taya' c'a re ya' re' chua yen, chin quire' man jun bey chic xtichake'j nuchi', y chin che man chic yimpa-ta vova' chuchi' re pozo chulesasic ya', xcha' re ixok.
16 Pero re Jesús xubij cha re ixok: Cabiyin y ta'vayoj-pa re avchijil.
17 Re ixok xubij: Yen manak vichijil. Y re Jesús xubij cha: Can katzij nabij che manak avchijil.
18 Roma je vo'o-yan avchijil que'c'ue'. Y re ache re c'o aviq'uin vocame, xa man avchijil-ta. Can katzij xabij che manak avchijil.
19 Y jare' tak re ixok xubij cha re Jesús: Yen ninojij che rat yat jun rusamajel re Dios re nibex profeta cha.
20 ¿Anche' ruc'amon che nakaya-va ruk'ij re Dios? Roma re kavinak re xe'c'ue' ajuer can, pa rue' re jun loma re' xquiya-va ruk'ij re Dios. Jac'a yex israelitas nibij che conojel vinak tiene que pa Jerusalén niquiya-va ruk'ij re Dios, xcha' re ixok.
21 Jac'a re Jesús xubij cha re ixok re': Tanimaj re xtimbij chava. Can xte'ka-va jun k'ij tak conojel vinak mana-ta chic pa rue' re loma re', y ni xe-ta chuka' pa Jerusalén xtiquiya-va ruk'ij re Karta' Dios re c'o chila' chicaj.
22 Yex aj-Samaria man can-ta itaman chij re anchique niya' ruk'ij. Jac'a yoj re yoj israelitas can kataman-va re anchique nakaya' ruk'ij, roma can kaq'uin yoj pitinak-va re utzulaj ch'abal re nubij che nipa Jun chin ye'rucol re vinak chach re quimac.
23 Re jun k'ij re ximbij chava che can nipo-va, xbeka-yan, chin che conojel vinak man chic niquiya-ta ruk'ij re Karta' Dios xaxe pa rue' re loma re', y ni xe-ta chuka' xaxe pa Jerusalén. Re katzij xque'yi'o ruk'ij re Karta' Dios, ja re c'o re Espíritu Santo quiq'uin, y chuka' can riq'uin ronojel cánma xtiquiya' ruk'ij. Y re Dios nrajo' che re vinak quire' niquiban.
24 Re Dios can Espíritu-va. Mare' re vinak re ye'yi'o ruk'ij, can nic'atzin che c'o re Espíritu Santo quiq'uin y riq'uin ronojel cánma tiquiya' ruk'ij.
25 Y re ixok xubij cha re Jesús: Yen ntaman che c'o jun k'ij tak re Mesías xte'ka chach re ruch'ulef, re nibex chuka' Cristo cha, re bin che nitak-pa roma re Dios. Y re k'ij tak xte'ka reja', ronojel xtusekresaj chakavach, xcha' re ixok.
26 Re Jesús xubij cha: Re Mesías re nibij chuka' Cristo cha, ja yen. Ja yen re yintzijon aviq'uin, xcha'.
27 Y jare' tak xojapon yoj re yoj ru-discípulos, y yoj ju-va ba' xkatz'at roma nitzijon riq'uin jun ixok aj-chire' pa Samaria. Pero yoj man jun andex xkabij cha re Jesús: ¿Andex nac'utuj cha? o ¿Andex re natzijoj riq'uin? Cama-va jun cosa xkac'utuj cha.
28 Y re ixok re' xuya' can re rucucu' y xba pa tenemit. Y xbo'rbij chique re vinak:
29 C'o jun ache xch'o viq'uin y xubij chua ronojel re je'mbanalon. ¿Mana-ta como re' re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios? Jo', y te'itz'eta', xcha' chique.
30 Y re vinak re xe'c'axan re', xquiya' can re tenemit y xe'ba anche' c'o-va re Jesús.
31 Y tak c'amaje-na que'bapon re vinak, yoj re yoj discípulos xkabij cha re Jesús: Maestro, cava', xojcha' cha.
32 Pero reja' xubij chaka: Yex man itaman-ta che yen c'o nuay chin nintaj, xcha'.
33 ¿C'o como xc'amo-pa ruay? xojcha-ka chakavach.
34 Y re Jesús xubij chaka: Re nuay yen ja re nimban re nurayij re takayom-pa vichin y ninq'uis can rubanic ronojel re rusamaj re ruchalabem-pa chua.
35 Yex nibij che c'a caje' ic' nrajo' che niban cosechar ronojel rach re tico'n. Jac'a yen nimbij chiva: Quixtzu'un chila' y que'itz'eta' la vinak. Reje' je ancha'l jun tico'n re k'an chic. Quiyaben chic che nitzijos re ruch'abal re Dios chique, chin niquinimaj.
36 Re xque'samaj riq'uin la cosecha la', can c'o rajal-ruq'uixel xtiquic'ul, y re rajal-ruq'uixel re xtiquic'ul, ja re vinak re xque'niman re Dios y re ruch'abal, xtiquic'ul c'a quic'aslen re man xtiq'uis-ta. Y riq'uin re', re je'tiquiyon can re ruch'abal re Dios, can xtiqui'cot cánma quiq'uin re ye'bano cosechar rach re jun tico'n re'.
37 Vova' can katzij-va ndel re tzij re nubij: Jun-va re nitico can y jun-va chic re nibano-a cosechar re tico'n.
38 Yen xixintak chin che yex xaxe chic niban cosechar re man yix-ta re xixcos chusamajesic. Roma re ruch'abal re Dios xa juley-va samajela' je'tiquiyon can pa tak cánma re vinak, y yex xaxe chic ba' samaj re ne'ibanala' chin niquinimaj re ruch'abal re Dios, xcha' re Jesús chaka yoj re yoj ru-discípulos.
39 Y chupan re k'ij re', camas je q'uiy vinak xe'niman richin re Jesús chire' pa tenemit Sicar, re c'o chire' pa Samaria. Y re' xbanataj roma re ixok xbo'rbij chique che re Jesús xubij cha ronojel re je'rubanalom-pa.
40 Y re samaritanos xbequic'utuj utzil cha re Jesús che tic'ue-ka quiq'uin. Y reja' xc'ue-ka ca'e' k'ij quiq'uin.
41 Y jec'o je q'uiy más re xe'niman, pero c'aja tak quic'axan chic re ch'abal re nubij re Jesús.
42 Re vinak re' niquibila' cha re ixok re xbeyi'o rutzijol chique: Vocame can kataman chic y nakanimaj chuka', man xe-ta roma re xabij rat chaka, xa can nakanimaj chuka' roma xkac'axaj yoj mismo. Xkatamaj che can katzij-va che ja reja' re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios, re nicola quichin conojel vinak re jec'o chach re ruch'ulef.
43 Tak k'axnak chic ca'e' k'ij, re Jesús xuya' can re tenemit Sicar re c'o chire' pa Samaria y xutz'am chic-a rubey chin niba pa Galilea.
44 Chire' xbo-va re Jesús roma reja' mismo nibin che pa rutenemit jun rusamajel re Dios re nibex profeta cha, xa man jun ruk'ij chiquivach re ruvinak.
45 Pero tak re Jesús xapon pa Galilea, jabal ruc'ulic xban coma re vinak aj-chire', roma re vinak re' xe'c'ue' pa Jerusalén chin re namak'ij y xquitz'at re milagros re xe'rubanala' re Jesús chire'.
46 C'are' re Jesús xba chic jun bey pa tenemit Caná re c'o chire' pa Galilea, re anche' xuban cha re ya' che xoc ruyi'al-uva. Y chire' pa tenemit Capernaum c'o jun namalaj ache re niyavaj jun ruc'ajol, y re namalaj ache re' rusamajel re Rey.
47 Re ache rusamajel re Rey, tak xuc'axaj che re Jesús pitinak c'a quila pa Judea y xapon chire' pa Galilea, xba riq'uin. Reja' xbo'rc'utuj utzil cha chin che nuc'achojsaj-ta re ruc'ajol, roma nicom-yan.
48 C'are' re Jesús xubij cha re rusamajel re Rey: Man-ta nitz'at yex re milagros re nimban yen, man-ta yininimaj. Y chuka' vo xa man-ta nik'alajin re señales che can ja re Dios re takayom-pa vichin, man-ta chuka' yininimaj.
49 Pero re ache re rusamajel re Rey xubij cha re Jesús: Ajaf, tabana' utzil che yaxule-ta-ka pa tenemit Capernaum, roma re nuc'ajol nicom-yan.
50 Y re Jesús xubij cha: Catzolaj. Re ac'ajol c'o ruc'aslen, xcho'x-a. Y re ache re' can xunimaj-va re xubij re Jesús, y xba.
51 Tak re ache rusamajel re Rey tzolojnak-ka, jec'o c'a ru-mozos xe'pa chuc'ulic y xquibij cha: Re ac'ajol c'as. Man xcom-ta.
52 Y reja' xuc'utuj chique re xe'pa chuc'ulic: ¿Anchique hora tak re nuc'ajol xk'alajin che xc'achoj-a? Y reje' xquibij: Ja re tak'ak'ij ivir. La una chire' tak xq'uis-a re c'atan chij, xe'cha'.
53 Re rutota' re ala' re niyavaj, cha'nin xbeka chuc'o'x che ja hora re' tak re Jesús xubij cha che re ruc'ajol man xticom-ta. Y mare' reja' y re jec'o pa rachoch can xquinimaj re Jesús.