Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 3:1-33 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 3:1-33 in GT:cak:Kaqchikel

1 C'o c'a jun chique ri achi'a' fariseos c'o ruk'ij chiquicojol ri ruvinak israelitas rubinan Nicodemo.
2 Rija' pa jun xok'ok'a' xbe riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Rabí, roj keteman chi rat, rat jun Tijonel ri takon-pe roma ri Dios. Roma xaxe ri c'o Dios riq'uin nibano milagros ri achel na'an rat, xcha'.
3 Jac'a ri Jesús xu'ij che: Yin kitzij-kitzij nin-ij chave: Ri man xtalex ta chic jun bey, man nitiquer ta ntoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha'.
4 Pero ri Nicodemo xu'ij che ri Jesús: ¿C'o cami che'el nalex chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? ¿C'o cami che'el nu'on chic ka co'ol richin nalex chic jun bey riq'uin ri rute'? xcha'.
5 Y ri Jesús xu'ij: Kitzij-kitzij nin-ij chave: Ri man xtuc'uaj ta ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu y riq'uin ya', man nitiquer ta ntoc chiquicojol ri ye'an gobernar roma ri Dios.
6 Roma ri ye'alex chiquik'a' ri quite-quitata', xaxe ri aj-roch'ulef c'aslen niquic'uaj. Jac'a ri niquic'uaj ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, can ja ruc'aslen ri Lok'olaj Espíritu niquic'uaj.
7 Man jun vi tuna' ri avánima navac'axaj ri xin-ij chave rat, Nicodemo, chi rix nic'atzin chi yixalex chic jun bey.
8 Ri cak'ik' jalajoj rubey nik'ax-vi y navac'axaj, pero man aveteman ta achique lugar petenak-vi, y nis-ta aveteman ri ni'e-vi. Quiri' mismo ri niquic'uaj ri alaxic ri petenak riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, xcha' ri Jesús.
9 Jac'ari' xuc'utuj ri Nicodemo che ri Jesús: ¿Achel c'a nibanataj ri alaxic ri na'ij?
10 Quire' c'a xu'ij ri Jesús che: ¿Man aveteman ta achel nibanataj re', y xa rat tijonel chiquicojol ri israelitas?
11 Yin kitzij-kitzij nin-ij chave, chi ja ri achique keteman y katz'eton ri nikatzijoj. Jac'a rix man ninimaj ta ri nikatzijoj chive.
12 Yin xa ja ri yebanataj choch'ulef ri nintzijoj, y rix man nijo' ta ninimaj, y xa ta yich'o chirij ri achique yebanataj chicaj, más c'ayef chi rix ninimaj.
13 Nis-ta jun ocunak chila' chicaj, xaxe ri Jun ri kajnak-pe chicaj richin xalex chiquicojol ri vinak, y can chicaj c'o-vi.
14 Y achel xu'on ri Moisés ojer can pa chakijlaj tz'iran ulef, chi xuya' ruvachibel jun cumatz chutza'n jun che' richin xecolotaj ri vinak chuvech ri camic, quiri' mismo yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xquijoto'ex chuvech jun che',
15 richin quiri' xa achique na ri xtuya' ránima viq'uin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul, xa xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul.
16 Roma ri Dios conojel vinak yerojo', romari' hasta xutak-pe ri juney Ruc'ajol vave' choch'ulef richin quiri' xa achique na ri nuya' ránima riq'uin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul, xa xtic'uje' ruc'aslen ri richin jumul.
17 Roma ri Dios man xutak ta pe ri Ruc'ajol chuvech ri roch'ulef richin nuruya' castigo pa quivi' ri vinak, xa richin yerucol chupan ri quimac.
18 Ri nuya' ránima riq'uin ri Ruc'ajol ri Dios, man xtika ta ri castigo pa ruvi'. Jac'a ri man nuya' ta ránima riq'uin, ri castigo ri richin jumul can c'o chic pa ruvi', roma man nunimaj ta ri juney Ruc'ajol ri Dios.
19 Ri achique roma c'o chic castigo pa ruvi', jare': ri Sakil richin ri Dios xuka choch'ulef, pero ri vinak más xcajo' ri k'eku'n que chuvech ri Sakil, roma rije' xa itzel ri yequibanala'.
20 Roma conojel ri yequibanala' ri xa itzel, itzel niquitz'et ri Sakil, y man yejel ta apu riq'uin, roma man nicajo' ta chi ntel chosakil ronojel ri man utz ta ri yetajin riq'uin.
21 Jac'a ri uc'uan quic'aslen roma ri kitzij richin ri Dios, xa yejel-apu riq'uin ri Sakil, richin ntel chosakil chi ja ri Dios ri uc'uayon quichin (chubanic, cho'onic) ri achique yequibanala'.
22 Tok xbanataj yan ronojel re', ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa jun lugar richin ri departamento Judea, y chiri' xlayoj-vi quiq'uin, y nu'on bautizar.
23 Ja jun ri Juan ri Bautista, c'o yeru'on bautizar chupan ri lugar rubinan Enón, ri c'o-apu chunakaj ri tinamit Salim, roma chiri' jabel ya' c'o. Y c'a c'o na nequimolo-qui' riq'uin richin ye'an-e bautizar,
24 roma ri Juan c'a man jani titz'apis pa cárcel ri tiempo ri'.
25 Romari' ec'o israelitas xquich'olila-qui' quiq'uin ru-discípulos ri Juan chi achique chi bautismo ri más utz.
26 Xe'ech'o c'a ri discípulos ri' riq'uin ri Juan y xqui'ij che: Tijonel, ri Jun ri (xapon, xebos) aviq'uin ri juc'an-apu ruchi' ri rakan-ya' Jordán, ri xa'ij chi ja Rija' ri yecolo ri vinak chupan ri quimac, vacami xa riq'uin rija' yebe-vi-apu conojel richin ye'an bautizar, xecha'.
27 Jac'a ri Juan xu'ij chique ri ru-discípulos: Man jun vinak nitiquer nu'on jun cosa, si man ta ri Dios chicaj niyo'on-pe che.
28 Rix mismo riq'uin ixiquin ivac'axan ri nu'in: Mana-ta yin ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. Yin xaxe yin takon-pe na'ey richin ninya' rutzijol chi can nipe na vi rija'.
29 Tok jun ala' nic'ule', can ni'e na vi ri xten chirij, jac'a ri jun chic ala' ri peyon richin nu'on rubanic ronojel ri nic'atzin chupan ri c'ulubic, tok nrac'axaj rukul ri ala' ri xc'ule' chi nitzijon riq'uin ri xten, ri ala' peyon niquicot. Quiri' mismo yin, yiquicot ninvac'axaj chi ri vinak vacami ja ri Jesucristo ri quitzekle'en.
30 Roma rija' can nic'atzin-vi chi ninimer ruk'ij. Jac'a yin can utz vi chi nich'utuner nuk'ij.
31 Ri Jun ri petenak chicaj, ja rija' ri c'o pa quivi' conojel. Jac'a ri ec'o choch'ulef, xaxe ri achique c'o choch'ulef yetiquer niquitzijoj, roma can e'aj-roch'ulef vi. Jac'a ri Jun ri kajnak-pe chicaj, ja rija' ri c'o pa quivi' conojel.
32 Rija' ja ri rutz'eton can y rac'axan-pe, jari' nuya' rutzijol. Pero man jun nrojo' nunimaj ri nuk'alajrisaj rija'.
33 Jac'a ri nic'ulu pa ránima ri nuk'alajrisaj ri Jun ri petenak chicaj, nuk'alajrisaj chi ri Dios can kitzij vi ri nu'ij.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 3 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 3:1-33 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

1 Y c'o c'a jun achin chiquicojol ri fariseos ri rubini'an Nicodemo, y re achin re' can c'o-vi c'a ruk'ij chiquivech ri ruvinak israelitas.
2 Y pa jun ak'a', rija' xapon riq'uin ri Jesús y xubij chire: Can nik'alajin-vi c'a chi at jun Tijonel ri takon-pe roma ri Dios; roma ri milagros ri ye'abanala', xaxe c'a ri c'o Dios riq'uin ri nitiquir nibanon.
3 Y ri Jesús xubij c'a chire ri Nicodemo: Yin can kitzij c'a re ninbij chave: Ri achique c'a ri man xtuc'uaj ta jun chic c'ac'a' alaxic, man c'a xtic'oje' ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios, xcha' chire.
4 Pero ri Nicodemo xubij chire ri Jesús: ¿Can nitiquir cami nalex chic jun bey jun achin achi'el yin, ri xa xirijix yan? ¿Y can nitiquir cami chi ri nte' yiralaj chic jun bey? xcha'.
5 Ri Jesús xubij c'a: Yin can kitzij vi c'a re ninbij chave: Ri c'ac'a' alaxic ri xinnataj, jari' ri niban roma ri Lok'olej Espíritu y ya'. Y ri man c'a xtiquic'uaj ta ri jun c'ac'a' alaxic ri', man xque'oc ta pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
6 Ri vinek c'a ri ruc'uan xaxe ri alaxic richin re ruvach'ulef, can aj-ruvach'ulef vi. Jac'a ri vinek ri ruc'uan chuka' ri alaxic richin ri Lok'olej Espíritu, can richin vi ri Lok'olej Espíritu.
7 Y man c'a tisach ac'u'x riq'uin re ninbij chave, roma can queri' vi: Can conojel c'a nic'atzin chi niquic'uaj jun chic c'ac'a' alaxic.
8 Ri ye'uc'uan ri alaxic richin ri Lok'olej Espíritu, nijalatej ri quic'aslen. Y ri Lok'olej Espíritu ri nijalon ri quic'aslen, man c'a tz'etel ta. Xa can achi'el c'a ri cak'ik' ri xabacuchi nic'ulun-vi-pe. Roma xaxe navac'axaj, pero man c'a avetaman ta acuchi petenek-vi y man avetaman ta chuka' acuchi nibe-vi, xcha' ri Jesús.
9 Y ri Nicodemo xuc'utuj c'a chire ri Jesús: ¿Achique c'a rubanic ri'?
10 Ri Jesús xubij c'a chire: ¿Man avetaman ta c'a achique rubanic re', y can at jun tijonel chiquicojol ri kavinak israelitas?
11 Yin ja ri vetaman y nutz'eton ri nintzijoj, jac'a rix vinek man nivajo' ta ninimaj.
12 Rix man ninimaj ta re ninbij chive, y xa chirij cosas aj-ruvach'ulef. C'a ta la' chic c'a chi nintzijoj ta chive ri cosas ri e richin chila' chicaj.
13 Ri chila' chicaj man jun chic c'a ri apovinek ta, xa can xe c'a ri Jun kajinek-pe chila'. Can xe rija' ri apovinek. Xa can xe ri Jun ri xalex chi'icojol y chila' chicaj riq'uin ri Dios c'o-vi rachoch.
14 Y ojer-ojer can ri', tok ri Moisés xc'oje' ri pa tz'iran ruvach'ulef, rija' xutic c'a jun che' nim raken y xuya' jun ruvachibel cumetz pa ruvi'. Y achi'el c'a xban chire ri ruvachibel ri cumetz chutza'n re che' re', can que chuka' ri' nic'atzin chi niban chire ri Jun ri alaxinek chi'icojol.
15 Richin queri' achique c'a vinek ri xtiniman richin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri richin jantape', xa can xtic'oje' ruc'aslen ri man q'uisel ta.
16 Ri Dios can janíla vi c'a najovan. Xerajo' ri vinek ri ec'o chuvech ronojel ruvach'ulef, y romari' can xutek c'a pe ri Ruc'ajol vave' chuvech re ruvach'ulef. Rija' xaxe c'a jun Ruc'ajol c'o, pero xutek-pe richin chi xabachique c'a vinek ri xtiniman richin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri richin jantape', xa can xtic'oje' ruc'aslen ri man q'uisel ta.
17 Roma ri Dios man xutek ta pe ri Ruc'ajol vave' chuvech re ruvach'ulef, richin chi noruk'ata' tzij pa quivi' ri vinek y noruya' ta ruc'ayeval ri richin jantape' pa quivi'. Man que ta ri'. Ri Dios xutek-pe ri Ruc'ajol, richin chi yojorucolo-ka chupan ri kamac.
18 Y achique vinek ri xtiniman richin, man xtika' ta ruc'ayeval pa ruvi'. Jac'a ri vinek ri man xtiniman ta richin, ri ruc'ayeval richin jantape' xa can c'o chic c'a pa ruvi', roma xa can man xunimaj ta rubi' ri juney (jun oc) Ruc'ajol ri Dios.
19 Can conojel vi c'a ri man yeniman ta, c'o chic ri ruc'ayeval pa quivi'; roma ri Sakil can xoka-vi chuvech re ruvach'ulef, pero rije' xa más xcajo' ri k'eku'n que chuvech ri Sakil, roma rije' can xe vi c'a ri itzel tak banobel ri yequibanala'.
20 Y conojel c'a ri yebanon ri itzel tak banobel, man c'a nika' ta ri Sakil chiquivech, ni man chuka' yejel ta apo riq'uin; roma re Sakil re' nuben c'a chi yebek'alajin-pe ronojel ri itzel tak quibanobal ri ye'ajin chubanic.
21 Jac'a ri vinek ri can yequibanala' banobel richin ri kitzij, can yebe-vi-apo chupan ri Sakil, richin yek'alajin jebel chi yetiquir niquiben queri' roma jun quibanon riq'uin ri Dios.
22 Y tok banatajinek chic c'a ronojel re', ri Jesús e rachibilan ri rutijoxela' xbe pa Judea, y chiri' xebec'oje-vi. Y xe'apoviyaj c'a vinek ri chiri' richin xeban-el bautizar.
23 Chupan c'a chuka' ri tiempo ri', ri Juan ri Bautista c'o c'a ri chiri' pan Enón, ri c'o-apo chunakaj ri tinamit rubini'an Salim. Rija' chiri' c'a yeruben-vi bautizar ri vinek, roma chupan ri lugar ri' jebel ya' c'o. Ri vinek ye'apon c'a riq'uin richin yeban-el bautizar.
24 Chupan can ri tiempo ri' ri Juan c'a man jani c'a titz'apex pa cárcel, romari' c'a nuben bautizar.
25 Y ec'o ruvinak israelitas ri xquibila' chiquivech quiq'uin ri rutijoxela' ri Juan chirij ri achique chi bautismo ri más utz.
26 Xepe c'a ri tijoxela' ri' xebe c'a riq'uin ri Juan y xbequibij chire: Tijonel, xecha' c'a. Ri Jun ri xapon aviq'uin ri juc'an chic ruchi-ya' Jordán. Ri xabij chi ja rija' ri nak'alajirisaj, xa can conojel chic ri vinek ye'apon riq'uin richin chi querubana' bautizar.
27 Ri Juan xubij c'a chique ri rutijoxela': Ja ri Dios xtibin achique ri xtic'oje' ruk'ij.
28 Y rix mismo yixtiquir yixbin achique ri nubin yin, chi xa man ja ta yin ri Cristo. Yin xaxe nubin chi xitak-pe richin chi nonchojmirisaj ri acuchi xtoka-vi rija'.
29 Yin can xtz'aket c'a ri quicoten pa vánima vacami, riq'uin ri xinvac'axaj chi janíla e q'uiy vinek ye'apon riq'uin ri Jesucristo. Can ninc'ulvachij c'a ri nuc'ulvachij jun ala' rachibil ri ala' c'a ruc'ulubic; roma ri jun ri' niquicot chi yerac'axaj ri juc'ulaj yetzijon y quic'uan chic qui'. Can retaman c'a chi ri xten c'o chic apo riq'uin ri rachijil.
30 Can xe c'a ri Jesucristo ri ruc'amon chi ninimer ruk'ij, jac'a yin más utz chi yich'utiner-ka.
31 Ri Jun ri petenek chicaj, jari' ri más nim que chikavech konojel roj vinek. Roma roj vinek, ri ti kana'oj can xe oc re vave' chuvech re ruvach'ulef niq'uis-vi-ka. Can xe oc ri' ri yojtiquir nikatzijoj. Jac'a ri Jun ri kajinek-pe chila' chicaj, man achi'el ta oc roj, roma rija' can c'o c'a pa ruvi' ronojel.
32 Re Jun c'a ri petenek chila' chicaj, can jac'a ri rac'axan-pe y rutz'eton can, jari' ri noruk'alajirisaj-ka chike. Pero ri vinek man nicajo' ta niquic'ul ri nuk'alajirisaj rija'.
33 Y ri vinek c'a ri niniman ri nuk'alajirisaj ri Jun ri petenek chila' chicaj, can nuk'alajirisaj c'a chi ri Dios can kitzij vi.

San Juan 3:1-33 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

1 Y c'o c'a jun achi chiquicojol ri fariseos ri rubini'an Nicodemo, y ri achi re' c'o-vi c'a ruk'ij chiquivüch ri ruvinak israelitas.
2 Y pa jun ak'a', rija' xapon riq'uin ri Jesús y xbij chin: Nk'alajin-vi c'a que rat jun Maestro ri takon-pe roma ri Dios, roma ri milagros ri nye'abanala', xaxe c'a ri c'o Dios riq'uin ri ntiquer nbanun.
3 Y ri Jesús xbij c'a chin ri Nicodemo: Yin ketzij c'a ri ninbij chave: Ri achique c'a ri man nalüx tüj chic, man ntoc tüj pa ruk'a' ri Dios, xbij chin.
4 Pero ri Nicodemo xbij chin ri Jesús: ¿Ntiquer comi nalüx jun bey chic jun achi cachi'el yin, yin ri'j chic? ¿Y ntiquer comi que ri nte' nquiralaj jun bey chic? xbij.
5 Ri Jesús xbij c'a: Yin ketzij vi c'a ri ninbij chave: Ri c'ac'a' alaxic ri xinbij, jari' ri nban roma ri Lok'olüj Espíritu y ya'. Y ri man c'a nquic'uaj tüj ri jun c'ac'a' alaxic ri', man nye'oc tüj pa ruk'a' ri Dios.
6 Ri vinük c'a ri ruc'uan xaxe ri alaxic richin ri ruch'ulef, aj-ruch'ulef vi. Jac'a ri vinük ri ruc'uan chuka' ri alaxic richin ri Lok'olüj Espíritu, richin vi ri Lok'olüj Espíritu.
7 Y man tisatz c'a ac'u'x riq'uin ri ninbij chave, roma quiri' vi: Conojel c'a nc'atzin que nquic'uaj jun chic c'ac'a' alaxic.
8 Ri nye'uc'uan ri alaxic richin ri Lok'olüj Espíritu, njalatüj ri quic'aslen. Y ri Lok'olüj Espíritu ri njalon ri quic'aslen, man c'a tz'etetüj tüj. Xa cachi'el c'a ri cakik' ri ape' na nc'ulun-vi-pe. Roma xaxe navac'axaj, pero man c'a avetaman tüj ape' petenük-vi y man avetaman tüj chuka' ape' nbe-vi, xbij ri Jesús.
9 Y ri Nicodemo xuc'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Achique c'a rubanic ri'?
10 Ri Jesús xbij c'a chin: ¿Man avetaman tüj c'a achique rubanic re', y rat jun maestro chiquicojol ri kavinak israelitas?
11 Yin ja ri vetaman y nutz'eton ri nintzijoj, jac'a rix vinük man nijo' tüj ninimaj.
12 Rix man ninimaj tüj ri ninbij chive, y xa pari' cosas richin ri ruch'ulef. Y ja ta cala' nintzijoj ta chive ri achique ri ye richin chila' chicaj.
13 Ri chila' chicaj man jun chic c'a ri xapon tüj, xaxe c'a ri Jun kajnük-pe chila'. Xe rija' ri xapon. Xaxe ri Jun ri xalüx chi'icojol y chila' chicaj riq'uin ri Dios c'o-vi racho.
14 Y ojer-ojer can ri', tok ri Moisés xc'uje' pa tz'iran ruch'ulef, rija' xutic c'a jun che' nim rakün y xuya' jun ruvachbül cumütz pari'. Y cachi'el c'a xban chin ri ruvachbül ri cumütz chutza'n ri che' re', quiri' chuka' nc'atzin que nban chin ri Jun ri alaxnük chi'icojol.
15 Richin quiri' achique c'a vinük ri nitaken richin, man c'a napon tüj chupan ri camic ri richin chi jumul, xa nc'uje' ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
16 Ri Dios juis vi c'a njo'on. Xerujo' ri vinük ri yec'o chuvüch ronojel ruch'ulef, y romari' xutük c'a pe ri Ruc'ajol chere' chuvüch ri ruch'ulef. Rija' xaxe c'a jun Ruc'ajol c'o, pero xutük-pe richin que achique na c'a vinük ri nitaken richin, man c'a napon tüj chupan ri camic ri richin chi jumul, xa nc'uje' ruc'aslen ri man nq'uis tüj.
17 Roma ri Dios man xutük tüj pe ri Ruc'ajol chere' chuvüch ri ruch'ulef, richin que nbün-pe juzgar pa quivi' ri vinük y nuya-pe tüj ru-castigo richin chi jumul pa quivi'. Man quiri' tüj. Ri Dios xutük-pe ri Ruc'ajol, richin que nkurucolo-pe-ka chupan ri kamac.
18 Y achique vinük ri ntaken richin, man nka' tüj ru-castigo pari'. Jac'a ri vinük ri man ntaken tüj richin, ri ru-castigo richin chi jumul xa c'o chic c'a pari', roma xa man xutakej tüj rubi' ri junayin Ruc'ajol ri Dios.
19 Conojel vi c'a ri man nyetaken tüj, c'o chic ri ru-castigo pa quivi', roma ri Sük xka-pe chuvüch ri ruch'ulef, pero rije' xa más xcajo' ri k'eku'n que chuvüch ri Sük, roma rije' xe vi c'a ri itzel tak nojibül ri nyequibanala'.
20 Y conojel c'a ri nyebanun ri itzel tak nojibül, man nka-pe tüj c'a ri Sük chiquivüch, ni man chuka' nyejel tüj apu riq'uin, roma ri Sük re' nbün c'a que nyebek'alajin-pe ronojel ri itzel tak quinojibül ri nyetajin chubanic.
21 Jac'a ri vinük ri nyequibanala' nojibül richin ri ketzij, nyebe-vi-apu chupan ri Sük, richin nyek'alajin que nyetiquer nquibün quiri' roma jun quibanun riq'uin ri Dios.
22 Y tok banatajnük chic c'a ronojel re', ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' xbe pa ruch'ulef Judea, y chiri' xebec'uje-vi. Y xetapon c'a vinük chiri' richin xeban-e bautizar.
23 Chupan c'a chuka' ri tiempo ri', ri Juan Bautista c'o c'a chiri' pan Enón, ri c'o-apu chunakaj ri tinamit rubini'an Salim. Rija' chiri' c'a nyerubün-vi bautizar ri vinük, roma chupan ri lugar ri' jabel ya' c'o. Ri vinük nye'apon c'a riq'uin richin nyeban-e bautizar.
24 Chupan ri tiempo ri' ri Juan man jani tüj c'a xtz'apis pa cárcel.
25 Y yec'o ruvinak israelitas ri xquibila' chiquivüch quiq'uin ri rachibila' ri Juan pari' ri achique bautismo ri más utz.
26 Xepu'u c'a ri achibila' ri' xebe c'a riq'uin ri Juan y xbequibij chin: Maestro, xquibij c'a, ri Jun ri xapon aviq'uin lojc'an chic ruchi-ya' Jordán, ri xabij que ja rija' ri nak'alajrisaj, xa conojel chic ri vinük nye'apon riq'uin richin que querubana' bautizar.
27 Ri Juan xbij c'a cheque ri rachibila': Ja ri Dios nbin achique ri nc'uje' ruk'ij.
28 Y rix mismo nyixtiquer nyixbin achique ri nubin yin, que xa man ja tüj yin ri Cristo. Yin xaxe nubin que xintak-pe richin que ninchojmirsaj ri ape' nka-pe rija'.
29 Yin xtz'aküt c'a ri quicot pa vánima vocomi, riq'uin ri xinvac'axaj que juis ye q'uiy vinük nye'apon riq'uin ri Jesús. Ninc'ulachij c'a ri nuc'ulachij jun ala' rachibil ri ala' c'a ruc'ulubic, roma ri jun ri' nquicot que nyerac'axaj ri juc'ulaj nyetzijon y quic'uan chic qui'. Retaman c'a que ri xtün c'o chic apu riq'uin ri rachijil.
30 Xe c'a ri Jesús ri c'uluman que nnimür ruk'ij, jac'a yin más utz que nquich'utinür-ka.
31 Ri Jun ri petenük chicaj, jari' ri más nim que chikavüch konojel roj vinük. Roma roj vinük, ri vit kana'oj xe oc chere' chuvüch ri ruch'ulef nq'uis-vi-ka. Xe oc ri' ri nkutiquer nkatzijoj. Jac'a ri Jun ri kajnük-pe chila' chicaj, man cachi'el tüj oc roj, roma rija' c'o c'a pari' ronojel.
32 Ri Jun c'a ri petenük chila' chicaj, ja ri rac'axan-pe y rutz'eton can, jari' ri nberuk'alajrisaj-ka cheke. Pero ri vinük man ncajo' tüj nquic'ul ri nuk'alajrisaj rija'.
33 Y ri vinük c'a ri nuniman ri nuk'alajrisaj ri Jun ri petenük chila' chicaj, nuk'alajrisaj c'a que ri Dios ketzij vi.

San Juan 3:1-33 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

1 Y c'o jun achi chiquicojol ri fariseos ri rubinan Nicodemo, y ri achi re' can c'o-wi ruk'ij chiquiwech ri winak israelitas.
2 Raja' xapon riq'uin ri Jesús jun nok'ok'a' y xu'ij che: Can keta'n-wi chi jat jun Maestro ri takon-pe roma ri Dios; roma ri milagros ri ye'aben, xe jun ri c'o Dios riq'uin nitiquier nibano quiere', xcha'.
3 Y ri Jesús xu'ij che ri Nicodemo: Can ketzij ri nin-ij chawe: Ri winak ri man xtalex ta chic jun mej (bey), man xtitiquier ta xtoc quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, xcha' che.
4 Pero ri Nicodemo xu'ij che ri Jesús: ¿Can nitiquier como nalex chic jun mej (bey) jun achi ri'j chic? ¿Y can nitiquier como ri rute' nralaj chic jun mej (bey)? xcha'.
5 Ri Jesús xu'ij: Can ketzij ri nin-ij chawe: Ri c'ac'ac' alaxnic ri xinnataj, jari' ri ni'an roma ri Espíritu Santo y ya'. Y ri man xquie'alex ta chic jun mej (bey), can man xquie'oc ta quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios.
6 Ri winak ri ye'alex chech-ulef, can aj-rech-ulef-wi. Pero ri winak ri ye'alex chic jun mej (bey) roma ri Espíritu Santo, can je richi-wi ri Espíritu Santo.
7 Y man tisatz ano'j (tisach ac'u'x) roma ri xin-ij chawe, roma can quiri-wi: Can nic'atzin chi conojel ye'alex chic jun mej (bey).
8 Ri ye'alex chic jun mej (bey) roma ri Espíritu Santo, nijalataj ri quic'aslen. Ri Espíritu Santo man nitz'et ta, xa can anche'l ri quiek'ik' ri xabachi' (xama'anchi') nipe-wi; xe nac'oxaj, pero man aweta'n ta anchi' petenak-wi y man aweta'n ta chuka' anchi' nibe-wi, xcha' ri Jesús.
9 Y ri Nicodemo xuc'utuj che ri Jesús: ¿Anchique c'a modo ri'?
10 Ri Jesús xu'ij che: ¿Man aweta'n ta anchique modo re', y can jat jun maestro chiquicojol ri israelitas?
11 Ren nintzijoj ri weta'n y ri nutz'eton, pero ret y ri winak man nijo' ta ninimaj.
12 Rix man ninimaj ta ri nin-ij chiwe, y ren xa chiquij ex ri yebanataj we' chech-ulef yich'o'n-wi, y xa ta yich'o'n chiquij ri yebanataj chicaj chiwe, can manak-wi xquininimaj, roma xa chi chila' chicaj.
13 Y chicaj man jun aponinak, xa can xe ri Jun ri kajinak-pe chicaj. Can xe raja' ri aponinak. Xa can xe ri Jun ri xalex chi'icojol y chicaj riq'uin ri Dios c'o-wi rocho.
14 Y ojer can ri', cuando ri Moisés xc'ue' pa tz'iran rech-ulef, raja' xutic jun che' nim rakan y xuya' jun ruwachibel cumetz parui'. Y anche'l x-an che ri ruwachibel ri cumetz chutza'n ri che' ri', can quiri' chuka' nic'atzin chi ni'an che ri Jun ri kajinak-pe chicaj y xalex chi'icojol.
15 Chi quiri' anchique winak ri xtiniman richi, man xticom ta chi ronojel tiempo, xa can xtic'ue' ruc'aslen chi ronojel tiempo.
16 Ri Dios can yalan-wi yerojo' ri winak ri jec'o chech-ulef, romari' xutak-pe ri Ralc'ual we' chech-ulef. Más que raja' can xe ri' ri Ralc'ual c'o, can xutak-pe, chi quiri' xabachique (xama'anchique) winak ri xtiniman richi, man xticom ta chi ronojel tiempo, xa can xtic'ue' ruc'aslen chi ronojel tiempo.
17 Ri Dios man xutak ta pe ri Ralc'ual we' chech-ulef chi yeru'on juzgar ri winak y yeru'on castigar. Ri Dios xutak-pe ri Ralc'ual chi jojrucolo-ka chech kamac.
18 Ri winak ri xquieniman richi, man xtika ta ri castigo pa quiwi'. Pero ri winak ri man xquieniman ta richi, ri castigo ri nuya' ri Dios can c'o chic pa quiwi', roma man xquijo' ta xquinimaj ri Ralc'ual ri Dios.
19 Can conojel-wi ri man yeniman ta richi, c'o chic ri castigo pa quiwi'; roma ri Sakil can xoka-wi chech-ulef, pero reje' xa más xquijo' ri k'eku'm chech ri Sakil, roma reje' can xe ri itzel tak ex ri niquijo' niqui'en.
20 Y conojel ri yebano ri itzel tak no'j (na'oj), ri Sakil can man nika ta chiquiwech, can man niquijo' ta ye'apon-apo chupa, roma ri Sakil nu'on chi yebek'alajin-pe ronojel ri itzel tak no'j (na'oj) ri yequi'en.
21 Pero ri winak ri can yequi'en-wi ri ketzij, can ye'apon-apo chupa ri Sakil chi nik'alajin chi niqui'en anche'l nrojo' ri Dios.
22 C'ajari' ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa Judea, y chiri' xebec'ue-wi. Y xe'apon ri winak chiri' chi xe'an bautizar.
23 Chupa chuka' ri tiempo ri', ri Juan Bautista c'o chiri' pa Enón, ri c'o-apo chunakaj ri tenemit rubinan Salim. Raja' chiri' yeru'on-wi bautizar ri winak, roma chupa ri lugar ri' q'uiy ya' c'o. Ri winak ye'apon riq'uin chi ye'an-e bautizar.
24 Chupa ri tiempo ri' ri Juan c'a man jani titz'apis pa cárcel.
25 Y jec'o israelitas ri xquitz'om-qui' riq'uin tzij quiq'uin ri ru-discípulos ri Juan chirij ri anchique ri bautismo ri más utz.
26 Xepe ri discípulos ri' xebe-apo riq'uin ri Juan y xbequi'ij che: Maestro, xecha'. Ri Jun ri xapon awiq'uin ri juc'an chic ruchi-ya' Jordán, ri xa'ij chi ja raja' ri nak'alajij, xa can conojel chic ri winak ye'apon riq'uin chi yeru'on bautizar.
27 Y ri Juan xu'ij chique ri ru-discípulos: Ja ri Dios xti'in ancu'x (anchique) xtic'ue' más ruk'ij.
28 Y rix mismo jixtiquier jix-in ri nu'in ren, que man ja' ta ren ri Cristo. Ren xe nu'in chi xitak-pe chi ninchojmirisaj ri anchi' xtoka-wi raja'.
29 Ren can yalan niquicot ri wánima cami, roma ri xinc'oxaj chi je q'uiy winak ye'apon riq'uin ri Jesucristo. Nin-en anche'l nu'on ri jun ala', ri ala' ri' c'o jun ru-amigo xc'ule' y niquicot roma yeruc'oxaj ri ala' y ri xten junan yetzijon y quic'uan chic qui'. Can reta'n chi ri xten c'o chic apo riq'uin ri rachijil, quiri' yiquicot ren riq'uin ri Cristo.
30 Can xe ri Jesucristo ri nic'atzin chi k'ij-k'ij ninimer más ruk'ij, pero ren utz chi k'ij-k'ij más co'l nin-en-ka, xcha' ri Juan.
31 Ri Jun ri petenak chicaj, jari' ri más c'o ruk'ij que konojel roj winak. Roma kano'j (kana'oj) roj winak, can xe we' chech-ulef niq'uis-wi-ka. Can xe ri c'o chech-ulef ri jojtiquier nakatzijoj. Pero ri Jun ri kajinak-pe chicaj, man anche'l ta oc roj, roma raja' can c'o parui' ronojel.
32 Ri Jun ri petenak chicaj, can ja ri ruc'oxan-pe y rutz'eton-pe, jari' ri noruk'alajij-ka chake. Pero ri winak man niquijo' ta niquinimaj ri nuk'alajij raja'.
33 Pero ri winak ri can niquinimaj ri nuk'alajij ri Jun ri petenak chicaj, can niquik'alajij chi ri Dios can ketzij-wi.
San Juan 3 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 3:1-33 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

1 Y cꞌo jun ache chiquicajol ri fariseos ri rubꞌinan Nicodemo, y ri ache reꞌ jun principal chiquivach ri vinak israelitas.
2 Jajaꞌ xalka riqꞌuin ri Jesús jun nocokꞌaꞌ y xuꞌej cha: Rabí, kataꞌn chi at jun Maestro ri at-takuon-pa ruma ri Dios; ruma man jun nitiquir nibꞌano ri milagros ri incheꞌl naꞌan atreꞌ, xa manak ri Dios riqꞌuin, xchaꞌ.
3 Y ri Jesús xuꞌej cha ri Nicodemo: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chava, chi xa jun man xtalax ta chic jun bꞌay, man xtuoc ta chupan ri ru-reino ri Dios, xchaꞌ cha.
4 Pero ri Nicodemo xuꞌej cha ri Jesús: ¿Cꞌo came cheꞌl nalax chic jun bꞌay jun ache ri qꞌuiy chic rujunaꞌ? ¿Cꞌo came cheꞌl ntuoc chic chupan ri rutieꞌ y nalax chic jun bꞌay? xchaꞌ.
5 Ri Jesús xuꞌej: Can ketzij, ketzij ri niꞌej chava, chi xa jun man xtalax ta riqꞌuin yaꞌ y riqꞌuin ri Espíritu Santo, man xtuoc ta chupan ri ru-reino ri Dios.
6 Ri nalax choch-ulief, can richin ri roch-ulief. Pero ri nalax riqꞌuin ri Espíritu Santo, can richin ri Espíritu Santo.
7 Man cachapataj ruma ri xinꞌej chava: Chi nicꞌatzin chi ncatalax chic jun bꞌay.
8 Ri cakꞌiekꞌ chica-na lugar nipa-ve y navaxaj, pero man avataꞌn ta pacheꞌ patanak-ve y man avataꞌn ta jeꞌ pacheꞌ niꞌa-ve. Quireꞌ mismo nibꞌanataj quiqꞌuin ri ncaꞌlax riqꞌuin ri Espíritu Santo, xchaꞌ ri Jesús.
9 Y ri Nicodemo xucꞌutuj cha ri Jesús: ¿Chica cꞌa modo nibꞌanataj reꞌ?
10 Ri Jesús xuꞌej cha: ¿At jun maestro chiquicajol ri israelitas, y man avataꞌn ta?
11 Inreꞌ can ketzij, ketzij ri niꞌej chava, chi ri nitzijuoj ja ri vataꞌn y ri nutzꞌatuon, pero atreꞌ y ri vinak man ntivajoꞌ ta ntinimaj.
12 Ixreꞌ man ntinimaj ta ri niꞌej chiva, y xa chiquij kax ri ncaꞌbꞌanataj vaveꞌ choch-ulief nquichꞌo-ve. ¿Chica modo xtinimaj xa ta nquichꞌoꞌ chiva chiquij ri kax richin ri chicaj?
13 Y chicaj man jun bꞌanak, xa joꞌc ri Jun ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol y can riqꞌuin ri Dios cꞌo-ve.
14 Y incheꞌl xuꞌon ri Moisés ojier can antok xcꞌujieꞌ pa desierto, xutic jun chieꞌ nem rakan y xuyaꞌ jun cumatz paroꞌ ri bꞌanun cha bronce, quireꞌ mismo nicꞌatzin niꞌan cha ri Jun ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol.
15 Chi quireꞌ chica-na ri xtiniman richin, man niꞌa ta chupan ri sufrimiento ri man niqꞌuis ta, xa can xticꞌujieꞌ riqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
16 Ri Dios can altíra ncaꞌrajoꞌ ri vinak ri icꞌo choch-ulief, rumareꞌ xutak-pa ri único Rucꞌajuol vaveꞌ choch-ulief, chi quireꞌ chica-na vinak ri xtiniman richin, man xtiꞌa ta chupan ri sufrimiento ri man niqꞌuis ta, xa can xticꞌujieꞌ riqꞌuin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
17 Ruma ri Dios man xutak ta pa ri Rucꞌajuol vaveꞌ choch-ulief chi ncaꞌruꞌon condenar ri vinak. Ri Dios xutak-pa ri Rucꞌajuol chi ncaꞌrucol ri vinak.
18 Ri xtiniman richin, man xtiꞌan ta condenar. Pero ri man xtiniman ta richin, can ya bꞌanun chic condenar, ruma man xunimaj ta ri único Rucꞌajuol ri Dios.
19 Ri Dios ncaꞌruꞌon condenar ri vinak; ruma ri Sakil xalka choch-ulief, pero ri vinak más xcajoꞌ ri kꞌakuꞌn choch ri Sakil, ruma ijejeꞌ joꞌc ri itziel tak kax ri nicajoꞌ niquiꞌan.
20 Y quinojiel ri ncaꞌbꞌano ri itziel tak kax, man nika ta chiquivach ri Sakil, ni man ncaꞌpa ta chupan, ruma ri Sakil nuꞌon chi ncaꞌbꞌakꞌalajin-pa nojiel ri itziel tak kax ri ncaꞌquiꞌan.
21 Pero ri vinak ri niquiꞌan ri ketzij, can ncaꞌpa chupan ri Sakil chi nikꞌalajin chi niquiꞌan incheꞌl nrajoꞌ ri Dios.
22 Después reꞌ, ri Jesús y ri ru-discípulos xaꞌa Judea, y chireꞌ xaꞌbꞌacꞌujie-ve. Y xaꞌlka ri vinak chireꞌ chi xaꞌan bautizar.
23 Chupan jeꞌ ri tiempo reꞌ, ri Juan el Bautista cꞌo chireꞌ Enón, ri cꞌo cierca ri tanamet Salim. Jajaꞌ chireꞌ ncaꞌruꞌon-ve bautizar ri vinak, ruma chupan ri lugar reꞌ qꞌuiy yaꞌ cꞌo. Ri vinak ncaꞌlka riqꞌuin chi ncaꞌan-el bautizar.
24 Chupan ri tiempo reꞌ ri Juan el Bautista cꞌa majaꞌ titzꞌapes pa cárcel.
25 Y icꞌo israelitas ri xquitzꞌom-quiꞌ chi tzij quiqꞌuin ri ru-discípulos ri Juan chirij ri chica bautismo ri más otz.
26 Xaꞌpa ri discípulos reꞌ riqꞌuin ri Juan y xquiꞌej cha: Rabí, ri Jun ri xalka aviqꞌuin ri jucꞌan chic ruchiꞌ ri río Jordán, ri xaꞌej chi jajaꞌ ri natzijuoj, ncaꞌruꞌon bautizar ri vinak y quinojiel chic ri vinak ncaꞌlka riqꞌuin.
27 Y ri Juan xuꞌej chica ri ru-discípulos: Man jun nicovin nuꞌon jun kax, xa man ja ta ri Dios yaꞌyuon-pa cha.
28 Y ixreꞌ mismo ivaxan ri nuꞌeꞌn inreꞌ, chi man inreꞌ ta ri Cristo. Inreꞌ joꞌc nuꞌeꞌn chi xitak-pa naꞌay choch jajaꞌ.
29 Niꞌan incheꞌl nuꞌon jun alaꞌ, ri cꞌo jun ru-amigo ri xcꞌulieꞌ y niquicuot ruma ncaꞌraꞌxaj ri ache y ri ixok ncaꞌtzijuon. Can rataꞌn chi ri ixok cꞌo chic riqꞌuin ri rachajil, quireꞌ nquiquicuot inreꞌ riqꞌuin ri Cristo.
30 Can ja ri Jesucristo ri nicꞌatzin chi kꞌij-kꞌij ninimar más rukꞌij, pero inreꞌ otz chi kꞌij-kꞌij más coꞌl niꞌan-ka, xchaꞌ ri Juan.
31 Ri Jun ri patanak chicaj, jareꞌ ri cꞌo pa kaveꞌ konojiel. Ri cꞌo choch-ulief joꞌc ri cꞌo choch-ulief ri nitiquir nuꞌej. Pero ri Jun ri kajnak-pa chicaj cꞌo paroꞌ nojiel.
32 Ri Jun ri patanak chicaj, ja ri raxan-pa y rutzꞌatuon-pa, jareꞌ ri nalrutzijuoj-ka chika. Pero ri vinak man nicajoꞌ ta niquinimaj ri nutzijuoj jajaꞌ.
33 Pero ri vinak ri niquinimaj ri nutzijuoj ri Jun ri patanak chicaj, can niquiꞌej chi ri Dios can ketzij-ve.

San Juan 3:1-33 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

1 Y c'o c'a jun achi chiquicojol ri fariseos ri Nicodemo rubi', y ri achi ri' c'o c'a ruk'ij chiquicojol ri rech aj Israel.
2 Y pa jun chak'a', riya' xapon c'a riq'ui ri Jesús y xubij chare: Can nik'alajin wi c'a chi yit jun Tijonel ri yit takon pe ruma ri Dios, ruma ri milagros ri ye'abanala', xaxu (xaxe wi) c'a ri c'o Dios riq'ui ri nicowin nibano quere', xcha'.
3 Y ri Jesús xubij c'a chare ri Nicodemo: Riyin can kitzij c'a re nbij chawe: Ri achique c'a ri ma xtalex ta chic jun bey, ma xtoc ta pa rajawaren ri Dios, xcha' chare.
4 Pero ri Nicodemo xubij chare ri Jesús: ¿La can nicowin cami nalex chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? ¿Y can nicowin cami jun te'ej nralaj chic jun bey jun achi ri xa ri'j chic? xcha'.
5 Ri Jesús xubij c'a: Kas kitzij wi c'a re nbij chawe: Ri ma xtalex ta ruma ri Lok'olaj Espíritu y ruma ya', ma xtoc ta pa rajawaren ri Dios.
6 Ri winek ri xaxu (xaxe wi) alaxnek riq'ui ri ruch'acul, can aj ruwach'ulef wi. Yac'a ri winek ri xalex ruma ri Lok'olaj Espíritu, can riche (rixin) wi ri Lok'olaj Espíritu.
7 Y man c'a tisach ta ac'u'x riq'ui re xinbij chawe, ruma can queri' wi: Can rajawaxic wi chi yatalex chic jun bey.
8 Ri ye'uc'uan ri alaxic riche (rixin) ri Lok'olaj Espíritu, nijalatej ri quic'aslen. Ri Lok'olaj Espíritu man c'a tz'etetel ta, xa can achi'el c'a ri cak'ik' ri xabacuchi (xabachique) nbec'ulun wi pe. Ruma xaxu (xaxe wi) nawac'axaj, pero man c'a awetaman ta acuchi (achique) petenak wi y ma awetaman ta chuka' acuchi (achique) nibe wi, xcha' ri Jesús.
9 Y ri Nicodemo xuc'utuj c'a chare ri Jesús: ¿Achique c'a rubanic ri'? xcha'.
10 Ri Jesús xubij c'a chare: ¿La ma awetaman ta c'a achique rubanic re', y can yit jun tijonel chiquicojol ri kech aj Israel?
11 Kitzij nbij chawe: Ya ri wetaman y ri ntz'eton riyin ri ntzijoj, yac'a riyix ma niwajo' ta ninimaj.
12 Wi riyix ma ninimaj ta re nbij chiwe, y xa cosas riche (rixin) ri ruwach'ulef, ¿achique ta c'a modo xtinimaj, wi ntzijoj chiwe ri cosas ri ye riche (rixin) chila' chicaj?
13 Majun chic c'a jun ri aponak ta chila' chicaj, xa can xu (xe wi) c'a ri C'ajolaxel kajnek pe chila' chicaj. Ri C'ajolaxel ri xalex chicojol ri can c'o wi chila' chicaj riq'ui ri Dios.
14 Y ojer ojer ca ri', tek ri Moisés xc'oje' ri pa jun desierto, riya' xutic c'a jun che' y xuya' anej ruwachbel jun cumatz chutza'n. Y achi'el c'a xban chare ri ruwachbel ri cumatz ri', can queri' chuka' nic'atzin chi niban chare ri C'ajolaxel ri xalex chicojol.
15 Riche (rixin) chi queri' xabachique c'a winek ri xtiniman ri C'ajolaxel, ma xtibe ta pa tijoj pokonal, xa can xtic'oje' ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
16 Ri Dios can sibilaj yerajo' ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef, y rumari' xutek c'a pe ri Ruc'ajol wawe' chuwech re ruwach'ulef. Riya' xaxu (xaxe wi) c'a jun Ruc'ajol c'o, pero xutek pe riche (rixin) chi xabachique c'a winek ri xtiniman riche (rixin), ma xtibe ta pa tijoj pokonal, xa can xtic'oje' c'a ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
17 Ruma chi ri Dios ma xutek ta pe ri Ruc'ajol wawe' chuwech re ruwach'ulef riche (rixin) chi noruk'ata' tzij pa quiwi' ri winek y noruya' ta ruc'ayewal pa quiwi'. Ma que ta ri'. Ri Dios xutek pe ri Ruc'ajol, riche (rixin) chi yecolotej ri winek chupan ri mac.
18 Y achique winek ri xtiniman ri C'ajolaxel, ma xtika ta ruc'ayewal pa ruwi'. Yac'a ri winek ri ma xtiniman ta riche (rixin), ri ruc'ayewal riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek c'o chic riche (rixin) chi nika pa ruwi', ruma xa can ma xunimaj ta rubi' ri Ruc'ajol ri Dios, y ri Dios xaxu (xaxe wi) jun Ruc'ajol ri c'o.
19 Y quinojel c'a ri ma yeniman ta, can c'o chic riche (rixin) chi nika ri ruc'ayewal pa quiwi'; ruma ri Sakil can xoka wi chuwech re ruwach'ulef, pero riye' xa más xcajo' ri k'eku'm que chuwech ri Sakil, ruma riye' can xu (xe wi) c'a ri etzelal ri yequibanala'.
20 Y quinojel c'a ri yebano ri etzelal, man c'a nika ta chiquiwech ri Sakil, ni ma ye'apon ta chuka' riq'ui ri Sakil; ruma re Sakil re' nuben c'a chi yebek'alajin pe ronojel ri etzelal ri yetajin chubanic.
21 Yac'a ri winek ri can yequibanala' ri kitzij, can yebe chupan ri Sakil, riche (rixin) chi yek'alajin jabel chi yecowin niquiben ri nrajo' ri Dios, ruma xa jun chic quibanon riq'ui Riya'.
22 Y tek banatajnek chic c'a ronojel ri', ri Jesús ye rachibilan ri rudiscípulos xbe pa Judea, y chiri' xebec'oje' wi. Y xe'apon c'a winek chiri' riche (rixin) chi yeban el bautizar.
23 Chupan c'a chuka' ri tiempo ri', ri Juan ri Bautista c'o c'a ri chiri' pa Enón, ri c'o chunakajal ri tinamit Salim. Riya' chiri' c'a yeruben wi bautizar ri winek, ruma chupan ri lugar ri' jabel ya' c'o y ri winek ye'apon c'a riq'ui riche (rixin) chi yeban el bautizar.
24 Chupan ri tiempo ri' ri Juan c'a ma jane c'a titz'apix ta pa cárcel.
25 Y yec'o israelitas ri xquibila' chiquiwech quiq'ui ri rudiscípulos ri Juan chrij ri achique chi bautismo ri más utz.
26 Xepe c'a ri discípulos ri' xebe c'a riq'ui ri Juan y xbequibij chare: Tijonel, ri achi ri Jesús rubi' ri xapon awuq'ui ri juc'an chic ruchi' ya' Jordán, ri xabij chi ya Riya' ri takon pe ruma ri Dios, wacami xa can quinojel chic ri winek ye'apon riq'ui Riya' riche (rixin) chi yeruben el bautizar, xecha'.
27 Ri Juan xubij c'a chique ri rudiscípulos: Majun jun winek nicowin nuben jun samaj queri', wi xa ma ya ta ri Dios yayon pe chare chi nuben queri'.
28 Y riyix mismo iwac'axan achique ri nbin riyin, chi xa ma yin ta riyin ri Cristo, riyin xa yin jun tako'n ri xitak pe nabey chuwech Riya'.
29 Achi'el tek jun c'ajol ri xc'ule' can yetzijon chic c'a riq'ui ri k'opoj ri xoc rixjayil y ri ramigo ri c'ajol can niquicot c'a tek yerac'axaj chi ri c'ajol y ri k'opoj ri xec'ule' yetzijon chiquiwech. Quec'ari' riyin can niquicot ri wánima wacami, ruma xinwac'axaj chi sibilaj ye q'uiy winek ri ye'apon chic riq'ui ri Jesucristo.
30 Ya ri Jesucristo ri ruc'amon (takal chrij) chi ninimirisex ruk'ij, yac'a riyin más utz chi yich'utiner ka.
31 Ri C'ajolaxel ri petenak chila' chicaj yac'ari' ri c'o pa kawi' konojel. Ri ye aj ruwach'ulef xaxu (xaxe wi) riche (rixin) re ruwach'ulef ri yecowin niquitzijoj, ruma xaxu (xaxe wi) ri' quetaman y ma quetaman ta riche (rixin) ri chicaj. Yac'a ri C'ajolaxel ri kajnek pe chila' chicaj, can ya riche (rixin) ri chicaj ri nutzijoj, ruma Riya' c'o pa ruwi' ronojel.
32 Ri C'ajolaxel c'a ri petenak chila' chicaj, can ya c'a ri rac'axan pe y rutz'eton ca, yari' ri noruk'alajsaj ka chake. Pero ri winek ma nicajo' ta c'a niquic'ul ri nuk'alajsaj Riya'.
33 Y ri winek ri niniman ri nuk'alajsaj ri C'ajolaxel ri petenak chila' chicaj, can nuk'alajsaj c'a chi ri Dios can kitzij wi.

Juan 3:1-33 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

1 Y c'o jun ache chiquicojol re fariseos rubini'an Nicodemo, y re ache re' can c'o-va ruk'ij chakavach yoj re yoj israelitas.
2 Y pa jun tok'ok'a', reja' xapon riq'uin re Jesús y xubij cha: Can k'alaj-va che yat jun Maestro re takom-pa roma re Dios, roma re milagros re ya'banala', xaxe re c'o Dios riq'uin re nitiquir nibano.
3 Y re Jesús xubij cha re Nicodemo: Yen can katzij nimbij chava: Re anchique re man xtalax-ta chic jun bey, man xtoc-ta pa ruk'a' re Dios, xcha' cha.
4 Pero re Nicodemo xubij cha re Jesús: Jun ache re'j chic, manak modo nalax chic jun bey. Roma re rute' manak modo nralaj chic jun bey, xcha'.
5 Re Jesús xubij: Yen can katzij-va nimbij chava: Re c'ac'a alaxbal re xinataj, jare' re niban roma ya' y re Espíritu Santo. Y re man xtiquiban-ta re jun c'ac'a alaxbal re', man xque'oc-ta pa ruk'a' re Dios.
6 Re vinak re ruc'uan xaxe re alaxbal chin re ruch'ulef, can chin-va re ruch'ulef. Jac'a re vinak re ruc'uan re alaxbal chin re Espíritu Santo, can chin-va re Espíritu Santo.
7 Y man tisatz ac'o'x riq'uin re nimbij chava, roma can quire-va: Conojel nic'atzin che niquic'uaj jun chic c'ac'a alaxbal.
8 Re ye'c'uan re alaxbal chin re Espíritu Santo, nijalataj re quic'aslen. Y ja re Espíritu Santo re nijalo re quic'aslen, y re' man c'a natz'at-ta. Xa can ancha'l re cak'ik' re xabanche' ne'c'ulun-va-pa. Roma xaxe nac'axaj, pero man ataman-ta anche' pitinak-va y man ataman-ta chuka' anche' nibo-va, xcha' re Jesús.
9 Y re Nicodemo xuc'utuj cha re Jesús: ¿Andex c'a rubanic re'?
10 Re Jesús xubij cha: ¿Man ataman-ta andex rubanic re' y can yat jun maestro chiquicojol re kavinak israelitas?
11 Can katzij nimbij chava: Yen ja re ntaman y ntz'eton jare' re nintzijoj, jac'a yex re yix vinak man nijo-ta ninimaj.
12 Yex man ninimaj-ta re cosas chin re ruch'ulef re nintzijoj chiva, c'alapa' xe-ta nintzijoj chiva re cosas chin chila' chicaj.
13 Re chila' chicaj man jun re aponak-ta, xa can xe re Jun re kejnak-pa chila'. Can xe reja' re aponak. Xaxe re Jun re xalax chi'icojol y chila' chicaj riq'uin re Dios pitinak-va.
14 Y ajuer can tak re Moisés xc'ue' chupan re jun lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, reja' xutic jun che' nem rakan y xuya' jun ru-imagen cumatz pa rue'. Y ancha'l xban cha re ru-imagen re cumatz pa rue' re che' re', quire' chuka' nic'atzin che niban cha re Jun re alaxnak chi'icojol.
15 Chin quire' anchique vinak re xtiniman richin, man c'a xtapon-ta chupan re camic chin jumul, xa xtic'ue' ruc'aslen re man niq'uis-ta.
16 Re Dios camas ye'rajo' re vinak re jec'o chach re ruch'ulef, y mare' xutak-pa re Ruc'ajol vova' chach re ruch'ulef. Astapa' reja' xe jun Ruc'ajol c'o, pero xutak-pa chin che xabanchique vinak re xtiniman richin, man xtapon-ta chupan re camic chin jumul, xa xtic'ue' ruc'aslen re man niq'uis-ta.
17 Roma re Dios man xutak-ta-pa re Ruc'ajol vova' chach re ruch'ulef, chin che nuya' re castigo chin jumul pa quive' re vinak. Re Dios xutak-pa re Ruc'ajol, chin che ye'rucol re vinak chach re quimac.
18 Y anchique vinak xtiniman richin, man xtika-ta re castigo pa rue'. Jac'a re vinak re man xtiniman-ta richin, re castigo chin nojel tiempo xa c'o chic pa rue', roma xa man xunimaj-ta re único Ruc'ajol re Dios.
19 Conojel re man ye'niman-ta, c'o chic re castigo pa quive', roma re sakil can xbeka-va chach re ruch'ulef, pero reje' xa más xquijo' re k'oko'm que chach re sakil, roma reje' can xe-va re itzel tak banabal re ye'quibanala'.
20 Y conojel re ye'bano re itzel tak banabal, man nika-ta re sakil chiquivach, ni xe-ta chuka' ye'jelon-apo riq'uin, roma re sakil re' nuban che ye'bek'alajim-pa ronojel re itzel tak quibanabal re ye'tajin chubanic.
21 Jac'a re vinak re can ye'quibanala' re otz tak banabal ancha'l re nrajo' re Dios, can ye'bo-va-apo chupan re sakil, chin jabal ye'k'alajin che ye'tiquir niquiban quire'. Roma je rajc'ual chic re Dios.
22 Y tak k'axnak chic ronojel re', re Jesús y yoj re yoj ru-discípulos xojba pa Judea, y chire' xojec'ue-va. Y xe'bapon vinak re aj-chire' chin xe'ban-a bautizar.
23 Chupan chuka' re tiempo re', re Juan Bautista c'o chire' pan Enón re c'o-apo chunakaj re tenemit rubini'an Salim. Reja' chire' ye'ruban-va bautizar re vinak, roma chupan re lugar re' q'uiy ya' c'o. Re vinak ye'bapon riq'uin chin ye'ban-a bautizar.
24 Chupan re tiempo re' re Juan c'amaje-na tiya' pa cárcel, mare' c'a nuban bautizar.
25 Y jec'o kavinak israelitas re xquibila' chiquivach quiq'uin re ye'tzekelben chin re Juan chij re andex che bautismo re más otz.
26 Xe'pa re ye'tzekelben re Juan xe'ba riq'uin y xbequibij cha: Maestro, xe'cha'. Re Jun re xapon aviq'uin re juc'an chic-apo ruchi-ya' Jordán, re xabij che ja reja' re natzijoj rube', xa conojel re vinak ye'bapon riq'uin chin che ye'ruban bautizar.
27 Re Juan xubij chique re ye'tzekelben richin: Ja re Dios xtibin anchique re xtic'ue' ruk'ij.
28 Y yex mismo yixtiquir yixbin andex re nbin yen, che xa mana-ta yen re Cristo re bin che nitak-pa roma re Dios. Yen xaxe nbin che xintak-pa chin che ne'nya' rutzijol re anche' xte'ka-va reja'.
29 Yen camas niqui'cot re vánma vocame, roma xinc'axaj che camas je q'uiy vinak ye'bapon riq'uin re Jesucristo, can ancha'l nibanataj riq'uin jun ala' re ru-amigo jun chic ala' re c'a ba' tic'ule-va, mare' re ru-amigo niqui'cot che ye'ruc'axaj re je ca'e' ye'tzijon y quic'uan chic-qui'. Can rutaman che re xtan c'o chic-apo riq'uin re ruchijil.
30 Can xe-va re Jesucristo re ruc'amon che c'o más ruk'ij, jac'a yen más otz che manak nuk'ij.
31 Re Jun re kejnak-pa chila' chicaj, jare' re más nem ruk'ij que chakavach konojel yoj re yoj vinak. Roma yoj re yoj vinak, re kana'oj can xe-oc re vova' chach re ruch'ulef niq'uis-va-ka. Can xe-oc re' re yojtiquir nakatzijoj. Jac'a re Jun re kejnak-pa chila' chicaj, man ancha'l-ta-oc yoj, roma reja' can c'o pa rue' ronojel.
32 Re Jun re kejnak-pa chila' chicaj can jac'a re ruc'axam-pa y re rutz'eton can, jare' re no'rsekresaj-ka chakavach. Pero re vinak man niquijo-ta niquic'ul re no'rsekresaj-ka chakavach.
33 Y re vinak re nunimaj re no'rsekresaj-ka re Jun re kejnak-pa chila' chicaj, can nunimaj che re rubin can re Dios can katzij-va.