Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 5:3-20 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 5:3-20 in GT:cak:Kaqchikel

3 Pero ri Pedro xu'ij che ri Ananías: ¿Achique roma xaya' lugar chi xnoj ri Satanás pan avánima, richin xatz'uc tzij chuvech ri Lok'olaj Espíritu, y c'o xaq'uen can che rajil ri juyu' ri xac'ayij?
4 Si man ta xac'ayij ri ajuyu', man jun ni'in chave chi man ta avichin. Y tok xac'ayij, pan ak'a' rat c'o-vi ronojel ri rajil. ¿Achique roma xanojij ri tz'ucun tzij re'? Rat man chiquivech ta vinak xatz'uc-vi tzij, xa chuvech ri Dios, xcha' ri Pedro.
5 Tok ri Ananías xrac'axaj ri xu'ij ri Pedro, xtzak-ka pan ulef y (xcom, xquen). Y roma ri xbanataj, conojel ri xe'ac'axan jani na xquixi'ij can qui'.
6 Jac'ari' ec'o c'ajola' tak achi'a' xecataj-pe, xquibolkotij-e ru-cuerpo ri Ananías pa jun tziek y xebe chumukic.
7 Jun cami oxi' hora tibanataj quiri', jari' xoc-apu rixayil ri Ananías ri achique lugar c'o-vi ri Pedro, jac'a ri xta Safira man reteman ta achique xbanataj chiri'.
8 Jac'ari' tok ri Pedro xuc'utuj che: Ta'ij chuve, ¿Kitzij chi ri ajani méra ic'amon-pe, chi quiri' xiya-vi ri juyu'? Ja', chi quiri', xcha' ri Safira.
9 Y ri Pedro xu'ij che: ¿Achique roma junan itzij xi'en riq'uin ri Ananías richin xinak ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu richin ri Ajaf Dios pan ivi' riq'uin ri xitz'uc tzij chuvech? Roma ri xe'emuku ri avachijil, ja ec'o chic pe chuchi' puerta richin yatuquic'ama' richin yatequimuku', xcha'.
10 Jac'ari' xtzak-ka ri ixok chirakan ri Pedro, y (xcom, xquen), y tok xe'oc-apu ri c'ajola' tak achi'a', xquitz'et chi xa caminak chic, jac'ari' xquelesaj-e chiri' y xbequimuku' chunakaj ri rachijil.
11 Y xoc c'a nimalaj (ximbiri'il, ximbiri'y) pa cánima conojel ri quiniman ri Jesucristo y pa cánima conojel ri xe'ac'axan ri xbanataj.
12 Xa jun cánima quimolon-qui' conojel ri quiniman ri Jesucristo chuchi' jun corredor ri Richin Salomón chiri' pa racho ri Dios. Y q'uiy retal ruchuk'a' ri Dios y q'uiy ri man jun bey etz'eton ri yebanataj chiquik'a' ri apóstoles chiquicojol ri tinamit.
13 Y ri tinamit utz yequitz'et ri quiniman ri Jesucristo, jac'a chique ri man quiniman ta, nis-ta jun nucovij-ri' chi xe nuk'ebaj-ri' chi ntoc (cachbil, cach'il).
14 Pero k'ij-k'ij más eq'uiy yeniman ri Ajaf, chi achi'a' chi ixoki'.
15 Roma c'a ri', hasta ri yeyavej ye'eleses-pe pa tak bey y yeyalo'x chuvech tak ch'at y varo'el, richin quiri' tok nik'ax ri Pedro, masque xa ja ri rumujal nik'ax pa quivi' jujun chique richin yec'achoj.
16 Y ja jun ri pa tak tinamit chunakaj ri Jerusalem yepe-vi eq'uiy vinak equic'amon-pe yeyavej y ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, y conojel yec'achoj-e.
17 Xcataj c'a ri nimalaj sacerdote y conojel ri achi'a' saduceos ri ec'o riq'uin roma jani na itzel niquina' chique ri apóstoles.
18 (Xequitz'om, xequichop) y xequiya' pa cárcel richin ri tinamit.
19 Jac'a chupan ri ak'a' ri', jun ángel richin ri Ajaf Dios xujak-e ruchi' ri cárcel chiquivech ri apóstoles. Y tok xerelesaj-e, xu'ij-e chique:
20 Quixbin c'a, quixpa'e' pa racho ri Dios, y man quixtane' chutzijosic ri ch'abel richin ri c'aslen ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 5 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 5:3-20 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

3 Pero ri Pedro xubij chire ri Ananías: ¿Achique c'a roma tok xaya' k'ij chi ri Satanás xunojisaj ri avánima, richin chi xatz'uc tzij chuvech ri Lok'olej Espíritu, y xaq'uen can ch'aka' chire ri rajel ri ulef ri xac'ayij?
4 Xa ta ri ulef xc'oje' ta queri' y man ta xac'ayij, ¿c'o cami jun nibin chi xa man avichin ta rat? Y tok xac'ayij, ¿c'o cami jun ri nibin ta chave chi man avichin ta rat ri rajel ri avulef? ¿Achique c'a roma tok xpe ri jun itzel ch'obonic aviq'uin? Rat man chiquivech ta c'a vinek xatz'uc-vi tzij, rat can chuvech c'a ri Dios xatz'uc tzij, xcha' ri Pedro.
5 Y ri Ananías, ri achin ri xc'ayin ri ulef, can xe c'a xrac'axaj ri ch'abel xerubij ri Pedro, xquen-ka (xcom-ka). Y conojel c'a ri xe'ac'axan ri xbanatej, xpe c'a jun xibinri'il chique janíla.
6 Y ec'o c'a ca'i-oxi' ri c'a e c'ajola' na ri chanin xeyacatej-el richin xbequibana-pe rutzil ri caminek, y c'ari' xquic'uaj-el richin xebe chumukic.
7 Y c'a jun la'ek oxi' horas tic'ulvachitej-ka ri rucamic ri Ananías, tok xapon ri rixjayil. Rija' man runaben ta c'a ri xc'ulvachitej chiri'.
8 Y ri Pedro xuc'utuj chire ri ixok ri': Ri mero ri ruc'amon-pe ri Ananías, ¿jari' ri rajel ri ulef ri xic'ayij? Y ri ixok xubij: Ja', jari' ronojel mero ri rajel ulef.
9 Pero ri Pedro xubij c'a chire: ¿Achique c'a roma rix can xiben chi man yixrutz'et ta pe ri Lok'olej Espíritu richin ri Ajaf Dios? ¿Achique roma rix can xiya' chivech chi xiben queri'? Romari' ri avachijil jari' xbemuk can. Y ri e benek mukuy richin, jari' ye'oc yan pe, richin queri' yatoquic'ama' chic el rat, richin yatbequimuku' can chuka', xcha'.
10 Y can jari' xtzak-ka ri ixok ri chiri' chuvech ri Pedro, y xquen-ka (xcom-ka). Tok xe'oka' c'a ri c'ajola' ri xebemukun can ri Ananías, y xquitz'et chi caminek chuka' ri ixok, xquic'uaj y xbequimuku' can riq'uin ri rachijil.
11 Y ri kach'alal can janíla c'a xquixibij-qui' roma ri xbanatej. Y can que chuka' ri' xquic'ulvachij ri ch'aka' chic ri xe'ac'axan ri xbanatej. Can janíla xquixibij-qui'.
12 Y ri apóstoles janíla c'a q'uiy nima'k tak milagros ri man jun bey e tz'eton ta, ri yequibanala' chiquivech ri vinek, richin queri' tik'alajin chi ri apóstoles can kitzij vi ri niquibij. Y ri can quiniman chic ri Dios, junan c'a quivech niquimol-qui' pa jun corredor richin ri rachoch ri Dios. Ri corredor ri' Richin ri Salomón yecha' c'a chire.
13 Can ec'o-vi c'a vinek ri man yejel ta apo quiq'uin roma ri niquixibij-qui' niquiben queri'. Jac'a ri ch'aka' chic vinek ri ec'o chupan ri tinamit, can niquiya-vi quik'ij.
14 Pero can janíla e q'uiy ri vinek ri yeniman ri Ajaf Jesucristo. Romari' ri e nimanela' k'ij-k'ij más e q'uiy; chi ixoki' y chi achi'a'.
15 Can que vi ri', roma ri yava'i' ye'elesalox c'a pe ri pa tak bey y yeyolox pa tak ch'at y pa tak varabel, richin queri' tok ri Pedro nik'ax-el, ri rumujal nik'ax ta c'a pa quivi' jun ca'i' chique ri yava'i' ri' y yec'achoj ta.
16 Y e q'uiy c'a chuka' vinek ri ec'o pa tak tinamit ri ec'o-pe chunakaj ri Jerusalem, xe'oka' ri chiri' pa tinamit, y e quic'amalon-pe quiyava'. Ec'o c'a ri choj e yava'i' riq'uin yabil, y ec'o ri ec'o pa pokonal pa quik'a' itzel tak espíritu. Y conojel c'a yec'achojirisex-el.
17 Pero ri nimalej sacerdote e rachibilan ri achi'a' quibini'an saduceo, itzel c'a niquina' chique ri apóstoles roma ri yetiquir niquiben.
18 Romari' xebequichapa-pe y xebequiya' can pa cárcel.
19 Y ri chak'a', ri Ajaf Dios xutek c'a pe jun ángel ri pa cárcel quiq'uin ri apóstoles. Y re ángel re' xujek-el ri ruchi' ri cárcel chiquivech, richin yerelesaj-el. Y xubij c'a chique:
20 Quixbiyin c'a. Y tok xquixapon chic c'a pa rachoch ri Dios, titzijoj chique ri vinek ronojel ri ch'abel ri richin ri c'ac'a' c'aslen ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel.

Hechos 5:3-20 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

3 Pero ri Pedro xbij chin ri Ananías: ¿Achique c'a roma tok xaya' k'ij que ri itzel-vinük xunojsaj ri avánima, richin que xatz'uc tzij chuvüch ri Lok'olüj Espíritu, y xac'ün can ch'aka chin ri rajil ri ulef ri xac'ayij?
4 Tok ri ulef xc'uje' ta quiri' y xa man ta xac'ayij, xa avichin vi rat. Y tok xac'ayij, xa avichin chuka' rat ri rajil ri avulef. ¿Achique c'a roma tok xpu'u ri jun itzel anojibül aviq'uin? Rat man xaxe tüj chiquivüch c'a vinük xatz'uc-vi tzij, rat chuvüch c'a ri Dios chuka' xatz'uc tzij, xbij ri Pedro.
5 Y ri Ananías, ri achi ri xc'ayin ri ulef, xe c'a xrac'axaj ri tzij xerubij ri Pedro, xcom-ka. Y conojel c'a ri xe'ac'axan ri xbanatüj, xpu'u c'a jun xbiri' cheque juis.
6 Y yec'o c'a ca'i-oxi' ri c'a ye c'ajola' na ri chanin xecatüj-e richin xbequibana-pe c'ojlen ri camnük, y c'ateri' xquic'uaj-e richin xebe chumukic.
7 Y c'a jun colope' oxi' horas xc'ulachitüj-ka ri rucamic ri Ananías, tok xapon ri rixjayil. Rija' man runaben tüj c'a ri xc'ulachitüj chiri'.
8 Y ri Pedro xuc'utuj chin ri ixok ri': Ri tumin ri ruc'amon-pe ri Ananías, ¿jari' ri rajil ri ulef ri xic'ayij? Y ri ixok xbij: Ja', jari' ronojel tumin ri rajil ulef.
9 Pero ri Pedro xbij c'a chin: ¿Achique c'a roma rix xibün que man nyixrutz'et tüj pe ri Lok'olüj Espíritu richin ri Ajaf Dios? ¿Achique roma rix xiya' chivüch que xibün quiri'? Romari' ri avachijil jari' xbemuk can. Y ri ye benük chumukuy richin, jari' nye'oc yan pe, richin quiri' ncatquic'ama' chic e rat, richin ncabequimuku' can chuka', xbij.
10 Y jari' xtzak-ka ri ixok chiri' chuvüch ri Pedro, y xcom-ka. Tok xeka-pe c'a ri c'ajola' ri xebemukun can ri Ananías, y xquitz'et que camnük chuka' ri ixok, xquic'uaj y xbequimuku' can riq'uin ri rachijil.
11 Y ri hermanos juis c'a xquixbij-qui' roma ri xbanatüj. Y quiri' chuka' xquic'ulachij ri ch'aka chic ri xe'ac'axan ri xbanatüj. Juis xquixbij-qui'.
12 Y ri apóstoles juis c'a q'uiy nimak' tak milagros ri man jun bey ye tz'eton tüj, ri nyequibanala' chiquivüch ri vinük, richin quiri' tik'alajin que ri apóstoles ketzij vi ri nquibij. Y ri quitaken vi ri Dios, junan c'a quivüch nquimol-qui' pa jun corredor richin ri racho ri Dios. Ri corredor ri' Richin ri Rey Salomón nquibij c'a chin.
13 Yec'o-vi c'a vinük ri man nyejel tüj apu quiq'uin roma ri nquixbij-qui' nquibün quiri'. Jac'a ri ch'aka chic vinük ri yec'o chupan ri tinamit, nquiya-vi quik'ij.
14 Pero juis ye q'uiy ri vinük ri nyetaken ri Ajaf Jesucristo. Romari' ri ye takenela' k'ij-k'ij más ye q'uiy, chi ixoki' y chi achi'a'.
15 Quiri' vi, roma ri yava'i' nye'elesalox c'a pe pa tak bey y nyeyolox pa tak ch'at y pa tak varabül, richin quiri' tok ri Pedro nc'o-e, xaxe riq'uin ri ruk'ekumal nc'o ta c'a pa quivi' jun ca'i' cheque ri yava'i' ri' y nyec'achoj ta.
16 Y ye q'uiy c'a chuka' vinük ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o-pe chunakaj ri Jerusalén, xeka-pe chiri' pa tinamit, y ye quic'amalon-pe quiyava'. Yec'o c'a ri choj ye yava'i' riq'uin yabil, y yec'o ri yec'o pa pokonül pa quik'a' itzel tak espíritu. Y conojel c'a nyec'achojrisüs-e.
17 Pero ri nimalüj sacerdote ye rachibilan ri achi'a' quibini'an saduceos, itzel c'a xquina' chiquivüch ri apóstoles roma ri nyetiquer nquibün.
18 Romari' xebequitz'ama-pe y xebequiya' can pa cárcel.
19 Y chak'a', ri Ajaf Dios xutük c'a pe jun ángel pa cárcel quiq'uin ri apóstoles. Y ri ángel re' xujük-e ri ruchi' ri cárcel chiquivüch, richin nyerelesaj-e. Y xbij c'a cheque:
20 Quixbiyin c'a. Y tok nyixapon chic c'a pa racho ri Dios, titzijoj cheque ri vinük ronojel ri tzij ri richin ri c'ac'a' c'aslen ri nuya' ri Jesucristo, xbij ri ángel.

Hechos 5:3-20 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

3 Pero ri Pedro xu'ij che ri Ananías: ¿Anchique roma xaya' lugar che ri Satanás chi xunojisaj ri awánima, chi xatz'uc tzij chech ri Espíritu Santo, y xac'on can juba' che ri rajil ri ulef ri xac'ayij?
4 Xa ta manak xac'ayij ri ulef, ¿c'o como jun ri ni'in chawe chi xa man awichi ta ret? Y cuando xac'ayij, ¿man awichi ta como ret ri rajil ri ulef? ¿Anchique roma xanojij xa'an quiere'? Ret man chiquiwech ta winak xatz'uc-wi tzij, ret can chech ri Dios xatz'uc-wi tzij, xcha' ri Pedro.
5 Y ri Ananías, ri achi ri xc'ayin ri ulef, can xe xuc'oxaj ri tzij xeru'ij ri Pedro, xcom-ka. Y conojel ri xec'oxan ri xbanataj, can xquixi'j-qui'.
6 Y jec'o jujun c'ajola' xecataj y xqui'en ru'onic ri caminak, y xquic'uaj-e chi ne'quimuku'.
7 Y c'aja' jun oxi' horas ticom ri Ananías, ja xapon ri raxayil. Raja' man reta'n ta anchique xbanataj.
8 Y ri Pedro xuc'utuj che ri ixok ri': Ri mero ri ruc'amon-pe ri Ananías, ¿jari' ri rajil ri ulef ri xic'ayij? Y ri ixok xu'ij: Ja', jari' ronojel ri rajil ulef.
9 Pero ri Pedro xu'ij chic che: ¿Anchique roma rix can xiben anche'l can man jixrutzu' ta pe ri ru-Espíritu Santo ri Ajaf Dios? ¿Anchique roma rix quiri' xinojij chiwech? Romari' ri awachijil c'aja' oc xbemuk can. Y ri je-benak mukuy richi, ja' ye'oc yan pe, chi quiri' jatoquic'ama' chic ret, chi jatbequimuku' chuka', xcha'.
10 Y can ja' xtzak-ka ri ixok chiri' chech ri Pedro, y xcom-ka. Cuando xeloka ri c'ajola' ri xbequimuku' can ri Ananías, y xquitzu' chi caminak chuka' ri ixok, xquic'uaj chuka' y xbequimuku' riq'uin ri rachijil.
11 Y ri kach'alal can xquixi'j-qui' roma ri xbanataj. Y can quiri' chuka' xqui'en ri ch'aka chic ri xec'oxan ri xbanataj. Can yalan xquixi'j-qui'.
12 Y ri apóstoles q'uiy nimalaj tak milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton, ri yequi'en chiquiwech ri winak, y ri milagros ri' niquik'alajij chi ri apóstoles can ketzij-wi ri niqui'ij. Y ri can quiniman chic rutzij ri Dios, junan niquimol-qui' pa jun corredor chi ri rocho ri Dios. Ri corredor ri' chi ri Salomón yecha' che.
13 Y can jec'o winak ri man niquijo' ta ye'oc-apo quiq'uin roma niquixi'j-qui'. Pero ri ch'aka chic winak ri jec'o chupa ri tenemit, can niquiya-wi quik'ij.
14 Pero can je q'uiy winak ri niquinimaj rutzij ri Ajaf Jesucristo. Romari' conojel ri quiniman chic, k'ij-k'ij yeq'uiyer-ka más je-benak, ixoki' chi achi'a'.
15 Y can ye'leses-pe ri yawa'i' pa tak bey y yeyo'x chech tak ch'at y chech tak warabel, chi quiri' cuando ri Pedro nik'ax, más que xe ta rumujal nik'ax pa quiwi' jun ca'i' chi quiri' yec'achoj can.
16 Y chuka' je q'uiy winak quichi ri tenemit ri jec'o-pe chunakaj ri Jerusalem, xeloka chiri' pa tenemit, y jequic'amalo'n-pe quiyawa'i'. Jec'o ri choj yabil ntoc chique, y jec'o ri niqui'en sufrir pa quik'a' itzel tak espíritus. Y conojel yec'achoj.
17 Pero ri sacerdote ri más c'o ruk'ij y ri achi'a' saduceos, itzel yequitzu' ri apóstoles roma ri yetiquier niqui'en.
18 Romari' xebequitz'ama-pe y xebequiya' pa cárcel.
19 Y ri chak'a', ri Ajaf Dios xutak-pe jun ángel pa cárcel quiq'uin ri apóstoles. Ri ángel xujak ri ruchi' ri cárcel chiquiwech chi xerulesaj, y xu'ij chique:
20 Quixtzolaj chic pa rocho ri Dios, y can titzijoj chique ri winak ri c'ac'ac' c'aslen ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel.
Hechos 5 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 5:3-20 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

3 Y ri Pedro xuꞌej cha ri Ananías: ¿Karruma xayaꞌ lugar cha ri Satanás chi xunojsaj ri avánima, chi xatzꞌak tzij choch ri Espíritu Santo, y xacꞌan can nicꞌaj rajal ri ulief ri xacꞌayij?
4 Xa man ta xacꞌayij ri ulief, ¿man cꞌa avichin ta atreꞌ? Y antok xacꞌayij, ¿man avichin ta came atreꞌ ri rajal ri ulief? ¿Karruma xaꞌan pensar chi xaꞌan quireꞌ? Atreꞌ man chiquivach ta vinak xatzꞌak tzij, atreꞌ choch cꞌa ri Dios xatzꞌak tzij, xchaꞌ ri Pedro cha.
5 Y ri Ananías, joꞌc xraꞌxaj ri tzij ri xuꞌej ri Pedro, xtzak-ka y xcon. Y quinojiel ri xaꞌcꞌaxan ri xbꞌanataj, xpa cꞌa jun gran xibꞌinreꞌl chiquij.
6 Y icꞌo nicꞌaj cꞌojolaꞌ xaꞌpalaj-pa y xquibꞌol-el ri quiminak chupan tziak, y xquilasaj-el chi xiquimukuꞌ.
7 Y cꞌo laꞌk jun oxeꞌ huora ticon ri Ananías, antok xalka ri raxjayil. Jajaꞌ man rataꞌn ta chica xbꞌanataj.
8 Y ri Pedro xucꞌutuj cha ri ixok reꞌ: Ri miera ri rucꞌamun-pa ri Ananías, ¿quireꞌ ri rajal ri ulief ri xicꞌayij? Y ri ixok xuꞌej: Quireꞌ, ja nojiel ri rajal ri ulief reꞌ.
9 Y ri Pedro xuꞌej cꞌa cha: ¿Karruma ixreꞌ xixcꞌujieꞌ de acuerdo chi xiꞌan chi man nquixrutzꞌat ta pa ri Ru-Espíritu ri Ajaf? Ya ncaꞌlka chuchiꞌ ri puerta ri xaꞌbꞌamukuꞌ richin ri avachajil y ncatquilasaj-el jeꞌ atreꞌ, xchaꞌ.
10 Y ja xtzak-ka ri ixok choch ri Pedro, y xcon. Antok xaꞌuoc-pa ri cꞌojolaꞌ, xalquilaꞌ ri ixok quiminak chic, y xquilasaj-el y xiquimukuꞌ riqꞌuin ri rachajil.
11 Y quinojiel ri quiniman ri Jesucristo ri niꞌeꞌx iglesia chica, xpa cꞌa jun gran xibꞌinreꞌl chiquij ruma ri xbꞌanataj. Y quireꞌ jeꞌ xquiꞌan ri nicꞌaj chic ri xaꞌcꞌaxan ri xbꞌanataj. Can altíra xquixiꞌij-quiꞌ.
12 Y ri apóstoles qꞌuiy señales y milagros ri ncaꞌquiꞌan chiquivach ri vinak. Y ri quiniman chic ri ruchꞌabꞌal ri Dios, junan niquimol-quiꞌ chuchiꞌ jun corredor richin ri templo. Ri corredor reꞌ, Richin ri Salomón ncaꞌchaꞌ cha.
13 Y icꞌo vinak ri man nicajoꞌ ta ncaꞌjiel quiqꞌuin ruma niquixiꞌij-quiꞌ. Pero icꞌo nicꞌaj chic vinak ri niquiyaꞌ quikꞌij.
14 Pero iqꞌuiy vinak ri niquinimaj ri Ajaf Jesucristo. Rumareꞌ kꞌij-kꞌij ncaꞌqꞌuiyir-ka más, chi ixokiꞌ chi achiꞌaꞌ.
15 Y ncaꞌlasas-pa ri ncaꞌyavaj pa tak bꞌay y ncaꞌyoꞌx choch varaꞌal y choch camilla, chi quireꞌ antok ri Pedro nakꞌax, mesque joꞌc ri rumuchꞌuchꞌil nika pa quiveꞌ nicꞌaj chiquivach.
16 Y iqꞌuiy cꞌa vinak ri icꞌo pa tak tanamet ri icꞌo cierca ri Jerusalén, xaꞌlka chireꞌ pa tanamet, i-quicꞌamun-pa ri ncaꞌyavaj y ri niquiꞌan sufrir pa quikꞌaꞌ itziel tak espíritus. Y quinojiel ncaꞌan sanar.
17 Pero ri sacerdote ri más cꞌo rukꞌij y ri achiꞌaꞌ saduceos ri icꞌo riqꞌuin, itziel ncaꞌquitzꞌat ri apóstoles.
18 Rumareꞌ xaꞌbꞌaquitzꞌama-pa y xaꞌbꞌaquiyaꞌ pa cárcel.
19 Y ri chakꞌaꞌ, ri Ajaf xutak-pa jun ángel quiqꞌuin ri apóstoles. Ri ángel reꞌ xujak ri ruchiꞌ ri cárcel chiquivach chi xaꞌralasaj-el, y xuꞌej chica:
20 Quixꞌin. Y antok nquixbꞌaka pa templo, titzijuoj chica ri vinak nojiel ri chꞌabꞌal ri nichꞌoꞌ chirij ri cꞌacꞌacꞌ cꞌaslien ri nuyaꞌ ri Jesucristo, xchaꞌ ri ángel.

Hechos 5:3-20 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

3 Pero ri Pedro xubij chare ri Ananías: ¿Achique c'a ruma tek xaya' k'ij chi ri Satanás xunojsaj ri awánima, riche (rixin) chi xatz'uc tzij chuwech ri Lok'olaj Espíritu, y xac'om ca juba' chare ri rajel ri ulef ri xac'ayij?
4 Xa ta xc'oje' ca chi queri' ri awulef y man ta xac'ayij, ¿la c'o ta cami jun nibin chawe chi xa ma awuche (awixin) ta riyit? Y tek xac'ayij, ¿la c'o ta cami jun ri nibin ta chawe chi ma awuche (awixin) ta riyit ri rajel ri awulef? ¿Achique c'a ruma tek xpe ri jun itzel na'oj awuq'ui? Riyit ma chiquiwech ta c'a ri winek xatz'uc wi tzij, riyit can chuwech c'a ri Dios xatz'uc wi tzij.
5 Y ri Ananías, ri achi ri xc'ayin ri ulef, can xaxu (xaxe wi) c'a xrac'axaj ri ch'abel ri xerubij ri Pedro, xcom ka. Y quinojel c'a ri xe'ac'axan ri xbanatej, xpe c'a jun nimalaj xibinri'il chique.
6 Y yec'o c'a ca'i' oxi' ri ye c'ajola' ri chanin xeyacatej pe riche (rixin) chi xquibor ri caminek pa jun tziek, y c'ari' xquic'uaj el riche (rixin) chi xebe chumukic.
7 Y jun oxi' horas ticom wi ka ri Ananías, tek xapon ri rixjayil. Y riya' ma runaben ta c'a ri xbanatej chiri'.
8 Y yac'ari' tek ri Pedro xuc'utuj chare ri ixok ri': Ri puek ri ruc'amom pe ri Ananías, ¿la xaxu (xaxe wi) c'a ri' rajel ri ulef ri xic'ayij? Y ri ixok xubij: Ja' (je), yari' ronojel ri puek rajel ri ulef.
9 Yac'a ri Pedro xubij c'a chare: ¿Achique c'a ruma riyix can xiben chi ma yixrutz'et ta pe ri Lok'olaj Espíritu riche (rixin) ri Ajaf Dios? ¿Achique ruma riyix can xiya' chiwech chi xiben queri'? Rumari' ri awachijil yari' xbemuk ca. Y ri ye benak chumukic, ya xa ye'oc pe, riche (rixin) chi queri' yatoquic'ama' chic el riyit, riche (rixin) chi yatbequimuku' chic ca.
10 Y can yac'ari' xtzak ka ri ixok chiri' chuwech ri Pedro, y xcom ka. Tek xe'oka c'a ri c'ajola' ri xebemuku ca ri Ananías, y xquitz'et chi caminek chic chuka' ri ixok, xquic'uaj y xbequimuku' ca riq'ui ri rachijil.
11 Y ri quiniman ri Jesucristo ri nibix iglesia chique can sibilaj c'a xquixibij qui' ruma ri xbanatej. Y can queri' chuka' xquic'ulwachij ri nic'aj chic ri xe'ac'axan ri xbanatej. Can sibilaj xquixibij qui'.
12 Y ri apóstoles sibilaj q'uiy nima'k tak milagros ri majun bey ye tz'eton ta, ri yequibanala' chiquiwech ri winek, can retal chi can kitzij wi ri niquibij. Y ri can quiniman chic ri Dios, junan c'a quiwech niquimol qui' chuchi' ri raken jay riche (rixin) ri rachoch ri Dios ri nibix Riche (Rixin) ri Salomón chare.
13 Y yec'o c'a winek ri ma xquiyuj ta qui' quiq'ui ruma niquixibij qui'. Yac'a ri nic'aj chic winek ri yec'o chupan ri tinamit, can utz niquitz'et chique ri apóstoles.
14 Y sibilaj ye q'uiyirnek ri winek ri yeniman ri Ajaf Jesucristo, can chi achi'a' y chi ixoki'.
15 Y hasta ri yawa'i' yeyalox pe ri pa tak bey y pa tak ch'at y pa tak warabel, riche (rixin) chi queri' tek ri Pedro nik'ax el, ri rumujal nik'ax ta c'a pa quiwi' jun ca'i' chique ri yawa'i' ri' riche (rixin) chi yec'achoj ca.
16 Y ye q'uiy c'a chuka' winek ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o pe chunakajal ri Jerusalem, xe'oka chiri' pa tinamit, y ye quic'amom pe yawa'i' ri yec'o quiq'ui. Yec'o c'a ri ye yawa'i' riq'ui relic yabil, y yec'o ri ye ch'ujernek cuma ri itzel tak espíritu. Y quinojel c'a yec'achojsex el.
17 Pero ri nimalaj sacerdote ye rachibilan ri achi'a' ri nibix saduceos chique, itzel c'a niquina' chique ri apóstoles.
18 Rumari' xebequichapa' pe y xebequiya' ca pa cárcel.
19 Y ri chak'a', ri Ajaf Dios xutek c'a pe jun ángel pa cárcel quiq'ui ri apóstoles. Y ri ángel ri' xujek el ruchi' ri cárcel chiquiwech, y xerelesaj el. Y xubij c'a chique:
20 Jix c'a. Y tek xquixapon chic c'a pa rachoch ri Dios, titzijoj chique ri winek ronojel ri ch'abel riche (rixin) ri c'ac'ac' c'aslen ri nuya' ri Jesucristo, xcha' ri ángel.

Hechos 5:3-20 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

3 Pero re Pedro xubij cha re Ananías: ¿Anchique roma tak xaya' k'ij cha re Satanás che xunojsaj re avánma, chin che xatz'uc tzij chach re Espíritu Santo, y xac'am can nic'aj cha re rajal re ulef re xac'ayij?
4 Roma xe-ta re ulef xc'ue-ta chire' y man-ta xac'ayij, man jun xbin-ta chava che man-ta avichin rat. Y tak xac'ayij, chuka' man jun xbin-ta chava che man avichin-ta rat re rajal. ¿Anchique roma tak xpa re jun itzel na'oj aviq'uin? Rat man chiquivach-ta vinak xatz'uc-va tzij, rat can chach re Dios xatz'uc-va tzij, xcha' re Pedro cha.
5 Y re Ananías, can xe xuc'axaj re tzij re xe'rubij re Pedro, xtzak-ka y xcom. Y conojel re xe'c'axan re xbanataj, camas xquixibij-qui'.
6 Y jec'o ca'e-oxe' re c'a je c'ajola' re cha'nin xe'yacataj-a chin xquipes re ru-cuerpo re quiminak, y c'are' xquic'uaj-a chin xe'ba chumukic.
7 Y c'o la'k jun oxe' hora ticom-va re Ananías, tak xapon re ruxayil. Reja' man runaben-ta re xbanataj chire'.
8 Y re Pedro xuc'utuj cha re ixok re': Re mero re ruc'amom-pa re Ananías, ¿jare' re rajal re ulef re xic'ayij? Y re ixok xubij: Ja', jare' ronojel re mero rajal re ulef.
9 Pero re Pedro xubij cha: ¿Anchique roma yex can xibij che man yixrutz'at-ta-pa re Espíritu Santo chin re Ajaf Dios? ¿Anchique roma yex can xiya' chivach che xiban quire'? Mare' re avchijil xbemuk-yan can. Y re xe'ba chumukic xa chire-oc je'pitinak-va, chin quire' yatequic'ama' chic rat, chin yatequimuku' can chuka', xcha' cha re ixok.
10 Y can jare' tak xtzak-ka re ixok chire' chach re Pedro, y xcom. Tak xe'beka re c'ajola' re xe'bemuku can re Ananías, y xquitz'at che quiminak chuka' re ixok, xquic'uaj-a y xbequimuku' can riq'uin re ruchijil.
11 Y re hermanos camas xquixibij-qui' roma re xbanataj. Y quire' chuka' xquic'alvachij re nic'aj chic re xe'c'axan re xbanataj. Camas c'a xquixibij-qui'.
12 Y re apóstoles camas q'uiy milagros re ye'quibanala' chiquivach re vinak, re man jun bey je quitz'eton-ta, chin quire' nik'alajin che re apóstoles can katzij-va re niquibij. Y re can quiniman chic re Dios, junan quivach y niquimol-qui' pa jun corredor chin re rachoch re Dios. Re corredor re' ja re Salomón re banayon can.
13 Can jec'o-va vinak re man ye'jelon-ta-apo quiq'uin roma niquixibij-qui' niquiban quire'. Jac'a re nic'aj chic vinak re jec'o chupan re tenemit, can niquiya-va quik'ij re apóstoles.
14 Pero camas je q'uiy vinak re ye'niman re Ajaf Jesucristo. Mare' can k'ij-k'ij más je q'uiy re ye'niman chin re Jesucristo, che achi'a' y che ixoki'.
15 Y mare' re ye'yavaj ye'lisas-pa pa tak bey y ye'yalox chach tak ch'at y chach camillas, chin quire' re Pedro nak'ax-ta re rumuch'uch'il pa quive' jun ca'e' chique re yava'i' re' y ye'c'achoj-ta.
16 Y je q'uiy chuka' vinak re xe'beka pa Jerusalén re je'pitinak pa tak tenemit re jec'o chunakaj re Jerusalén, y je'quic'amalom-pa re yava'i'. Jec'o re relic yabil ndoc chique, y jec'o re camas niquitaj pokan pa quik'a' itzel tak espíritu. Y conojel c'a ye'c'achojsas-a.
17 Pero re namalaj sacerdote je ruchibil re achi'a' quibini'an saduceos, itzel niquina' chique re apóstoles.
18 Mare' xe'bequitz'ama-pa y xe'bequiya' can pa cárcel.
19 Y chak'a', re Ajaf Dios xutak-pa jun ángel pa cárcel quiq'uin re apóstoles. Y re ángel re' xujak-a ruchi' re cárcel chiquivach, chin ye'rulisaj-a. Y xubij chique:
20 Quixbiyin. Y tak xquixapon chic pa rachoch re Dios, titzijoj chique re vinak ronojel re ch'abal chin re c'ac'a c'aslen re nuya' re Jesucristo, xcha' re ángel chique.