Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 12:15-40 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 12:15-40 in GT:cak:Kaqchikel

15 Man tuxi'ij-ri' ri ivánima rix ri rix richin ri tinamit Sion. Titz'eta' ja petenak ri i-Rey iviq'uin, (Ch'ocol, tz'uyul) pe chirij jun ch'uti burro ral jun burra. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
16 Pero ri discípulos pa na'ey man juba' (xk'ax, xno') chiquivech, y c'a ja tok ri Jesús ruc'ulun chic nimalaj ruk'ij chicaj, c'ajari' tok xuka pa quivi' chi ronojel ri xbanataj riq'uin, can ja achel ri tz'iban can ojer.
17 Y ri xetz'eto richin ri Jesús tok xusiq'uij-apu rubi' ri Lázaro richin xuc'asoj chiquicojol ri anima'i', niquitzijoj chique ri ch'aka' chic vinak ronojel ri quitz'eton.
18 Roma c'a ri', ri vinak xepe richin nuquic'ulu' ri Jesús roma xquic'axaj rutzijol ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro.
19 Jac'a ri achi'a' fariseos niquibila' chiquivech: Titz'eta' c'a, manak chic achique nika'an, roma xa conojel vinak ebenak chirij, yecha'.
20 Chiquicojol ri ec'o-e pa tinamit Jerusalem richin niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', ec'o jujun vinak griegos.
21 Rije' xejel-apu riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida, ri tinamit c'o pa Galilea richin xquic'utuj quiquemelal che, y quire' xqui'ij: Roj nikajo' nkuch'o juba' riq'uin ri Jesús, xecha'.
22 Ri Felipe xbe-apu riq'uin ri Andrés richin xu'ij che. C'ajari' chi ca'i' xebe-apu riq'uin ri Jesús richin xqui'ij che ri favor ri niquic'utuj ri vinak griegos.
23 Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja xril k'ij chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol xtic'uje' chic nuk'ij jun bey.
24 Kitzij-kitzij nin-ij chive: Si jun ch'uti ruvech trigo nikapokonaj nikamuk-ka pan ulef, man niq'uiyer ta ruvech. Can kitzij na vi, tok nimuk-ka jun semilla, xa niq'uis chuxe' ulef, pero tok xtel-pe, q'uiy ruvech xtuya'.
25 Quiri' mismo ri nupokonaj ruc'aslen choch'ulef, man xtril ta ri c'aslen ri richin jumul. Jac'a ri man nupokonaj ta ruc'aslen choch'ulef, can nuchajij-apu-ri' richin ri c'aslen ri richin jumul.
26 Ri nrojo' nu'on ri nusamaj, quirutzekle'ej. Y ri lugar yinc'o-vi yin, chiri' mismo xtic'uje-vi ri nibano ri nusamaj. Si c'o jun nibano ri nusamaj, xti'an che roma ri Nata' chi xtic'uje' ruk'ij.
27 Yin vacami can nik'axo ri vánima. ¿Pero xtin-ij cami che ri Nata': Quinacolo' chuvech ri k'axomal richin ri hora re', tok xa richin yik'ax chupan ri c'a yinc'o na?
28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Nata', tabana' chi nik'alajin ri nimalaj ak'ij, xcha'. Jac'ari' xch'o-pe jun kulaj chicaj ri quire' xu'ij: Yin nuk'alajrisan chic, y c'a xtink'alajrisaj chic na jun bey, xcha-pe.
29 Roma c'a ri', ri ec'o chiri' y xquic'axaj ri ch'abel, niqui'ij chi jun rayo xk'ajan. Ch'aka' chic niqui'ij: Jun ángel xch'o-pe che, yecha'.
30 Quire' c'a xu'ij ri Jesús chique: Ri kulaj ri xivac'axaj, man voma ta yin xch'o-pe, xa ivoma rix.
31 Vacami, ja xril k'ij chi ninic'ox ri achique c'o pa cánima conojel aj-choch'ulef, y ri itzel ri c'o ruk'a' che ri roch'ulef, xteleses ri uchuk'a' ri' pa ruk'a'.
32 Jac'a yin riq'uin ri xquijoto'ex chicaj, xtinbochi'ij cánima conojel richin yinquinimaj, xcha' ri Jesús.
33 Riq'uin ri quiri' xu'ij, xuk'alajrisaj ri achique chi camic xteruk'asaj.
34 Romari' ri vinak xqui'ij che: Roj kac'axan chupan ru-ley ri Dios, chi ri Jun ri xtutak-pe chucolic ri rutinamit, xa richin jumul xtic'uje'. ¿Achique roma rat na'ij chi ri Jun ri nalex chikacojol nic'atzin chi nijoto'ex chicaj? ¿(Achique, acu'x) c'a ri Jun ri na'ij chi nalex chikacojol? xecha' che.
35 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil c'a nic'uje' chic juba' iviq'uin. Quixbin c'a chupan ri Sakil ri', utz ri c'a c'o na, richin quiri' man xa (quixrutz'om, quixruchop) k'eku'n. Roma ri nibin pa k'eku'n, man reteman ta achique lugar benak-vi.
36 Y utz ri c'a yinc'o na yin ri yiyo'on Sakil pan ibey, tiya' ivánima viq'uin, richin nik'alajin ri Sakil pan ic'aslen. Quiri' xu'ij ri Jesús chique, jac'ari' xbe chiquivech y man jun xeteman achique lugar xbe-vi.
37 Ri Jesús masque q'uiy milagros xerubanala' chiquivech ri vinak, pero rije' man xquinimaj ta,
38 richin quiri' nibanataj ri rutz'iban can ri profeta Isaías, tok xu'ij: Ajaf, man eq'uiy ta xeniman ri ach'abel ri kayo'on rutzijol. Man eq'uiy ta ri (k'axnak, novinak) chiquivech ri nimalaj avuchuk'a'. Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Y ri vinak re' man yetiquer ta niquinimaj, roma ri profeta Isaías c'o chic jun tzij ru'in can ri quire' nu'ij:
40 Ri Dios rubanon chique achel man yetzu'un ta, y rucovirisan ri cánima Richin man jun achique niquitz'et riq'uin ri quivech, richin quiri' man ntoc ta pa cánima, Ni man niquijal ta quino'oj richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen, nicha' ri Ajaf.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 12 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 12:15-40 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

15 Man c'a tuxibij-ri' ri ivánima rix ri ix richin chic ri tinamit rubini'an Sión; roma ri i-Rey jac'are' petenek, ch'ocol-pe chirij jun alaj burro. Que c'a ri' ri tz'ibatel can.
16 Y pa nabey, ronojel re' man c'a xk'ax ta chiquivech ri rutijoxela'. Y xk'ax chiquivech can c'a ja tok ri Jesús c'astajinek chic el chiquicojol ri caminaki' y c'o chic ruk'ij-ruc'ojlen. C'ari' c'a tok xoka' chiquic'u'x chi ronojel re' can tz'ibatajinek can; chi can c'o na c'a chi xtibanatej, y can queri' vi; roma can achi'el ri tz'ibatel can, can queri' xbanatej.
17 Y ri vinek c'a ri xetz'eton richin ri Jesús tok xroyoj ri Lázaro ri caminek chic el richin xc'astej-pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' c'a chique ri ch'aka' chic vinek.
18 Y roma c'a ri', tok ri Jesús nakaj chic c'o-vi chire ri tinamit Jerusalem, can xepe c'a richin noquic'ulu'. Ri vinek ri' can cac'axan chic c'a ri milagro ri xuben riq'uin ri Lázaro.
19 Jac'a ri achi'a' fariseos niquibila' c'a chiquivech: Titzu', conojel ri vinek e benek chirij. Man c'a niquinimaj ta katzij, yecha'.
20 Y chiquicojol c'a conojel ri vinek ri e apovinek pa tinamit Jerusalem chupan ri k'ij ri', richin niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', ec'o chuka' e ca'i-oxi' vinek griegos.
21 Re ca'i-oxi' c'a vinek re', xe'apon-apo riq'uin ri Felipe ri nipe pa Betsaida ri c'o pa Galilea, richin niquic'utuj jun utzil chire; roma rija' jun rutijoxel ri Jesús. Ri vinek ri' xquibij c'a chire: Roj nikajo' yojch'on juba' riq'uin ri Jesús, xecha'.
22 Ri Felipe xbe y xberubij c'a chire ri Andrés ri can tijoxel chuka'. C'ari' che ca'i' xebe-apo c'a riq'uin ri Jesús y xquibij chire: Ec'o ca'i-oxi' vinek griegos ri nicajo' yech'on aviq'uin.
23 Y ri Jesús can jac'ari' xubij chique ri ca'i' tijoxela' ri': Ja k'ij re' xoka', richin chi yin ri xinalex chi'icojol xtic'oje' nuk'ij-nuc'ojlen y xquitzolin-el chila' chicaj.
24 Y tivac'axaj c'a re xtinbij chive re vacami, chi can kitzij vi: Vi nikapokonaj nikatic-ka jun ti ruvech-trigo pan ulef, ri ti ruvech-trigo ri' xa choj c'a queri' xtic'oje'. Jac'a vi man nikapokonaj ta nikatic-ka, stape' xtic'oje' can chuxe' ulef ri ti ruvech-trigo ri', xtel-pe y xtuya' ruvech.
25 Roma c'a ri', ri vinek ri yalan nupokonaj ri ruc'aslen re vave' chuvech re ruvach'ulef, man xtril ta ruc'aslen richin jantape'. Jac'a ri man nupokonaj ta ri ruc'aslen voma yin, can richin c'a jantape' nuyec-apo. Can nic'oje-vi ruc'aslen richin jantape'.
26 Vi can c'o c'a jun ri nrajo' nuben ri nusamaj, tipe c'a viq'uin. Y ri acuchi c'a inc'o-vi yin, can chiri' c'a chuka' xtic'oje-vi rija'. Ri can xtibanon c'a ri nusamaj, xtinimirisex c'a ruk'ij roma ri Nata'.
27 Yin can janíla c'a nik'axon ri vánima vacami. ¿Pero xtinbij ta c'a chire ri Nata': Quinacolo' chuvech re k'axomal re'? Tok xa can romari' xinoka'. Romari' tok c'a inc'o vacami.
28 C'ari' rija' xubij c'a: Nata', can tabana' c'a chi nik'alajin ta ri ak'ij-ac'ojlen, xcha'. Y can jac'ari' tok ri Dios xch'on-pe chila' chicaj y xubij: Can nubanon chic c'a queri'. Y xtinben chic c'a jun bey, chi can nik'alajin-vi ri nuk'ij-nuc'ojlen.
29 Y e janíla c'a chique ri vinek ri ec'o chiri' ri xebin chi xa jun cokolajay ri xcac'axaj tok xch'on-pe ri Dios chila' chicaj. Jac'a ri ch'aka' chic niquibij: Jun ángel ri xch'on-pe chire, yecha'.
30 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri Jun c'a ri xivac'axaj chi xch'on-pe chila' chicaj, xch'on-pe ivoma rix y man voma ta yin.
31 Vacami noka' yan c'a ri ruk'atoj-tzij ri Dios chuvech re ruvach'ulef, y ri itzel-vinek ri chapayon re ruvach'ulef, can xtelesex c'a el.
32 Y tok yin xquijotobex chuvech ri cruz, ri vinek can xquepe c'a viq'uin yin; roma can xquisamej pa tak cánima, xcha' rija'.
33 Ri Jesús xubij c'a queri', richin xuk'alajirisaj c'a ri rubanic ri rucamic.
34 Y ri vinek xquibij c'a: Rat abin chi ja rat ri' ri Jun ri xalex chikacojol, pero xa nabij chuka' chi xcajotobex chuvech ri cruz. Can man nik'ax ta c'a chikavech achique romari'. Roma roj ketaman ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios chi ri Cristo tok xtipe, xtic'oje' richin jantape'. Can tak'alajirisaj c'a chikavech vi ri xalex chikacojol, can jari' ri Cristo o man ja ta, xecha' rije'.
35 Jac'ari' tok ri Jesús xubij chique: Ri Sakil can c'a c'o na juba' iviq'uin. Can chupan c'a ri Sakil ri' quixbiyin-vi, roma c'a c'o na. Y vi xa c'a xtivoyobej na, c'a tok xtina' nik'ekumer-pe chivech; y ri xa pa k'eku'n nibiyin-vi, man retaman ta achique lugar benek-vi.
36 Romari', re k'ij tok c'a c'o na ri Sakil iviq'uin, can ticuker ic'u'x riq'uin, richin chi yixoc alc'ualaxela' richin ri Sakil ri'. Que c'a re' ri xerubij ri Jesús chique ri vinek. C'ari' xeruya' can, y man jun c'a xetaman acuchi xbe-vi.
37 Ri Jesús can xerubanala-vi janíla milagros chiquivech ri vinek. Pero man riq'uin ri' rije' man xquinimaj ta.
38 Y que c'a re' xbanatej, roma can c'o c'a chi nibanatej na ri e tz'ibatel can. Can c'o na chi xbanatej ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Rija' rutz'iban c'a can: Ajaf, ¿ri ach'abel ri xkatzijoj chique ri vinek, can c'o cami c'a jun ri xniman? ¿C'o cami c'a jun ri xk'ax yan chuvech, roma xutz'et ri avuchuk'a'? Queri' nubij ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Re vinek re' can man c'a tiquirel ta chi niquinimaj, roma chupan ri rutz'iban can ri Isaías nubij chuka':
40 Can banon c'a chique rije' chi man yetzu'un ta y covirinek ri cánima; romari' man niquitz'et ta ri nic'ut chiquivech, man nika' ta ka pa cánima, y man nitzolin ta pe quic'u'x richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen, nicha' ri Ajaf. Queri' ri tz'ibatel can roma ri Isaías.

San Juan 12:15-40 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

15 Man c'a tuxbij-ri' ri ivánima rix ri rix richin chic ri tinamit rubini'an Sión, roma ri i-Rey jare' petenük, tz'uyul-pe chirij jun alaj burro. Quiri' c'a ri tz'iban can.
16 Y pa nabey, ronojel re' man xk'ax ta c'a cheque ri rachibila'. Y xk'ax cheque c'a ja tok ri Jesús c'astajnük chic e chiquicojol ri caminaki' y c'o chic ruk'ij. C'ateri' c'a tok xka' chiquic'u'x que ronojel re' tz'iban can, que nc'atzinej na c'a que nbanatüj, y quiri' vi, roma cachi'el ri tz'iban can, quiri' xbanatüj.
17 Y ri vinük c'a ri xetz'eton richin ri Jesús tok xroyoj ri Lázaro ri camnük chic e richin xc'astüj-pe chiquicojol ri caminaki', nquitzijola' c'a cheque ri ch'aka chic vinük.
18 Y roma c'a ri', tok ri Jesús nakaj chic c'o-vi chin ri tinamit Jerusalén, xepu'u c'a richin nquic'ulu'. Ri vinük ri' cac'axan chic c'a ri milagro ri xbün riq'uin ri Lázaro.
19 Jac'a ri achi'a' fariseos nquibila' c'a chiquivüch: Titz'eta', conojel ri vinük ye benük chirij. Man nquinimaj c'a tüj katzij, nquibij.
20 Y chiquicojol c'a conojel ri vinük ri ye apon pa tinamit Jerusalén chupan ri k'ij ri', richin nquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij ri', yec'o chuka' ye ca'i-oxi' vinük griegos.
21 Ri ca'i-oxi' c'a vinük re', xe'apon-apu riq'uin ri Felipe ri npu'u pa tinamit Betsaida ri c'o pa ruch'ulef Galilea, richin nquic'utuj jun favor chin, roma rija' jun rachibil ri Jesús. Ri vinük ri' xquibij c'a chin: Roj nkajo' nkuch'o ba' riq'uin ri Jesús, xquibij.
22 Ri Felipe xbe y xberubij c'a chin ri Andrés ri chuka' ri rachibil ri Jesús. C'ateri' chi ca'i' xebe-apu c'a riq'uin ri Jesús y xquibij chin: Yec'o ca'i-oxi' vinük griegos ri ncajo' nyech'o chave.
23 Y ri Jesús jari' xbij cheque ri ca'i' rachibila' ri': Ja k'ij re' xka-pe, richin que yin ri xinalüx chi'icojol nc'uje' nuk'ij y nquitzolij-e chila' chicaj.
24 Y tivac'axaj c'a ri ninbij chive vocomi, que ketzij vi: Si nkapokonaj nkatic-ka jun vit ruvüch-trigo pan ulef, ri vit ruvüch-trigo ri' xa choj c'a quiri' nc'uje'. Jac'a si man nkapokonaj tüj nkatic-ka, stape' (aunque) nc'uje' can chuxe' ulef ri vit ruvüch-trigo ri', ntel-pe y nuya' ruvüch.
25 Roma c'a ri', ri vinük ri juis nupokonaj ri ruc'aslen chere' chuvüch ri ruch'ulef, man nril tüj ruc'aslen richin chi jumul. Jac'a ri man nupokonaj tüj ri ruc'aslen voma yin richin c'a chi jumul nuyüc-apu. Nc'uje-vi ruc'aslen richin chi jumul.
26 Si c'o c'a jun ri nrajo' nbün ri nusamaj, tipu'u c'a viq'uin. Y ri ape' c'a yinc'o-vi yin, chiri' c'a chuka' nc'uje-vi rija'. Ri nbanun c'a ri nusamaj, ninimirsüs c'a ruk'ij roma ri Nata'.
27 Yin juis c'a nk'oxon ri vánima vocomi. ¿Pero ninbij ta c'a chin ri Nata': Quinacolo' chuvüch ri k'oxomül re'? Tok xa romari' xinka-pe. Romari' tok c'a yinc'o vocomi.
28 C'ateri' rija' xbij c'a: Nata', tabana' c'a que nk'alajin ta ri ak'ij, xbij. Y jari' tok ri Dios xch'o-pe chila' chicaj y xbij: Nubanun chic c'a quiri'. Y ninbün c'a jun bey chic, que nk'alajin-vi ri nuk'ij.
29 Y ye juis c'a cheque ri vinük ri yec'o chiri' ri xebin que xa jun nk'ajan-pe ri xcac'axaj tok xch'o-pe ri Dios chila' chicaj. Jac'a ri ch'aka chic nquibij: Jun ángel xch'o-pe chin, nquibij.
30 Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ri Jun c'a ri xivac'axaj que xch'o-pe chila' chicaj, xch'o-pe ivoma rix y man voma tüj yin.
31 Vocomi nka-pe yan c'a ri ru-juicio ri Dios chuvüch ri ruch'ulef, y ri itzel-vinük ri tz'amayon ri ruch'ulef, ntelesüs c'a e.
32 Y tok yin nquijotobüx chuvüch ri cruz, ri vinük nyepu'u c'a viq'uin yin, roma nquisamüj pa tak cánima, xbij rija'.
33 Ri Jesús xbij c'a quiri', richin xuk'alajrisaj c'a ri rubanic ri rucamic.
34 Y ri vinük xquibij c'a: Rat abin que ja rat ri' ri Jun ri xalüx chikacojol, pero xa nabij chuka' que najotobüx chuvüch ri cruz. Man nk'ax ta c'a cheke achique roma ri'. Roma roj ketaman ri nbij chupan ri rutzij ri Dios que ri Cristo tok npu'u, nc'uje' richin chi jumul. Tak'alajrisaj c'a chikavüch si ri xalüx chikacojol, jari' ri Cristo o man ja tüj, xquibij rije'.
35 Jari' tok ri Jesús xbij cheque: Ri Sük c'a c'o na ba' iviq'uin. Chupan c'a ri Sük ri' quixbiyin-vi, roma c'a c'o na. Y si xa c'a nivoyobej na, c'a tok nina' nk'ekumür-pe chivüch. Y ri xa pa k'eku'n nbiyin-vi, man retaman tüj achique lugar benük-vi.
36 Romari', ri k'ij tok c'a c'o na ri Sük iviq'uin, tiya' ivánima riq'uin, richin que nyixoc alc'ualaxela' richin ri Sük ri'. Quere' c'a ri xerubij ri Jesús cheque ri vinük. C'ateri' xeruya' can, y man jun c'a xetaman ape' xbe-vi.
37 Ri Jesús xerubanala-vi juis milagros chiquivüch ri vinük. Pero man riq'uin tüj ri' rije' man xquinimaj tüj.
38 Y quere' c'a xbanatüj, roma nc'atzinej c'a que nbanatüj na ri ye tz'iban can. Nc'atzinej na que xbanatüj ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Rija' rutz'iban c'a can: Ajaf, ¿ri atzij ri xkatzijoj cheque ri vinük, c'o comi c'a jun ri xniman? ¿C'o comi c'a jun ri xk'ax yan chin, roma xutz'et ri avuchuk'a'? Quiri' nbij ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Ri vinük re' man nyetiquer tüj que nquitakej, roma chupan ri rutz'iban can ri Isaías nbij chuka':
40 Banun c'a cheque rije' que man nyetzu'un tüj y covirnük ri cánima. Romari' man nquitz'et tüj ri nc'ut chiquivüch, man nka-ka tüj pa cánima, y man ntzolij tüj pe quic'u'x richin que yin ninchojmirsaj ri quic'aslen, nbij ri Ajaf. Quiri' ri tz'iban can roma ri Isaías.

San Juan 12:15-40 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

15 Man tixi'j-iwi' rix ri jix aj-tenemit Sión; roma ri i-Rey ja' petenak, ch'ocol-pe chirij jun alaj burro. Quiri' ri tz'iban can.
16 Na'ey ri ru-discípulos man xqui'en ta entender ronojel re'. C'aja' cuando ri Jesús c'astajinak chic pe chiquicojol ri caminaki' y c'o yan nimalaj ruk'ij, c'ajari' xoka pa quiwi' chi ronojel re' can tz'iban can chupa rutzij ri Dios, y can quiri-wi xbanataj.
17 Y ri winak ri xquitzu' ri Jesús cuando xroyoj ri Lázaro ri caminak chic y xuc'asoj-pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' chique ri ch'aka chic winak.
18 Y romari', cuando ri Jesús chunakaj chic c'o-wi che ri tenemit Jerusalem, can xepe chi noquic'ulu'. Ri winak ri' can quic'oxan chic ri milagro ri xu'on riq'uin ri Lázaro.
19 Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chiquiwech: Titzu', conojel ri winak je-benak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij roj, yecha'.
20 Y chiquicojol conojel ri winak ri je-aponinak pa tenemit Jerusalem chupa ri k'ij ri', chi niquiya' ruk'ij ri Dios chupa ri nimak'ej ri', jec'o chuka' jujun winak griegos.
21 Ri winak re' xe'apon-apo riq'uin ri Felipe ri aj-Betsaida ri c'o pa Galilea, chi niquic'utuj favor che; roma raja' jun ru-discípulo ri Jesús. Ri winak ri' xqui'ij che: Roj nakajo' jojch'o'n juba' riq'uin ri Jesús, xecha'.
22 Ri Felipe xbe y xberu'ij che ri Andrés ri jun discípulo chuka'. C'ajari' ri je ca'i' xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Jec'o jujun winak griegos ri niquijo' yech'o'n awiq'uin.
23 Y ri Jesús can ja xu'ij chique ri ca'i' discípulos: Ja k'ij re' xoka, chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol xtic'ue' nuk'ij y xquitzolaj-e chicaj.
24 Y tic'oxaj ri xtin-ij chiwe y can tinimaj: Xa manak nitic jun rech trigo pa ulef, choj quiri' xtic'ue'. Pero xa can nitic-ka, más que nic'ue' can chuxe' ulef ri rech trigo ri', xtel-pe y xtuya' rech.
25 Romari' ri winak ri yalan niquipokonaj quic'aslen we' chech-ulef, man xtiquiwil ta quic'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man niquipokonaj ta ri quic'aslen woma ren, niquiyec-apo quic'aslen chi ronojel tiempo.
26 Y xa c'o jun nrojo' nu'on ri nusamaj, tipe wiq'uin. Y anchi' xquic'ue-wi ren, can chiri' chuka' xtic'ue-wi raja'. Ri can xtibano ri nusamaj, can xtinimrises ruk'ij roma ri Nata'.
27 Ren yalan ruquiy (nik'axon) ri wánima cami. ¿Pero xtin-ij como che ri Nata': Quinacolo' chech ri sufrimiento re'? Manak modo, roma ren can romari' xipe.
28 C'ajari' raja' xu'ij: Nata', can tabana' chi nik'alajin ak'ij, xcha'. Y ja' cuando ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Can nubanon chic quiri'. Y xtin-en chic jun mej (bey), chi can nik'alajin-wi nuk'ij.
29 Y can je q'uiy chique ri winak ri jec'o chiri' ri xe'in chi jun rayo ri xquic'oxaj cuando xch'o'n-pe ri Dios chicaj. Y ri ch'aka chic niqui'ij: Jun ángel ri xch'o'n-pe che, yecha'.
30 Y ri Jesús xu'ij chique: Ri Jun ri xic'oxaj chi xch'o'n-pe chicaj, xch'o'n-pe iwoma rix y man woma ta ren.
31 Cami xoka yan ri k'ij chi ri Dios nu'on juzgar ri rech-ulef, y ri Satanás ri rajawal ri rech-ulef, can xtileses-e.
32 Y cuando ren xquijotobex chech ri cruz, ri winak xquiepe wiq'uin ren, roma can xquisamaj pa cánima, xcha' raja'.
33 Ri Jesús xu'ij quiri', chi xuk'alajij ri anchique modo xticamises.
34 Y ri winak xqui'ij: Ret na'ij chi ja ret ri jat-kajinak-pe chicaj y xatalex chikacojol, pero xa na'ij chuka' chi xcajotobex chech ri cruz. Can man naka'an ta entender anchique roma na'ij quiri'. Roma roj keta'n ri nu'ij chupa rutzij ri Dios chi cuando ri Cristo xtipe, can xtic'ase' chi ronojel tiempo. Tak'alajij c'a chakawech anchok chij jach'o'n-wi cuando nanataj ri jun ri xalex chikacojol, xecha'.
35 Ja cuando ri Jesús xu'ij chique: Ri Sakil xe chic juba' c'o iwiq'uin. Romari', ya que cami c'a c'o ri Sakil, quixbin chupa ri Sakil. Y xa man xtiben ta quiri', c'aja' xtina' pa k'eku'm chic jixc'o-wi; y ri pa k'eku'm nibin-wi, man reta'n ta anchi' benak-wi.
36 Y roma ri Sakil c'a c'o iwiq'uin, tinimaj ri Sakil chi jixoc ralc'ual ri Sakil ri'. Quiri' xeru'ij ri Jesús chique ri winak. C'ajari' xeruya' can, y man jun xna'en anchi' xbe-wi.
37 Ri Jesús can q'uiy milagros xeru'on chiquiwech ri winak. Pero más que quiri' xu'on, reje' man xquinimaj ta.
38 Y quiere' ri xbanataj, roma can nibanataj-wi ri je-tz'iban can. Anche'l ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij ri rutzij ri Dios ojer can. Raja' rutz'iban can: Ajaf, ¿ri atzij ri xkatzijoj, can c'o como jun ri xniman? ¿C'o como jun winak ri xutzu' ri awuchuk'a'? Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri Isaías.
39 Ri winak re' can man niquinimaj ta, roma chupa ri rutz'iban can ri Isaías nu'ij chuka':
40 Can banon chique reje' roma ri Dios que man yetzu'n ta y cowirinak cánima; romari' man niquitzu' ta ri nic'ut chiquiwech, man niqui'en ta entender, man niquiya' ta can ri quimac y niqui'en ta ri ninjo' ren chi ninjal ri quic'aslen, nicha' ri Ajaf. Quiri' rutz'iban can ri Isaías.
San Juan 12 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 12:15-40 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

15 Man tixiꞌij-iviꞌ ixreꞌ ri ixcꞌo pa tanamet Sion; ruma ri I-Rey ja patanak, chꞌacol-pa chirij jun alaj burro. Quireꞌ ri tzꞌibꞌan can.
16 Naꞌay ri ru-discípulos man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) nojiel reꞌ. Cꞌajaꞌ antok ri Jesús cꞌastajnak chic pa chiquicajol ri quiminakiꞌ y cꞌo chic namalaj rukꞌij, cꞌajareꞌ xalka pa quiveꞌ chi nojiel ri xbꞌanataj, can tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
17 Y ri vinak ri xquitzꞌat ri Jesús antok xrayuoj ri Lázaro ri quiminak chic y xucꞌasuoj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, niquiꞌej chica ri nicꞌaj chic vinak.
18 Y rumareꞌ, ri vinak xaꞌpa chi nalquicꞌuluꞌ ri Jesús. Ri vinak reꞌ can caxan chic ri milagro ri xuꞌon riqꞌuin ri Lázaro.
19 Pero ri achiꞌaꞌ fariseos niquiꞌej chiquivach: Titzꞌataꞌ, quinojiel ri vinak i-bꞌanak chirij. Man niquinimaj ta ri katzij ojreꞌ, ncaꞌchaꞌ.
20 Y chiquicajol quinojiel ri vinak ri ncaꞌlka pa tanamet Jerusalén chi nalquiyaꞌ rukꞌij ri Dios chupan ri namakꞌej, icꞌo jeꞌ nicꞌaj vinak man israelitas ta.
21 Ri vinak reꞌ xaꞌbꞌaka riqꞌuin ri Felipe ri aj-Betsaida ri cꞌo chupan Galilea, chi niquicꞌutuj favor cha; ruma jajaꞌ jun ru-discípulo ri Jesús. Ri vinak reꞌ xquiꞌej cha: Tuoya, ojreꞌ nakajoꞌ nkuchꞌoꞌ cha ri Jesús, xaꞌchaꞌ.
22 Ri Felipe xꞌa y xbꞌaruꞌej cha ri Andrés ri jun discípulo jeꞌ. Cꞌajareꞌ ri icaꞌyeꞌ xaꞌa chi xbꞌaquiꞌej cha ri Jesús.
23 Y ri Jesús xuꞌej chica ri icaꞌyeꞌ discípulos: Ja xalka ri huora, chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol xticꞌujieꞌ rukꞌij.
24 Can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva chi xa man nitic ta jun ru-semilla trigo pan ulief, choj quireꞌ xticꞌujieꞌ. Pero xa nitic-ka pan ulief ri ru-semilla trigo reꞌ, xtiel-pa y xtuyaꞌ roch.
25 Ri altíra nrajoꞌ ri rucꞌaslien vaveꞌ ri choch-ulief, man xticolotaj ta. Pero ri man nrajoꞌ ta ri rucꞌaslien vaveꞌ choch-ulief, xa nuyac-apa richin ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
26 Y xa cꞌo jun nrajoꞌ nuꞌon ri nusamaj, tipa viqꞌuin. Y pacheꞌ xquicꞌujie-ve inreꞌ, chireꞌ jeꞌ xticꞌujie-ve jajaꞌ. Ri xtibꞌano ri nusamaj, xtiꞌan cha ruma ri Nataꞌ chi xticꞌujieꞌ rukꞌij.
27 Inreꞌ altíra nikꞌaxo ri vánima vacame. ¿Pero chica xtinꞌej vacame: Nataꞌ, quinacaloꞌ choch ri huora richin sufrimiento? Más inreꞌ xa richin reꞌ xipa.
28 Cꞌajareꞌ jajaꞌ xuꞌej: Nataꞌ, can tabꞌanaꞌ chi nikꞌalajin chi cꞌo akꞌij, xchaꞌ. Y jareꞌ antok Jun xchꞌo-pa chicaj y xuꞌej: Can nubꞌanun chic quireꞌ. Y xtinꞌan chic jun bꞌay, chi nikꞌalajin nukꞌij.
29 Y can iqꞌuiy chiquivach ri vinak ri icꞌo chireꞌ niquiꞌej chi jun ráya ri xcaꞌxaj antok xchꞌo-pa ri Jun chicaj. Y nicꞌaj chic niquiꞌej: Jun ángel ri xchꞌo-pa cha, ncaꞌchaꞌ.
30 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri xivaxaj ri xchꞌo-pa chicaj, xchꞌo-pa ivuma ixreꞌ y man vuma ta inreꞌ.
31 Vacame xalka ri kꞌij chi ri Dios nuꞌon juzgar ri roch-ulief, y ri Satanás, ri tzꞌamayuon ri roch-ulief, xtalasas-el.
32 Y antok inreꞌ xquijotobꞌax choch ri cruz, ri vinak xcaꞌpa viqꞌuin inreꞌ, xchaꞌ jajaꞌ.
33 Ri Jesús xuꞌej quireꞌ, chi xuꞌej ri chica modo xtiquimisas.
34 Y ri vinak xquiꞌej: Katzꞌatuon chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, chi ri Cristo man nicon ta, can xticꞌasieꞌ richin nojiel tiempo. ¿Karruma naꞌej chi nicꞌatzin chi ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol nijotobꞌax choch ri cruz? Can taꞌej cꞌa chika, ¿chica reꞌ ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol? xaꞌchaꞌ.
35 Jareꞌ antok ri Jesús xuꞌej chica: Ri Luz cꞌa cꞌo jutzꞌit tiempo iviqꞌuin. Can chupan cꞌa ri Luz quixꞌin-ve, mientras cꞌa cꞌo iviqꞌuin. Y xa man xtiꞌan ta quireꞌ, antok xtinaꞌ, pa kꞌakuꞌn yan chic nquixꞌin-ve; y jun ri pa kꞌakuꞌn niꞌin-ve, man rataꞌn ta pacheꞌ bꞌanak-ve.
36 Mientras cꞌa cꞌo ri Luz iviqꞌuin, can tinimaj cꞌa, chi quireꞌ nquixuoc ralcꞌual ri Luz reꞌ. Quireꞌ xaꞌruꞌej ri Jesús chica ri vinak. Y xaꞌruyaꞌ can, y man jun xnaꞌien pacheꞌ xꞌa-ve.
37 Ri Jesús qꞌuiy milagros xaꞌruꞌon chiquivach ri vinak. Pero mesque quireꞌ xuꞌon, ijejeꞌ man xquinimaj ta.
38 Y quireꞌ ri xbꞌanataj, chi nuꞌon cumplir ri rutzꞌibꞌan can ri profeta Isaías. Jajaꞌ rutzꞌibꞌan can: Ajaf, ¿chica xniman ri atzij ri xkatzijuoj? ¿Cꞌo came jun vinak ri xutzꞌat ri a-poder? Quireꞌ nuꞌej ri rutzꞌibꞌan can ri Isaías.
39 Ri vinak reꞌ man niquinimaj ta, ruma chupan ri rutzꞌibꞌan can ri Isaías nuꞌej jeꞌ:
40 Can bꞌanun chica ijejeꞌ ruma ri Dios chi man ncaꞌtzuꞌn ta y cof ranun ri cánima; mareꞌ man niquitzꞌat ta ri nicꞌut chiquivach, y man nicajoꞌ ta chi ntuoc riqꞌuin cánima, y can man nicajoꞌ ta niquiyaꞌ can ri pecado chi niquiꞌan ri nivajoꞌ inreꞌ, chi nicꞌax ri quicꞌaslien. Quireꞌ nuꞌej ri Dios, ri rutzꞌibꞌan can ri Isaías.

San Juan 12:15-40 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

15 Man c'a tixibij ta iwi' riyix ri yix riche (rixin) chic ri tinamit Sion; ruma yac'are' petenak ri Rey riche (rixin) re itinamit, ch'ocol pe chrij jun ti alaj bur. Quec'ari' ri tz'ibatal ca.
16 Y pa nabey mul, ronojel re' man c'a xk'ax ta chiquiwech ri rudiscípulos. Y xk'ax chiquiwech can c'a ya tek ri Jesús c'astajnek chic el chiquicojol ri caminaki' y tek c'o chic ruk'ij ruc'ojlen. C'ac'ari' tek xnatej chique chi ronojel re' can tz'ibatajnek wi ca; y can queri' wi ri xbanatej.
17 Y ri winek c'a ri xetz'eto riche (rixin) ri Jesús tek xusiq'uij (xroyoj) ri Lázaro ri caminek chic el riche (rixin) chi xc'astej pe chiquicojol ri caminaki', can niquitzijola' c'a chique ri nic'aj chic winek.
18 Y rumac'ari', tek ri Jesús xa nakaj chic c'o wi apo chare ri tinamit Jerusalem, ri winek can xepe c'a riche (rixin) chi noquic'ulu', ruma can quic'axan chic c'a ri milagro ri xuben riq'ui ri Lázaro.
19 Yac'a ri achi'a' fariseos niquibila' c'a chiquiwech: Titzu' la' xa majun nikach'ec, ruma xa ma niquinimaj ta katzij y xa quinojel ri winek ye benak riq'ui, yecha'.
20 Y chiquicojol c'a quinojel ri winek ri ye aponak pa tinamit Jerusalem riche (rixin) chi niquiya' ruk'ij ri Dios chupan ri nimak'ij, yec'o chuka' ye ca'i' oxi' winek griegos.
21 Re ca'i' oxi' c'a winek re', xe'apon apo riq'ui ri Felipe ri aj Betsaida ri tinamit ri c'o pa rucuenta ri Galilea, riche (rixin) chi niquic'utuj jun utzil chare; ruma riya' jun rudiscípulo ri Jesús. Ri winek ri' xquibij c'a chare: Táta, riyoj nikajo' yojch'o riq'ui ri Jesús.
22 Ri Felipe xbe y xberubij c'a chare ri Andrés ri can discípulo chuka'. C'ari' chi ye ca'i' xebe apo c'a riq'ui ri Jesús y xquibij chare: Yec'o ca'i' oxi' winek griegos ri nicajo' yech'o awuq'ui.
23 Y ri Jesús can yac'ari' xubij chique ri ca'i' discípulos ri': Ya xapon ri k'ij, riche (rixin) chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol xtiya'ox (xtya') chic nuk'ij nuc'ojlen chila' chicaj.
24 Can kitzij c'a re xtinbij chiwe: Jun ruwech trigo wi ma nimuk ta ka pan ulef, ri ti ruwech ri trigo ri' xa choj c'a queri' xtic'oje'. Pero wi nimuk ka pan ulef, ri ti ruwech trigo ri', xtiq'uis c'a chuxe' ri ulef, pero xtitz'uc pe y xtuya' ruwech.
25 Y que chuka' ri' ri winek ri sibilaj nupokonaj ri ruc'aslen wawe' chuwech re ruwach'ulef, ma xtril ta ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri ma nupokonaj ta ri ruc'aslen wawe' chuwech re ruwach'ulef wuma riyin, can jun c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek ri nuyec apo.
26 Wi can c'o c'a jun winek ri nrajo' nuben ri nusamaj, can quirutzekelbej c'a. Y ri acuchi (achique) c'a yinc'o wi riyin, can chiri' c'a chuka' xtic'oje' wi riya'. Ri can xtibano c'a ri nusamaj, xtiya'ox (xtya') c'a ruk'ij ruma ri Nata'.
27 Riyin can sibilaj c'a nik'axo ri wánima wacami. ¿Pero la xtinbij ta c'a chare ri Nata': Quinacolo' c'a chuwech re k'axomal re'? Tek xa can rumari' xinoka. Rumari' tek c'a yinc'o na wacami.
28 Yac'ari' tek Riya' xubij: Nata', can tabana' c'a chi xtik'alajin ta ri ak'ij ac'ojlen, xcha'. Y can yac'ari' tek c'o jun ch'abel xpe chila' chicaj y xubij: Can nbanon chic c'a queri'. Y xtinben chic c'a jun bey, chi can xtik'alajin wi ri nuk'ij nuc'ojlen.
29 Y tek xac'axex c'a ri ch'abel ri' cuma ri sibilaj ye q'uiy winek ri yec'o chiri', yec'o q'uiy xebin chi xa jun coklajay ri xquic'axaj. Yac'a ri nic'aj chic xquibij chi jun ángel ri xch'o pe chare.
30 Y ri Jesús xubij c'a chique: Ri ch'abel ri xiwac'axaj ri xpe chila' chicaj, xch'o pe iwuma riyix y ma wuma ta riyin.
31 Wacami can k'ij chic chi ri Dios nuk'et tzij pa ruwi' re ruwach'ulef, y ri itzel winek ri chapayon re ruwach'ulef, can xtelesex c'a el.
32 Y tek riyin xquijotobex chuwech cruz, ri winek can xquepe c'a wuq'ui; ruma riyin can xquisamej pa tak cánima, xcha'.
33 Ri Jesús xubij c'a queri', riche (rixin) chi xuk'alajsaj c'a achique rubanic xtiban chare chi xticamisex.
34 Ri winek xquibij c'a chare: Riyoj ketaman ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios chi tek xtipe ri Cristo, can xtic'oje' riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Riyit abin chi yit c'a riyit ri C'ajolaxel ri xatalex chkacojol, ¿achique c'a ruma nabij chi yajotobex chuwech cruz? Can tak'alajsaj c'a chkawech achique c'a chi achi ri' ri C'ajolaxel.
35 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chique: Ri Sakil can c'a c'o na juba' iwuq'ui. Can chupan c'a ri Sakil ri' quixbiyin wi, ruloman chi c'a c'o na iwuq'ui. Ruma wi ma xtiben ta queri', c'a tek xtina', nik'ekumer pe chiwech; y ri xa pa k'eku'm nibiyin wi, ma retaman ta acuchi (achique) benak wi.
36 Rumari', tek c'a c'o na re Sakil iwuq'ui, can ticukuba' ic'u'x riq'ui, riche (rixin) chi yixoc ralc'ual ri Sakil ri'. Quec'ari' ri xerubij ri Jesús chique ri winek. C'ac'ari' xeruya' ca, y majun c'a xetaman ta acuchi (achique) xbe wi.
37 Ri Jesús can xerubanala' wi q'uiy milagros chiquiwech ri winek. Pero ma riq'ui wi ri' riye' ma xquinimaj ta.
38 Y quec'ari' xbanatej, ruma c'o c'a chi nibanatej na ri rutz'iban ca ri profeta Isaías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riya' rutz'iban c'a ca: Ajaf, ri ach'abel ri xkatzijoj chique ri winek, ¿la can c'o cami jun ri xniman? ¿C'o cami c'a jun ri xk'ax yan chuwech, ruma xutz'et ri awuchuk'a'? Queri' nubij ri rutz'iban ca ri Isaías.
39 Re winek re' can ma yecowin ta niquinimaj, ruma chupan ri rutz'iban ca ri Isaías nubij chuka':
40 Can banon c'a chique riye' chi ma yetzu'un ta y cowirnek ri cánima; riche (rixin) chi ma niquitz'et ta ri nic'ut chiquiwech, ma nika ta ka pa tak cánima, y ma nitzolin ta pe quic'u'x riche (rixin) chi riyin nchojmirisaj ri quic'aslen, nicha' ri Ajaf. Queri' ri tz'ibatal ca ruma ri Isaías.

Juan 12:15-40 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

15 Man tuxibij-ri' re ivánma yex re yix richin chic re tenemit rubini'an Sion, roma re i-Rey ja re pitinak, ch'ocol-pa chij jun alaj burro. Quire' nubij re tz'iban can.
16 Y nabey, ronojel re' man xk'ax-ta pa kave' yoj re yoj ru-discípulos re Jesús. Y xk'ax pa kave' can c'aja tak re Jesús c'astajnak chic-a chiquicojol re anama'i' y c'o chic ruk'ij. C'are' tak xbeka chakac'o'x che ronojel re' can tz'iban-va chupan re ruch'abal re Dios che tiene que xtibanataj, y can quire-va, roma can ancha'l re tz'iban can, can quire' xbanataj.
17 Y re vinak re xe'tz'eto chin re Jesús tak xrayoj re Lázaro re quiminak chic-a chin xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', can niquitzojola' chique nic'aj chic vinak.
18 Y mare', tak re Jesús nakaj chic c'o-va cha re tenemit Jerusalén, can xe'pa chin ne'quic'ulu'. Re vinak re' can quic'axan chic re milagro xuban riq'uin re Lázaro.
19 Jac'a re achi'a' fariseos niquibila' chiquivach: Titzu', conojel re vinak je'binak chij. Man jun chic xkojtiquir xtakaban chique chin che man-ta ye'tzake' chij.
20 Y chiquicojol conojel re vinak re je'aponak pa tenemit Jerusalén chupan re k'ij re', chin niquiya' ruk'ij re Dios chupan re namak'ij re', jec'o chuka' je ca'e-oxe' vinak griegos.
21 Re ca'e-oxe' vinak re' xe'bapon-apo riq'uin re Felipe re aj-Betsaida, y re Betsaida re' chin re Galilea, chin niquic'utuj jun utzil cha, roma reja' jun ru-discípulo re Jesús. Re vinak re' xquibij cha: Yoj nakajo' yojch'o ba' riq'uin re Jesús, ye'cha'.
22 Re Felipe xba y xbo'rbij cha re Andrés re can discípulo chuka'. C'are' che je ca'e' xe'ba-apo c'a riq'uin re Jesús y xquibij cha: Jec'o ca'e-oxe' vinak griegos niquijo' ye'ch'o aviq'uin.
23 Y re Jesús can jare' xubij chique re je ca'e' discípulos re': Ja k'ij xbeka, che yen re xinalax chi'icojol xtic'ue' nuk'ij y xquintzolaj-a chila' chicaj.
24 Y tic'axaj re xtimbij chiva vocame, che can katzij-va: Vo xa nakapokonaj nakatic-ka jun ch'et rach-trigo pan ulef, re ch'et rach-trigo re' xa choj c'a quire' xtic'ue'. Jac'a vo xa man nakapokonaj-ta nakatic-ka, astapa' xtic'ue' can chuxe' ulef re ch'et rach-trigo re', xtel-pa y xtuya' rach.
25 Quire' chuka' re vinak re camas nupokonaj ruc'aslen vova' chach re ruch'ulef, man xtuvel-ta ruc'aslen re man niq'uis-ta. Jac'a re man nupokonaj-ta ruc'aslen nutzij yen, can chin nojel tiempo nuyac-apo. Can ne'c'ue-va ruc'aslen re man niq'uis-ta.
26 Vo xa can c'o jun nrajo' nuban re nusamaj, tipa viq'uin. Y re anche' yinc'o-va yen, can chire' chuka' xtic'ue-va reja'. Re can xtibano re nusamaj, xtinimersas ruk'ij roma re Nata' Dios re c'o chicaj.
27 Yen camas nik'axo re vánma vocame. Pero man nimbij-ta cha re Nata' che quinacola' chach re k'axomal re', xa roma re' tak xineka, y xa mare' tak yinc'o vocame.
28 C'are' reja' xubij: Nata', can tabana' che nik'alajin-ta re ak'ij, xcha' re Jesús. Y can jare' tak re Dios xch'o-pa chila' chicaj y xubij: Can nbanon chic quire'. Y xtimban chic jun bey, che can nik'alajin-va re nuk'ij.
29 Y camas chique re vinak re jec'o chire' xe'bin che xa jun tempestad re xquic'axaj tak xch'o-pa re Dios chila' chicaj. Jac'a re nic'aj chic niquibij: Jun ángel re xch'o-pa cha, ye'cha'.
30 Y re Jesús xubij chique: Re Jun xic'axaj che xch'o-pa chila' chicaj, man nutzij-ta yen tak xch'o-pa, xa itzij yex tak xch'o-pa chin che yex nitamaj yin anchique yen.
31 Vocame ne'ka-yan re k'ij tak re Dios xtuban juzgar re ruch'ulef, y ja chuka' k'ij re' tak re itzel re tz'amayon re ruch'ulef, can xtich'acataj-va.
32 Y tak yen xquinjotobax cho cruz, re vinak can xque'pa viq'uin yen, roma can xquinsamaj pa tak cánma, xcha' reja'.
33 Re Jesús xubij quire', chin xusekresaj andex che camic xtoc cha.
34 Y re vinak xquibij: Rat abin che ja rat re Jun re xalax chakacojol, pero xa nabij chuka' che xcajotobax cho cruz. Can man nak'ax-ta pa kave' anchique roma quire' nabij. Roma yoj kataman re nubij chupan re ruch'abal re Dios che re Cristo tak xtipa, xtic'ue' chin nojel tiempo. Can tabij c'a chaka vo xa re xalax chakacojol, can jare' re Cristo o mana-ta, xe'cha' reje'.
35 Jare' tak re Jesús xubij chique: Yen re sakil re c'a yinc'o chic ba' iviq'uin. Can chupan c'a re sakil re' quixbiyin-va, roma c'a c'o. Y vo xa man xtiban-ta quire', c'aja xtina' xte'k'ukumar chivach, y re pa k'oko'm nibiyin-va, man rutaman-ta anchique lugar binak-va.
36 Mare', re k'ij tak c'a c'o re sakil iviq'uin, can tinimaj, chin che yixoc rajc'ual re sakil re'. Quire' xubij re Jesús chique re vinak. C'are' xe'ruya' can, y reje' man xquitz'at-ta anche' xbo-va.
37 Re Jesús can q'uiy milagros xe'rubanala' chiquivach re vinak. Pero man riq'uin re' reje' cama-va xquinimaj-ta.
38 Y quire' xbanataj, roma tiene que nibanataj re rutz'iban can re Isaías re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y ja quire' nubij re rutz'iban can reja': Ajaf, tak xkatzijoj re ach'abal chique re vinak, man je q'uiy-ta re xe'niman. Y chuka' man je q'uiy-ta re xk'ax pa quive' y man riq'uin re' che can xquitz'at-yan re a-poder. Quire' nubij re rutz'iban can re Isaías.
39 Re vinak re' can man ye'tiquir-ta niquinimaj, can ancha'l nubij chupan re rutz'iban can re Isaías:
40 Can banon chique reje' che man ye'tzu'un-ta y covernak re cánma, mare' man niquitz'at-ta re niquitzu', man nika-ta-ka pa tak cánma, y man nitzolaj-ta-pa quic'o'x chin che yen ninchojmersaj re quic'aslen, nicha' re Ajaf. Quire' nubij re tz'iban can roma re Isaías.