Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 11:20-49 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 11:20-49 in GT:cak:Kaqchikel

20 Tok ri Marta xrac'axaj chi ri Jesús petenak pa bey, xel-e richin xeruc'ulu', jac'a ri María xcanaj can pa jay.
21 Jac'ari' tok ri Marta xu'ij che ri Jesús: Ajaf, xa ta vave' ratc'o-vi, ri nuxibal man ta (xcom, xquen).
22 Pero yin veteman chi ri Dios c'a nuya' na chave xa achique na ri nac'utuj che, xcha'.
23 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astaj, xcha'.
24 Ja', yin veteman chi xtic'astaj chupan ri k'ij tok conojel ri anima'i' xquec'astaj pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Marta.
25 Ri Jesús xu'ij che: Ja yin ri yic'ason quichin ri anima'i' y ja yin ri quic'aslen. Xa achique na ri ruyo'on ránima viq'uin, masque caminak chic, xtic'astaj chic jun bey.
26 Y conojel ri quilon quic'aslen viq'uin y quiyo'on cánima viq'uin, man (yecom, yequen) ta richin jumul. ¿Nanimaj re'? xcha' ri Jesús che ri Marta.
27 Ja', Ajaf. Yin ninnimaj ronojel ri na'ij; roma veteman chi ja rat ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios, y can rat Ruc'ajol vi ri Dios ri rat petenak choch'ulef, xcha' ri Marta.
28 Tok ri Marta ru'in chic quiri' che ri Jesús, xtzolij richin xroyoj-pe ri ruchak', y xaxe pa ruxiquin quire' xu'ij che: Ri Tijonel c'o chic vave' y yaroyoj, xcha' che.
29 Ri María xe xrac'axaj ri xu'ij ri Marta che, cha'anin xcataj y xbe ri achique lugar c'o-vi ri Jesús.
30 Ri Jesús c'a man jani toc-apu ri pan aldea Betania, xa c'a ja c'o ri achique lugar xuc'ul-vi roma ri Marta.
31 Jac'a ri israelitas ri epetenak richin niquiya' ruchuk'a' ránima ri María, tok xquitz'et chi junanin xcataj-e y xbe, rije' xquitzekle'ej-e y niqui'ij: Ri María xa ja ri achique lugar mukun-vi ri ruxibal ni'e-vi richin ne'ok', yecha'.
32 Jac'a ri María tok (xapon, xebos) ri achique lugar c'o-vi ri Jesús, xe xutz'et, ja xxuque-ka chuvech y xu'ij che: Ajaf, xa ta vave' ratc'o-vi, ri nuxibal man ta (xcom, xquen), xcha'.
33 Jac'a ri Jesús tok xutz'et chi ri María y ri israelitas ri ec'o riq'uin ye'ok', rija' xjik'ijo' ránima, y nibarbot.
34 Jari' tok xuc'utuj: ¿Achique lugar ximuk-vi ri Lázaro? xcha'. Rije' xqui'ij: Ajaf, jo', nekac'utu' chavech, xecha'.
35 Ri Jesús xok'.
36 Jac'ari' xqui'ij ri israelitas ri ec'o-apu chiri': Titz'eta' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can kitzij xrojo', yecha'.
37 Pero ec'o ch'aka' niquibila': Ri achi re', ¿man xtiquer ta cami xu'on chi man ta (xcom, xquen) ri Lázaro, tok xa xtiquer xu'on che ri achi man nitzu'un ta chi xtzu'un? yecha'.
38 Riq'uin ri quiri' nibilo'x, ri Jesús xjik'ijo' chic jun bey ránima xjel-apu chuchi' ri jul ri mukun-vi ri Lázaro. Ri jul ri' c'oton chuvech jun juyu', y tz'apin can ruchi' riq'uin jun abaj.
39 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Tivelesaj la abaj chuchi' ri jul, xcha'. Jac'a ri Marta, ri rana' ri Lázaro xu'ij che ri Jesús: Ajaf, ri nuxibal ja (caji', quiji') k'ij tikamuk y yin nin-ij chi chuf chic ruxla', xcha'.
40 Pero ri Jesús xu'ij che ri Marta: Yin xin-ij yan chave: Si xtanimaj, xtatz'et ri nimalaj ruk'ij ri Dios, xcha' che.
41 Jari' tok xquelesaj-e ri abaj chuchi' ri jul. Xtzu'un c'a e ri Jesús chicaj y xu'ij: Nata', matiox ninya' chave roma xinavac'axaj-pe.
42 Yin veteman chi rat can yinavac'axaj-vi. Pero yin xin-ij re' coma ri quimolon-pe-qui' viq'uin vacami, richin quiri' tiquinimaj chi ja rat xatako-pe vichin choch'ulef.
43 Tok ri Jesús ru'in chic ka quiri', jari' tok riq'uin ruchuk'a' xu'ij: ¡Lázaro, cacataj, catel-pe! xcha'.
44 Jac'ari' tok ri ámna Lázaro xel-pe ri pa jul. Ri ruk'a-rakan ebolkotin pa tak tziek, y ri ruvech tz'apin-e riq'uin jun tziek lab oc. Ri Jesús xu'ij: Que'isolo' can la tziek chirij, y tiya' lugar che chi ni'e, xcha'.
45 Eq'uiy c'a chique ri israelitas ri epetenak chiquitz'etic ri María xquinimaj ri Jesús tok xquitz'et ri xu'on.
46 Pero ec'o ch'aka' xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xquitzijoj ri achique xu'on ri Jesús.
47 Jac'ari' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xecoyoj ri achi'a' junan niqui'en gobernar quiq'uin, y xqui'ij chique: ¿Achique nika'an? Roma ri achi re' q'uiy milagros yerubanala' chiquivech ri vinak.
48 Si xtikaya' lugar che, conojel xqueniman richin, y xquepe ri vinak romanos, xtuquiq'uisa' can ruk'ij ri jay ri nikaya-vi ruk'ij ri Dios y quiri' mismo ri katinamit, yecha'.
49 Pero ri Caifás ri nimalaj sacerdote chiquicojol ri israelitas chupan ri tiempo ri', quire' xu'ij: Rix man iveteman ta ruchojmil re'.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 11 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 11:20-49 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

20 Tok ri Marta xapon c'a rutzijol riq'uin chi petenek ri Jesús, junanin xel-el richin xbe chuc'ulic. Y ri María man c'a xunabej ta, xa xc'oje' can ri chiri' pa jay.
21 Y ri Marta tok xapon c'a riq'uin ri Jesús, rija' xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, c'a q'ues ta re vacami.
22 Pero yin vetaman chi ri xtac'utuj chire ri Dios vacami, ri Dios can xtuya-vi chave, xcha' ri Marta chire ri Jesús.
23 Jac'ari' tok ri Jesús xubij chire ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astej, xcha' ri Jesús.
24 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', yin can vetaman chi xtic'astej; roma tok xtapon ri ruq'uisibel k'ij, conojel c'a ri caminaki' xquec'astej, xcha' rija'.
25 Ri Jesús xubij c'a chire ri Marta: Yin can yitiquir-vi yenc'asoj ri e caminek chic el, y can yitiquir-vi ninya' c'aslen. Romari' ri niniman vichin, man jun rubanon vi caminek chic, roma xtic'oje' ruc'aslen.
26 Xabachique c'a vinek ri c'a c'o na ruc'aslen chuvech re ruvach'ulef y yirunimaj yin, man c'a xtapon ta chupan ri camic ri can richin jantape'. ¿Nanimaj c'a re'? xcha' ri Jesús chire ri Marta.
27 Y ri Marta xubij chire ri Jesús: Ja', Ajaf. Can ninnimaj c'a ronojel ri nabij; roma can vetaman-vi chi ja rat ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios, ri can c'o-vi c'a chi nipe na chuvech re ruvach'ulef, xcha' ri Marta.
28 Tok ri Marta rubin chic c'a can re ch'abel re' chire ri Jesús, xbe chiroyoxic ri María ri rach'alal. Y tok xapon c'a, ri Marta xubij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf xoka' y vacami yaroyoj, xcha' chire.
29 Ri María, can xe c'a xrac'axaj-el queri', can jari' xyacatej-el ri acuchi tz'uyul-vi y junanin xbe. Rija' xbe c'a acuchi c'o-vi ri Jesús.
30 Ri Jesús can c'a man jani c'a toc-apo chupan ri ti tinamit Betania, xa can c'a c'o na ri acuchi xbec'ul-vi roma ri Marta.
31 Y ri vinek israelitas ri ec'o chiri' pa jay, ri yek'ejelon (yek'ijalon) richin ri María, tok xquitz'et chi junanin xyacatej, xel-el y xbe; ri vinek ri' junanin chuka' xquitzekelbej-el, roma rije' xquich'ob chi ri María nibe chuchi-jul richin nrok'ej ri ruxibal.
32 Jac'a tok ri María xapon acuchi c'o-vi ri Jesús y xutz'et, xxuque-ka chiraken y xubij chire: Ajaf, ri nuxibal xquen (xcom). Xa ta vave' atc'o-vi, man ta caminek vacami, xcha'.
33 Jac'a tok ri Jesús xutz'et chi ri María nok' y que chuka' ri' ye'ok' conojel ri quivinak israelitas ri xe'apon k'ejelonel (k'ijalonel) richin ri María, ri ránima ri Jesús jun vi xuben xuna' rija' y xpe c'a bis riq'uin.
34 Y c'ari' c'a xuc'utuj: ¿Acuchi ximuk-vi ri Lázaro? xcha'. Y rije' xquibij: Ajaf, jo' y nekac'utu' c'a chavech acuchi xkamuk-vi, xecha' chire.
35 Y ri Jesús xok'.
36 Jac'ari' tok ri vinek israelitas ri k'ejeloy (k'ijaloy) quichin ri Marta y ri María, xquibila' c'a: Titzu' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can janíla xrajo', xecha'.
37 C'ari' ec'o c'a chique ri vinek ri' xquibila' c'a chirij ri Jesús: Rija' can xtiquir c'a xuben chire ri moy richin xtzu'un. ¿Man ta cami c'a xtiquir ta xuben chire ri Lázaro chi man ta xquen (xcom)? xecha'.
38 Tok ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xtzolin chic c'a pe ri bis riq'uin. Ri jul ri mukul-vi can ri Lázaro, jun jul ri c'oton chuvech jun juyu', y tz'apel can ruchi' riq'uin jun abej.
39 Y jac'ari' tok ri Jesús xubij: Tivelesaj la abej tz'apebel ruchi' la jul, xcha' rija'. Jac'a ri Marta, ri rana' can ri Lázaro ri xquen-el (xcom-el), xubij chire ri Jesús: Ajaf, can caji' yan c'a k'ij ri'. Xa petenek chic ruchuvirinen ninch'ob yin, xcha'.
40 Pero ri Jesús xubij chire ri Marta: Yin can nubin chic c'a chave chi vi xtanimaj, can xtatz'et c'a ri nuben ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' chire.
41 Y jari' tok xquelesaj c'a ri abej tz'apebel ruchi' ri jul acuchi c'o-vi ri caminek. C'ari' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xubij: Nata', matiox ninya' chave, roma can xinavac'axaj c'a pe.
42 Yin vetaman chi can jantape' vi yinavac'axaj. Y ronojel c'a re', can ninbij coma re vinek re quimolon-pe-qui' viq'uin vacami, richin chi tiquinimaj chi can ja rat ri xatakon-pe vichin chuvech re ruvach'ulef.
43 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka re ch'abel re', can riq'uin c'a ronojel ruchuk'a' xch'on y xubij: Lázaro, cayacatej y catel c'a pe, xcha'.
44 Y ri Lázaro, ri caminek chic el, xbe'el-pe. Ri ruk'a-raken ri caminek, jebel c'a biron-el (baron-el) pa tak tziek, y ri ruvech tz'apel c'a el riq'uin jun xax tziek. C'ari' ri Jesús xubij: Que'isolo' can la tziek chirij, richin chi utz nibiyin y nitiquir nitzolin-el, xcha'.
45 Y e q'uiy c'a vinek israelitas k'ejeloy (k'ijaloy) richin ri María, xquinimaj ri Jesús tok xquitz'et ri xuben, chi xuc'asoj ri caminek.
46 Pero ec'o ch'aka' ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri achique ri xuben ri Jesús.
47 Y can ja yan c'a ri' ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xecoyoj chuka' ri ch'aka' chic achi'a' ri junan yek'aton tzij quiq'uin, y xquibij chique: ¿Achique c'a nikaben? Roma ri achin rubini'an Jesús ruchapon samaj y q'uiy milagros ri yerubanala' chiquivech ri vinek richin tiquinimaj.
48 Y vi can xtikaya' c'a k'ij chire, can conojel c'a ri vinek xqueniman richin. Y tok xtiquinabej-pe ri vinek romanos, xtoquivulaj can ri jay ri acuchi nikaya-vi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis chuka' can roj ri ojc'o chupan re ruvach'ulef re', yecha' c'a rije'.
49 C'ari' c'o jun ri xch'on. Ri xch'on jac'a ri Caifás ri nimalej sacerdote chupan ri tiempo ri'. Rija' c'o c'a ri chiri', roma rija' jun chique ri can c'o-vi quik'ij. Y tok rija' xch'on, xubij c'a: Xa man jun ivetaman rix.

San Juan 11:20-49 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

20 Tok ri Marta xapon c'a rutzijol riq'uin que petenük ri Jesús, junanin xel-e richin xbe chi ruc'uluxic. Y ri María man c'a xunabej tüj, xa xcanaj can chiri' pa jay.
21 Y ri Marta tok xapon c'a riq'uin ri Jesús, rija' xbij chin: Ajaf, ri nuxbal xcom. Xa ta chere' ratc'o-vi, c'a c'üs ta vocomi.
22 Pero yin vetaman que ri nac'utuj chin ri Dios vocomi, ri Dios nuya-vi chave, xbij ri Marta chin ri Jesús.
23 Jari' tok ri Jesús xbij chin ri Marta: Ri axbal Lázaro nc'astüj, xbij ri Jesús.
24 Y ri Marta xbij chin ri Jesús: Ja', yin vetaman que nc'astüj, roma tok napon ri ruq'uisbül k'ij, conojel c'a ri caminaki' nyec'astüj, xbij rija'.
25 Ri Jesús xbij c'a chin ri Marta: Yin nquitiquer-vi nyenc'asoj ri ye camnük chic e, y nquitiquer-vi ninya' c'aslen. Romari' ri ntaken vichin, man jun rubanun si camnük chic, roma nc'uje' ruc'aslen.
26 Achique na c'a vinük ri c'a c'o na ruc'aslen chuvüch ri ruch'ulef y nquirutakej yin, man c'a napon tüj chupan ri camic richin chi jumul. ¿Nanimaj c'a re'? xbij ri Jesús chin ri Marta.
27 Y ri Marta xbij chin ri Jesús: Ja', Ajaf. Ninnimaj na vi ronojel ri nabij, roma vetaman-vi que ja rat ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios, ri nc'atzinej-vi que npu'u na chuvüch ri ruch'ulef, xbij ri Marta.
28 Tok ri Marta rubin chic c'a can ri tzij re' chin ri Jesús, xbe chiroyoxic ri María ri rana'. Y tok xapon c'a, ri Marta xbij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf Jesús xka-pe y vocomi ncaroyoj, xbij chin.
29 Ri María, xe c'a xrac'axaj-e quiri', jari' xcatüj-e ape' tz'uyul-vi y junanin xbe. Rija' xbe c'a ape' c'o-vi ri Jesús.
30 Ri Jesús c'a man jani c'a toc-apu chupan ri vit tinamit Betania, xa c'a c'o na ape' xbec'ul-vi roma ri Marta.
31 Y ri vinük israelitas ri yec'o chiri' pa jay, ri nquipochi'ij ri María, tok xquitz'et que junanin xcatüj, xel-e y xbe. Ri vinük ri' junanin chuka' xquitzeklebej-e, roma rije' xquinuc que ri María nbe chuchi-jul richin nrok'ej ri ruxbal.
32 Ja tok ri María xapon ape' c'o-vi ri Jesús y xutz'et, xxuque-ka chirakün y xbij chin: Ajaf, ri nuxbal xcom. Xa ta chere' ratc'o-vi, man ta camnük vocomi, xbij.
33 Ja tok ri Jesús xutz'et que ri María ntok' y quiri' chuka' nye'ok' conojel ri quivinak israelitas ri xe'apon chin nquipochi'ij ri María, ri ránima ri Jesús jun vi xbün xuna' rija' y xpu'u c'a bis riq'uin.
34 Y c'ateri' c'a xuc'utuj: ¿Ape' ximuk-vi ri Lázaro? xbij. Y rije' xquibij: Ajaf, jo' y nkac'utu' c'a chavüch ape' xkamuk-vi, xquibij chin.
35 Y ri Jesús xok'.
36 Jari' tok ri vinük israelitas ri nyepochi'in ri Marta y ri María, xquibila' c'a: Titz'eta' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nk'alajin que juis xrajo', xquibij.
37 C'ateri' yec'o c'a cheque ri vinük ri' xquibila' c'a chirij ri Jesús: Rija' xtiquer c'a xbün chin ri moy richin xtzu'un. ¿Man xtiquer tüj comi xbün chin ri Lázaro que man ta xcom? xquibij.
38 Tok ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xtzolij chic c'a pe ri bis riq'uin. Ri jul ape' mukul-vi ri Lázaro, jun jul ri c'oton chuvüch jun juyu', y tz'apül can ruchi' riq'uin jun abüj.
39 Y jari' tok ri Jesús xbij: Tivelesaj la abüj tz'apbül ruchi' la jul, xbij rija'. Jac'a ri Marta, ri rana' can ri Lázaro ri xcom-e, xbij chin ri Jesús: Ajaf, caji' yan c'a k'ij ri'. Ya chuj chic ninnuc yin, xbij.
40 Pero ri Jesús xbij chin ri Marta: Yin nubin chic c'a chave que si xtanimaj, xtatz'et c'a ri nbün ri ruchuk'a' ri Dios, xbij chin.
41 Y jari' tok xquelesaj c'a ri abüj tz'apbül ruchi' ri jul ape' c'o-vi ri camnük. C'ateri' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xbij: Nata', matiox ninya' chave, roma xinavac'axaj c'a pe.
42 Yin vetaman que chi jumul vi nquinavac'axaj. Y ronojel c'a re', ninbij coma ri vinük ri quimolon-pe-qui' viq'uin vocomi, richin que tiquinimaj que ja rat ri xatakon-pe vichin chuvüch ri ruch'ulef.
43 Tok ri Jesús rubin chic c'a ka ri tzij re', riq'uin c'a ronojel ruchuk'a' xch'o y xbij: Lázaro, cacatüj y catel c'a pe, xbij.
44 Y ri Lázaro, ri camnük chic e, xbe'el-pe. Ri ruk'a-rakün ri camnük, jabel c'a botz'on-e pa tak c'ul, y ri ruvüch tz'apül c'a e riq'uin jun xax c'ul. C'ateri' ri Jesús xbij: Que'isolo' can la c'ul chirij, richin que utz nbiyin y ntiquer ntzolin-e, xbij.
45 Y ye q'uiy c'a vinük israelitas nquipochi'ij ri María, xquitakej ri Jesús tok xquitz'et ri xbün, que xuc'asoj ri camnük.
46 Pero yec'o ch'aka ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj cheque ri achique ri xbün ri Jesús.
47 Y ja yan c'a ri' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xecoyoj chuka' ri ch'aka chic achi'a' ri junan nyebanun juzgar quiq'uin, y xquibij cheque: ¿Achique c'a nkabün? Roma ri achi rubini'an Jesús rutz'amon samaj y q'uiy milagros ri nyerubanala' chiquivüch ri vinük richin tiquitakej.
48 Y si nkaya' c'a k'ij chin, conojel c'a ri vinük nyetaken richin. Y tok nquinabej-pe ri vinük romanos, nquivulaj-pe ri jay ape' nkaya-vi ruk'ij ri Dios y nkujquiq'uis chuka' can roj ri rojc'o chupan ri ruch'ulef re', nquibij c'a rije'.
49 C'ateri' c'o jun ri xch'o. Ri xch'o ja ri Caifás ri nimalüj sacerdote chupan ri tiempo ri'. Rija' c'o c'a chiri', roma rija' jun cheque ri c'o quik'ij. Y tok rija' xch'o, xbij c'a: Xa man jun ivetaman rix.

San Juan 11:20-49 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

20 Cuando ri Marta xuna'ej chi petenak ri Jesús, junanin xberuc'ulu'. Y ri María man xuna'ej ta, romari' xc'ue' can chiri' pa jay.
21 Y cuando ri Marta xapon riq'uin ri Jesús, raja' xu'ij che: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta jatc'o we', c'a q'ues ta cami.
22 Pero ren weta'n chi ri xtac'utuj che ri Dios cami, ri Dios can xtuya' chawe, xcha' ri Marta che ri Jesús.
23 Ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astaj, xcha' ri Jesús.
24 Y ri Marta xu'ij: Ja', ren can weta'n-wi chi xtic'astaj; roma cuando xtapon ri ruq'uisbel k'ij, conojel ri caminaki' xquiec'astaj-pe, xcha' raja'.
25 Ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ren can yitiquier yenc'asoj ri caminaki', y can yitiquier chuka' ninya' c'aslen. Romari' ri niniman wichi, más que xticom, can xtic'ase' chic.
26 Xabachique (Xama'anchique) winak ri c'o ruc'aslen chech-ulef y yirunimaj ren, man xtapon ta chupa ri camic ri can richi ronojel tiempo. ¿Nanimaj re'? xcha' ri Jesús che ri Marta.
27 Y Marta xu'ij che ri Jesús: Ja' Ajaf, can ninnimaj ronojel ri na'ij; roma can weta'n chi ja ret ri Cristo ri Ralc'ual ri Dios, ri can nipe-wi chech-ulef, xcha' che.
28 Cuando ri Marta ru'in chic ri tzij re' che ri Jesús, xbe chi xberoyoj ri María ri rach'alal. Y cuando xapon, ri Marta xu'ij pa ruxiquin ri María: Ri Ajaf xoka y cami jatroyoj, xcha' che.
29 Ri María, can xe xuc'oxaj quiri', can ja' xcataj ri anchi' ch'ocol-wi y junanin xbe c'a anchi' c'o-wi ri Jesús.
30 Ri Jesús c'a man jani toc-apo chupa ri tenemit Betania, xa c'a c'o chupa ri lugar anchi' xbec'ul-wi roma ri Marta.
31 Y cuando ri winak israelitas ri je-aponinak chirocho ri María chi niqui'en consolar, xquitzu' chi junanin xcataj-e y xbe; reje' chuka' xquitzeklebej-e, roma xquinojij chi ri María chuchi' ri jul xbe-wi chi nrok'ej ri ruxibal.
32 Y cuando ri María xapon anchi' c'o-wi ri Jesús y xutzu', xxuquie-ka chirakan y xu'ij che: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta jatc'o we', manak ta xcom, xcha'.
33 Y cuando ri Jesús xutzu' chi ri María ntok' y chuka' ye'ok' conojel ri winak israelitas, ri xe'apon chi niqui'en consolar ri María, ri ránima ri Jesús jun-wi xu'on xuna' y xbison-ka.
34 Y ja xuc'utuj: ¿Anchi' ximuk-wi ri Lázaro? xcha'. Y reje' xqui'ij: Ajaf, jo' y ne'kac'utu' chawech anchi' xkamuk-wi, xecha' che.
35 Y ri Jesús xok'.
36 Ja' cuando ri winak israelitas ri xepe chi yequi'en consolar ri Marta y María, xqui'ij: Titzu' ri Jesús, nrok'ej ri Lázaro. K'alaj chi yalan xrojo', xecha'.
37 Pero jec'o chique ri winak ri' xqui'ij chirij ri Jesús: Raja' can xtiquier xu'on che ri moy chi xtzu'n. ¿Anchique roma xuya' lugar chi xcom ri Lázaro y man jun xtiquier xu'on? xecha'.
38 Cuando ri Jesús xapon chuchi' ri jul, xtzolaj chic pe ri bis pa ránima. Ri jul anchi' yo'n-wi can ri Lázaro, jun jul ri c'oton chech jun xak, y tz'apel can ruchi' che jun abaj.
39 Y ri Jesús xu'ij: Tilesaj-e la abaj ri rutz'apin ruchi' ri jul, xcha' raja'. Pero ri Marta, rana' ri caminak, xu'ij che ri Jesús: Ajaf, chuj chic, roma c'o yan quieji' k'ij ticom, xcha' che.
40 Pero ri Jesús xu'ij che ri Marta: Ren can nu'in chic chawe chi xa xtanimaj, can xtatzu' ri nu'on ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' che.
41 Y ja xquilesaj-e ri abaj ri rutz'apin ruchi' ri jul anchi' c'o-wi ri caminak. Y ri Jesús xtzu'n chicaj y xu'ij: Nata', matiox ninya' chawe roma can xinac'oxaj-pe.
42 Ren weta'n chi can siempre yinac'oxaj. Pero ronojel re', can nin-ij coma ri winak ri quimolon-pe-qui' wiq'uin cami, chi tiquinimaj chi can ja ret ri xatako-pe wichi chech-ulef.
43 Cuando ri Jesús ru'in chic ri tzij re', can riq'uin ronojel ruchuk'a' xch'o'n y xu'ij: Lázaro, cacataj y catel-pe, xcha'.
44 Y ri Lázaro xbe'el-pe. Y ri ruk'a-rakan can bolkotin pa tziak, y ri rech tz'apel riq'uin jun tziak xax. C'ajari' ri Jesús xu'ij: Quie'isolo' ri tziak chirij, chi quiri' utz nibin y nitiquier nitzolaj-e, xcha'.
45 Y je q'uiy winak israelitas ri xepe chi niqui'en consolar ri María, xquinimaj ri Jesús cuando xquitzu' ri xu'on, chi xuc'asoj ri caminak.
46 Pero jec'o ch'aka ri xebe quiq'uin ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri xu'on ri Jesús.
47 Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol-qui' y xequiwoyoj chuka' ri ch'aka chic achi'a' je autoridad quichi ri israelitas y xqui'ij chique: ¿Anchique naka'an? Roma ri achi rubinan Jesús q'uiy milagros ri yeru'on chiquiwech ri winak chi tiquinimaj.
48 Y xa can xtakaya' lugar che, can conojel ri winak xquieniman richi. Y cuando xtiquina'ej-pe ri winak romanos, xtoquiwulij (xtoquiwulaj) ri jay ri anchi' nakaya-wi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis can chuka' roj ri jojc'o chupa ri rech-ulef re', xecha' reje'.
49 C'ajari' c'o jun ri xch'o'n. Y ri xch'o'n ja ri Caifás ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chupa ri tiempo ri'. Raja' c'o chiri', roma raja' jun chique ri can c'o-wi quik'ij. Y cuando raja' xch'o'n, xu'ij: Rix xa man jun iweta'n.
San Juan 11 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 11:20-49 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

20 Antok ri Marta xunaꞌiej chi patanak ri Jesús, jun-anin xbꞌarucꞌuluꞌ. Pero ri María xa xcꞌujieꞌ can chireꞌ pa jay.
21 Y antok ri Marta xalka riqꞌuin ri Jesús, jajaꞌ xuꞌej cha: Ajaf, xa ta atcꞌo vaveꞌ, man ta xcon ri nuxiꞌal.
22 Pero inreꞌ vataꞌn chi ri xtacꞌutuj cha ri Dios vacame, ri Dios can xtuyaꞌ chava, xchaꞌ ri Marta cha ri Jesús.
23 Ri Jesús xuꞌej cha ri Marta: Ri axiꞌal Lázaro xticꞌastaj-pa.
24 Y ri Marta xuꞌej: Inreꞌ vataꞌn chi xticꞌastaj-pa; ruma antok xtalka ri ruqꞌuisbꞌal kꞌij, quinojiel ri quiminakiꞌ xcaꞌcꞌastaj-pa, xchaꞌ.
25 Ri Jesús xuꞌej cha ri Marta: Inreꞌ nquicovin ncaꞌncꞌasuoj ri i-quiminak chic y nquicovin jeꞌ niyaꞌ cꞌaslien. Rumareꞌ ri niniman vichin, mesque xticon, can xticꞌasieꞌ chic jun bꞌay.
26 Y chica-na vinak ri cꞌo rucꞌaslien choch-ulief y nquirunimaj inreꞌ, man xticon ta richin nojiel tiempo. ¿Nanimaj reꞌ? xchaꞌ ri Jesús cha ri Marta.
27 Y ri Marta xuꞌej cha ri Jesús: Quireꞌ Ajaf, can ninimaj chi atreꞌ ri Cristo ri Rucꞌajuol ri Dios, ri xapa vaveꞌ choch-ulief, xchaꞌ cha.
28 Antok ri Marta ruꞌeꞌn chic ri tzij reꞌ cha ri Jesús, xꞌa chi xbꞌarayuoj ri María ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin. Y antok xbꞌaka, ri Marta xuꞌej pa ruxiquin ri María: Ri Maestro xalka y vacame ncarayuoj, xchaꞌ cha.
29 Ri María, antok xraꞌxaj quireꞌ, xpalaj-pa ri pacheꞌ cꞌo-ve y jun-anin xꞌa cꞌa pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús.
30 Ri Jesús cꞌa majaꞌ tuoc chupan ri aldea Betania, xa cꞌa cꞌo chupan ri lugar pacheꞌ xbꞌacꞌul-ve ruma ri Marta.
31 Y antok ri vinak israelitas ri icꞌo chirachuoch ri María chi niquiꞌan consolar, xquitzꞌat chi jun-anin xpalaj-el y xꞌa; ijejeꞌ xaꞌa chirij, ruma ijejeꞌ xquiꞌej-ka: Ri María niꞌuokꞌ chuchiꞌ ri jul ri pacheꞌ yoꞌn-ve ri ruxiꞌal.
32 Y antok ri María xalka pacheꞌ cꞌo-ve ri Jesús y xutzꞌat, xxuquie-ka chukul rakan y xuꞌej cha: Ajaf, xa ta atcꞌo vaveꞌ, man ta xcon ri nuxiꞌal, xchaꞌ.
33 Y antok ri Jesús xutzꞌat chi ri María ntuokꞌ y ncaꞌuokꞌ jeꞌ quinojiel ri vinak israelitas ri i-bꞌanak riqꞌuin ri María, ri ránima ri Jesús jun-ve xuꞌon xunaꞌ y xbꞌisuon-ka.
34 Y xucꞌutuj: ¿Pacheꞌ yoꞌn-ve ri Lázaro? xchaꞌ. Y ijejeꞌ xquiꞌej: Ajaf, joꞌ y nakacꞌutuꞌ chavach, xaꞌchaꞌ cha.
35 Y ri Jesús xuokꞌ.
36 Jareꞌ antok ri vinak israelitas ri ncaꞌquiꞌan consolar ri Marta y ri María, xquiꞌej: Titzꞌataꞌ, kꞌalaj chi altíra xrajoꞌ, xaꞌchaꞌ.
37 Pero icꞌo chiquivach ri vinak reꞌ xquiꞌej chirij ri Jesús: Jajaꞌ cꞌa xuꞌon cha ri muoy chi xtzuꞌn. ¿Man ta came xcovin xuꞌon chi man ta xcon ri Lázaro? xaꞌchaꞌ.
38 Antok ri Jesús xalka chuchiꞌ ri pacheꞌ yoꞌn-ve, xbꞌisuon chic ka jun bꞌay. Ri jul ri pacheꞌ yoꞌn can ri Lázaro jun cueva ri cꞌo choch jun tanatic juyuꞌ, ri tzꞌapin can ruchiꞌ cha jun abꞌaj.
39 Y ri Jesús xuꞌej: Tivalasaj-el ri abꞌaj ri choj cha tzꞌapin can ruchiꞌ ri jul, xchaꞌ chica. Pero ri Marta, ri ranaꞌ ri quiminak, xuꞌej cha ri Jesús: Ajaf, chuf chic, ruma ya cajeꞌ kꞌij ticon, xchaꞌ cha.
40 Pero ri Jesús xuꞌej cha ri Marta: Inreꞌ nuꞌeꞌn chic chava chi xa xtanimaj, can xtatzꞌat ri nuꞌon ri ru-poder ri Dios, xchaꞌ cha.
41 Y ja xcalasaj-el ri abꞌaj ri choj cha tzꞌapin can ruchiꞌ ri jul ri pacheꞌ cꞌo-ve ri quiminak. Y ri Jesús xtzuꞌn chicaj y xuꞌej: Nataꞌ, tiox bꞌaꞌ niyaꞌ chava ruma xinavaxaj-pa.
42 Inreꞌ vataꞌn chi siempre nquinavaxaj. Pero nojiel reꞌ, niꞌej cuma ri vinak ri quimaluon-pa-quiꞌ viqꞌuin vacame, chi tiquinimaj chi atreꞌ ri xatako-pa vichin ri choch-ulief.
43 Antok ri Jesús ruꞌeꞌn chic ri tzij reꞌ, riqꞌuin nojiel ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ y xuꞌej: ¡Lázaro, catiel-pa juviera! xchaꞌ.
44 Y ri Lázaro, ri quiminak, xbꞌaꞌiel-pa. Y ri rukꞌa-rakan yoꞌn tziak chirij, y ri rupalaj tzꞌapin cha jun tziak xax. Y ri Jesús xuꞌej: Tiquiraꞌ ri tziak chirij, chi quireꞌ otz niꞌin y niꞌa, xchaꞌ.
45 Y iqꞌuiy chiquivach ri vinak israelitas ri xaꞌlka riqꞌuin ri María, xquinimaj ri Jesús antok xquitzꞌat ri xuꞌon, chi xucꞌasuoj ri quiminak.
46 Pero icꞌo nicꞌaj xaꞌa quiqꞌuin ri achiꞌaꞌ fariseos y xbꞌaquitzijuoj chica, ri xuꞌon ri Jesús.
47 Y ri principales sacerdotes y ri achiꞌaꞌ fariseos xquimol-quiꞌ y xaꞌcayuoj jeꞌ ri nicꞌaj chic achiꞌaꞌ ri autoridades quichin ri israelitas y xquiꞌej chica: ¿Chica nakaꞌan? Ruma ri ache rubꞌinan Jesús qꞌuiy milagros ri ncaꞌruꞌon chiquivach ri vinak.
48 Y xa xtakayaꞌ lugar cha, quinojiel ri vinak xcaꞌniman richin; y xcaꞌpa ri romanos, y xtiquiꞌan destruir ri templo y ri ka-nación, xaꞌchaꞌ ijejeꞌ.
49 Entonces ri Caifás, ri sacerdote ri más cꞌo rukꞌij chupan ri junaꞌ reꞌ, jun cachꞌil ri principales sacerdotes, xchꞌoꞌ y xuꞌej chica: Ixreꞌ xa man jun ivataꞌn.

San Juan 11:20-49 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

20 Tek xapon c'a rutzijol riq'ui ri Marta chi petenak ri Jesús, junanin (anibel) xel el riche (rixin) chi xbe chuc'ulic. Y ri María man c'a xunabej ta, xa xc'oje' ca ri chiri' pa jay.
21 Y ri Marta tek xapon c'a riq'ui ri Jesús, riya' xubij chare: Ajaf, ri nuxibal xcom. Xa ta wawe' yitc'o wi, c'a q'ues ta na ri nuxibal.
22 Pero riyin wetaman chi ri xtac'utuj chare ri Dios wacami, ri Dios can xtuya' wi chawe, xcha' ri Marta chare ri Jesús.
23 Yac'ari' tek ri Jesús xubij chare ri Marta: Ri axibal Lázaro xtic'astej, xcha' ri Jesús.
24 Y ri Marta xubij chare ri Jesús: Ja' (je), riyin can wetaman chi xtic'astej; tek xtapon ri ruq'uisbel k'ij, tek quinojel c'a ri caminaki' xquec'astej, xcha'.
25 Ri Jesús xubij c'a chare ri Marta: Riyin can yicowin wi yenc'asoj ri ye caminek chic el, y can yicowin wi nya' c'aslen. Rumari' ri niniman wuche (wixin), astape' nicom el, xtic'astej chic pe jun bey.
26 Xabachique c'a winek ri c'a c'o na ruc'aslen chuwech re ruwach'ulef y yirunimaj riyin, man c'a xticom ta riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. ¿La nanimaj c'a riyit re'? xcha' ri Jesús chare ri Marta.
27 Y ri Marta xubij chare ri Jesús: Ja' (je), Ajaf. Riyin can nnimaj c'a achi'el ri xabij; ruma can nuniman wi chi yit c'a riyit ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios, ri xape wawe' chuwech re ruwach'ulef, xcha' ri Marta.
28 Tek ri Marta rubin chic c'a ca re ch'abel re' chare ri Jesús, xbe chusiq'uixic (chroyoxic) ri María ri rach'alal. Y tek xapon c'a, ri Marta xubij pan ekal chare ri María: Ri Ajaf xoka y wacami yarusiq'uij (yaroyoj), xcha' chare.
29 Ri María, can xu (xe) wi c'a xrac'axaj el queri', can yari' xyacatej el ri acuchi (achique) tz'uyul wi y chanin xbe. Riya' xbe c'a acuchi (achique) c'o wi ri Jesús.
30 Ri Jesús can c'a ma jane c'a ntoc ta apo chupan ri aldea ri Betania rubi', xa can c'a c'o na ca chiri' ri acuchi (achique) xbe'ilitej wi ca ruma ri Marta.
31 Y ri winek ri ye israelitas ri yec'o chiri' pa jay, ri yebochi'in ránima ri María, tek xquitz'et chi chanin xyacatej, xel el y xbe; ri winek ri' can xquitzekelbej c'a el, ruma riye' xquich'ob chi ri María nibe chuchi' ri jul riche (rixin) chi nrok'ej ri ruxibal.
32 Yac'a tek ri María xapon acuchi (achique) c'o wi ri Jesús y xutz'et, xxuque' xmaje' ka chuwech y xubij chare: Ajaf, xa ta wawe' yitc'o wi, man ta xcom ri nuxibal, xcha'.
33 Yac'a tek ri Jesús xutz'et chi ri María ntok' y que chuka' ri' ye'ok' quinojel ri israelitas ri ye tzeketel el chrij ri María, ri ránima ri Jesús jun wi xuben xuna' Riya' y xpe c'a bis chare.
34 Y c'ac'ari' xuc'utuj chique: ¿Acuchi (achique) ximuk wi ri Lázaro? xcha'. Y riye' xquibij: Ajaf, jo' y nbekac'utu' chawech, xecha'.
35 Y ri Jesús xok'.
36 Yac'ari' tek ri israelitas xquibila' c'a: Titzu' la Jesús, nrok'ej ri Lázaro. Nik'alajin chi can sibilaj xrajo', xecha'.
37 Yac'ari' tek yec'o c'a chique ri winek ri' xquibila' c'a chrij ri Jesús: Riya' can xcowin c'a xuben chare ri moy riche (rixin) chi xtzu'un. ¿La man ta cami xcowin xuben ta chare ri Lázaro chi man ta xcom? xecha'.
38 Tek ri Jesús xapon c'a chuchi' ri jul, xpe chic c'a jun bey ri bis chare. Ri jul ri mukul wi ca ri Lázaro c'oton chuwech jun juyu', y tz'apel ca ruchi' riq'ui jun abej.
39 Y yac'ari' tek ri Jesús xubij: Tiwelesaj la abej tz'apebel ruchi' la jul, xcha'. Yac'a ri Marta, ri rana' ca ri caminek, xubij chare ri Jesús: Ajaf, can c'o chic caji' k'ij ticom wi el, y ri' xa can c'o chic ruxla', xcha'.
40 Pero ri Jesús xubij chare ri Marta: Riyin can nbin chic c'a chawe chi wi xtanimaj, can xtatz'et c'a ri nuben ri ruchuk'a' ri Dios, xcha' chare.
41 Y yac'ari' tek xquelesaj c'a ri abej tz'apebel ruchi' ri jul acuchi (achique) c'o wi ri caminek. C'ac'ari' ri Jesús xtzu'un c'a chicaj y xubij: Nata', matiox nya' chawe, ruma can xinawac'axaj c'a pe.
42 Riyin wetaman chi can yinawac'axaj wi pe. Y ronojel c'a re', nbij cuma re winek re quimolon pe qui' wuq'ui wacami, riche (rixin) chi tiquinimaj chi can yit c'a riyit ri xatako pe wuche (wixin) chuwech re ruwach'ulef.
43 Tek ri Jesús rubin chic c'a ka re ch'abel re', xurek ruchi' y xubij: Lázaro, cayacatej y catel pe, xcha'.
44 Y ri Lázaro, ri caminek chic el, xbe'el pe. Ri ruk'a' raken jabel c'a pison pa tak tziek, y cuchun c'a rupalej riq'ui jun su't. C'ari' ri Jesús xubij: Que'isolo' ca la tziek chrij, riche (rixin) chi utz nibiyin y nicowin nitzolin el, xcha'.
45 Yac'ari' tek ye q'uiy israelitas ri ye aponak riq'ui ri María, xquinimaj ri Jesús tek xquitz'et ri xuben, chi xuc'asoj ri caminek.
46 Pero yec'o nic'aj chique riye' ri xebe quiq'ui ri achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique ri achique ri xuben ri Jesús.
47 Y can yac'ari' tek ri principali' tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos xquimol qui' y xequisiq'uij (xecoyoj) chuka' ri nic'aj chic achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij quiq'ui, y xquibij chique: ¿Achique c'a nikaben? Ruma re achi re' ruchapon samaj y q'uiy milagros ri yerubanala' chiquiwech ri winek riche (rixin) chi niquinimaj.
48 Y wi xtikaya' c'a k'ij chare, can quinojel c'a ri winek xqueniman riche (rixin). Y tek xtiquinabej pe ri winek romanos, xtoquiwulaj ca ri lok'olaj jay ri acuchi (achique) nikaya' wi ruk'ij ri Dios y xkojquiq'uis ca chuka' riyoj ri yojc'o chupan re ruwach'ulef re', xecha'.
49 Yac'ari' tek c'o jun ri xch'o. Ri xch'o ya c'a ri Caifás ri nimalaj sacerdote chupan ri tiempo ri'. Riya' c'o c'a ri chiri', ruma riya' jun chique ri can c'o quik'ij. Y tek riya' xch'o, xubij c'a: Xa majun iwetaman riyix.

Juan 11:20-49 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

20 Tak re Marta xapon rutzijol riq'uin che pitinak re Jesús, jonanin xel-a chin xba chuc'ulic. Y re María xa man c'a xunabej-ta, xa xc'ue' can chire' pa jay.
21 Y re Marta tak xapon riq'uin re Jesús, reja' xubij cha: Ajaf, re nuxibal xcom. Xe-ta vova' yatc'o-va, man-ta xcom.
22 Pero yen ntaman che re xtac'utuj cha re Dios vocame, re Dios can xtuya-va chava, xcha' re Marta cha re Jesús.
23 Jare' tak re Jesús xubij cha re Marta: Re axibal Lázaro xtic'astaj, xcha' re Jesús.
24 Y re Marta xubij cha re Jesús: Ja', yen can ntaman che xtic'astaj, roma tak xtapon re ruq'uisibal k'ij, can conojel c'a re anama'i' xque'c'astaj, xcha' reja'.
25 Re Jesús xubij cha re Marta: Yen can yintiquir-va ye'nc'asoj re je quiminak chic-a, y can yintiquir-va ninya' c'aslen. Mare' re niniman vichin, man jun rubanon vo xa quiminak chic, roma xtic'ue' ruc'aslen.
26 Y xabanchique vinak re c'a c'o ruc'aslen chach re ruch'ulef y yinrunimaj yen, man xtapon-ta chupan re camic chin jumul. ¿Nanimaj c'a rat re'? xcha' re Jesús cha re Marta.
27 Y re Marta xubij cha re Jesús: Ja', Ajaf. Can ninimaj ronojel re nabij, roma can ntaman-va che ja rat re Cristo re Ruc'ajol re Dios, re bin che nipa chach re ruch'ulef, xcha' re Marta.
28 Tak re Marta rubin chic can re tzij re' cha re Jesús, xba chuyoxic re María re ruch'alal. Y tak xapon, re Marta xubij pa ruxquin re María: Re Ajaf xbeka y vocame yarayoj, xcha' cha.
29 Re María, can xe c'a xuc'axaj-a quire', can jare' xyacataj-a re anche' tz'uyul-va y jonanin xba. Reja' xba c'a anche' c'o-va re Jesús.
30 Re Jesús can c'amaje-na toc-apo chupan re aldea rubini'an Betania, xa can c'a c'o re anche' xbec'ul-va roma re Marta.
31 Y re kavinak israelitas re jec'o chire' pa jay, re ye'cukuban ruc'o'x re María, tak xquitz'at che jonanin xyacataj-a, xel-a y xba, re vinak re' jonanin chuka' xe'ba chij, roma reje' xquinojij che re María niba chuchi-jul chin ne'rok'ej re ruxibal.
32 Jac'a tak re María xapon anche' c'o-va re Jesús y xutz'at, xuque-ka charakan y xubij cha: Ajaf, re nuxibal xcom. Xe-ta vova' yatc'o-va, man-ta quiminak vocame, xcha'.
33 Jac'a tak re Jesús xutz'at che re María ndok' y quire' chuka' ye'ok' conojel re kavinak israelitas re xe'bapon che niquicukuba' ruc'o'x re María, re ránma re Jesús can ju-va xuban xuna' reja' y xpa c'a bis riq'uin.
34 Y c'are' xuc'utuj: ¿Anche' ximuk-va re Lázaro? xcha'. Y reje' xquibij: Ajaf, jo' y nakac'utu' chavach anche' xkamuk-va, xe'cha' cha.
35 Y re Jesús xok'.
36 Jare' tak re kavinak israelitas re ye'cukuban quic'o'x re Marta y re María, xquibila': Titzu' la Jesús, nrok'ej re Lázaro. Nik'alajin che camas xrajo', xe'cha'.
37 C'are' jec'o c'a chique re vinak re' xquibila' chij re Jesús: Reja' can xtiquir xuban cha re moy che xtzu'un. ¿Y anchique roma man xtiquir-ta xuban cha re Lázaro che man-ta xcom? xe'cha'.
38 Tak re Jesús xapon chuchi' re jul, xtzolaj chic-pa re bis riq'uin. Re jul re mukun-va can re Lázaro, jun jul c'oton chach jun peña, y tz'apal can ruchi' riq'uin jun aboj.
39 Y jare' tak re Jesús xubij: Tilisaj-a la aboj re anchok cha tz'apin-va can ruchi' la jul, xcha' reja'. Jac'a re Marta, re rana' can re Lázaro re xcom, xubij cha re Jesús: Ajaf, caje-yan k'ij ticom-va. Xa pitinak chic ruchuvil ninojij yen, xcha'.
40 Pero re Jesús xubij cha re Marta: Yen can nbin chic chava che vo xa xtanimaj, can xtatz'at c'a re nuban re ru-poder re Dios, xcha' cha.
41 Y jare' tak xquilisaj-a re aboj re anchok cha tz'apin-va can ruchi' re jul anche' c'o-va re quiminak. C'are' re Jesús xtzu'un chicaj y xubij: Nata', nintioxij c'a chava, roma can xinac'axaj-pa.
42 Yen ntaman che can nojel tiempo yinac'axaj. Y ronojel re ximbij-yan-ka, can ximbij coma re vinak re quimalom-pa-qui' viq'uin vocame, chin che tiquinimaj che can ja rat re xatako-pa vichin chach re ruch'ulef.
43 Tak re Jesús rubin chic-ka re tzij re', cof xch'o y xubij: Lázaro, cayacataj y catel-pa, xcha'.
44 Y re Lázaro re quiminak chic-a, xbe'el-pa, y tak xel-pa, je'baron ruk'a-rakan che tziak y re rupalaj pison riq'uin jun tziak. C'are' re Jesús xubij: Que'isola' can la tziak chij, che otz nibiyin y nitiquir nitzolaj-a, xcha' re Jesús.
45 Y je q'uiy kavinak israelitas re ye'cukuban quic'o'x re María, xquinimaj re Jesús tak xquitz'at re xuban, che xuc'asoj re quiminak.
46 Pero jec'o nic'aj re xe'ba quiq'uin re achi'a' fariseos y xbequitzijoj chique re andex xuban re Jesús.
47 Y can jare' re principal tak sacerdotes y re achi'a' fariseos xquimol-qui' y xe'cayoj chuka' re nic'aj chic achi'a' re junan ye'bano juzgar quiq'uin, y xquibij chique: ¿Andex c'a nakaban? Roma re ache rubini'an Jesús rutz'amon samaj y q'uiy milagros ye'rubanala' chiquivach re vinak chin tiquinimaj.
48 Y vo xa can xtakaya' k'ij cha, can conojel re vinak xque'niman richin, y can xtiquiban cha che xtoc qui-Rey. Y tak xtiquinabej-pa re vinak romanos, xtiquivulaj can re jay re anche' nakaya-va ruk'ij re Dios y xkojquiq'uis can chuka' yoj re yojc'o chupan re nación re', ye'cha' reje'.
49 C'are' c'o jun xch'o, y re xch'o ja re Caifás re namalaj sacerdote chupan re tiempo re'. Reja' c'o chire', roma reja' jun chique re c'o quik'ij. Y tak reja' xch'o, xubij: Xa man jun itaman yex.