Text copied!
Bibles in Kaqchikel

San Juan 10:5-26 in Kaqchikel

Help us?

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 10:5-26 in GT:cak:Kaqchikel

5 Jac'a ri mana-ta quiyuk'unel, man niquitzekle'ej ta, xa ye'enimaj chuvech, roma man queteman ta quikul ri man quiyuk'unel ta.
6 Ri ch'abel re xu'ij ri Jesús chique ri achi'a' fariseos, jun ch'abel ri revan juba' ri' ri achique nuc'ut, pero rije' man (xk'ax, xno') ta chiquivech.
7 Jac'ari' xch'o chic jun bey ri Jesús chique ri achi'a' fariseos, y xu'ij: Kitzij-kitzij nin-ij chive chi ja yin ri Ruchi' quicoral ri ovejas.
8 Conojel ri xepe na'ey chinuvech, xa vinak ri ntoc ruvi' quik'a' che'elek'el y ecamisanel tak elek'oma'. Pero ri nu-ovejas xa man xequitzekle'ej ta.
9 Ja yin Ruchi' ri coral. Ri ntoc-pe viq'uin yin, nicolotaj; y c'o che'el ntel-ntoc ri pa coral, y siempre nril ruvay.
10 Jun elek'on xaxe richin nurubana' elak', nucamisan y nuruq'uisa' ruk'ij ronojel tok nipe. Jac'a yin xipe richin chi rix nivil ri kitzij c'aslen; jun utzulaj c'aslen ri tz'akat yixquicot riq'uin.
11 Ja yin ri utzulaj Yuk'unel. Ri utzulaj Yuk'unel, nuya' ruc'aslen coma ri ru-ovejas.
12 Jac'a ri xa roma ch'acoj méra yeruyuk'uj ri ovejas y mana-ta kitzij cajaf, rija' tok nutz'et chi nipe jun utif, xa ja rija' ri nucol-e-ri', y yeruya' can quiyon ri ovejas. Y ri utif c'o ovejas yeruc'uaj-e, y ri más chic yeruquiraj-e.
13 Nenimaj-e ri yuk'unel ri xa roma ch'acoj méra niyuk'un, roma man nik'axo ta che si utz o man utz ta ec'o ri ovejas.
14 Ja yin ri utzulaj Yuk'unel, y veteman quino'oj ri nu-ovejas, y rije' queteman nuno'oj yin.
15 Achel kabanon roj riq'uin ri Nata'. Rija' reteman nuno'oj yin, y yin veteman runo'oj rija', y yin ninya' ri nuc'aslen coma ri ovejas.
16 Y ec'o chic ch'aka' nu-ovejas ri man erichin ta ri jun coral re', ja jun rije' nic'atzin chi yenq'uen-pe richin yenyuk'uj; y xtiquinimaj ri nin-ij chique. Xaxe jun xtiqui'en, y xaxe jun xtiyuk'un quichin.
17 Ri Nata' yirojo' roma ninjach ri nuc'aslen pa camic richin chi nic'uje' chic e ri c'aslen ri' jun bey.
18 Man jun xtitiquer xtelesan ri nuc'aslen, ja yin mismo yijacho pa camic. Pa nuk'a' yin c'o-vi richin ninya' ri nuc'aslen pa camic, y pa nuk'a' yin c'o-vi richin nin-en chi nic'uje' chic e jun bey. Ri mandamiento re' riq'uin ri Nata' nuc'ulun-vi-pe, xcha' ri Jesús.
19 Jun bey chic man junan ta niquinojij ri achi'a' israelitas c'o quik'ij chirij ri Jesús roma ri ch'abel re xeru'ij.
20 Eq'uiy chique rije' quire' xqui'ij: Ri Jesús xa c'o itzel espíritu riq'uin, xa (xch'ujir, xmoxer), y rix ninimaj chic apu ri achique nu'ij, yecha'.
21 Pero ch'aka' chic niqui'ij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquer ta nitzijon achel nitzijon ri Jesús. ¿Nitiquer cami jun itzel espíritu nu'on che jun vinak man nitzu'un ta chi nitzu'un? yecha'.
22 Pa ru-tiempo tef, jari' nik'ases ruk'ijul ri nimak'ij rubinan Dedicación chiri' pa tinamit Jerusalem.
23 Ri Jesús nibin chiri' pa racho ri Dios chuchi' ri corredor ri richin Salomón ni'ix che.
24 Ri achi'a' israelitas c'o quik'ij xquimol-apu-qui' chirij ri Jesús, y xqui'ij che: ¿C'a achique cami k'ij navelesaj-e ri tz'apiyon richin ri kánima? Si ja rat ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit, ta'ij c'a chike.
25 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Jesús: Yin nu'in chic chive ri (yin achique, ayincu'x) yin y rix man iniman ta. Ronojel ri yen-en pa rubi' ri Nata' Dios, jari' nik'alajrisan vichin.
26 Pero rix man yininimaj ta, roma man rix nu-ovejas ta, achel ri xin-ij yan chive.
Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 10 in GT:cak:Kaqchikel

San Juan 10:5-26 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

5 Jac'a ri man quetaman ta ruvech, man xtiquitzekelbej ta. Xa ye'anmej chuvech, roma man quetaman ta ri ruch'abel; ch'abel ri xa man jun bey cac'axan ta.
6 Ri Jesús jun c'ambel c'a tzij ri xubij chique ri achi'a' fariseos, jac'a rije' man xk'ax ta chiquivech achique ri xubij chique.
7 C'ari' ri Jesús xch'on chic jun bey y xubij chique ri achi'a' fariseos ri': Tivac'axaj c'a jebel re xtinbij chive: Ja yin ri Ruchi' ri coral ri acuchi ye'oc-apo ri tak carne'l.
8 Y e q'uiy c'a ri xec'oje' yan nabey que chinuvech yin y xquibij chi e takon-pe roma ri Dios, pero xa man que ta ri', xa e junan quiq'uin ri elek'oma' y e junan quiq'uin ri yechapon vinek pa tak bey richin c'o niquelesaj can chique. Matiox c'a chi man xetzekelbex ta coma ri tak carne'l ri e vichin yin.
9 Ja yin c'a ri Ruchi' ri coral. Ri xtoc c'a viq'uin yin, can xticolotej y nril ronojel ri nic'atzin chire.
10 Jun elek'on tok napon, can xe c'a richin nerubana-pe elek' y nicamisan can. Can ronojel c'a ri nuben can, man pa rubeyal ta. Jac'a yin, nicha' ri Jesús, xipe richin ninya' ri c'ac'a' c'aslen; jun utzilej c'aslen.
11 Y jac'a yin ri utzilej Aj-Yuk'. Ri utzilej Aj-Yuk', can nuya-vi ruc'aslen coma ri rucarne'l.
12 Jac'a ri xa man kitzij aj-yuk' ta, ri xa niyuk'un roma tojon y man rajaf ta chuka' ri carne'l; ri' tok nutz'et c'a chi nipe ri utif, xa ja rija' ri nucol-el-ri' nabey y yerumalij can ri carne'l ri yeruyuk'uj. Y ri utif yeruc'uaj c'a ri carne'l, y ri ch'aka' chic yetalutej-el.
13 Ri man c'a kitzij aj-yuk' ta, ri xa tojon, nanmej. Y queri' nuben roma xa man c'a rajaf ta ri carne'l. Man jun c'a pena chire rija' vi c'o niquic'ulvachij ri carne'l.
14 Jac'a yin ri utzilej Aj-Yuk', y vetaman quivech ri carne'l ri can e vichin yin, y rije' can quetaman c'a chuka' nuvech yin.
15 Can que c'a chuka' ri' nubanon yin riq'uin ri Nata'. Rija' retaman nuvech yin, y yin vetaman ruvech rija'. Yin ninya' c'a nuc'aslen coma ri nucarne'l.
16 Y yin man xe ta c'a nucarne'l re' ec'o, xa can ec'o c'a chuka' ch'aka' chic ri man jani ec'o ta vave' chupan re jun coral re'. Can xquenq'uen c'a pe y xticac'axaj chuka' ri nuch'abel. Can xtic'oje-vi c'a jun kitzij Aj-Yuk' y jun li'aj rucarne'l.
17 Ri Nata' Dios can yirajo-vi c'a. Can nika' c'a chuvech chi yin ninya' ri nuc'aslen coma ri nucarne'l, y chuka' roma ri nic'oje' chic c'a el nuc'aslen jun bey.
18 Ri nuc'aslen yin, can man jun c'a xtelesan, xa c'a ja na yin ri yiyo'on. Can pa nuk'a' c'a yin c'o-vi richin chi ninya' y pa nuk'a' chuka' yin c'o-vi richin nic'oje' chic el nuc'aslen jun bey. Que c'a ri' ri rubin-pe ri Nata' chuve, xcha' ri Jesús.
19 Y jari' tok xjalajo' chic jun bey chiquivech ri achi'a' ri can c'o-vi quik'ij chiquicojol ri israelitas, roma ri ch'abel ri xerubij ri Jesús.
20 E q'uiy chique rije' ri xquibij chirij ri Jesús: Xa ch'ujirinek la'. Xa itzel espíritu ri c'o riq'uin, y rix can ninimaj-ka ri nubij.
21 Jac'a ri ch'aka' chic xquibij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquir ta nubij utzilej tak ch'abel achi'el ri xerubij-ka ri Jesús. ¿Nitiquir ta cami chuka' jun ri c'o itzel espíritu riq'uin chi nuben chire jun moy chi nitzu'un chic jun bey? yecha'.
22 Y pa ru-tiempo c'a ri tef, jari' tok niban ri nimak'ij rubini'an Dedicación; nimak'ij richin niquinatabej ri k'ij tok xch'ajch'ojirisex ri rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem.
23 Y ri Jesús c'o c'a apo chupan ri rachoch ri Dios. Y pa jun corredor ri rubini'an Richin ri Salomón, chiri' c'a c'o-vi.
24 Ri achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'uin ri Jesús, xquisurij rij (xquisutij rij), y c'ari' xquibij c'a chire: ¿Achique c'a roma tok man jun bey navajo' nak'alajirisaj-avi' chikavech? Vi can jac'a rat ri Cristo, tabij c'a chike.
25 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Nubin chic c'a chive y man iniman ta. Y ronojel ri samaj ri yenben, can pa rubi' c'a ri Nata' Dios yenben-vi. Y ri samaj ri' can nuk'alajirisaj-vi c'a ri achique yin.
26 Xa jac'a rix can man yininimaj ta vi, roma rix xa man ix nucarne'l ta; can achi'el vi c'a ri xinbij yan chive.

San Juan 10:5-26 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

5 Jac'a ri man quetaman tüj ruvüch, man nquitzeklebej tüj. Xa nye'anmüj chuvüch, roma man quetaman tüj ri ruch'abül, ch'abül ri xa man jun bey cac'axan tüj.
6 Ri Jesús jun ejemplo ri xbij cheque ri achi'a' fariseos, jac'a rije' man xk'ax ta cheque achique ri xbij cheque.
7 C'ateri' ri Jesús xch'o jun bey chic y xbij cheque ri achi'a' fariseos ri': Tivac'axaj c'a jabel ri ninbij chive: Ja yin ri Ruchi' ri coral ri ape' nye'oc-apu ri ovejas.
8 Y ye q'uiy c'a ri xec'uje' yan nabey que chinuvüch yin y xquibij que ye takon-pe roma ri Dios, pero xa man quiri' tüj, xa ye junan quiq'uin ri elek'oma' y ye junan quiq'uin ri nyetz'amon vinük pa tak bey richin c'o nquelesaj can cheque. Matiox c'a que man xetzeklebex tüj coma ri ovejas ri ye vichin yin.
9 Ja yin c'a ri Ruchi' ri coral. Ri ntoc c'a viq'uin yin, ncolotüj y nril ronojel ri nc'atzin chin.
10 Jun elek'on tok napon, xe c'a richin nberubana-pe elek' y ncamsan can. Ronojel c'a ri nbün can, man pa rubeyal tüj. Jac'a yin, nbij ri Jesús, xinpu'u richin ninya' ri c'ac'a' c'aslen, jun utzilüj c'aslen.
11 Y ja yin ri utzilüj K'uyunel. Ri utzilüj K'uyunel, nuya-vi ruc'aslen coma ri ru-ovejas.
12 Jac'a ri xa man ketzij k'uyunel tüj, ri xa nyuk'un roma tojon y man rajaf tüj chuka' ri ovejas, ri' tok nutz'et c'a que npu'u ri utif, xa ja rija' ri nucol-e-ri' nabey y nyeruvulaj ri ovejas ri nyeruyuk'uj. Y ri utif nyeruc'uaj c'a ri ovejas, y ri ch'aka chic nquitalüj-e-qui'.
13 Ri man c'a ketzij tüj yuk'uy quichin ri ovejas, ri xa tojon, nanmüj. Y quiri' nbün roma xa man c'a rajaf tüj ri ovejas. Man jun c'a pena chin rija' si c'o nquic'ulachij ri ovejas.
14 Jac'a yin ri utzilüj K'uyunel, y vetaman quivüch ri ovejas ri ye vichin yin, y rije' quetaman c'a chuka' nuvüch yin.
15 Quiri' c'a chuka' nubanun yin riq'uin ri Nata'. Rija' retaman nuvüch yin, y yin vetaman ruvüch rija'. Yin ninya' c'a nuc'aslen coma ri nu-ovejas.
16 Y yin man xe tüj c'a nu-ovejas re' yec'o, xa yec'o c'a chuka' ch'aka chic ri man jani yec'o ta chere' chupan ri jun coral re'. Nyenc'ün c'a pe y ncac'axaj chuka' ri nuch'abül. Nc'uje-vi c'a jun ketzij K'uyunel y jun li'aj ru-ovejas.
17 Ri Nata' Dios nquirujo-vi c'a. Nka' c'a chuvüch que yin ninya' ri nuc'aslen coma ri nu-ovejas, y chuka' roma ri nc'uje' chic c'a e nuc'aslen jun bey.
18 Ri nuc'aslen yin, man jun c'a nelesan, xa c'a ja na yin ri nquiyo'on. Pa nuk'a' c'a yin c'o-vi richin que ninya' y pa nuk'a' chuka' yin c'o-vi richin nc'uje' chic e nuc'aslen jun bey. Quiri' c'a ri rubin-pe ri Nata' chuve, xbij ri Jesús.
19 Y jari' tok xjalajo' jun bey chic chiquivüch ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas, roma ri tzij ri xerubij ri Jesús.
20 Ye q'uiy cheque rije' ri xquibij chirij ri Jesús: Xa loco la'. Xa itzel espíritu ri c'o riq'uin, y rix ninimaj-ka ri nbij.
21 Jac'a ri ch'aka chic xquibij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man ntiquer tüj nbij utzilüj tak tzij cachi'el ri xerubij-ka ri Jesús. ¿Ntiquer ta comi chuka' jun ri c'o itzel espíritu riq'uin que nbün chin jun moy que ntzu'un jun bey chic? nquibij.
22 Y pa ru-tiempo c'a ri tef, jari' tok nban ri nimak'ij rubini'an Dedicación, nimak'ij richin ruk'ijul tok xch'ajch'ojrisüs ri racho ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalén.
23 Y ri Jesús c'o c'a apu chupan ri racho ri Dios. Y pa jun corredor ri rubini'an Richin ri Salomón, chiri' c'a c'o-vi.
24 Ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'uin ri Jesús, xquisutij rij, y c'ateri' xquibij c'a chin: ¿Achique c'a roma tok man jun bey najo' nak'alajrisaj-avi' chikavüch? Si ja rat ri Cristo, tabij c'a cheke.
25 Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Nubin chic c'a chive y man nquitaken tüj. Y ronojel ri samaj ri nyenbün, pa rubi' c'a ri Nata' Dios nyenbün-vi. Y ri samaj ri' nuk'alajrisaj-vi c'a ri achique yin.
26 Xa jac'a rix man nquinitakej tüj vi, roma rix xa man rix nu-ovejas tüj, cachi'el vi c'a ri xinbij yan chive.

San Juan 10:5-26 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

5 Pero ri man quieta'n ta rech, man niquitzeklebej ta; xa yelumaj (yenimaj) chech, roma man quieta'n ta ri rukul, roma man jun mej (bey) quic'oxan.
6 Ri Jesús xa jun ejemplo ri xu'ij chique ri achi'a' fariseos, pero reje' man xqui'en ta entender anchique ri xu'ij chique.
7 C'ajari' ri Jesús xch'o'n chic jun mej (bey) y xu'ij chique ri achi'a' fariseos: Tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe: Ja ren ri jin Ruchi' ri corral ri anchi' ye'oc-apo ri ovejas.
8 Y je q'uiy ri xec'ue' yan na'ey chinuech ren y xqui'ij chi je-takon-pe roma ri Dios, pero xa man quiri' ta, xa je junan quiq'uin ri elek'oma'. Pero ri ovejas man xequitzeklebej ta reje'.
9 Ja ren ri jin Ruchi' ri corral. Ri xtoc wiq'uin ren, can xticolotaj y xtiril ronojel ri nic'atzin che.
10 Cuando napon jun elek'om, can xe chi neru'ona-pe elak' y nicamisan. Can ronojel ri nu'on, man utz ta. Pero ren, nicha' ri Jesús, xipe chi ninya' jun utzilaj y c'ac'ac' c'aslen.
11 Y ja ren ri utzilaj Quichajinel ri ovejas. Ri utzilaj Chajinel, can nuya' ruc'aslen coma ri ru-ovejas.
12 Pero xa ri nichajin quichi ri ovejas yeruchajij xe roma nitoj, cuando nutzu' chi nipe ri utif, xa ja raja' ri nilumaj-e (ninimaj-e) y yerumalij can ri ovejas. Raja' quiri' nu'on roma raja' man rajaf ta ri ovejas, ni man ja' ta raja' ri ketzij chajinel. Y ri utif yeruc'uaj ri ovejas, y ri ch'aka chic niquitaluj can qui' roma xemalix can.
13 Jun ri nitoj chi yeruchajij ovejas, nilumaj-e (ninimaj-e). Quiri' nu'on, roma man ja' ta raja' ri rajaf ri ovejas. Raja' man jun anchique nuna' xa c'o anchique ri niquic'ulumaj ri ovejas.
14 Pero ja ren ri utzilaj Chajinel, y weta'n quiwech ri nu-ovejas, y reje' chuka' quieta'n nuech ren.
15 Quiri' chuka' nubanon riq'uin ri Nata'. Raja' reta'n nuech ren, y ren weta'n rech raja'. Ren ninya' nuc'aslen coma ri nu-ovejas.
16 Y ren man xe ta re' nu-ovejas jec'o, xa can jec'o chuka' ch'aka chic ri man jec'o ta we' chupa ri jun corral re'. Can nic'atzin chi yenc'om-pe, y reje' xtiqui'en ri xtin-ij chique. Can xtic'ue-wi jun ketzij Chajinel quichi, y xe jun chuka' xtin-en chique conojel ri ovejas.
17 Ri Nata' Dios can yirojo-wi. Can nika chech chi ren ninya' ri nuc'aslen coma ri nu-ovejas, y chuka' roma nic'ue' chic jun mej (bey) ri nuc'aslen.
18 Ri nuc'aslen, can man jun xtimajo chue, roma ri nuc'aslen xa ja ren ri yiyo'n. Pa nuk'a' ren c'o-wi chi ninya' y pa nuk'a' chuka' ren c'o-wi chi nic'ue' chic nuc'aslen. Quiri' ri ru'in-pe ri Nata' chue, xcha' ri Jesús.
19 Y jun mej (bey) chic ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas man junan ta xquinojij, roma ri tzij ri xeru'ij ri Jesús.
20 Je q'uiy chique reje' xqui'ij chirij ri Jesús: La' xa ch'u'j. Xa itzel espíritu ri c'o riq'uin, y rix can ninimaj-ka ri nu'ij.
21 Y ri ch'aka chic xqui'ij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquier ta nu'ij utzilaj tak tzij anche'l ri xeru'ij-ka ri Jesús. ¿Nitiquier como jun ri c'o itzel espíritu riq'uin nu'on che jun moy chi nitzu'n? yecha'.
22 Pa ru-tiempo job nik'ax ri nimak'ej rubinan Dedicación, chi niquinataj ri k'ij cuando x-an chic ru'onic ri rocho ri Dios ri c'o pa tenemit Jerusalem.
23 Ri Jesús c'o-apo chupa ri rocho ri Dios, pa jun corredor ri rubinan Richi ri Salomón.
24 Ri achi'a' ri can c'o-wi quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'uin ri Jesús, xquimol-qui' chirij y c'ajari' xqui'ij che: ¿Anchique roma man najo' ta nak'alajij-awi' chakawech? Xa can ja ret-wi ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, ta'ij chake.
25 Y ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Nu'in yan chiwe y man iniman ta. Ronojel ri samaj ri yenben, pa rubi' ri Nata' Dios yenben-wi. Y ri samaj ri' niquik'alajij-wi ri jin anchique ren.
26 Pero rix can man yininimaj ta, roma rix man jix ta nu-ovejas; can anche'l-wi xin-ij yan chiwe.
San Juan 10 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

SAN JUAN 10:5-26 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

5 Pero ri man cataꞌn ta roch, man ncaꞌa ta chirij; xa ncaꞌnumaj choch, ruma man cataꞌn ta rukul.
6 Ri Jesús xuꞌej ri jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) reꞌ chica ri achiꞌaꞌ fariseos, pero ijejeꞌ man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) ri chica xuꞌej chica.
7 Y ri Jesús xchꞌoꞌ chic jun bꞌay y xuꞌej chica ri achiꞌaꞌ fariseos: Inreꞌ can ketzij, ketzij ri niꞌej chiva: Inreꞌ ri Ruchiꞌ ri coral ri pacheꞌ ncaꞌuoc-ve ri ovejas.
8 Quinojiel ri xaꞌcꞌujieꞌ naꞌay chinoch inreꞌ y xquiꞌej chi i-takuon-pa ruma ri Dios, pero xa man quireꞌ ta, xa i-junan quiqꞌuin ri alakꞌomaꞌ y xa incheꞌl ri ncaꞌlakꞌ pa tak bꞌay. Pero ri ovejas man xaꞌa ta chiquij ijejeꞌ.
9 Inreꞌ ri Ruchiꞌ ri coral. Ri xtuoc viqꞌuin inreꞌ, can xticolotaj y ntiel y ntuoc y xtiril nojiel ri nicꞌatzin cha.
10 Antok nalka ri alakꞌuon, joꞌc nalakꞌ, niquimisan y nuqꞌuis can paroꞌ nojiel. Pero inreꞌ xipa chi niyaꞌ ri cꞌaslien; jun cꞌaslien ri man jubꞌaꞌ ta oc.
11 Inreꞌ ri Utzulaj Chajiniel quichin ri ovejas. Ri Utzulaj Chajiniel, can nuyaꞌ rucꞌaslien pa qui-cuenta ri ru-ovejas.
12 Pero man quireꞌ ta nuꞌon ri xa man ketzij ta chajiniel, ruma xa tajuon. Jajaꞌ xa man cajaf ta ri ovejas, y antok nutzꞌat chi nipa ri utif, xa jajaꞌ ri ninumaj-el y ncaꞌruyaꞌ can ri ovejas. Y ri utif ncaꞌrucꞌuaj ri ovejas, y ri nicꞌaj chic niquiquiraj-el-quiꞌ.
13 Jun ri nituoj chi ncaꞌruchajij ri ovejas xa ninumaj. Quireꞌ nuꞌon, ruma man jun ru-cuenta chica ri ovejas.
14 Inreꞌ ri Utzulaj Chajiniel, y vataꞌn quivach ri nu-ovejas, y ijejeꞌ jeꞌ cataꞌn noch inreꞌ.
15 Quireꞌ jeꞌ nubꞌanun riqꞌuin ri Nataꞌ. Jajaꞌ rataꞌn noch inreꞌ, y inreꞌ vataꞌn roch jajaꞌ. Y inreꞌ niyaꞌ nucꞌaslien pa qui-cuenta ri nu-ovejas.
16 Y man joꞌc ta reꞌ nu-ovejas icꞌo, xa icꞌo jeꞌ nicꞌaj chic ri man icꞌo ta vaveꞌ chupan va jun coral va. Can nicꞌatzin chi ncaꞌncꞌam-pa, y ijejeꞌ xtiquiꞌan ri xtinꞌej chica. Richin quireꞌ xa jun xtiquiꞌan y jun oc Chajiniel xtichajin quichin.
17 Ri Nataꞌ Dios nquirajoꞌ ruma inreꞌ niyaꞌ ri nucꞌaslien pa qui-cuenta ri nu-ovejas, y nicꞌujieꞌ chic jun bꞌay ri nucꞌaslien.
18 Ri nucꞌaslien man jun xtimajo chuva, ruma ri nucꞌaslien xa inreꞌ mismo ri nquiyoꞌn. Pa nukꞌaꞌ inreꞌ cꞌo-ve chi niyaꞌ y pa nukꞌaꞌ jeꞌ inreꞌ cꞌo-ve chi nicꞌujieꞌ chic nucꞌaslien. Quireꞌ ri ruꞌeꞌn-pa ri Nataꞌ chuva, xchaꞌ ri Jesús.
19 Y jun bꞌay chic ri achiꞌaꞌ ri cꞌo quikꞌij chiquicajol ri israelitas man junan ta xquiꞌan-ka pensar chirij ri tzij ri xaꞌruꞌej ri Jesús.
20 Iqꞌuiy chiquivach ijejeꞌ xquiꞌej chirij ri Jesús: La xa chꞌuꞌj. Xa itziel espíritu ri cꞌo riqꞌuin, y ixreꞌ, ¿karruma ntivaxaj ri nuꞌej?
21 Y ri nicꞌaj chic xquiꞌej: Jun ri cꞌo itziel espíritu riqꞌuin, man nuꞌej ta utzulaj tak tzij incheꞌl ri xaꞌruꞌej ri Jesús. ¿Nicovin came jun ri cꞌo itziel espíritu riqꞌuin nuꞌon chica ri muoy chi ncaꞌtzuꞌn? ncaꞌchaꞌ.
22 Pa ru-tiempo jobꞌ nakꞌax ri namakꞌej rubꞌinan Dedicación, ri pa tanamet Jerusalén.
23 Ri Jesús nibꞌiej chupan ri templo, chuchiꞌ jun corredor ri rubꞌinan Richin ri Salomón.
24 Ri achiꞌaꞌ ri cꞌo quikꞌij chiquicajol ri israelitas xaꞌbꞌaka riqꞌuin ri Jesús, xquimol-quiꞌ chirij y xquiꞌej cha: ¿Karruma nasach kajaluon? Xa atreꞌ ri Cristo, taꞌej chika.
25 Y ri Jesús xuꞌej chica ri achiꞌaꞌ reꞌ: Nuꞌeꞌn yan chiva y man iniman ta. Nojiel ri samaj ri ncaꞌnꞌan, pa rubꞌeꞌ ri Nataꞌ Dios ncaꞌnꞌan-ve. Y ri samaj reꞌ, jareꞌ niꞌeꞌn in chica inreꞌ.
26 Pero ixreꞌ man nquininimaj ta, ruma ixreꞌ man ix nu-ovejas ta; can incheꞌl ri xinꞌej yan chiva.

San Juan 10:5-26 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

5 Yac'a ri ma quetaman ta ruwech, ma xtiquitzekelbej ta el. Xa ye'anmej chuwech, ruma ri carne'l ri' ma quetaman ta achique rubanic yech'o ri nic'aj chic ri xa ma ye cajyuk' ta.
6 Ri Jesús xubij c'a re jun c'ambel tzij re' chique ri achi'a' fariseos, yac'a riye' ma xk'ax ta chiquiwech achique ntel wi chi tzij ri xubij chique.
7 C'ac'ari' ri Jesús xch'o chic jun bey chique ri achi'a' fariseos ri', y xubij: Can kitzij c'a nbij chiwe: Yin c'a riyin ri Ruchi' ri coral ri acuchi (achique) ye'oc wi apo ri tak carne'l.
8 Y ye q'uiy c'a ri xec'oje' yan nabey que chinuwech riyin, ri xa ye junan quiq'ui ri alek'oma' y xa ye achi'el ri ye'elek' ca pa tak bey. Pero ma xetzekelbex ta cuma ri tak nucarne'l.
9 Yin c'a riyin ri Ruchi' ri coral. Ri xtoc c'a wuq'ui riyin, can xticolotej y nril ri nic'atzin chare. Achi'el nuben ri carne'l ntel ntoc chupan ri coral, y nril k'ayis riche (rixin) chi nutij.
10 Ri alek'om nipe riche (rixin) chi nalek' y nicamisan ca y nuyoj ronojel. Yac'a riyin, xipe riche (rixin) chi nya' ri c'aslen; jun c'aslen ri ma juba' ta oc.
11 Y yin c'a riyin ri utzilaj Aj Yuk'. Ri utzilaj Aj Yuk', can nuya' wi ri ruc'aslen cuma ri rucarne'l.
12 Ma que ta ri' nuben ri xa ma kitzij ta chi aj yuk', ri niyuk'un xa ruma chi tojon. Riya' xa ma cajaf ta ri carne'l y tek nutz'et c'a chi petenak ri utif (coyote), xa ya riya' ri nucol el ri' nabey y yerumalij ca ri carne'l. Y ri utif (coyote) c'o carne'l yeruc'uaj el y ri nic'aj chic yerutaluj ca.
13 Ri oconek aj yuk', xa ruma chi tojon, xa nanmej el. Queri' nuben ruma majun c'a pena chare wi c'o niquic'ulwachij ca ri carne'l.
14 Yin c'a riyin ri utzilaj Aj Yuk', y wetaman quiwech ri ye nucarne'l, y riye' quetaman c'a chuka' nuwech riyin.
15 Can queri' chuka' nbanon riyin riq'ui ri Nata'. Riya' retaman nuwech riyin, y riyin wetaman ruwech Riya'. Y riyin nya' c'a nuc'aslen cuma ri nucarne'l.
16 Y ma xu (xe) ta c'a nucarne'l re' ri yec'o, xa can yec'o c'a chuka' nic'aj chic nucarne'l ri ma jane yec'o ta wawe' chupan re jun coral re'. Rajawaxic chi yenc'om pe, y xtiquic'axaj chuka' ri nuch'abel. Y xa jumoc carne'l xtiquiben, y xa jun Aj Yuk' xtiyuk'un quiche (quixin).
17 Ri Nata' Dios can yirajo' wi ruma chi riyin nya' wi' chi yicamisex pa quiq'uexel ri nucarne'l, riche (rixin) chi nic'oje' chic el jun bey ri nuc'aslen.
18 Ri nuc'aslen riyin, majun c'a xtelesan ta, can yin c'a riyin ri yiya'o. Can pa nuk'a' c'a riyin c'o wi riche (rixin) chi nya' y pa nuk'a' chuka' riyin c'o wi riche (rixin) chi nic'oje' chic el jun bey ri nuc'aslen. Quec'ari' ri rubin pe ri Nata' chuwe, xcha' ri Jesús.
19 Y yac'ari' tek ri achi'a' israelitas ri c'o quik'ij, ma junan ta quiwech xquiben chic jun bey, ruma ma junan ta xquich'ob chrij ri ch'abel ri xerubij ri Jesús.
20 Ye q'uiy chique riye' ri xquibij chrij ri Jesús: Xa ch'ujernek la'. Xa itzel espíritu ri c'o riq'ui, y riyix, ¿achique ruma ninimaj ka ri nubij? xecha'.
21 Yac'a ri nic'aj chic xquibij: Jun ri c'o itzel espíritu riq'ui, ma nicowin ta nubij utzilaj tak ch'abel achi'el ri xerubij ka ri Jesús. ¿La nicowin cami chuka' jun ri c'o itzel espíritu riq'ui chi nuben chare jun moy chi nitzu'un? yecha'.
22 Y pa ruk'ijul c'a ri job, yac'ari' tek ntajin ri nimak'ij ri Dedicación rubi'; nimak'ij riche (rixin) chi niquinatabej ri k'ij tek xchojmirisex chic ri rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalem.
23 Y ri Jesús nibiyaj chupan ri rachoch ri Dios. Y pa jun ruchi' raken jay Riche (Rixin) ri Salomón rubi', chiri' c'a c'o wi.
24 Ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri israelitas xe'apon riq'ui ri Jesús, xquisutij qui' chrij, y c'ac'ari' xquibij c'a chare: ¿Achique c'a ruma tek nasech kac'u'x, ruma majun bey nawajo' nak'alajsaj awi' chkawech? Wi can yit c'a riyit ri Cristo, tabij c'a chake.
25 Y ri Jesús xubij c'a chique ri achi'a' ri': Nbin chic c'a chiwe y ma iniman ta. Y ronojel ri samaj ri yenben, can pa rubi' c'a ri Nata' Dios yenben wi. Y ri samaj ri' can nuk'alajsaj wi c'a yin achique riyin.
26 Xa yac'a riyix ma yininimaj ta, ruma riyix xa ma yix nucarne'l ta; can achi'el wi c'a ri xinbij yan chiwe.

Juan 10:5-26 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

5 Jac'a re man quitaman-ta rach, man xtiquitzekelbej-ta. Xa ye'numaj chach, roma man quitaman-ta ruch'abal, ch'abal re man jun bey quic'axan.
6 Ja ejemplo re' re xubij re Jesús chique re achi'a' fariseos, xa jac'a reje' man xk'ax-ta pa quive' andex re xrajo' xubij chique.
7 C'are' re Jesús xch'o chic jun bey y xubij chique re achi'a' fariseos: Tic'axaj jabal re xtimbij chiva: Ja yen re ruchi' re corral re anche' ye'oc-va-apo re ovejas.
8 Y je q'uiy re xe'c'ue-yan nabey que chinoch yen y xquibij che je'takom-pa roma re Dios, pero xa man quire-ta, xa je junan quiq'uin re elek'oma'. Matiox che man xe'tzekelbes-ta coma re ovejas re je vichin yen.
9 Ja yen re ruchi' re corral. Re xtoc viq'uin yen, can xticolotaj y nuvel ronojel re ndoc cha.
10 Jun elek'om tak napon, can xe chin no'rbana-pa elak' y ne'quimisan can. Can ronojel re nuban can, man pa rubiyal-ta. Jac'a yen, nicha' re Jesús, ximpa chin ninya' re c'ac'a c'aslen, jun c'aslen camas otz.
11 Y jac'a yen re utzulaj Chajinel. Re utzulaj Chajinel can nuya-va ruc'aslen coma re ru-ovejas.
12 Jac'a re xa man katzij-ta chajinel, re nichajin roma tajon y chuka' man rajaf-ta re ovejas, re' tak nutz'at che nipa re utif, xa ja reja' re ninumaj-a nabey y ye'rumalij can re ovejas re ye'ruchajij. Y re utif ye'ruc'uaj-a re ovejas, y re nic'aj chic niquitaluj-a-qui'.
13 Re man katzij-ta chajinel, re xa tajon, ninumaj. Y quire' nuban roma xa mana-ta reja' cajaf re ovejas. Man jun pena cha reja' vo xa c'o niquic'alvachij re ovejas.
14 Jac'a yen re utzulaj Chajinel, y ntaman quivach re ovejas re can je vichin yen, y reje' can quitaman chuka' noch yen.
15 Can quire' chuka' nbanon yen riq'uin re Nata'. Reja' rutaman noch yen, y yen ntaman rach reja'. Yen ninya' nuc'aslen coma re nu-ovejas.
16 Y yen man xe-ta re' re nu-ovejas jec'o, xa can jec'o chuka' nic'aj chic re man jec'o-ta vova' chupan re jun corral re'. Y yen can xque'nc'am-pa y xtiquic'axaj chuka' re nuch'abal. Y ja yen xquinchajin quichin conojel y xa jun c'a xtiquiban.
17 Re Nata' Dios can yinrajo-va. Can nika chach che yen ninya' re nuc'aslen coma re nu-ovejas, y chuka' roma nic'ue' chic-a nuc'aslen jun bey,
18 roma re nuc'aslen yen, can man jun xtilisan, xa c'aja-na yen re yinyi'o. Can pa nuk'a' yen c'o-va chin che ninya' y pa nuk'a' chuka' yen c'o-va chin che nic'ue' chic-a nuc'aslen jun bey. Quire' rubim-pa re Nata' chua, xcha' re Jesús.
19 Y jare' tak re achi'a' re c'o quik'ij chakacojol yoj re yoj israelitas, man junan-ta xquinojij chij re ch'abal re xe'rubij re Jesús, y jare' tak xquiban chic jun bey che man junan-ta quivach.
20 Je q'uiy chique reje' xquibij chij re Jesús: Xa xch'ujer. Xa itzel espíritu re c'o riq'uin, y yex can ninimaj-ka re nubij.
21 Jac'a re nic'aj chic xquibij: Jun re c'o itzel espíritu riq'uin, man nitiquir-ta nubij utzulaj tak ch'abal ancha'l re xe'rubij re Jesús, y chuka' man nitiquir-ta nuban cha jun moy che nitzu'un, ye'cha'.
22 Y pa ru-tiempo re tef, jare' tak yoj re yoj israelitas nakaban re namak'ij rubini'an Dedicación, namak'ij chin nakanataj re k'ij tak xjosk'es re rachoch re Dios re c'o chire' pa tenemit Jerusalén.
23 Y re Jesús c'o-apo pa jun corredor chin re rachoch re Dios. Y re corredor re' ja re Rey Salomón banayon can.
24 Re achi'a' re c'o quik'ij chakacojol yoj re yoj israelitas xe'bapon riq'uin re Jesús, xquimol-qui' chij, y c'are' xquibij cha: ¿Anchique roma tak man jun bey najo' nasekresaj-avi' chakavach? Vo xa can ja rat re Cristo, tabij c'a chaka.
25 Y re Jesús xubij chique re achi'a' re': Nbin chic chiva y man iniman-ta. Y ronojel re milagros re nimban, can pa rube' c'a re Nata' Dios ye'mbanala-va. Y re milagros re' can niquisekresaj-va c'a yin anchique yen.
26 Xa jac'a yex can man yininimaj-ta, roma yex xa man yix nu-ovejas-ta, can ancha'l-va re ximbij-yan chiva.