Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 2:3-21 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 2:3-21 in GT:cak:Kaqchikel

3 Y chiri' pa c'ulubic, xa xq'uis ri vino, y ri rute' ri Jesús quire' xu'ij che: Xq'uis ri qui-vino, xcha' che.
4 Jac'a ri Jesús xu'ij: Nte', ¿achique roma chuve yin na'ij-vi ri'? Roma ri hora vichin yin man jani tuka, xcha' rija'.
5 Jac'ari' quire' xu'ij ri rute' ri Jesús chique ri yejachon pa c'ulubic: Ronojel ri xtu'ij ri Jesús chive, tibana', xcha' chique.
6 C'o c'a vaki' chovon tak (cucu', k'e'l) chiri', banon che abaj. Chupan tak (cucu', k'e'l) achel ri' niquiya-vi ya' ri israelitas richin niquich'ajch'ojij-qui' chuvech ri Dios, achel nu'ij ri qui-ley. Ri (cucu', k'e'l) ri' cajcaj ciento vaso ya' ntoc chupan.
7 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri yejachon pa c'ulubic: Que'inojsaj che ya' ri (cucu', k'e'l) re', xcha'. Y rije' xequinojsaj hasta chukul e.
8 C'ajari' xu'ij chique: Vacami tipaja-e juba' y te'iya' che ri pa'el chuvech ri nimak'ij, xcha'. Y can quiri' vi xqui'en.
9 Jac'a ri pa'el chuvech ri nimak'ij man reteman ta achique lugar c'amon-vi-pe ri vino ri'; xaxe ri xe'epajo-pe ri ya' ri queteman. Pero tok rija' rutojto'en chic ri ya' ri x-an vino che, xroyoj ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic,
10 y quire' xu'ij che: Tok c'o jun nimak'ij achel re', conojel vinak ja ri utz vino niquiya' na'ey, y tok siquirnak chic pa quichi' ri ec'o pa nimak'ij, c'ajari' niquiya' jun vino ri man can ta utz. Pero rat man quiri' ta xa'an. Rat xa c'a ja xavelesaj-pe ri vino más utz, xcha'.
11 Ja c'a re' ri na'ey milagro ri xu'on ri Jesús, y ja ri pa tinamit Caná ri c'o pa Galilea xu'on-vi. Riq'uin ri' xuc'ut chi rija' can c'o ruk'ij, y ri ru-discípulos xcuke' quic'u'x riq'uin.
12 Tok xq'uis ri nimak'ij richin ri c'ulubic, ri Jesús, ri rute', ri eruchak' y ri ru-discípulos xexule-ka pa tinamit Capernaum, y chiri' xec'uje-vi ca'i-oxi' k'ij.
13 Nakaj chic c'o-vi ruk'ijul ri quinimak'ij ri israelitas rubinan Pascua, y ri Jesús xbe pa tinamit Jerusalem.
14 Chiri' chojay che racho ri Dios etz'uyul-vi xeril ri yec'ayin váquix, ri yec'ayin ovejas, ri yec'ayin palomas, y ri eq'uexoy ruvech méra.
15 Y xu'on c'a jun (ch'eyebel, ch'ey-el) riq'uin ca'i-oxi' ruvech colo', xerokotaj-pe conojel, y ja jun ri ovejas y ri váquix xerokotaj-pe. Xujopij c'a can ri quiméra ri eq'uexoy ruvech méra y xuticmayila' can ri qui-mesas.
16 Jac'ari' xu'ij chique ri yec'ayin palomas: Que'ivelesaj-e re' vave', y man chic ti'en c'ayibel che racho ri Nata' Dios, xcha'.
17 Jac'ari' tok xuka pa quivi' ri ru-discípulos ri ruch'abel ri Dios ri tz'iban can ri quire' nu'ij: Jani na nik'axo ri vánima roma ri yequibanala' ri vinak chupan ri vacho, nicha'.
18 Y roma ri xu'on ri Jesús pa racho ri Dios, romari' tok ri achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas quire' xqui'ij che: ¿Achique jun retal nac'ut chikavech ri nic'utu chi kitzij c'o ak'a' richin xe'avokotaj-e ri vinak vave'? xecha'.
19 Y rija' xu'ij chique: Tiyojo' ri racho ri Dios re', y yin xtin-en chi xtipa'e' chic chi oxi' k'ij, xcha'.
20 Jac'ari' tok ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xqui'ij che ri Jesús: Ri jun jay re', cuarenta y seis juna' xqui'en ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Y rat na'ij chi napaba' chi oxi' k'ij? xecha' che.
21 Pero ri racho ri Dios ri xu'ij ri Jesús chique, xa ja ri ru-cuerpo.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 2 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 2:3-21 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

3 Jac'a ri ruya'al-uva xa xq'uis yan chanin chupan ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon c'a apo riq'uin ri Jesús y xberubij chire: Man jun chic tz'uj ruya'al-uva quiq'uin.
4 Pero ri Jesús xubij c'a chire: ¿Achique c'a ri navajo'? Roma ri nu-hora xa c'a man jani tapon, xcha' rija'.
5 Y ri rute' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vi c'o ri xtubij ri Jesús chive, can tibana' c'a, xcha' chique.
6 Y ri chiri' ec'o c'a vaki' nima'k tak cucu' (k'e'l), e banon riq'uin abej. Ri israelitas yalan yecucusaj cucu' (k'e'l) que tak ri', roma chupan cucu' (k'e'l) que tak ri' niquiya-vi ya' ri nic'atzin chique richin ri ch'ajch'ojirisanic, can achi'el c'a ri nichilabex chique roma ri qui-ley. Y ri cucu' ri' (ri k'e'l ri'), cajquej ciento vasos ya' quipan.
7 Y ri Jesús xubij chique ri ajic'a': Que'inojisaj chi ya' re cucu' re' (re k'e'l re'), xcha' chique: Y ri ajic'a' can que vi ri' xquiben. Can xequipulisaj c'a can ri nima'k tak cucu' ri' (k'e'l ri').
8 C'ari' ri Jesús xubij c'a chique ri ajic'a': Vacami tipaja-el juba' y tic'uaj chire ri pa'el chuvech re nimak'ij re', richin tuna'. Y ri ajic'a' can xquiben-vi ri xubij ri Jesús chique.
9 Y ri pa'el chuvech ri nimak'ij ri', tok runa'on chic ka chi yalan jebel ri ruya'al-uva ri', xroyoj c'a ri achijlonel chupan ri c'ulubic ri'. Ri pa'el c'a chuvech ri nimak'ij ri', man c'a retaman ta acuchi petenek-vi ri ruya'al-uva ri'. Xa can xe c'a ri ajic'a' ri xepajon ri e etamayon.
10 Y tok ri achijlonel xapon c'a, ri pa'el chuvech ri nimak'ij richin ri c'ulubic ri' xubij c'a chire: Tok c'o jun nimak'ij quere', conojel c'a vinek ja ri ruya'al-uva ri utz niquiya' nabey, y tok xa yojtajinek chic ri pa quichi' ri ec'o pa nimak'ij, roma q'uiy chic ri quikumun, niquiya' c'a jun ruya'al-uva ri man can ta utz. Pero rat xa man que ta ri' xaben. Rat xa c'a ri' xabevelesaj-pe ri ruya'al-uva ri utz, xcha'.
11 Re xuben c'a ri Jesús chi xuben ruya'al-uva chire ri ya' ri pa c'ulubic pa Caná ri chiri' pa Galilea, jac'ari' ri nabey milagro ri xuben. Y re jun milagro re', can xuc'ut c'a chi rija' can c'o-vi ruk'ij-ruc'ojlen. Y ri e rutijoxela' can xquicukuba' c'a quic'u'x riq'uin.
12 Tok can c'achojinek chic c'a can ri c'ulubic, ri Jesús rachibilan ri rute', ri e rach'alal y ri rutijoxela' xebe pa tinamit Capernaum. Y xec'oje' c'a ca'i-oxi' k'ij chiri'.
13 Y can nakaj chic c'a ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas, ri rubini'an pascua, k'ij tok yecamisex ri tak carne'l. Romari' ri Jesús can xbe c'a pa tinamit Jerusalem, richin ri nimak'ij ri'.
14 Y ri chiri' chuva-rachoch ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' c'a c'ayil tak váquix, c'ayil tak carne'l, y c'ayil tak palomas. Y xeberila' chuka' jaloy-ruvech mero e tz'uyul ri chiri'.
15 Ri Jesús, can xe c'a xerutz'et, xuben c'a jun ruch'aybal riq'uin colo' y xerokotaj-pe conojel. Xerokotaj c'a pe cachibilan ri quicarne'l y ri quiváquix ri chiri' chuva-rachoch ri Dios. Y chique ri jaloy-ruvech mero, xuc'akala' c'a can ri qui-mero chiquivech y xerutec'mayila' can ri qui-mesas.
16 Y chique ri c'ayil tak palomas xubij c'a: Que'ivelesaj-el re' vave'. Y man tiben chire ri rachoch ri Nata' Dios, jun c'ayibel, xcha' ri Jesús.
17 Romari' ri rutijoxela', can chanin c'a xoka' chiquic'u'x ri jun tzij tz'ibatel chupan ri ruch'abel ri Dios. Ri tzij c'a ri' nubij: Nupaxij vánima ri itzel ye'ajin chubanic ri vinek chupan ri avachoch, nicha'.
18 Y jari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: ¿Achique c'a ri yatiquir nac'ut chikavech richin chi can niketamaj chi c'o uchuk'a' pan ak'a' richin xe'avokotaj-el ri vinek vave'? xecha'.
19 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tikasaj c'a pan ulef re jun jay re', ri can richin ri Dios, y yin pan oxi' k'ij xtinyec chic jun bey, xcha'.
20 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chire ri Jesús: Re jun jay re', cavinek-vaki' juna' xquiben ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Yatiquir cami c'a rat napaba' pan oxi' k'ij? xecha' chire.
21 Pero ri jay ri xubij ri Jesús chique ri vinek ri', ja ri mismo ruch'acul.

San Juan 2:3-21 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

3 Jac'a ri ruya'al-uva xa xq'uis yan chanin chupan ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon c'a apu riq'uin ri Jesús y xberubij chin: Man jun chic tz'uj ruya'al-uva quiq'uin.
4 Pero ri Jesús xbij c'a chin: ¿Achique c'a ri najo'? Roma ri nu-hora xa man jani tapon, xbij rija'.
5 Y ri rute' ri Jesús xbij c'a cheque ri ajic'a': Si c'o ri nbij ri Jesús chive, tibana' c'a, xbij cheque.
6 Y chiri' yec'o c'a vaki' (seis) nimak' tak tanax, ye banun riq'uin abüj. Ri israelitas jabel nyecucusaj tanax quiri', roma chupan tanax quiri' nquiya-vi ya' ri nc'atzin cheque richin nquich'ajch'ojrisaj-qui', cachi'el c'a ri nchilabex cheque roma ri qui-ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y ri tanax ri', ochenta o cien litros ya' quipan.
7 Y ri Jesús xbij cheque ri ajic'a': Que'inojsaj chi ya' ri tanax re', xbij cheque. Y ri ajic'a' quiri' vi xquibün. Xequipulisaj c'a can ri nimak' tak tanax ri'
8 C'ateri' ri Jesús xbij c'a cheque ri ajic'a': Vocomi tipaja-e ba' y tic'uaj chin ri pa'ül chuvüch ri nimak'ij re', richin tutija' na. Y ri ajic'a' xquibün-vi ri xbij ri Jesús cheque.
9 Y ri pa'ül chuvüch ri nimak'ij ri', tok rutijon chic ka que galán jabel ri ruya'al-uva ri', xroyoj c'a ri achi culbel chupan ri c'ulubic ri'. Ri pa'ül c'a chuvüch ri nimak'ij ri', man retaman c'a tüj ape' petenük-vi ri ruya'al-uva ri'. Xaxe c'a ri ajic'a' ri xepajon ri ye etamayon.
10 Y tok ri achi culbel xapon c'a, ri pa'ül chuvüch ri nimak'ij richin ri c'ulubic ri' xbij c'a chin: Tok c'o jun nimak'ij quere', conojel c'a vinük ja ri ruya'al-uva ri utz nquiya' nabey, y tok xa yojtajnük chic pa quichi' ri yec'o pa nimak'ij, roma q'uiy chic ri Quitijon, nquiya' c'a jun choj ruya'al-uva. Pero rat xa man quiri' tüj xabün. Rat xa c'a ri' xabevelesaj-pe ri ruya'al-uva ri utz, xbij.
11 Ri xbün c'a ri Jesús que xbün ruya'al-uva chin ri ya' pa c'ulubic pa tinamit Caná chiri' pa ruch'ulef Galilea, jari' ri nabey milagro ri xbün. Y ri jun milagro re', xuc'ut c'a que rija' c'o-vi nim ruk'ij. Y ri ye rachibila' xquiya' c'a cánima riq'uin.
12 Tok ya tzurnük chic c'a can ri c'ulubic, ri Jesús rachibilan ri rute', ri ye ruchak' y ri rachibila' xebe pa tinamit Capernaum. Y xec'uje' c'a ca'i-oxi' k'ij chiri'.
13 Y nakaj chic c'a ri k'ij richin ri quinimak'ij ri israelitas, ri rubini'an pascua, k'ij tok nyecamsüs ri alaj ovejas. Romari' ri Jesús xbe c'a pa tinamit Jerusalén, richin ri nimak'ij ri'.
14 Y chiri' chuvüch racho ri Dios ri c'o pa Jerusalén, ri Jesús xeberila' c'a nyec'ayin vacx, nyec'ayin ovejas, y nyec'ayin palomas. Y xeberila' chuka' q'uexoy-ruvüch tumin ye tz'uyul chiri'.
15 Ri Jesús, xe c'a xerutz'et, xbün c'a jun ruch'aybül riq'uin colo' y xerokotaj-pe conojel. Xerokotaj c'a pe cachibilan ri qui-ovejas y ri quivacx chiri' chuvüch racho ri Dios. Y cheque ri q'uexoy-ruvüch tumin, xuc'akala' c'a can ri qui-tumin chiquivüch y xerutecamayila' can ri qui-mesas.
16 Y cheque ri nyec'ayin palomas xbij c'a: Que'ivelesaj-e re' chere'. Y man tibün chin ri racho ri Nata' Dios, jun c'ayibül, xbij ri Jesús.
17 Romari' ri rachibila', chanin c'a xka-pe chiquic'u'x ri jun tzij tz'iban chupan ri rutzij ri Dios. Ri tzij c'a ri' nbij: Nupaxij vánima ri itzel nyetajin chubanic ri vinük chupan ri avacho, nbij.
18 Y jari' tok ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chin ri Jesús: ¿Achique c'a ncatiquer nac'ut chikavüch richin que nketamaj que c'o avuchuk'a' pan ak'a' richin xe'avokotaj-e ri vinük chere'? xquibij.
19 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Tikasaj c'a pan ulef ri jun jay re', ri richin ri Dios, y yin pan oxi' k'ij ninyüc jun bey chic, xbij.
20 Y jari' tok ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, xquibij chin ri Jesús: Ri jun jay re', cuarenta y seis juna' xquibün ri kate-katata' chirij richin xquipaba'. ¿Ncatiquer comi c'a rat napaba' pan oxi' k'ij? xquibij chin.
21 Pero ri jay ri xbij ri Jesús cheque ri vinük ri', ja ri mismo ruch'acul.

San Juan 2:3-21 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

3 Y ri ruya'al-uva xa xq'uis ch'anin chupa ri c'ulubic ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon-apo riq'uin ri Jesús y xberu'ij che: Manak chic ruya'al-uva quiq'uin.
4 Pero ri Jesús xu'ij che: ¿Anchique najo' chue? Roma ri nu-hora c'a man jani tapon, xcha' raja'.
5 Y ri rute' ri Jesús xu'ij chique ri yebano servir: Xa c'o anchique xtu'ij ri Jesús chiwe, can tibana' ronojel, xcha' chique.
6 Y chiri' jec'o waki' nima'k tak cucu' (tinajas) je-banon che abaj, roma chupa ri cucu' (tinajas) ri' niquiya-wi ri ya' ri nic'atzin chique chi niquich'ajch'ojij-qui', anche'l nu'ij ri ley chi tiquibana' ri israelitas. Y ri cucu' (tinajas) ri', quieji' ciento vasos ya' quipa.
7 Y ri Jesús xu'ij chique ri yebano servir: Quie'ibalij riq'uin ya' ri cucu' (tinajas) re', xcha' chique. Y reje' can quiri' xqui'en. Can xequibalij utz ri nima'k tak cucu' (tinajas) ri'.
8 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique: Cami tipaja-e juba' y tic'uaj che ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej re', chi tutojtobej ruqui'l. Y ri yebano servir can xqui'en-wi ri xu'ij ri Jesús chique.
9 Y cuando ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej ri' xutojtobej ruqui'l y xuna' chi can utz ri ruya'al-uva, xroyoj ri ala' ri xc'ule'. Ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej ri' man reta'n ta anchi' petenak-wi ri ruya'al-uva. Xa can xe ri xepajo-e ri je-etamayon.
10 Y cuando ri ala' ri xc'ule' xapon riq'uin ri achi ri pa'l chech ri nimak'ej, ri achi ri' xu'ij che: Cuando c'o jun nimak'ej quiere', conojel winak ja ri ruya'al-uva ri más utz niquiya' na'ey, y cuando ri jec'o pa nimak'ej q'uiy yan quitijon, niquiya' jun ruya'al-uva ri man can ta utz. Pero ret xa man quiri' ta xa'an. Ret xa c'aja' xalesaj-pe ri ruya'al-uva ri más utz, xcha'.
11 Ri xu'on ri Jesús chupa ri c'ulubic pa Caná chiri' pa Galilea, jari' ri na'ey milagro ri xu'on. Y ri jun milagro re', can xuc'ut chi raja' can c'o-wi ruk'ij. Y ri je ru-discípulos can xquiya' cánima riq'uin.
12 Cuando xq'uis ri nimak'ej chi ri c'ulubic, ri Jesús y ri rute', ri je rach'alal y ri ru-discípulos xebe pa tenemit Capernaum. Y xec'ue' jun jani' oc k'ij chiri'.
13 Y can noka yan ri k'ij richi ri quinimak'ej ri israelitas ri rubinan pascua, ja k'ij ri' yecamises ri ovejas. Romari' ri Jesús xbe c'a pa tenemit Jerusalem chi ri nimak'ej ri'.
14 Y chiri' pa rocho ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' winak ri yequic'ayila' wacx, ovejas y palomas. Y xeberila' chuka' ri winak ri niquijalala' rech mero je-ch'ocol chiri'.
15 Ri Jesús, can xe xerutzu', xu'on jun ruch'aybal che colo' y xerokotaj-pe conojel. Xerokotaj-pe quiq'uin ri qui-ovejas y quiwacx chiri' pa rocho ri Dios. Y chique ri niquijalala' rech mero, xuq'uiakala' can ri qui-mero chiquiwech y xerutacmayila' can ri qui-mesas.
16 Y chique ri yequic'ayij palomas xu'ij: Quie'ilesaj-e re' we'. Y man tiben che ri rocho ri Nata' Dios, jun c'ayibel, xcha' ri Jesús.
17 Romari' ri ru-discípulos can ch'anin xoka pa quiwi' ri jun tzij tz'iban can chupa rutzij ri Dios. Ri tzij ri' nu'ij: Nik'axon wánima roma ri niqui'en ri winak chupa ri awocho, nicha'.
18 Y ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas, xqui'ij che ri Jesús: ¿Anchique jatiquier na'an chakawech chi nakatzu' xa can c'o uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak we'? xecha' che.
19 Y ri Jesús xu'ij chique: Tikasaj pa ulef ri jun jay re', ri can richi ri Dios, y ren pa oxi' k'ij xtinyec chic jun mej (bey), xcha'.
20 C'ajari' ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xqui'ij che ri Jesús: Ri jun jay re', cuarenta y seis juna' xqui'en ri kate-katata' chirij chi xquipoba'. ¿Jatiquier cami ret napoba' pa oxi' k'ij? xecha' che.
21 Pero ri jay ri xu'ij ri Jesús chique ri winak ri', ja ri ruch'acul raja'.
San Juan 2 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 2:3-21 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

3 Y ri vino xa xqꞌuis chupan ri cꞌulubꞌic. Y ri rutieꞌ ri Jesús xjiel-pa riqꞌuin y xuꞌej cha: Manak chic vino quiqꞌuin.
4 Pero ri Jesús xuꞌej cha: ¿Chica navajoꞌ chuva nuoya? Ruma ri nu-huora majaꞌ talka, xchaꞌ cha.
5 Y ri rutieꞌ ri Jesús xuꞌej chica ri ncaꞌbꞌano servir: Xa cꞌo chica xtuꞌej ri Jesús chiva, tibꞌanaꞌ nojiel, xchaꞌ chica.
6 Y chireꞌ icꞌo vakiꞌ yacbꞌal-yaꞌ i-bꞌanun cha abꞌaj, ruma chupan reꞌ ri israelitas niquiya-ve ri yaꞌ ri nicꞌatzin chica chi niquichꞌaj-quiꞌ, incheꞌl nuꞌej ri ley chi tiquibꞌanaꞌ. Y ri yacbꞌal-yaꞌ reꞌ, cajeꞌ o vuꞌuoꞌ cucuꞌ quipan.
7 Y ri Jesús xuꞌej chica ri ncaꞌbꞌano servir: Quiꞌinojsaj ri yacbꞌal-yaꞌ reꞌ cha yaꞌ, xchaꞌ chica. Y ijejeꞌ quireꞌ xquiꞌan. Can xaꞌquinojsaj ri yacbꞌal-yaꞌ.
8 Después ri Jesús xuꞌej chica: Vacame tipaja-el jubꞌaꞌ y tivucꞌuaj cha ri ache ri encargado richin ri namakꞌej. Y ri ncaꞌbꞌano servir, can xquiꞌan-ve ri xuꞌej ri Jesús chica.
9 Y antok ri ache ri encargado richin ri namakꞌej xunaꞌ chi jaꞌal ruquiꞌal ri vino reꞌ, jajaꞌ man rataꞌn ta pacheꞌ xpa-ve, xa joꞌc ri xaꞌpajo-el ri i-taꞌmayuon. Mareꞌ xrayuoj ri alaꞌ ri xcꞌulieꞌ,
10 y xuꞌej cha: Antok cꞌo jun namakꞌej quireꞌ, quinojiel vinak ja ri vino ri más otz niquiyaꞌ naꞌay, y antok ri icꞌo pa namakꞌej quikumun qꞌuiy chic vino, jareꞌ antok niquiyaꞌ ri vino ri man can ta otz. Pero atreꞌ xa man quireꞌ ta xaꞌan. Atreꞌ xa cꞌajaꞌ xavalasaj-pa ri vino ri más otz, xchaꞌ ri encargado.
11 Ri xuꞌon ri Jesús chupan ri cꞌulubꞌic pa tanamet Caná ri cꞌo Galilea, jareꞌ ri naꞌay milagro ri xuꞌon. Y riqꞌuin reꞌ, xucꞌut cꞌa chi jajaꞌ cꞌo rukꞌij. Y ri ru-discípulos can xquiyaꞌ cánima riqꞌuin.
12 Antok xqꞌuis ri namakꞌej richin ri cꞌulubꞌic, ri Jesús, ri rutieꞌ, ri i-ruchakꞌ y ri ru-discípulos xaꞌa-ka pa tanamet Capernaum. Y xaꞌcꞌujieꞌ chireꞌ man qꞌuiy ta kꞌij.
13 Y xa cierca chic ri Pascua, ri jun quinamakꞌej ri israelitas y ri Jesús xꞌa cꞌa pa tanamet Jerusalén richin ri namakꞌej reꞌ.
14 Y chireꞌ pa templo ri cꞌo Jerusalén, ri Jesús xaꞌbꞌarilaꞌ ri ncaꞌcꞌayin váquix, ovejas y paluomix. Y ri niquicꞌax miera i-tzꞌuyul chireꞌ.
15 Y ri Jesús xuchojmij jun caloꞌ chi ncaꞌruchꞌey y xaꞌrutarariej-el quinojiel ri ncaꞌcꞌayin ovejas y váquix chireꞌ pa templo. Y chica ri niquicꞌax miera, xuqꞌuiak can ri qui-miera chiquivach y xupajqꞌuij can ri qui-mesas.
16 Y chica ri ncaꞌquicꞌayij paluomix xuꞌej: Quiꞌivalasaj-el reꞌ vaveꞌ. Y man tiꞌan cha ri rachuoch ri Nataꞌ Dios jun qꞌuiyiꞌal, xchaꞌ ri Jesús.
17 Rumareꞌ ri ru-discípulos xalka pa quiveꞌ ri tzij ri tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Ri tzij reꞌ nuꞌej: Nikꞌaxo vánima ruma ri niquiꞌan ri vinak chupan ri avachuoch, nichaꞌ.
18 Y ri achiꞌaꞌ ri cꞌo quikꞌij chiquicajol ri israelitas xquiꞌej cha ri Jesús: ¿Chica señal naꞌan chakavach chi nakatzꞌat chi cꞌo poder pan akꞌaꞌ chi xaꞌvokotaj-el ri vinak vaveꞌ? xaꞌchaꞌ cha.
19 Y ri Jesús xuꞌej chica: Tivulij va templo va, y inreꞌ chi oxeꞌ kꞌij xtinpabꞌaꞌ chic jun bꞌay, xchaꞌ.
20 Y ri achiꞌaꞌ ri cꞌo quikꞌij chiquicajol ri israelitas xquiꞌej cha ri Jesús: Ri templo va, cuarenta y seis junaꞌ xꞌan chi xpabꞌax. ¿Y atreꞌ naꞌej chi napabꞌaꞌ chi oxeꞌ kꞌij? xaꞌchaꞌ cha.
21 Pero ri templo ri xuꞌej ri Jesús chica ri vinak reꞌ, xa ja ri ru-cuerpo jajaꞌ.

San Juan 2:3-21 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

3 Yac'a ri ruya'al uva xa xq'uis yan chanin chupan ri c'ulanen ri'. Y ri María ri rute' ri Jesús, xapon c'a apo riq'ui ri Jesús y xberubij chare: Xa majun chic ri ruya'al uva quiq'ui, xcha'.
4 Pero ri Jesús xubij c'a chare: Nána, ¿achique c'a ri nawajo'? Ri nuhora xa c'a ma jane napon ta, xcha'.
5 Y ri rute' ri Jesús xubij c'a chique ri yeniman ye'ilin chiri': Wi c'o achique xtubij chiwe chi niben, can tibana' c'a, xcha' chique.
6 Y chiri' yec'o c'a waki' yabel ya' ye banon riq'ui abej. Ri israelitas sibilaj yequicusaj yabel ya' ri queri' quibanic, ruma chupan ri yabel tak ya' ri' niquiya' wi ya' ri nic'atzin chique riche (rixin) chi niquiben q'uiy ruwech ch'ajch'ojirisanic achi'el nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés. Y ri yabel tak ya' ri', ca'i' o oxi' cucu' quipan.
7 Y ri Jesús xubij chique ri yeniman ye'ilin chiri': Que'inojsaj chi ya' re yabel tak ya' re', xcha' chique. Y riye' can que wi ri' xquiben.
8 C'ac'ari' ri Jesús xubij c'a chique: Wacami tipaja' el juba' y tic'uaj chare ri achi ri nisamej chrij re c'ulanen re', riche (rixin) chi tuna'. Y ri yeniman ye'ilin chiri' can xquiben wi ri xubij ri Jesús chique.
9 Ri achi ri nisamej chrij ri c'ulanen ri', man c'a retaman ta acuchi (achique) petenak wi ri ruya'al uva ri'. Xa can xu (xe) wi c'a ri yeniman ye'ilin chiri' ri xepajo ri ye etamayon. Y tek ri achi ri nisamej chrij ri c'ulanen ri' runa'on chic chi sibilaj jabel ri ruya'al uva ri', xusiq'uij (xroyoj) c'a ri c'ajol ri xc'ule'.
10 Y tek ri c'ajol ri xc'ule' xapon c'a, ri achi ri nisamej chrij ri c'ulanen ri' xubij c'a chare: Tek c'o jun nimak'ij quere', quinojel c'a winek ya ri ruya'al uva ri utz niquiya' nabey mul, y tek q'uiy chic ri quikumun, niquiya' c'a jun ruya'al uva ri ma can ta utz. Pero riyit xa ma que ta ri' xaben. Riyit xa c'ac'ari' xbe'awelesaj pe ri ruya'al uva ri más utz, xcha'.
11 Ri xuben c'a ri Jesús, chi xuben ruya'al uva chare ri relic ya' pa jun c'ulanen chiri' pa Caná ri c'o pa rucuenta ri Galilea, yac'ari' ri nabey milagro ri xuben. Can xuc'ut c'a chi Riya' can c'o ruk'ij ruc'ojlen. Y ri ye rudiscípulos xquicukuba' c'a quic'u'x riq'ui.
12 Tek c'achojnek chic ca ri c'ulanen ri', ri Jesús rachibilan ri rute', ri ye rach'alal y ri rudiscípulos xebe pa tinamit Capernaum. Y xec'oje' c'a ca'i' oxi' k'ij chiri'.
13 Y xa nakaj chic c'a ri k'ij riche (rixin) ri quinimak'ij ri israelitas, ri pascua rubi'. Rumari' ri Jesús xbe c'a pa tinamit Jerusalem, riche (rixin) ri nimak'ij ri'.
14 Y chupan ri lugar ri acuchi (achique) c'o wi rachoch ri Dios ri c'o pa Jerusalem, ri Jesús xeberila' c'a ri yec'ayin wáquix, carne'l, y ri yec'ayin tak palomax. Y xeberila' chuka' ri aj q'uexoy tak puek ri ye tz'uyul ri chiri'.
15 Ri Jesús, xu (xe wi) tek xerutz'et, xberuc'ama' pe ca'i' oxi' tak colo' y xuben c'a jun ruch'aybal y xerokotaj pe quinojel. Xerokotaj c'a pe cachibilan ri quicarne'l y ri quiwáquix ri chiri' chupan ri lugar riche (rixin) ri rachoch ri Dios. Y chique ri aj q'uexoy tak puek, xuc'akala' c'a ca ri quirajil chiquiwech y xerutecmayila' ca ri quimesas.
16 Y chique ri yec'ayin palomax xubij c'a: Que'iwelesaj el re' wawe'. Y ma tiben ta chare ri rachoch ri Nata' Dios, jun c'aybel, xcha' ri Jesús.
17 Rumari' ri rudiscípulos can chanin xoka chiquic'u'x ri jun tzij tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios. Ri tzij c'a ri' nubij: Sibilaj nik'axo chic wánima ruma ri itzel yetajin chubanic ri winek chupan ri awachoch, nicha'.
18 Yac'ari' tek ri achi'a' israelitas ri can c'o quik'ij, xquibij chare ri Jesús: ¿Achique c'a chi milagro nac'ut chkawech riche (rixin) chi niketamaj chi c'o k'atbel tzij pan ak'a' riche (rixin) chi xe'awokotaj el ri winek wawe'? xecha' chare.
19 Y ri Jesús xubij c'a chique: Tikasaj c'a pan ulef re jay re', jay ri can riche (rixin) wi ri Dios y riyin pan oxi' k'ij npaba' chic jun bey, xcha' chique.
20 Y yac'ari' tek ri achi'a' israelitas ri can c'o quik'ij, xquibij chare ri Jesús: Re jun jay re', cawinek waki' juna' xquiben ri kate' katata' chrij riche (rixin) chi xquipaba'. ¿La yacowin cami riyit napaba' pan oxi' k'ij? xecha' chare.
21 Pero ri jay ri xubij ri Jesús chique ri winek ri', ya ri ruch'acul Riya' mismo.

Juan 2:3-21 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

3 Jac'a re ruyi'al-uva xa cha'nin xq'uis chupan re c'ulubic. Y re rute' re Jesús xubij cha: Manak chic ruyi'al-uva quiq'uin. ¿Vocame andex nakaban?
4 Pero re Jesús xubij cha: ¿Andex najo'? Roma re nu-hora xa c'amaje-na tapon, xcha' reja'.
5 Y re rute' re Jesús xubij chique re aj-ic'a': Vo xa c'o jun cosa re xtubij re Jesús chiva, can tibana', xcha' chique.
6 Y chire' c'o vaki' cucu' chavon, je'banon riq'uin aboj. Yoj re yoj israelitas camas ye'kacusaj cucu' quire', roma chupan cucu' quire' nakaya-va re kaya' re ndoc chaka chin nakajosk'ij-ki', can ancha'l re nichalabex chaka roma re ka-ley. Y re cucu' re', cuatro cientos vasos ya' niba chupan jun.
7 Y re Jesús xubij chique re aj-ic'a': Que'inojsaj re cucu' re' che ya', xcha' chique. Y re aj-ic'a' can quire-va xquiban, can xe'quinojsaj re cucu'.
8 C'are' re Jesús xubij chique re aj-ic'a': Vocame tipaja-a ba' y tic'uaj cha re ache pa'al chij re namak'ij re', chin tutija' retal. Y re aj-ic'a' can xquiban-va re xubij re Jesús chique.
9 Y re ache pa'al chij re namak'ij re', tak xuna' che camas jabal re ruyi'al-uva, xrayoj re ala' xc'ule'. Roma re ache pa'al chij re namak'ij, man rutaman-ta anche' pitinak-va re ruyi'al-uva, xa can xe c'a re aj-ic'a' re xe'pajo, re je'atamayon.
10 Y tak xapon re ala' re xc'ule', re ache pa'al chij re namak'ij chin re c'ulubic xubij cha: Tak c'o jun namak'ij quire', conojel vinak ja re ruyi'al-uva re otz jare' re niquiya' nabey, y tak re jec'o pa namak'ij q'uiy chic quikumun, c'are' niquiya' re jun ruyi'al-uva re man can-ta otz. Pero rat xa man quire-ta xaban. Rat xa c'aja xbalisaj-pa re utzulaj ruyi'al-uva, xcha'.
11 Re Jesús xuban cha re ya' che xoc ruyi'al-uva chupan re c'ulubic pa tenemit Caná chire' pa Galilea, y jare' re nabey milagro re xuban. Y riq'uin re jun milagro re', xk'alajin che reja' c'o ruk'ij y ru-poder. Y yoj re yoj ru-discípulos más xkaban confiar-ki' riq'uin re Jesús.
12 Tak k'axnak chic re c'ulubic, re Jesús chibil re rute', re je ruch'alal y yoj re yoj ru-discípulos xojba pa tenemit Capernaum. Y xojc'ue-ka ca'e-oxe' k'ij chire'.
13 Y nakaj chic c'o-va re pascua re kanamak'ij yoj re yoj israelitas. Mare' re Jesús xba-a pa tenemit Jerusalén, chin re namak'ij re'.
14 Y chire' pa rachoch re Dios re c'o pa Jerusalén, re Jesús xe'bo'rvila' re ye'c'ayin vacx, ovejas y palomas. Y xe'bo'rvila' chuka' re ye'jalo rach mero re je'tz'uyul chire'.
15 Re Jesús, can xe xe'rutz'at, xuban jun ruch'ayibal cha colo' y xe'rukotaj-pa conojel, chibil re qui-ovejas y re quivacx chire' pa rachoch re Dios. Y chique re ye'jalo rach mero, xuch'akela' can re qui-mero chiquivach y xe'rutiquimila' can re qui-mesas.
16 Y xubij chique re ye'c'ayin palomas: Que'ilisaj-a re' vova'. Y man tiban cha re rachoch re Nata' Dios jun q'uiybal, xcha' re Jesús.
17 Mare' yoj re yoj ru-discípulos, cha'nin xbeka chakac'o'x re jun tzij re tz'iban can chupan re ruch'abal re Dios. Re tzij re' nubij: Re vánma can nik'axo roma re itzel tak cosas re ye'tajin chubanic re vinak chupan re avachoch, nicha'.
18 Y jare' tak re achi'a' re c'o quik'ij chakacojol yoj re yoj israelitas, xquibij cha re Jesús: ¿Andex che señal yatiquir nac'ut chakavach chin quire' nakatamaj che c'o autoridad pan ak'a' chin xa'kotaj-a re vinak vova'? xe'cha'.
19 Y re Jesús xubij chique: Tivulaj re rachoch re Dios re', y yen pan oxe' k'ij xtimban chic jun bey, xcha'.
20 Y jare' tak re achi'a' re c'o quik'ij chakacojol yoj re yoj israelitas, xquibij cha re Jesús: Re jun jay re', cuarenta y seis juna' xquiban re kate-karta' chin xquipoba'. Y rat nabij che pan oxe' k'ij napoba' chic jun bey, xe'cha' cha.
21 Pero re jay re xubij re Jesús chique re vinak re', ja re mismo ru-cuerpo.