Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 7:1-21 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 7:1-21 in GT:cak:Kaqchikel

1 Ri nimalaj sacerdote xuc'utuj che ri Esteban: ¿Kitzij ri niqui'ij chavij? xcha'.
2 Jac'ari' xu'ij ri Esteban: Nuvinak israelitas ri rix tata'aj, y ri rix principal chupan ri katinamit, tivac'axaj na c'a ri nin-ij chive: Ojer can, quila' chupan ri roch'ulef Mesopotamia, ri Dios ri c'o nimalaj ruk'ij, xuc'ut-ri' chuvech ri katata' Abraham, tok ri Abraham c'a man jani tec'uje' pa tinamit Harán,
3 y xu'ij che: Catel-e vave' pan aroch'ulef y chiquicojol ri (avalpachel, avaj-c'uaxel), y cabin chupan ri roch'ulef ri xtinc'ut chavech. Quiri' xbix che ri Abraham.
4 Jac'ari' xel-pe chiri' chupan ri quiroch'ulef ri ruvinak ri ni'ix caldeos chique, y xbec'uje' pa tinamit Harán. Tok caminak chic rutata' ri Abraham chiri', ri Dios xuq'uen-pe ri Abraham chupan ri roch'ulef Canaán ri rixc'o-vi vacami.
5 Y man jun juyu' xuya' che vave', nis-ta richin nuya-vi ri rakan. Pero xu'ij che chi c'o na jun k'ij xtuya' ri roch'ulef re' che y chique ri riy-rumam ri xque'ec'uje' chirij can rija', masque ri Abraham man jun ralc'ua'l chiri'.
6 Quire' c'a xu'ij ri Dios che: Ri aviy-amam xque'ec'uje' pa jun chic roch'ulef, ri man quiroch'ulef ta, y xti'an lok'on tak samajela' chique, y xti'an chique chi niquik'asaj k'axomal (caji', quiji') ciento juna'.
7 Jac'a ri vinak ri xquebano lok'on tak samajela' chique ri aviy-amam, yin xquenya' pa k'axomal. C'ajari' xque'el-pe ri aviy-amam chiri' y xque'oc nusamajela' yin chupan ri lugar re', xcha' ri Dios che ri Abraham.
8 Y ri Dios xuya' rutzij che ri Abraham chi can nu'on na vi ronojel re xu'ij, y richin retal chi quiri' xecanaj chiquivech, xu'ij che ri Abraham chi tiquibana' circuncidar qui' rija' y conojel ri alabo ri xque'alex riq'uin. Romari', tok ri Abraham xalex ri ruc'ajol Isaac, vakxaki' ruk'ij chiri' xu'on circuncidar. Quiri' mismo xu'on ri Isaac che ri ruc'ajol rubinan Jacob, y quiri' mismo xu'on ri Jacob chique ri doce ruc'ajol ri xe'oc tata'aj richin ri tinamit Israel.
9 Ri eruc'ajol ri Jacob, c'o jun k'ij itzel niquina' che ri José ri quichak', xecataj chirij, y xquic'ayij-e richin xc'amer-e pa roch'ulef Egipto. Jac'a ri Dios man jun bey xuya' can ri José.
10 Xucol chupan ronojel k'axomal ri nuk'asaj. Xuya' utzulaj no'oj che y xu'on chi utz xtz'et roma ri Faraón ri rey pan Egipto. Ri rey xuya' ri José chi gobernador pa ruvi' ri Egipto, y xujach rupan ri racho pa ruk'a' richin nuchajij.
11 Ja tiempo ri', xpe vayijal y nimalaj k'axomal chiri' pan Egipto y pa roch'ulef Canaán. Y ri kati't-kamama' man niquil ta chic achique niquitij.
12 Tok ri Jacob xrac'axaj chi pa roch'ulef Egipto c'o trigo, xerutak-e ri ruc'ajol ri ekati't-kamama' roj chulok'ic juba' ri trigo ri'. Jari' ri na'ey (mul, paj) xerutak-e.
13 Jac'a tok xerutak chic e jun bey, jari' tok ri José xuk'alajrisaj-pe-ri' chiquivech ri ruchak'-runimal. C'ajari' tok ri Faraón xretemaj quivech ri (ralpachel, raj-c'uaxel) ri José.
14 Ri José xu'ij c'a chi tec'amer ri Jacob ri rutata', junan quiq'uin conojel ri (ralpachel, raj-c'uaxel). E-setenta y cinco chiconojel.
15 Quiri' xbanataj tok ri Jacob xxule-ka pa roch'ulef Egipto, y chiri' pan Egipto (xcom, xquen) vi rija' y ri eruc'ajol, ri ekati't-kamama' can roj israelitas.
16 Y xe'uc'uax c'a pa tinamit Siquem, y xemuk pa jun lugar ri rulok'on can ri Abraham chique ralc'ua'l jun achi xubinaj Hamor chiri' pa Siquem.
17 Jac'a tok nijel-pe ri tiempo chi nibanataj ri rusujun ri Dios che ri Abraham, ri achok che ruyo'on-vi rutzij chi can nu'on-vi ri rusujun, ri rutinamit ri Dios jani na yeq'uiyer chiri' pan Egipto,
18 c'a ja tok xoc chic jun rey chiri' pan Egipto ri man xretemaj ta e ruvech ri José.
19 Ri rey re' xno' (chubanic, cho'onic) chi itzel runo'oj xu'on chique ri kati't-kamama', roma xu'on chique chi xequipoc'a' can quiyon ri calc'ua'l ri c'a ja ye'alex, richin chi ri ac'ola' ri' (quecom, quequen), roma man xrojo' ta chi xeq'uiyer más.
20 Ja chupan tak ri k'ij ri' xalex ri Moisés, jun ac'ual jabel oc chuvech ri Dios, y oxi' ic' xilix pa racho ri rutata'.
21 Pero c'o jun k'ij ja jun ri Moisés xpoq'uex can pa ruk'a' ri camic, pero xa ja ri rumi'al ri rey Faraón xilo richin, y achel ral xu'on che chi xuq'uiytisaj.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 7 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 7:1-21 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

1 Y ri nimalej sacerdote xuc'utuj c'a chire ri Esteban: ¿Kitzij c'a ri c'ari' nibix-ka chavij?
2 Ri Esteban xubij: Nuvinak israelitas y rix ri principal-i' chupan re katinamit, tivac'axaj na c'a re xtinbij chive re vacami: Ri Dios ri c'o ruk'ij-ruc'ojlen, xuk'alajirisaj-ri' chuvech ri katata' Abraham. Y ri' ja ri ojer can, tok c'a c'o na c'a ri chiri' chupan ri lugar rubini'an Mesopotamia, tok c'a man jani rutzijol chi nec'oje' ta ri pan Harán.
3 Jari' tok ri Dios xubij chire ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri avach'alal, y taya' can ri aruvach'ulef, y xcabec'oje' c'a pa jun ruvach'ulef ri xtinc'ut chavech, xcha' ri Dios chire.
4 Y ri Abraham can xuya-vi c'a can ri Caldea ri lugar ri c'o-vi, y xk'ax ri pan Harán. Y caminek chic c'a can ri rutata' ri Abraham ri chiri' pan Harán, tok ri Dios xuq'uen c'a pe ri Abraham chupan re ruvach'ulef Canaán re ojc'o-vi vacami.
5 Y ri Dios can man jun c'a ulef xuya' ta can chire ri Abraham chupan re ruvach'ulef re', stape' ta xaxe richin nipa'e-vi. Can man jun vi ri xrichinaj can. Pero ri Dios can xusuj-vi c'a chire chi re ruvach'ulef re' xtoc richin rija' y quichin ri riy-rumam. Quere' xubij ri Dios chire ri Abraham, stape' man jun ralc'ual chiri'.
6 Y xbix c'a chuka' chire roma ri Dios, chi ri riy-rumam rija' xquebec'oje' c'a pa jun chic ruvach'ulef quiq'uin jun vi chic quivech vinek. Y ri vinek ri' xquequiya' pa samaj y xtiquiben chique chi xtiquitej pokon caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xubij c'a chuka' chi ri vinek ri xquebanon queri' chique ri riy-rumam ri Abraham, xtuya' c'a ruc'ayeval pa quivi'. Y c'ari' c'a xque'el-pe chiquicojol ri vinek ri', y xquepe chupan re lugar re', chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xcha'.
8 Y ri Dios can xuben c'a chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' can c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', can jac'a ri circuncisión ri niban chique ri achi'a'. Y tok ri Abraham xalex ri ruc'ajol xubini'aj Isaac, xuben c'a ri circuncisión chire tok xa c'ari' vakxaki' ruk'ij. Que chuka' ri' xuben ri Isaac tok xalex ri Jacob ri ruc'ajol. Y ja chuka' xuben ri Jacob quiq'uin ri cablajuj ruc'ajol ri xe'oc tata'aj richin re tinamit Israel.
9 Y ri ch'aka' c'a ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chire ri quichak' rubini'an José, roma can ja rija' ri más najovex. Y romari' tok xquic'ayij-el, y xuc'uex-el c'a pan Egipto. Jac'a ri Dios can c'o-vi riq'uin ri José,
10 y xucol chuvech ronojel tijoj-pokonal. Xuben c'a chire chi ri Faraón ri rey richin ri ruvach'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' chi c'o etamabel riq'uin. Y romari' ri rey xuben chi ri José xoc chuka' jun k'atoy-tzij pa ruvi' ri Egipto, y pa ruk'a' chuka' rija' xujech-vi ri rupan ri rachoch richin nuchajij.
11 Y ri tiempo ri' ri pan Egipto y pa Canaán, xpe c'a jun vayjal, jun nimalej tijoj-pokonal. Y ri kati't-kamama' ri ec'o pa Canaán man c'a niquil ta chic achique niquitej.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'uin chi ri chiri' pan Egipto c'o trigo. Romari' xerutek c'a el chulok'ic trigo ri ruc'ajol, ri e kati't-kamama' roj.
13 Y jac'a tok xebe chic jun bey, jac'ari' tok ri José xuk'alajirisaj-ri' chiquivech ri rach'alal chi ja rija' ri José. Y roma ri Faraón xretamaj e achique ri rach'alal ri José, romari' xretamaj chi can jun hebreo vi.
14 Y jac'ari' tok ri José xutek quic'amic ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal. E setenta y cinco chiconojel.
15 Y que c'a re' rubanic tok xxule-ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' xquen-vi (xcom-vi) rija' y ri e ruc'ajol ri e kati't-kamama' roj.
16 Pero ri quich'acul, pa jun lugar rubini'an Siquem, chiri' xemuk-vi. Xemuk pa jun xoral, ri acuchi can c'o c'ojlibel richin yebemuk-vi can caminaki'. Re jun xoral re', can jac'a ri Abraham ri lok'oyon can chique ri e ralc'ual ri achin rubini'an Hamor.
17 Y ri k'ij c'a richin nibanatej ri rusujun ri Dios chire ri Abraham, ri can xuben jurar chire chi can nuben-vi, xa can nakaj chic c'o-vi. Y ri tinamit Israel chuka' can ruchapon c'a ninimer y niq'uiyer ri chiri' pan Egipto.
18 Y jac'a tiempo ri' tok ri chiri' pan Egipto xoc c'a can jun c'ac'a' rey ri xa man xretamaj ta el ruvech ri José.
19 Y re c'ac'a' rey re' can novinek c'a chubanic ri etzelal chique ri kavinak israelitas. Y xuben c'a chique chi xquic'ovisaj tijoj-pokonal ri kati't-kamama', tok can xuben c'a chique chi ri calc'ual xa c'a calaxic xebetorix can, roma can xrajo' chi man ta xeq'uiyer.
20 Chupan c'a ri tiempo ri' xalex ri Moisés ri chiri' chuka' pan Egipto. Y chuvech ri Dios, re ac'ual re' yalan jebel. Oxi' c'a ic' ri xilix coma ri rute-rutata'.
21 Y c'ari', can c'o c'a chi xbemalix can pa ruvi' ri raken-ya', xbequiya' c'a can pa ruk'a' ri camic. Pero ri xuc'uan-el ri ac'ual jac'a ri rumi'al ri rey, ri rey ri can nibix chuka' Faraón chire. Ri rumi'al ri rey Faraón can achi'el ral c'a xuben chire ri Moisés.

Hechos 7:1-21 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

1 Y ri nimalüj sacerdote xuc'utuj c'a chin ri Esteban: ¿Ketzij c'a ri c'ateri' nbix-ka chavij?
2 Ri Esteban xbij: Nuvinak israelitas y rix ri más-nimalüj chupan ri katinamit, tivac'axaj c'a ri ninbij chive vocomi: Ri Dios ri c'o ruk'ij, xuk'alajrisaj-ri' chuvüch ri kaxquin-kamama' can Abraham. Y ri' ja ri ojer can, tok c'a c'o na c'a chiri' chupan ri lugar rubini'an Mesopotamia, tok c'a man jani rutzijol que nyec'uje' tüj pa tinamit Harán.
3 Jari' tok ri Dios xbij chin ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri avoxpochel, y taya' can ri aruch'ulef, y ncabec'uje' c'a pa jun ruch'ulef ri ninc'ut chavüch, xbij ri Dios chin.
4 Y ri Abraham xuya-vi c'a can ri Caldea ri lugar ape' c'o-vi, y xc'o pa tinamit Harán. Y camnük chic c'a can ri rutata' ri Abraham chiri' pan Harán, tok ri Dios xuc'ün c'a pe ri Abraham chupan ri ruch'ulef Canaán ape' rojc'o-vi vocomi.
5 Y ri Dios man jun c'a ulef xuya' ta can chin ri Abraham chupan ri ruch'ulef re', stape' (aunque) ta xaxe richin npa'e-vi. Man jun vi ri xrichinaj can. Pero ri Dios xuchok'obej-vi c'a chin que ri ruch'ulef re' ntoc richin rija' y hasta c'a chirij ri rucamic ja xa cheque ri ruxquin-rumam can. Quere' xbij ri Dios chin ri Abraham, stape' (aunque) man jun ralc'ual chiri'.
6 Y xbix c'a chuka' chin roma ri Dios, que ri ruxquin-rumam rija' nyebec'uje' c'a pa jun chic ruch'ulef quiq'uin jun vi chic quivüch vinük. Y ri vinük ri' nyequiya' pa samaj y nquibün cheque que nquitij pokonül caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xbij c'a chuka' que ri vinük ri nyebanun quiri' cheque ri ruxquin-rumam can ri Abraham, que ja rija' nuya' c'a castigo pa quivi'. Y c'ateri' c'a nye'el-pe chiquicojol ri vinük ri', y nyepu'u chupan ri lugar re', chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xbij.
8 Y ri Dios xbün c'a chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', ja ri circuncisión ri nban cheque ri achi'a'. Ri circuncisión xa ja jun retal pa quich'acul que rije' xe'oc rutinamit ri Dios. Y tok ri Abraham xalüx ri ruc'ajol rubini'an Isaac, xbün c'a ri circuncisión chin tok xa c'ateri' ocho ruk'ij. Quiri' chuka' xbün ri Isaac tok xalüx ri Jacob ri ruc'ajol. Y ja chuka' xbün ri Jacob quiq'uin ri doce ruc'ajol ri xe'oc tata'aj kichin roj ri aj-Israel.
9 Y ri ch'aka c'a ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chin ri quichak' rubini'an José, roma ja rija' ri más njo'ox. Y romari' tok xquic'ayij-e, y xuc'u'üx-e c'a pa ruch'ulef Egipto. Jac'a ri Dios c'o-vi riq'uin ri José,
10 y xucol chuvüch ronojel pokonül. Xbün c'a chin que ri Faraón ri rey richin ri ruch'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' que c'o etamabül riq'uin. Y romari' ri rey xbün que ri José xoc chuka' jun ri nbanun mandar pari' ri Egipto, y pa ruk'a' chuka' rija' xujüch-vi ri rupan ri racho richin nuchajij.
11 Y c'ateri' pa ruch'ulef Egipto y pa ruch'ulef Canaán, xpu'u c'a jun vayjül, jun nimalüj pokonül. Y ri kaxquin-kamama' can ri yec'o pa ruch'ulef Canaán man c'a nquil tüj chic achique nquic'ux.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'uin que chiri' pa ruch'ulef Egipto c'o trigo. Romari' xerutük c'a e chulok'ic trigo ri ruc'ajol, ri ye kaxquin-kamama' can roj.
13 Y ja tok xebe chic jun bey, jari' tok ri José xuk'alajrisaj-ri' chiquivüch ri runimal y ruchak' que ja rija' ri José. Y roma ri Faraón xretamaj ye achique ri runimal y ruchak' ri José, romari' xretamaj que jun hebreo vi.
14 Y jari' tok ri José xutük quic'amic ri Jacob ri rutata' y ri roxpochel. Ye setenta y cinco chiconojel.
15 Y quere' c'a rubanic tok xxule-ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' xcom-vi rija' y ri ye ruc'ajol ri ye kaxquin-kamama' can roj.
16 Pero más tarde ri quich'acul, pa jun lugar rubini'an Siquem, chiri' xemuk-vi. Xemuk pa jun xolal, ape' c'o quic'ojlibül richin nyebemuk-vi can caminaki'. Ri jun xolal re', ja ri Abraham ri lok'oyon can cheque ri ye ralc'ual ri achi rubini'an Hamor.
17 Y ri k'ij c'a richin nbanatüj ri rusujun ri Dios chin ri Abraham, ri xbün jurar chin que nyeruc'amon chic pe chupan ri jun ruch'ulef, xa nakaj chic c'o-vi. Y ri tinamit Israel chuka' rutz'amon c'a ninimür y nq'uiyür chiri' pan Egipto.
18 Y ja tiempo ri' tok chiri' pan Egipto xoc c'a can jun c'ac'a' rey ri xa man xretamaj tüj e ruvüch achique xbün ri José.
19 Y ri c'ac'a' rey re' xuch'üc ri kavinak israelitas. Y xbün c'a cheque que xquic'usaj pokonül ri kaxquin-kamama' can, tok xbün c'a cheque que ri calc'ual xa c'a pa calaxic xebetorix can, roma xrajo' que man ta xeq'uiyür.
20 Chupan c'a ri tiempo ri' xalüx ri Moisés chiri' chuka' pan Egipto. Y chuvüch ri Dios, ri ac'ual re' galán jabel. Oxi' c'a ic' ri xilix coma ri rute-rutata'.
21 Y c'ateri', nc'atzinej c'a que xbemalix can pari' ri rakün-ya', xbequiya' c'a can. Pero ri xilon chin y xuc'uan-e ri ac'ual ja ri rumi'al ri rey, ri rey ri nbix chuka' Faraón chin. Ri rumi'al ri rey Faraón cachi'el ral c'a xbün chin ri Moisés.

Hechos 7:1-21 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

1 Y ri sacerdote ri más c'o ruk'ij chiquiwech ri ch'aka chic sacerdotes, xuc'utuj che ri Esteban: ¿Ketzij cami ri ni'ix chawij?
2 Ri Esteban xu'ij: Nuwinak israelitas y rix ri jix tata'j chupa ri katenemit, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Ri Dios ri c'o ruk'ij xuk'alajij-ri' chech ri katata' Abraham ojer can tiempo, cuando c'a c'o chupa ri lugar rubinan Mesopotamia, cuando c'a man jani rutzijol chi nic'ue' pa Harán.
3 Ja' cuando ri Dios xu'ij che ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri a-familiares, y taya' can ri rech-ulef ri', y xcabec'ue' pa jun rech-ulef ri xtinc'ut chawech, xcha' ri Dios che.
4 Y ri Abraham can xuya-wi can ri lugar rubinan Caldea y xbec'ue' pa Harán. Caminak yan ri rutata' ri Abraham chiri' pa Harán, cuando ri Dios xuc'om-pe ri Abraham pa rech-ulef Canaán anchi' jojc'o-wi cami.
5 Y ri Dios can man jun ulef xuya' che ri Abraham chupa ri rech-ulef ri', ni xe ta anchi' nipa'e-wi. Can man jun xyo'x che. Pero ri Dios can xu'ij-wi che chi ri rech-ulef ri' xtoc richi raja' y quichi ri ru-familia ri xquiec'ue'. Quiere' xu'ij ri Dios che ri Abraham, más que ri tiempo ri' ri Abraham man jun ralc'ual c'o.
6 Y x-ix chuka' che roma ri Dios, chi ri ru-familia raja' xquiebec'ue' pa jun chic rech-ulef quiq'uin jun-wi chic quiwech winak. Y ri winak ri' xquiequiya' pa samaj y xtiqui'en chique chi niqui'en sufrir quieji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xu'ij chuka' chi ri winak ri xquiebano quiri' chique ri ru-familia ri Abraham, can xquieru'on juzgar y xtuya' castigo pa quiwi'. Y c'ajari' xquie'el-pe chiquicojol ri winak ri', y xquiepe chupa ri lugar re', chi niqui'en nusamaj y chi niquiya' nuk'ij, xcha'.
8 Y ri Dios can xu'on chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' can c'o jun retal. Y ri retal ri trato ri', can ja ri circuncisión ri ni'an chique ri achi'a'. Y cuando xalex ri Isaac ri ralc'ual ri Abraham, ri Abraham xu'on ri circuncisión che cuando xtzakon ri wakxaki' ruk'ij. Quiri' chuka' xu'on ri Isaac cuando xalex ri Jacob ri ralc'ual. Y ja chuka' xu'on ri Jacob quiq'uin ri cablajuj ralc'ual ri xe'oc tata'j chi ri tenemit Israel.
9 Y ri ralc'ual ri Jacob itzel xquitzu' ri quichak' José, roma ja raja' ri más nojo'x. Y romari' xquic'ayij-e, y xuc'uax-e c'a pa Egipto. Pero ri Dios can c'o-wi riq'uin ri José,
10 y xucol chech ronojel sufrimiento. Ri Dios xu'on che ri Faraón ri rey chi ri rech-ulef Egipto chi utz xutzu' ri José, y xutzu' chuka' chi can c'o runo'j (runa'oj). Romari' ri rey xu'on che ri José chi xoc chuka' gobernador pa Egipto, y chuka' xoc encargado pa rocho.
11 Y ri tiempo ri' pa Egipto y pa Canaán, xoka jun tiempo chi wayjal, jun nim sufrimiento xka pa quiwi'. Y ri kati't-kamama' ri jec'o pa Canaán man niquiwil ta chic anchique niquitaj.
12 Y ri Jacob rutata' ri José, xuna'ej chi pa Egipto c'o trigo. Romari' ri Jacob c'a chiri' xerutak-e ri ralc'ual chulok'ic trigo; ri ralc'ual jari' ri je kati't-kamama' roj.
13 Y cuando xebe chic jun mej (bey), c'ajari' cuando ri José xuk'alajij-ri' chiquiwech ri rach'alal chi ja raja' ri José. Y romari' ri Faraón xutemaj quiwech ri rach'alal ri José, y xuna'ej chi ri José can jun hebreo-wi.
14 C'ajari' ri José xutak chi quiec'amer-pe ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal. Y je setenta y cinco chiconojel.
15 Quiri' rubeyal xxule-ka ri Jacob pa Egipto. Chiri' xcom-wi raja' y chuka' ri ralc'ual, y ja reje' ri je kati't-kamama' roj.
16 Pero ri quich'acul, c'a pa jun lugar rubinan Siquem xemuk-wi. Xebemuk pa jun ulef anchi' jec'o-wi ri jul quichi ri caminaki'. Ri jun ulef re', can ja ri Abraham ri lok'oyon can chique ri je ralc'ual ri achi xubinaj Hamor.
17 Y ri k'ij chi nibanataj ri can rubanon can jurar ri Dios che ri Abraham, chi can xtibanataj-wi, xa nakaj chic c'o-wi pe. Y ri tenemit Israel chuka' can xq'uiyer chiri' pa Egipto.
18 Y ja tiempo ri' cuando chiri' pa Egipto xoc can jun c'ac'ac' rey ri man xutemaj ta rech ri José.
19 Y ri c'ac'ac' rey re' can xuticriba-ka nu'on itzel runo'j (runa'oj) chique ri kawinak israelitas. Xu'on chique chi xquik'axaj q'uiy sufrimiento, roma can xu'on chique chi ri calc'ual can xe ye'alex ja yebetorix chi yecom, roma can man nrojo' ta chi yeq'uiyer-ka más.
20 Chupa ri tiempo ri' xalex ri Moisés chiri' chuka' pa Egipto. Y can utz xtz'et roma ri Dios. Oxi' ic' ri x-an cuenta coma ri te'j-tata'j.
21 Y roma quixi'n-qui' chech ri rey Faraón, ja' xbequiya' ri parui' ri rakan-ya', chi nicom. Pero ri ac'ual xbewil-pe roma ri rumi'al ri rey. Ri rumi'al ri rey Faraón can anche'l ral xu'on che ri Moisés.
Hechos 7 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 7:1-21 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

1 Y ri sacerdote ri más cꞌo rukꞌij xucꞌutuj cha ri Esteban: ¿Ketzij cꞌa ri niꞌeꞌx chavij?
2 Ri Esteban xuꞌej: Achiꞌaꞌ israelitas y ixreꞌ tataꞌj chupan ri katanamit, tivaxaj ri xtinꞌej chiva: Ri Dios ri cꞌo rukꞌij xucꞌut-riꞌ choch ri kamamaꞌ Abraham ojier can tiempo, antok cꞌa cꞌo chupan ri lugar rubꞌinan Mesopotamia, antok cꞌa majaꞌ rutzijuol chi nicꞌujieꞌ Harán.
3 Y ri Dios xuꞌej cha ri Abraham: Catiel-pa chiquicajol ri avachꞌalal, y tayaꞌ can ri atanamit, y catam-pa chupan ri lugar ri xtincꞌut chavach, xchaꞌ ri Dios cha.
4 Y ri Abraham xuyaꞌ can ri lugar rubꞌinan Caldea y xbꞌacꞌujieꞌ chupan ri tanamet Harán. Y chireꞌ chupan ri Harán xcon ri rutataꞌ ri Abraham, después ri Dios xucꞌam-pa ri Abraham chupan ri Canaán ri pacheꞌ ojcꞌo-ve vacame.
5 Y ri Dios manak herencia xuyaꞌ cha ri Abraham chupan ri lugar reꞌ, nixta pacheꞌ nipiꞌie-ve. Pero ri Dios xuꞌon prometer cha chi ri lugar reꞌ xtuoc richin jajaꞌ y quichin ri rumáma ri xcaꞌcꞌujieꞌ, mesque ri tiempo reꞌ ri Abraham majaꞌ ticꞌujieꞌ ralcꞌual.
6 Y xꞌeꞌx jeꞌ cha ruma ri Dios, chi ri rumáma jajaꞌ xcaꞌbꞌacꞌujieꞌ chupan jun chic nación, chupan ulief ri man quichin ta. Y ri vinak ri icꞌo chupan ri nación reꞌ xcaꞌquiyaꞌ pa samaj y man xcaꞌtuoj ta y xtiquiꞌan chica chi niquiꞌan sufrir cuatrocientos junaꞌ.
7 Y ri Dios xuꞌej jeꞌ: Ri nación ri quireꞌ xtibꞌano chica ri rumáma ri Abraham, can xtinꞌan juzgar. Y cꞌajareꞌ xcaꞌiel-pa chireꞌ, y xcaꞌpa chupan va lugar va, y niquiyaꞌ nukꞌij, xchaꞌ.
8 Y ri Dios xuꞌon jun pacto riqꞌuin ri Abraham. Ri pacto reꞌ cꞌo jun ratal. Y ri ratal ri pacto reꞌ, ja ri circuncisión ri niꞌan chica ri cꞌojolaꞌ. Y antok xalax ri Isaac ri rucꞌajuol ri Abraham, xuꞌon ri circuncisión cha antok xtzꞌakat ri ocho (vakxakiꞌ) kꞌij chi xalax. Quireꞌ jeꞌ xuꞌon ri Isaac antok xalax ri Jacob ri rucꞌajuol. Y quireꞌ jeꞌ xuꞌon ri Jacob quiqꞌuin ri i-doce (cabꞌalajuj) rucꞌojolaꞌ ri xaꞌuoc tataꞌj.
9 Y ri i-nimaꞌk rucꞌojolaꞌ ri Jacob itziel xquitzꞌat ri quichakꞌ José, ruma jajaꞌ ri más najoꞌx. Y rumareꞌ xquicꞌayij-el, y xucꞌuax cꞌa Egipto. Pero ri Dios cꞌo riqꞌuin ri José,
10 y xucol choch nojiel sufrimiento. Ri Dios xuꞌon cha ri Faraón ri rey richin ri nación Egipto, chi otz xutzꞌat ri José, y xutzꞌat jeꞌ chi cꞌo runoꞌj. Rumareꞌ ri rey xuꞌon cha ri José chi xuoc gobernador chupan Egipto, y xuoc jeꞌ encargado chupan ri rachuoch.
11 Y ri tiempo reꞌ paroꞌ ri Egipto y ri Canaán, xpa jun viꞌjal, y jun nem sufrimiento xka pa quiveꞌ. Y ri kateꞌt-kamamaꞌ ri icꞌo Canaán manak chic kax niquil chi niquitej.
12 Antok xraꞌxaj ri Jacob chi cꞌo trigo chupan ri Egipto, xaꞌrutak-el ri ralcꞌual ri naꞌay mul chulokꞌic trigo; ri ralcꞌual jareꞌ ri i-kamamaꞌ.
13 Y antok xaꞌa rucaꞌn mul, cꞌajareꞌ antok ri José xuꞌej chica ri runimal y cha ri ruchakꞌ, chi jajaꞌ ri José. Y rumareꞌ ri Faraón xunaꞌiej chi ri José icꞌo runimal y ruchakꞌ.
14 Cꞌajareꞌ ri José xutak quiyoxic ri Jacob ri rutataꞌ y ri rachꞌalal, i-setenta y cinco chiquinojiel.
15 Quireꞌ xxulie-ka ri Jacob cꞌa Egipto. Chireꞌ xcon-ve jajaꞌ y ri ralcꞌual ri i-kamamaꞌ.
16 Pero ri qui-cuerpo, cꞌa pa jun lugar rubꞌinan Siquem xaꞌmuk-ve. Xaꞌbꞌamuk chupan jun ulief pacheꞌ cꞌo-ve jun jul cꞌatuon choch jun tanatic. Ri jun ulief reꞌ, ja ri Abraham ri lakꞌayuon can chica ri i-ralcꞌual ri ache xubꞌinaj Hamor.
17 Pero antok nijiel-pa ri tiempo richin ri promesa ri rubꞌanun-pa jurar ri Dios cha ri Abraham, ri tanamet Israel más xnimar y xqꞌuiyir-ka chupan ri Egipto,
18 hasta cꞌa antok chireꞌ Egipto xuoc can jun cꞌacꞌacꞌ rey ri man rataꞌn ta roch ri José.
19 Y ri cꞌacꞌacꞌ rey reꞌ xuꞌon maña cha ri ka-nación. Xuꞌon chica ri kateꞌt-kamamaꞌ chi xquikꞌasaj qꞌuiy sufrimiento, ruma xuꞌon chica chi ri calcꞌual joꞌc ncaꞌlax, ja ncaꞌbꞌacꞌak chi ncaꞌcon, ruma man nrajoꞌ ta chi ncaꞌqꞌuiyir-ka más.
20 Chupan ri tiempo reꞌ xalax ri Moisés. Y can otz xtzꞌiet ruma ri Dios. Oxeꞌ icꞌ ri xꞌan cuenta cuma ri rutie-rutataꞌ.
21 Y después antok xyoꞌx choch peligro paroꞌ ri río, xucꞌuax ruma ri rumiꞌal ri Faraón y can incheꞌl ral xuꞌon cha ri Moisés.

Hechos 7:1-21 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

1 Y ri nimalaj sacerdote xuc'utuj c'a chare ri Esteban: ¿La kitzij c'a ri xbix ka chawij?
2 Y ri Esteban xubij: Wach'alal aj Israel y riyix ri principali' chupan re katinamit, tiwac'axaj na c'a re xtinbij chiwe re wacami: Ri Dios ri c'o ruk'ij ruc'ojlen, xuk'alajsaj ri' chuwech ri katata' Abraham ri xc'oje' ojer ca. Y ri', tek c'a c'o na c'a chiri' chupan ri lugar Mesopotamia rubi', tek c'a ma jane rutzijol chi nbec'oje' ta ri pan Harán.
3 Yac'ari' tek ri Dios xubij chare ri Abraham: Catel el chiquicojol ri awach'alal, y taya' ca ri aruwach'ulef, y jet c'a pa jun chic ruwach'ulef ri xtinc'ut chawech, xcha' ri Dios chare.
4 Y ri Abraham can xuya' wi c'a ca ri Caldea ri lugar ri c'o wi, y xk'ax ri pan Harán. Y caminek chic c'a ca ri rutata' ri Abraham chiri' pan Harán, tek ri Dios xuc'om c'a pe ri Abraham chupan re ruwach'ulef Canaán re yixc'o wi wacami.
5 Y ri Dios can majun c'a ulef xuya' ta ca chare ri Abraham chupan re ruwach'ulef re', astape' ta xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi nipa'e' wi. Can majun wi ri xuya' chare. Pero ri Dios can xutzuj (xusuj) wi c'a chare chi re ruwach'ulef re' xtoc riche (rixin) riya' y quiche (quixin) ri ye riy rumam ca. Queri' xubij ri Dios chare ri Abraham, astape' ma jajun ralc'ual ri k'ij ri'.
6 Y xbix c'a chuka' chare ruma ri Dios, chi ri ye riy rumam ca riya' xquebec'oje' c'a pa jun chic ruwach'ulef quiq'ui jun wi chic quiwech chi winek. Y ye ri winek ri' ri xqueya'o quiche (quixin) ri ye riy rumam ri Abraham pa samaj y xtiquiben c'a chique chi xtiquitij pokon caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xubij chuka': Riyin xtinben ruchojmil pa quiwi' ri winek ri xquebano ri pokon ri' chique ri awiy amam. C'ac'ari' xque'el pe ri awiy amam chiquicojol ri winek ri', y xquepe chupan re lugar re' chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xcha' ri Dios chare ri Abraham.
8 Y ri Dios can xuben c'a chuka' jun trato riq'ui ri Abraham. Ri trato ri' can c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', can yac'a ri circuncisión ri niban chique ri tak c'jola' (alaboni'). Y tek ri Abraham xalex ri ruc'ajol ri xubini'aj Isaac, xuben c'a ri circuncisión chare tek xa c'ari' wakxaki' ruk'ij c'o. Queri' chuka' xuben ri Isaac tek xalex ri Jacob ri ruc'ajol. Y queri' chuka' xuben ri Jacob quiq'ui ri cablajuj ruc'ajol ri xe'oc tata'aj riche (rixin) re tinamit Israel.
9 Y ri nic'aj chic ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chare ri quichak' ri José rubi', ruma can ya riya' ri más najowex. Y rumari' tek xquic'ayij el, y xuc'uex el c'a pan Egipto. Yac'a ri Dios can c'o c'a riq'ui ri José,
10 y xucol chuwech ronojel tijoj pokonal. Xuben c'a chare chi ri Faraón ri rey riche (rixin) ri ruwach'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' chi can c'o runa'oj. Y rumari' ri rey xuben chare ri José chi xoc jun aj k'atbel tzij pa ruwi' ri Egipto, y xuya' k'atbel tzij pa ruk'a' riche (rixin) chi ya riya' nitakanoj pa ruwi' rachoch ri rey ri'.
11 Y ri tiempo ri' ri pan Egipto y pa Canaán, xpe c'a jun wayjal, jun nimalaj tijoj pokonal. Y ri ye kati't kamama' ri yec'o pa Canaán man c'a niquil ta chic achique niquitij.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'ui chi ri chiri' pan Egipto c'o trigo. Rumari' xerutek c'a el chulok'ic trigo ri ye ruc'ajol, ri ye kati't kamama' riyoj.
13 Y yac'a tek xebe pa rucamul, yac'ari' tek ri José xuk'alajsaj ri' chiquiwech ri rach'alal chi ya riya' ri José. Y queri' tek ri Faraón xretamaj ye achique ri ye rach'alal ri José, rumari' xretamaj chuka' chi ri José jun hebreo.
14 Y yac'ari' tek ri José xutek quic'amaric ri Jacob ri rutata' y ri ye rach'alal. Ye setenta y cinco chiquinojel.
15 Y quec'ari' rubanic tek xxule' ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' c'a xcom wi riya' y chiri' c'a xecom wi ri ye ruc'ajol, ri can ye kati't kamama' wi riyoj.
16 Pero ri quich'acul, pa jun lugar Siquem rubi', chiri' xemuk wi. Xemuk pa jun ti pedazo ulef, ri acuchi (achique) can c'o c'ojlibel riche (rixin) chi yebemuk ca caminaki'. Ri jun ti ulef ri', can ya c'a ri Abraham ri lok'oyon ca chique ri ye ralc'ual ri jun achi Hamor rubi'.
17 Y tek ya xa napon ri k'ij riche (rixin) chi nibanatej ri rutzujun (rusujun) ri Dios chare ri Abraham, ri can xubij chare chi can nuben wi, ri tinamit Israel can benak c'a pa nim y ye q'uiyirnek ri winek chiri' pan Egipto.
18 Y ya c'a tiempo ri' tek ri chiri' pan Egipto xoc c'a jun c'ac'ac' rey ri xa ma xretamaj ta ruwech ri José.
19 Y ri rey ri' can c'o c'a runa'oj chubanic ri etzelal chique ri kach'alal aj Israel. Y xuben c'a chique ri kati't kamama' chi xquik'axaj tijoj pokonal, ruma xuben chique chi xequimalij ca ri tak calc'ual ri xa can c'ari' ye'alex riche (rixin) chi xecom. Queri' xuben chique ruma can xrajo' chi man ta xeq'uiyer.
20 Can ya c'a chuka' tiempo ri' tek xalex ri Moisés chiri' pan Egipto. Y ri ac'al ri' xka chuwech ri Dios. Oxi' c'a ic' ri xilix cuma ri rute' rutata'.
21 Y c'ac'ari' tek c'o chi xbequiya' ca pa ruwi' ri raken ya' riche (rixin) chi nicom. Pero ri rumi'al ri rey Faraón xuc'uaj c'a el ri ac'al ri' y xuq'uiytisaj y can achi'el ral c'a xuben chare.

Hechos 7:1-21 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

1 Y re namalaj sacerdote xuc'utuj cha re Esteban: ¿Katzij como re nibex-ka chavij?
2 Re Esteban xubij: Nuvinak israelitas y yex re yix principal re yixc'o chupan re katenemit, tic'axaj re xtimbij chiva vocame: Re Dios re c'o ruk'ij, xuc'ut-ri' chach re karta' Abraham tak c'a c'o chire' chupan re lugar rubini'an Mesopotamia, tak c'amaje-na rutzijol che ne'c'ue' pan Harán.
3 Jare' tak re Dios xubij cha re Abraham: Catel-pa chiquicojol re avch'alal, y taya' can re atenemit, y xcate'c'ue' pa jun chic lugar re xtinc'ut chavach.
4 Y re Abraham can xuya' can re Caldea re lugar re anche' c'o-va, y xk'ax pan Harán. Y rutota' re Abraham quiminak chic chire' pan Harán, tak re Dios xuc'am-pa re Abraham chupan re lugar Canaán re yojc'o-va vocame.
5 Y re Dios camanak-va herencia xuya' can cha re Abraham chupan re lugar re', can ni xe-ta jun ch'et pedazo re anche' nipa'e-va-ka. Pero re Dios can xusuj cha, che re lugar re' xtoc richin reja' y quichin re rey-rumam. Quire' xubij re Dios cha re Abraham, y astapa' chupan re tiempo re' man jun rajc'ual c'o.
6 Y xbex chuka' cha roma re Dios, che re rey-rumam reja' xque'bec'ue' pa jun chic lugar quiq'uin juley chic vinak re man quitaman-ta quivach. Y re vinak re' xque'quiya' pa samaj y xtiquiban chique che xtiquitaj pokan caje' ciento juna'.
7 Y re Dios xubij chuka' che re vinak re xque'bano quire' chique re rey-rumam re Abraham, can xtuya' re castigo pa quive'. Y c'are' xque'el-pa chiquicojol re vinak re', y xque'pa chupan re lugar re', chinusamajesic y chuyi'ic nuk'ij, xcha' re Dios cha re Abraham.
8 Y re Dios can xuban chuka' jun trato riq'uin re Abraham, y re trato re' c'o jun ru-seña. Re seña chin re trato re', ja re circuncisión re niban chique re achi'a'. Y tak re Abraham xalax re ruc'ajol xubini'aj Isaac, xuban re circuncisión cha y c'aja vakxaki' k'ij talax-va re Isaac tak xban re circuncisión cha. Quire' chuka' xuban re Isaac tak xalax re ruc'ajol re xubini'aj Jacob. Y ja chuka' quire' xuban re Jacob quiq'uin re je doce ruc'ajol re xe'oc tata'aj chin re tenemit Israel.
9 Y re nic'aj chic ruc'ajol re Jacob itzel xquina' cha re quichak' rubini'an José, roma ja reja' re más nijovax. Y mare' tak xquic'ayij-a, y xc'uax-a c'a pan Egipto. Pero re Dios can c'o-va riq'uin re José,
10 y xucol chach ronojel tijoj-pokonal. Xuban cha che re Faraón re Rey chin re nación Egipto otz xutz'at y chuka' xutz'at che c'o na'oj riq'uin. Y mare' re Rey xuban cha re José che xoc jun gobernador pa rue' re Egipto, y pa ruk'a' reja' xujach-va re cosas re jec'o chupan re rachoch chin nuchajij.
11 Y re tiempo re' re pan Egipto y pa Canaán, xpa jun viyjal, jun namalaj tijoj-pokonal. Y re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' pa Canaán man niquivel-ta chic andex niquitaj.
12 Y re Jacob re kavinak yoj re yoj israelitas xapon rutzijol riq'uin chila' pa Canaán che pan Egipto c'o trigo. Mare' xe'rutak-a re je ruc'ajol chulok'ic.
13 Y jac'a tak xe'ba chic pa ruca'n bey, jare' tak re José xutzijoj chique re je ruch'alal che ja reja' re José. Y re Faraón xutamaj juco'x re je ruch'alal re José, mare' xutamaj che re José can jun hebreo-va.
14 Y jare' tak re José xutak quic'amic re Jacob re rutota' y re ruch'alal. Je setenta y cinco chiquinojel.
15 Y xa mare' tak xule-ka re Jacob pan Egipto, y chire' xcom-va reja' y chuka' re je ruc'ajol.
16 Pero re qui-cuerpo chupan jun lugar rubini'an Siquem xe'muk-va. Xe'muk pa jun xoral, re anche' c'o-va quic'ojlebal chin ye'muk-va re anama'i'. Re jun xoral re', can jac'a re Abraham re lak'ayon can chiquik'a' re je rajc'ual re jun ache rubini'an Hamor.
17 Y re k'ij che nibanataj re rusujun re Dios cha re Abraham, re xuban jurar cha che can nuban-va, xa can nakaj chic c'o-va. Y re tenemit Israel camas c'a ninimar y niq'uier chire' pan Egipto.
18 Y jac'a tiempo re' tak chire' pan Egipto xoc can jun c'ac'a Rey re man xutamaj-ta rach re José.
19 Y re c'ac'a Rey re' camas listo chubanic re etzelal quiq'uin re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' ajuer can. Y xuban chique che xquik'asaj q'uiy tijoj-pokonal, roma xuban chique che re cajc'ual re c'a ba-oc ca'lax-va xe'betorix can, roma man xrajo-ta che xe'q'uier.
20 Chupan c'a re tiempo re' tak xalax re Moisés chire' pan Egipto. Y re ac'ual re' camas xka chach re Dios. Y oxe' ic' xvilex coma re rute-rutota'.
21 Y c'are' xbequimalij can pa rue' re rakan-ya'. Pero re ac'ual re' ja re rumi'al re Rey Faraón re xc'uan-a richin. Re rumi'al re Rey Faraón can ancha'l c'a ral xuban cha re Moisés.