Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 4:9-37 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 4:9-37 in GT:cak:Kaqchikel

9 Riq'uin ri nic'utuj rix pa ruvi' ri favor x-an che ri jun achi niyavej, ri nijo' nivetemaj achique x-an chi xc'achoj,
10 tivetemaj c'a chi'ivonojel ri rixc'o-pe vave', y conojel ri kavinak israelitas, chi ri achi c'o chivech vacami, utz chic ruk'a-rakan roma rubi' ri Jesucristo aj-Nazaret, ri xic'utuj rix chi xcamises chuvech cruz, pero ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'.
11 Y ri Jesús, jari' ri abaj ri man jun rakale'n xi'en che rix ri rix banoy tak jay, pero xa ja rija' ri xcuses richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay.
12 Y man jun chic achok pa rubi' xquecolotaj-vi ri vinak. Roma man jun chic (bi'aj, binaj) yo'on-pe chuvech ri roch'ulef chike richin nkucolotaj, xcha' ri Pedro.
13 Jac'a ri yebano gobernar chiquicojol ri israelitas, tok xquitz'et chi ri Pedro y ri Juan man niquixi'ij ta qui' yech'o, y tok xquetemaj chi xa erelic tak achi'a' ri man q'uiy ta qui-estudio, rije' man niquil ta achique niqui'ij. Y xk'alajin chiquivech chi ri ca'i' ri' (erachbil, jerach'il) can ri Jesús.
14 Y roma niquitz'et chi pa'el-apu chiri' ri achi ri x-an che chi xc'achoj, rije' man jun chic xetiquer xqui'ij chique ri ca'i' apóstoles.
15 Jac'ari' xqui'ij chi que'eleses-e ri Pedro y ri Juan chiri' pa jay, richin quiri' quiyon yenojin can.
16 Rije' niquibila' chiquivech: ¿Achique c'a nika'an chique? Roma conojel vinak vave' pa Jerusalem queteman chi xbanataj jun nimalaj milagro, y manak che'el xtika'ij chi man kitzij ta.
17 Pero xaxe richin man ti'e más rutzijol ri xbanataj, quekaxibij, richin quiri' man jun chic achok che tiquitzijoj-vi rubi' ri Jesús, yecha'.
18 Jac'ari' xecoyoj chic ri Pedro y ri Juan, y xqui'ij chique chi nis-ta jun chic ch'abel tel pa quichi' y chi man chic quetijon pa rubi' ri Jesús.
19 Pero ri Pedro y ri Juan quire' xqui'ij-apu chique: Ti'ij na c'a rix: ¿Más cami utz chuvech ri Dios chi ja rix yixkanimaj na'ey que chuvech ri Dios?
20 Roma roj man nkutiquer ta nkutane' chutzijosic ri achique xkatz'et y xkac'axaj riq'uin ri Jesús, xecha'.
21 Jac'ari' tok ri achi'a' junan niqui'en gobernar xqui'ij chique ri Pedro y ri Juan: Si man yixniman ta tzij, nitij pokon pa kak'a', xecha' chique. C'ajari' xequisok'opij-e, roma man xquil ta jun roma richin xequi'en castigar, roma ri tinamit can niquiya' ruk'ij ri Dios riq'uin ri xbanataj.
22 Roma ri achi ri achok riq'uin xbanataj-vi ri milagro chi xc'achoj, más chic cuarenta rujuna'.
23 Tok ri Pedro y ri Juan xesok'opis yan pe, xetzolij quiq'uin ri más tzekle'ey richin ri Jesús, y xquiya' rutzijol ronojel ri bin-pe chique coma ri nima'k tak quik'ij sacerdotes y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij.
24 Jac'a ri quiniman ri Jesús tok xquic'axaj, junan xech'o riq'uin ri Dios y xqui'ij: Nimalaj Ajaf Dios, ja rat ri xabano ronojel, xabano ri caj y ri ec'o chiri', ri roch'ulef y ri ec'o chuvech, ri mar y ri ec'o chupan,
25 y ja rat xabano chi xel ri ach'abel pa ruchi' ri asamajinel David, tok xu'ij: ¿Achique roma ri man israelitas ta niquipaba-qui' chuvech ri Dios? ¿Achique roma ri vinak pa tak tinamit niquitz'uc-pe tzij ri xa man jun nic'atzin-vi?
26 Roma ri reyes pa ruvi' ri roch'ulef xquimol-qui', Ri gobernadores xetz'uye' richin junan quitzij xqui'en Chirij ri Ajaf Dios y chirij ri Jun ri xutak-pe chucolic ri rutinamit.
27 Ajaf, can xbanataj-vi re rutz'iban can ri David, riq'uin ri xquimol-qui' ri rey Herodes, ri gobernador Poncio Pilato, ri israelitas y ri man israelitas ta, vave' pa tinamit Jerusalem richin xecataj chirij ri Jesús ri Lok'olaj Ac'ajol ri xatak-pe.
28 Y riq'uin ri quiri' xqui'en, xtz'akat ri chojmirisan-pe ojer roma ri nimalaj avuchuk'a' y ri nimalaj ano'oj.
29 Vacami c'a, Ajaf, tatz'eta' ri achique niqui'ij ri vinak re' richin nkojquixibij, y chutzijosic ri ach'abel, tabana' chike roj asamajela' chi man ta nikaxi'ij-ki',
30 junan riq'uin ri naya' ak'a' pa quivi' ri yeyavej richin yec'achoj, y nac'utula' retal ri avuchuk'a', y ye'abanala' ri man jun bey etz'eton. Quiri' tabana' pa rubi' ri Jesús ri Lok'olaj Ac'ajol, xecha'.
31 Y tok xetane' riq'uin ri oración, ri lugar ri quimolon-vi-qui' xsilon. Conojel xnoj ri Lok'olaj Espíritu pa cánima, y man niquixi'ij ta qui' niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios.
32 Conojel ri quiniman ri Jesucristo junan niquinojij y xa jun cánima quibanon. Man jun ni'in chi xe richin rija' ri ruchajin, roma xa jun cánima quibanon pa ruvi' ronojel ri achique c'o quiq'uin.
33 Riq'uin ruchuk'a' ri Dios ri apóstoles niquitzijoj chi ri Ajaf Jesús can xc'astaj-vi-e chiquicojol ri anima'i', y can c'o ru-favor ri Dios pa quivi' conojel.
34 Y chiquicojol ri quiniman ri Jesucristo, man jun ri man ta manak nucusaj, roma ri c'o quijuyu' o cacho, yequic'ayila' y ri rajil nequiya'
35 chiquivech ri apóstoles, y rije' niquijach ri rajil chiquivech ri nic'atzin quito'ic.
36 Quiri' c'a xu'on jun achi rubinan José alaxnak pa roch'ulef Chipre y riy-rumam can ri Leví. Ri José re' xyo'ox chic jun rubi' coma ri apóstoles y xqui'ij Bernabé che, roma Bernabé nu'ij tzij yo'ol ruchuk'a' cánima conojel.
37 Rija' xuc'ayij jun rujuyu', y ri rajil xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 4 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 4:9-37 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

9 Rix nic'utuj c'a chike chirij ri utzil ri xkaben chire jun achin yava', richin nivetamaj achique rubanic tok xc'achoj.
10 Tivetamaj c'a rix ri ixc'o-pe vave', y tiquetamaj c'a chuka' conojel ri kavinak israelitas, chi re jun achin re c'o vave' chivech xc'achoj tok xkanataj ri rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xitek rucamisaxic chuva ri cruz, pero ri Dios xuben chi xbec'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Ri Jesús ibanon c'a chire chi man jun nic'atzin-vi, can achi'el niquiben ri ch'aka' banoy tak jay chire jun abej, niquibij chi xa man nic'atzin ta. Pero re Abej re' xa jare' ri nic'atzin richin chi man nitzak ri jay. Y ri Jesús xban c'a chire vacami chi ja rija' ri más nic'atzin.
12 Y can man jun chic c'a ri nilitej ta colotajic riq'uin. Roma chuvech re ruvach'ulef xa can man jun chic ri yo'on ta pe chike roj vinek richin yojcolotej ta, xcha' ri Pedro.
13 Y tok ri achi'a' ri can e principal-i' vi xequitz'et ri Pedro y ri Juan, can achique la xequitz'et. Roma stape' man q'uiy ta etamabel c'o quiq'uin, can man jun xibinri'il ri c'o ta quiq'uin. Can janíla c'a k'alaj chi rije' xec'oje' riq'uin ri Jesús.
14 Y can man jun c'a xquibij chic chique ri e ca'i' apóstoles, roma c'o-apo ri achin ri xc'achojirisex. Pa'el-apo ri chiri' quiq'uin.
15 Y ri Pedro y ri Juan xe'elesex c'a el ri acuchi ec'o-vi ri achi'a' ri can pa comon yek'aton tzij, richin queri' pa quiyonil na ri achi'a' ri' yech'obon can.
16 Y re achi'a' re' niquibila' c'a chiquivech: ¿Achique c'a nikaben chique? Roma man jun vinek vave' pa Jerusalem ri man ta etamayon chi xbanatej jun nimalej milagro. Y roj man yojtiquir ta nikevaj chuka'.
17 Y xaxe c'a richin man nibiyin más rutzijol ri xbanatej, quekaxibij-el, richin queri' man niquitzijoj chic ri Jesús chique ri vinek.
18 Y tok xe'oyox chic c'a apo ri Pedro y ri Juan, xbix c'a chique chi can man chic quequitijoj ri vinek, chi man chic tiquitzijoj ri Jesús chique ri vinek.
19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'on-apo, y xquibij chique: Tibij na c'a chike: ¿Achique ta cami nubij ri Dios, xa ta ja ri nibij rix ri nikaben y man nikaben ta ri nubij rija'?
20 Roj man yojtiquir ta nikaben chi man ta chic nikabij chique ri vinek ri xkatz'et y xkac'axaj riq'uin ri Jesús, xecha'.
21 Y jac'ari' tok ri achi'a' ri can pa comon yek'aton tzij, q'uiy c'a ri xquibij-el chique ri Pedro y ri Juan xe richin yequixibij. Y c'ari' xquiya-el k'ij chique richin xebe. Xa man jun xquil xquiben ta chique, roma ri vinek xa can niquiya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios roma ri achin xc'achojirisex.
22 Roma ri achin c'a ri' más yan cavinek rujuna', pero xc'achoj roma ri milagro ri'.
23 Y tok ri Pedro y ri Juan xe'isk'opix-el, choj xetzolin c'a quiq'uin ri cachibil, y xbequitzijoj c'a chique ronojel ri bin-el chique coma ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.
24 Y tok ri cachibil xcac'axaj ri xquitzijoj, junan c'a xquiben orar conojel y xquibij c'a chupan ri qui-oración: Nimalej Ajaf Dios, rat ri xabanon ronojel, rat ri xabanon ri caj y ri ec'o chupan, rat ri xabanon re ruvach'ulef y re ec'o chuvech, rat ri xabanon ri mar y ri ec'o chupan.
25 Rat ri xaben chi xsamej ri Lok'olej Espíritu pa ránima ri asamajel xubini'aj David, richin xubij: ¿Achique c'a roma tok ri pa tak ruvach'ulef xaxe itzel tak ch'obonic yequibanala', y ri vinek ri ec'o pa tak tinamit xaxe ri man jun rejkalen ri yequinojij?
26 Y yebeyacatej-pe ri k'atoy tak tzij richin re ruvach'ulef. Y ri principal-i' chiquicojol xquimol c'a qui', richin xeyacatej chavij rat Ajaf Dios, y chirij chuka' ri Cristo ri acha'on. Queri' rutz'iban can ri David.
27 Y can kitzij vi, chi achi'el ri tz'ibatel can, queri' ri xbanatej. Roma ri rey Herodes y ri jun chic k'atoy-tzij rubini'an Poncio Pilato, ri israelitas y ri man e israelitas ta, xquimol-qui' vave' pa tinamit Jerusalem richin xeyacatej chirij ri Jesús ri lok'olej Ac'ajol ri xatek-pe.
28 Pero can nic'atzin c'a chi nibanatej na ri can ja ri pan ak'a' rat c'o-vi, y ri ach'obon-pe ojer-ojer, y can ja vi re' ri xquiben rije'.
29 Ajaf, vacami c'a tatzu' chi re vinek re' yexibin, roma yacatajinek coyoval chikij roj asamajela'. Y romari' roj nikac'utuj c'a chave chi tabana' chike chi man ta jun xibinri'il kiq'uin richin nikatzijoj ri ach'abel.
30 Y nikac'utuj c'a chuka' chave, chi riq'uin ri avuchuk'a' xquec'achoj ta ri yava'i', y chi yeban ta milagros xaxe riq'uin ninatex ri rubi' ri Jesús ri lok'olej Ac'ajol. Y ronojel re' xtic'atzin ta richin nik'alajin chi can kitzij ri nikatzijoj chique ri vinek, xecha'.
31 Y tok xetane' chire ri oración, ri acuchi quimolon-vi-qui' xsilon janíla. Y tok nojinek chic c'a ri cánima riq'uin ri Lok'olej Espíritu, man jun c'a xibinri'il chiquivech rije' richin niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios.
32 Y janipe' c'a ri vinek ri quiniman chic, junan c'a quivech y jun cánima quibanon. Man jun c'a ri nibin chi can xe ta richin ka rija' ri c'o riq'uin, roma can jun quibanon conojel.
33 Ri apóstoles can riq'uin c'a uchuk'a' niquitzijoj ri rubanic tok xc'astej-pe ri Ajaf Jesús chiquicojol ri caminaki', y nim ri rutzil ri Dios c'o pa quivi' conojel.
34 Y chiquicojol c'a ri quiniman chic ri Dios, man jun c'a meba'il, roma ri c'o culef y c'o cachoch, yequic'ayila' y ri rajel niquic'uaj-apo.
35 Niquic'uaj-apo chique ri apóstoles, y ri mero ri' nitalux c'a chiquivech ri c'o nic'atzin chique.
36 Que c'a ri' c'o jun achin ri chiquicojol rubini'an José. Y re José riy-rumam can ri Leví, y alaxinek pa Chipre. Pero ri apóstoles xquiya' chic c'a jun rubi'. Romari' tok xubini'aj Bernabé. Y jare' ri jun chic rubi' ri xquiya' ri José, roma rija' can nucukuba-vi quic'u'x conojel.
37 Y re Bernabé c'a re' xuc'ayij c'a jun rulef, y ri rajel xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.

Hechos 4:9-37 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

9 Rix nic'utuj c'a cheke pari' ri utz ri xkabün chin jun achi yava', richin nivetamaj achique rubanic tok xc'achoj.
10 Tivetamaj c'a rix ri rixc'o-pe chere', y tiquetemaj c'a chuka' conojel ri kavinak israelitas, que ri jun achi ri c'o chere' chivüch xc'achoj tok xkabij pa rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xitük rucamsasic chuvüch ri cruz, pero ri Dios xbün que xbec'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'. Ja pa rubi' rija' xc'achoj ri jun achi re'.
11 Ri Jesús ibanun c'a chin cachi'el ri rutz'iban can pa rutzij ri Dios que man jun nc'atzin-vi, cachi'el nquibün ri ch'aka banuy tak jay chin jun abüj, nquibij que xa man nc'atzin tüj. Pero ri Abüj re' xa jare' ri nc'atzin richin que man ntzak tüj ri jay. Y ri Jesús xban c'a chin vocomi que ja rija' ri más nc'atzin.
12 Y man jun chic c'a ri nilitüj tüj colonic riq'uin. Roma chuvüch ri ruch'ulef xa man jun chic ri yo'on tüj pe cheke roj vinük richin nkucolotüj ta, xbij ri Pedro.
13 Y tok ri achi'a' ri ye más nimalüj vi xequitz'et ri Pedro y ri Juan, xe' xquica'yej. Roma stape' (aunque) manak q'uiy achique quetamalon, manak xbiri' quiq'uin. Juis c'a k'alüj que rije' xec'uje' riq'uin ri Jesús.
14 Y man jun c'a xquibij chic cheque ri ye ca'i' apóstoles, roma c'o-apu ri achi ri xc'achojrisüs. Pa'ül-apu chiri' quiq'uin.
15 Y ri Pedro y ri Juan xe'elesüs c'a e ri ape' yec'o-vi ri achi'a' pa comon ye banun mandar y juzgar, richin quiri' pa quiyon na ri achi'a' ri' nyenucun can.
16 Y ri achi'a' re' nquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabün cheque? Roma man jun vinük chere' pa Jerusalén ri man ta etamayon que xbanatüj jun nimalüj milagro. Y romari' roj man nkutiquer tüj nkevaj chuka'.
17 Y xaxe c'a richin man nbiyin más rutzijol ri xbanatüj, quekaxbij-e, richin quiri' man nquitzijoj chic ri Jesús cheque ri vinük.
18 Y tok xe'oyox chic c'a apu ri Pedro y ri Juan, xbix c'a cheque que man chic quequitijoj ri vinük, que man chic tiquitzijoj ri Jesús cheque ri vinük.
19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'o-apu, y xquibij cheque: Tibij na c'a cheke: ¿Achique ta nbij ri Dios, xa ta ja ri nibij rix ri nkabün y man nkabün tüj ri nbij rija'?
20 Roj man nkutiquer tüj nkabün que man ta chic nkabij cheque ri vinük ri xkatz'et y xkac'axaj riq'uin ri Jesús, xquibij.
21 Y jari' tok ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar, q'uiy c'a ri xquibij-e cheque ri Pedro y ri Juan xe richin nyequixbij. Y c'ateri' xquiya-e k'ij cheque richin xebe. Xa man jun xquil xquibün ta cheque, roma ri vinük xa nquiya' c'a ruk'ij ri Dios roma ri achi xc'achojrisüs.
22 Roma ri achi c'a ri' más chic cuarenta rujuna', pero xc'achoj roma ri milagro ri'.
23 Y tok ri Pedro y ri Juan xesek'opis-e, choj xetzolij c'a quiq'uin ri cachibil, y xbequitzijoj c'a cheque ronojel ri bin-e cheque coma ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij.
24 Y tok ri cachibil xcac'axaj ri xquitzijoj, junan c'a xquibün orar conojel y xquibij c'a chupan ri qui-oración: Nimalüj Ajaf Dios, rat ri xabanun ronojel, rat ri xabanun ri caj y ri yec'o chupan, rat ri xabanun ri ruch'ulef y ri yec'o chuvüch, rat ri xabanun ri mar y ri yec'o chupan.
25 Rat ri xabün que xsamüj ri Lok'olüj Espíritu pa ránima ri asamajel xubini'aj David, richin xbij: Xa pa quirayibül ri vinük tok pa tak ruch'ulef xaxe itzel tak quinojibül nyequibanala', y ri vinük ri yec'o pa tak tinamit xaxe ri man jun rakalen ri nyequinojij.
26 Y nyebecatüj-pe ri reyes richin ri ruch'ulef. Y ri más nimalüj chiquicojol xquimol c'a qui', richin xecatüj chavij rat Ajaf Dios, y chirij chuka' ri Jesucristo ri Jun ri acha'on-pe y atakon-pe. Quiri' rutz'iban can ri David.
27 Y ketzij vi, que cachi'el ri tz'iban can, quiri' ri xbanatüj. Roma ri rey Herodes y ri jun chic gobernador rubini'an Poncio Pilato, ch'aka ri israelitas y ch'aka chic ri man ye israelitas tüj, xquimol-qui' chere' pa tinamit Jerusalén richin xecatüj chirij ri Jesús ri lok'olüj Ac'ajol ri xatük-pe.
28 Pero nc'atzin c'a que nbanatüj na ri ja pan ak'a' rat c'o-vi, y ri anucun-pe ojer-ojer, y jare' vi ri xquibün rije'.
29 Ajaf, vocomi c'a tatz'eta' que ri vinük re' nyexbin, roma catanük coyoval chikij roj asamajela'. Y romari' roj nkac'utuj c'a chave que tabana' cheke que man ta jun xbiri' kiq'uin richin nkatzijoj ri atzij.
30 Y nkac'utuj c'a chuka' chave, que riq'uin ri avuchuk'a' nyec'achoj ta ri yava'i', y que nyeban ta milagros xaxe pa rubi' ri Jesús ri lok'olüj Ac'ajol. Y ronojel re' nc'atzin ta richin nk'alajin que ketzij ri nkatzijoj cheque ri vinük, xquibij.
31 Y tok xetane' riq'uin ri oración, ri ape' quimolon-vi-qui' xsilon juis. Y tok nojnük chic c'a ri cánima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu, man jun c'a xbiri' cheque rije' richin nquitzijoj ri rutzij ri Dios.
32 Y jaru' c'a ri vinük ri quitaken chic, junan c'a quivüch y jun cánima quibanun. Man jun c'a ri nbin que xe ta richin ka rija' ri ruchajin, roma jun quibanun conojel.
33 Ri apóstoles riq'uin c'a cuchuk'a' nquitzijoj ri rubanic tok xc'astüj-pe ri Ajaf Jesús chiquicojol ri caminaki', y nim ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios c'o pa quivi' conojel.
34 Y chiquicojol c'a ri quitaken chic ri Dios, man jun c'a meba'il, roma ri c'o culef y c'o cacho, nyequic'ayila' y ri rajil nquic'uaj-apu.
35 Nquic'uaj-apu cheque ri apóstoles, y ri tumin ri' ntalux c'a chiquivüch ri c'o nc'atzin cheque.
36 Quiri' c'a c'o jun achi chiquicojol rubini'an José. Y ri José ruxquin-rumam can ri Leví, ri nabey sacerdote israelita ri xc'uje' ojer can, y alaxnük pa ruch'ulef pa ya' rubini'an Chipre. Pero ri apóstoles xquiya' chic c'a jun rubi'. Romari' tok xubini'aj Bernabé. Y jare' ri jun chic rubi' ri xquiya' ri José, roma rija' nucukuba-vi quic'u'x conojel.
37 Y ri Bernabé c'a re' xuc'ayij c'a jun rulef, y ri rajil xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.

Hechos 4:9-37 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

9 Rix nic'utuj chake chirij ri favor ri xka'an che jun achi yawa', chi nina'ej anchique xu'on chi xc'achoj.
10 Titemaj c'a rix ri jixc'o-pe we', y tiquitemaj chuka' conojel ri kawinak israelitas, chi ri jun achi ri c'o we' chiwech, xc'achoj cuando xkanataj ri rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xi'ij chi ticamises chech cruz, pero ri Dios xu'on chi xbec'astaj chic pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Ri Jesús, ri man jun rakalen ibanon che, can anche'l niqui'en ri achi'a' je banoy-jay che jun abaj, niqui'ij chi xa man nic'atzin ta. Pero xa ja ri abaj ri' ri xc'atzin chi quiri' manak nitzak ri jay. Y cami x-an che ri Jesús chi ja raja' ri más nic'atzin anche'l ri abaj ri'.
12 Y can man jun chic ri nicolo kachi. Roma chech-ulef xa man jun chic yo'n-pe chake chi jojrucol, xcha' ri Pedro.
13 Y cuando ri achi'a' ri can c'o quik'ij xequitzu' ri Pedro y ri Juan, can anchique la xequitzu'. Roma más que man je aj-no'j (aj-na'oj) ta, can man niquixi'j ta qui'. Can k'alaj chi reje' xec'ue' riq'uin ri Jesús.
14 Y man jun anchique xetiquier xqui'ij chique ri ca'i' apóstoles, roma ri achi ri xc'achoj, pa'l-apo quiq'uin.
15 Y ri Pedro y ri Juan xe'leses-e ri anchi' jec'o-wi ri achi'a' autoridades, chi quiri' quiyon ri achi'a' re' yec'ue' can chi niquinojij anchique niqui'en quiq'uin.
16 Y ri achi'a' re' niqui'ij chiquiwech: ¿Anchique c'a xtaka'an chique? Roma man jun winak we' pa Jerusalem ri man ta etamayon chi xbanataj jun nimalaj milagro. Y roj man jojtiquier ta nakawewaj chuka'.
17 Pero chi manak nibin más rutzijol ri xbanataj, quiekaxibij-e, chi quiri' man tiquitzijoj chic ri Jesús chique ri winak.
18 Y cuando xewoyox chic apo ri Pedro y ri Juan, x-ix chique que man chic quiequitijoj ri winak, y man chic tiquitzijoj ri Jesús chique ri winak.
19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'o'n-apo, y xqui'ij chique: Ti'ij na c'a chake: ¿Anchique como nu'ij ri Dios, xa ta ja ri ni'ij rix ri naka'an y man naka'an ta ri nu'ij raja'?
20 Roj manak modo nakamalij rubixic chique ri winak ri xkatzu' y xkac'oxaj riq'uin ri Jesús, xecha'.
21 Y ja' cuando ri achi'a' ri je autoridades yalan ri xqui'ij-e chique ri Pedro y ri Juan xe chi yequixibij. C'ajari' xquiya-e lugar chique chi xebe. Can man jun ex ri xquiwil chiquij chi quiri' c'o ta anchique xqui'en chique, roma ri winak xa can niquiya' ruk'ij ri Dios roma ri achi ri xc'achoj.
22 Roma ri achi ri' más yan cuarenta rujuna', pero xc'achoj roma ri milagro ri'.
23 Y cuando ri Pedro y ri Juan xesk'opis-e, ja xebe anchi' jec'o-wi ri ch'aka chic, y xbequitzijoj chique ronojel ri bin-e chique coma ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij.
24 Y cuando reje' xquic'oxaj ri xquitzijoj ri Pedro y ri Juan, can conojel junan xqui'en orar y xqui'ij chupa ri qui-oración: Nimalaj Dios, ret ri xa'an ronojel; xa'an ri rocaj y ri jec'o chupa, xa'an ri rech-ulef y ri jec'o chech, xa'an ri mar y ri jec'o chupa.
25 Y can ja ret chuka' ri xa'an che ri Espíritu Santo chi xsamaj pa ránima ri asamajel David, chi xu'ij: ¿Anchique roma ri winak pa tak naciones xe itzel tak ex niquijo' niqui'en, y ri winak ri jec'o pa tak tenemit xe ri man jun rakalen ri yequinojij?
26 Y yebecataj-pe ri reyes chi ri rech-ulef. Y ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri tenemit xquimol-qui', chi xecataj chawij ret Ajaf Dios, y chirij chuka' ri Cristo ri acha'on. Quiri' rutz'iban can ri David.
27 Y can ketzij-wi, chi anche'l ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios, can quiri' xbanataj. Roma ri rey Herodes y ri gobernador rubinan Poncio Pilato, ri israelitas y ri man je israelitas ta, xquimol-qui' we' pa tenemit Jerusalem chi xecataj chirij ri Jesús ri lok'olaj Awalc'ual ri xatak-pe.
28 Pero can nic'atzin chi nibanataj na ri can pa ak'a' ret c'o-wi, y ri anojin-pe ojer can, romari' can quiri-wi xbanataj.
29 Ajaf, cami tatzu' ri winak re' yexibin, roma catajinak quiyowal chakij roj ri asamajel. Y romari' roj nakac'utuj chawe chi taya' kachuk'a' chi quiri' man nakaxi'j ta ki' nakatzijoj ri atzij.
30 Y nakac'utuj chuka' chawe, chi riq'uin ri awuchuk'a' xquiec'achoj ta ri yawa'i', y chi ye'an ta milagros xe riq'uin nisiq'uis ri rubi' ri Jesús ri lok'olaj Awalc'ual. Y ronojel re' xtic'atzin ta chi nik'alajin chi can ketzij ri nakatzijoj chique ri winak, xecha'.
31 Y cuando xec'achoj riq'uin ri oración, can xsilon ri lugar anchi' quimolon-wi-qui'. Y can xnoj ri cánima riq'uin ri Espíritu Santo, romari' man niquixi'j ta qui' chi niquitzijoj ri rutzij ri Dios.
32 Y conojel ri winak ri quiniman ri Jesucristo, can junan yenojin y xe jun cánima quibanon. Can man jun ri ni'in chi can xe richi raja' ri c'o riq'uin, roma xe jun quibanon chirij ri ex ri c'o quiq'uin.
33 Ri apóstoles can riq'uin ruchuk'a' ri Dios ri c'o quiq'uin niquitzijoj chi ri Ajaf Jesús xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', y ri Dios can yalan-wi yeru'on bendecir conojel.
34 Y chiquicojol ri quiniman chic ri Jesucristo, can conojel man jun ex nu'on falta chique, roma ri kach'alal ri jec'o culef o jec'o cocho jari' ri yequic'ayij y ri rajil niquic'uaj-apo,
35 y niquiya' chique ri apóstoles, y ri apóstoles niquiya' chique ri can nic'atzin chi yeto'x.
36 Quiri' chuka' c'o jun achi chiquicojol rubinan José. Y ri José re' ru-familia can ri Leví, raja' alaxinak pa Chipre. Y ri apóstoles xquiya' jun chic rubi'. Romari' xqui'ij Bernabé che. Y jari' ri jun chic rubi' ri xquiya' che ri José, roma raja' can nuya' uxlanen pa cánima conojel.
37 Y ri Bernabé re' xuc'ayij jun rulef, y ri rajil xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.
Hechos 4 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 4:9-37 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

9 Ixreꞌ nticꞌutuj chika chirij ri favor ri xkaꞌan cha jun ache ri man otz ta rakan, chi chica xkacusaj chi xꞌan sanar.
10 Tivatamaj cꞌa ixreꞌ ri ixcꞌo-pa vaveꞌ, y ticatamaj jeꞌ quinojiel ri nicꞌaj chic israelitas, chi ri jun ache ri cꞌo vaveꞌ chivach, xꞌan sanar antok xkaꞌej ri rubꞌeꞌ ri Jesucristo ri aj-Nazaret, ri Jesucristo ri xiꞌej chi tiquimisas choch cruz, pero ri Dios xuꞌon cha chi xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
11 Ri Jesús man jun rakalien ibꞌanun cha, can incheꞌl niquiꞌan ri achiꞌaꞌ ri i-bꞌanoy-jay cha jun abꞌaj, niquiꞌej chi man nicꞌatzin ta. Pero xa ja ri abꞌaj reꞌ ri xyoꞌx ri lugar ri más nicꞌatzin chi quireꞌ ri jay man nitzak ta.
12 Y man jun chic ri nicalo kichin. Ruma ri choch-ulief xa man jun chic bꞌiꞌaj yoꞌn-pa chika chi nkojcolotaj, xchaꞌ ri Pedro.
13 Y antok ri achiꞌaꞌ ri ncaꞌbꞌano gobernar xaꞌquitzꞌat ri Pedro y ri Juan, can xaꞌchapataj. Ruma mesque manak qui-estudio y i-sencillo-oc, man niquixiꞌij ta quiꞌ. Can kꞌalaj chi ijejeꞌ xaꞌcꞌujieꞌ riqꞌuin ri Jesús.
14 Y man jun chica xaꞌtiquir xquiꞌej chica ri icaꞌyeꞌ apóstoles, ruma ri ache ri xcꞌachoj, paꞌl-apa quiqꞌuin.
15 Entonces xquiꞌej chi caꞌlasas-el chireꞌ ri Pedro y ri Juan, y joꞌc ijejeꞌ xaꞌcꞌujieꞌ can chi niquiꞌan pensar chica niquiꞌan.
16 Y ri achiꞌaꞌ reꞌ niquiꞌej chiquivach: ¿Chica xtakaꞌan chica? Ruma quinojiel ri vinak vaveꞌ Jerusalén cataꞌn chi xbꞌanataj jun nem milagro. Y ojreꞌ man nkojtiquir ta nakavaj.
17 Pero chi man titzijos más ri xbꞌanataj, caꞌkaxibꞌij-el, chi quireꞌ man niquitzijuoj ta chic ri Jesús chica ri vinak.
18 Y xaꞌcayuoj chic apa ri Pedro y ri Juan, y xquiꞌej chica chi man chic caꞌquitijuoj ri vinak, y man chic tiquitzijuoj ri Jesús chica.
19 Pero ri Pedro y ri Juan xaꞌchꞌo-apa, y xquiꞌej chica: Tiꞌej-na cꞌa chika: ¿Otz came choch ri Dios, xa ja ri ntiꞌej ixreꞌ ri nakaꞌan y man nakaꞌan ta ri nuꞌej jajaꞌ?
20 Ojreꞌ manak cheꞌl chi man ta nakaꞌej chica ri vinak ri xkatzꞌat y xkaxaj, xaꞌchaꞌ.
21 Y ri achiꞌaꞌ ri ncaꞌbꞌano gobernar altíra xaꞌquixiꞌij-el ri Pedro y ri Juan y ja xaꞌquitzokopij-el. Can man jun kax ri xquil chiquij chi xaꞌquiꞌan ta castigar, ruma ri vinak can niquiyaꞌ rukꞌij ri Dios ruma ri xbꞌanataj riqꞌuin ri ache.
22 Ruma ri ache ri xꞌan sanar ruma ri milagro reꞌ, xa más cuarenta rujunaꞌ.
23 Y antok ri Pedro y ri Juan xaꞌtzokopis-el, xaꞌa pacheꞌ icꞌo-ve ri nicꞌaj chic discípulos, y xbꞌaquitzijuoj chica nojiel ri eꞌn-el chica cuma ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar.
24 Y antok ijejeꞌ xcaꞌxaj ri xquitzijuoj ri Pedro y ri Juan, quinojiel junan xquiꞌan orar y cava xquiꞌej chupan ri qui-oración: Namalaj Dios, atreꞌ ri xaꞌan nojiel; xaꞌan ri rocaj y ri icꞌo choch, xaꞌan ri roch-ulief y ri icꞌo choch, xaꞌan ri mar y ri icꞌo chupan.
25 Y atreꞌ xaꞌeꞌn cha ri asamajiel David, chi xuꞌej: ¿Karruma ri vinak ri pa tak naciones xa itziel tak kax nicajoꞌ niquiꞌan, y ri vinak ri icꞌo pa tak tanamet xa man jun rakalien ri niquiꞌan pensar?
26 Y xaꞌpalaj-pa ri reyes ri icꞌo choch-ulief. Y ri gobernadores xquimol-quiꞌ, chi xquiꞌan xa jun, chavij atreꞌ Ajaf Dios, y chirij jeꞌ ri Cristo. Quireꞌ rutzꞌibꞌan can ri David.
27 Y can ketzij, chi incheꞌl ri tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, can quireꞌ xbꞌanataj. Ruma ri Herodes y ri gobernador Poncio Pilato, ri israelitas y ri man israelitas ta, xquimol-quiꞌ vaveꞌ pa tanamet Jerusalén chi xaꞌpalaj chirij ri Jesús ri Santo Acꞌajuol ri xatak-pa.
28 Quireꞌ xquiꞌan richin chi xbꞌanataj ri can pan akꞌaꞌ atreꞌ cꞌo-ve, y aꞌeꞌn-pa chi xbꞌanataj.
29 Y vacame Ajaf, tatzꞌataꞌ ri vinak reꞌ ri ncaꞌxiꞌin, ruma yacatajnak quiyoval chikij ojreꞌ ri asamajiel. Y rumareꞌ ojreꞌ nakacꞌutuj chava chi tayaꞌ ka-valor chi quireꞌ man nakaxiꞌij ta kiꞌ nakatzijuoj ri atzij.
30 Y nakacꞌutuj jeꞌ chava, chi riqꞌuin ri a-poder ncaꞌan sanidad, señales, y milagros pa rubꞌeꞌ ri Jesús ri Santo Acꞌajuol, xaꞌchaꞌ.
31 Y antok xaꞌtanieꞌ riqꞌuin ri oración, can xsiluon ri lugar pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ. Y xnuoj ri cánima riqꞌuin ri Espíritu Santo, rumareꞌ man niquixiꞌij ta quiꞌ chi niquitzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
32 Y quinojiel ri vinak ri quiniman ri Jesucristo, junan niquiꞌan pensar y xa jun cánima quibꞌanun. Y man jun niꞌeꞌn chi joꞌc richin jajaꞌ ri cꞌo riqꞌuin, sino que nojiel ri kax quichin, niquijach chiquivach.
33 Ri apóstoles riqꞌuin ru-poder ri Dios niquitzijuoj chi ri Ajaf Jesús xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, y ri Dios can altíra ncaꞌruꞌon bendecir quinojiel.
34 Y chiquicajol ri quiniman chic ri Jesucristo, man jun kax nuꞌon falta chiquivach, ruma ri cꞌo culief o cꞌo cachuoch, ncaꞌquicꞌayij y ri rajal niquicꞌam-pa,
35 y nalquiyaꞌ chica ri apóstoles, y ri apóstoles niquiyaꞌ chica ri can nicꞌatzin chi ncaꞌtoꞌx.
36 Y cꞌo jun ache chiquicajol ri José rubꞌeꞌ. Y ri José reꞌ aj-Chipre, rumáma can ri Leví. Y ri apóstoles xquiyaꞌ jun chic rubꞌeꞌ. Y ri rubꞌeꞌ ri xquiyaꞌ, Bernabé. (Ri tzij Bernabé nuꞌej: Ncaꞌruꞌon consolar quinojiel.)
37 Y ri Bernabé reꞌ xucꞌayij jun rulief, y ri rajal xalruyaꞌ pa quikꞌaꞌ ri apóstoles.

Hechos 4:9-37 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

9 Riyix nic'utuj c'a chake wacami chrij ri jun utzil ri xkaben chare jun achi yawa', riche (rixin) chi niwetamaj achique rubanic tek xc'achoj.
10 Tiwetamaj c'a riyix ri yixc'o pe wawe', y tiquetamaj c'a chuka' quinojel ri kech aj Israel, chi re jun achi re c'o wawe' chiwech, xc'achoj tek xkanataj ri rubi' ri Jesucristo ri aj Nazaret, ri Jesucristo ri xicamisaj chuwech cruz, pero ri Dios xuben chare chi xbec'astej pe chiquicojol ri caminaki'.
11 Riyix ibanon c'a chare ri Jesús chi xa majun rejkalen can achi'el niquiben ri nic'aj aj banoy tak jay chare jun abej, ri ma xka ta chiquiwech chi xquicusaj. Pero ri Jesús ri' xa ya Riya' ri achi'el ri abej ri ucusan chare ri xquina riche (rixin) ri jay, riche (rixin) chi ri jay ri' ma nitzak ta.
12 Y can majun chic achoj riq'ui nikil wi colotajic. Ruma chi can majun chic jun bi'aj ri ya'on ta pe chuwech re ruwach'ulef riche (rixin) chi yojcolotej, xcha' ri Pedro.
13 Y tek ri ye aj k'atbel tzij xequitz'et chi ri Pedro y ri Juan can majun xibinri'il chiquiwech, astape' xa ye relic winek y ni xa ta quetaman niquisiq'uij ruwech wuj, can xequimey y rumari' xquetamaj chi riye' can xec'oje' wi riq'ui ri Jesús.
14 Y can majun chic xecowin xquibij chiquij ri ye ca'i' apóstoles, ruma can pa'el apo chiri' quiq'ui ri achi ri xc'achojsex.
15 Y ri Pedro y ri Juan xe'elesex c'a el ri acuchi (achique) yec'o wi ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, riche (rixin) chi queri' pa quiyonil na ri aj k'atbel tzij ri' niquich'ob na ca ri achique ri xtiquiben chique.
16 Niquibila' c'a chiquiwech: ¿Achique c'a nikaben chique re achi'a' re'? Ruma quinojel winek ri yec'o wawe' pa Jerusalem quetaman chi xbanatej jun nimalaj milagro. Y riyoj ma yojcowin ta nikewaj re'.
17 Y xaxu (xaxe wi) c'a riche (rixin) chi ma ntel ta más rutzijol ri xbanatej, quekaxibij el, riche (rixin) chi queri' ma niquitzijoj ta chic ri Jesús chique ri winek, xecha'.
18 Y tek xequisiq'uij (xecoyoj) chic c'a apo ri Pedro y ri Juan, xquibij c'a chique chi can ma quequitijoj ta chic ri winek, y ma tiquitzijoj ta chic ri Jesús chique ri winek.
19 Pero ri Pedro y ri Juan xech'o apo, y xquibij chique: Tibij na c'a chake: ¿La utz cami chuwech ri Dios chi xa yix c'a riyix ri yixkanimaj nabey que chuwech ri Dios?
20 Riyoj ma yojcowin ta chi man ta nikabij chique ri winek ri xkatz'et y ri xkac'axaj riq'ui ri Jesús, xecha'.
21 Y yac'ari' tek ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij, q'uiy c'a ri xquibij el chique ri Pedro y ri Juan xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi yequixibij. Y c'ari' xquiya' el k'ij chique riche (rixin) chi xebe. Xa majun xquil ta ri xquiben ta chique, ruma chi ri winek xa can niquiya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios ruma chi ri achi xc'achojsex.
22 Ruma ri achi ri xc'achoj ruma ri milagro ri' xa más chic cawinek rujuna'.
23 Y tek ri Pedro y ri Juan xesk'opix el, choj xetzolin c'a quiq'ui ri cachibil, y xbequitzijoj c'a chique ronojel ri bin chique cuma ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij.
24 Y tek ri cachibil xquic'axaj ri xquitzijoj, junan c'a xquiben orar quinojel y xquibij c'a chupan ri qui'oración: Nimalaj Ajaf Dios, riyit ri xabano ronojel, riyit ri xabano ri caj y ri yec'o chuwech, riyit ri xabano re ruwach'ulef y re yec'o chuwech, riyit ri xabano ri mar y ri yec'o chupan,
25 riyit ri xabano chi xsamej ri Lok'olaj Espíritu pa ránima ri jun asamajel ri xubini'aj David, riche (rixin) chi xubij re ch'abel re': ¿Achique c'a ruma tek ri pa tak ruwach'ulef xaxu (xaxe wi) itzel tak na'oj ntajin rubanic, y ri winek ri yec'o pa tak tinamit xaxu (xaxe wi) ri majun rejkalen ri yequich'ob?
26 Y xebeyacatej pe ri aj k'atbel tzij riche (rixin) re ruwach'ulef. Y ri principali' chiquicojol xquimol c'a qui', chi xa jun xquiben, riche (rixin) chi xeyacatej chawij riyit Ajaf Dios, y chrij chuka' ri Cristo.
27 Y kitzij wi, chi achi'el ri tz'ibatal ca, queri' ri xbanatej. Ruma ri rey Herodes y ri jun chic aj k'atbel tzij ri Poncio Pilato rubi', ri israelitas y ri ma ye israelitas ta, xquimol qui' wawe' pa tinamit Jerusalem riche (rixin) chi xeyacatej chrij ri Jesús ri lok'olaj Ac'ajol ri xatek pe.
28 Queri' xquiben riche (rixin) c'a chi nibanatej ri can ya ri pan ak'a' riyit c'o wi, y ri ach'obon pe ojer ca.
29 Y wacami, Ajaf, tatzu' c'a chi re winek re' yexibin, ruma yacatajnek coyowal chikij. Y rumari' riyoj nikac'utuj c'a chawe chi taya' kachuk'a' ri yoj asamajel riche (rixin) chi man ta jun xibinri'il kiq'ui riche (rixin) chi nikatzijoj ri ach'abel.
30 Y nikac'utuj c'a chuka' chawe chi riq'ui ri awuchuk'a' xquec'achoj ta ri yawa'i', y chi yeban ta milagros xaxu (xaxe wi) riq'ui ninatex rubi' ri Jesús ri lok'olaj Ac'ajol. Y ronojel re' xtic'atzin ta c'a riche (rixin) jun retal chi can kitzij ri nikatzijoj chique ri winek, xecha'.
31 Y tek xetane' chare ri oración, ri acuchi (achique) quimolon wi qui' sibilaj xsilon. Y yac'ari' tek ri cánima xnoj riq'ui ri Lok'olaj Espíritu, y rumari' majun c'a xibinri'il chiquiwech riche (rixin) chi niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios.
32 Y quinojel c'a winek ri quiniman chic ri Jesucristo, junan c'a quiwech y xa jun cánima quibanon. Majun c'a ri nibin ta chi can xu (xe) ta wi riche (rixin) ka riya' ri c'o riq'ui, ruma xa can jun quibanon quinojel.
33 Ri apóstoles can riq'ui ruchuk'a' ri Dios niquitzijoj chi xc'astej pe ri Ajaf Jesús chiquicojol ri caminaki', y nim ri rutzil ri Dios c'o pa quiwi' quinojel.
34 Y chiquicojol c'a ri quiniman chic ri Jesucristo, majun c'a meba'i', ruma ri c'o culef y ri c'o cachoch, yequic'ayila' y ri rajel niquic'uaj apo
35 chique ri apóstoles, y ri puek ri' nijach c'a chiquiwech ri nic'atzin quito'ic.
36 Y c'o c'a jun achi chiquicojol, ri José rubi'. Riya' jun chique ri ye riy rumam ca ri Leví, y alaxnek pa Chipre. Pero ri apóstoles xquiya' chic c'a jun rubi'. Rumari' tek xubini'aj Bernabé. Y yare' ri jun chic rubi' ri José ri xquiya', ruma riya' can nucukuba' wi quic'u'x quinojel.
37 Y ri Bernabé c'a ri' xuc'ayij c'a jun rulef, y ri rajel xberujacha' pa quik'a' ri apóstoles.

Hechos 4:9-37 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

9 Yex nic'utuj chaka chij re utzil xkaban cha re jun ache niyavaj, chin nitamaj andex rubanic tak xc'achoj.
10 Titamaj c'a yex re yixc'o-pa vova', y tiquitamaj chuka' conojel re kavinak israelitas, che re jun ache re c'o vova' chivach xc'achoj tak xkanataj rube' re Jesucristo aj-Nazaret, re Jesucristo re xitak ruquimisasic cho cruz, pero re Dios xuban che xc'astaj-pa re ru-cuerpo chiquicojol re anama'i'.
11 Re Jesús ibanon cha che man jun ndoc-va, can ancha'l niquiban re nic'aj banoy tak jay cha jun aboj, niquibij che xa man jun ndoc-va. Pero re Aboj re' xa jare' re Aboj más otz ndel chiquivach conojel aboj. Y re Jesús xban cha vocame che ja reja' re c'o más rajkalen.
12 Y xaxe roma reja' tak yojcolotaj chach re kamac. Roma chach re ruch'ulef xa can man jun chic re yi'on-ta-pa chaka yoj re yoj vinak chin che yojcolotaj-ta, xcha' re Pedro.
13 Y re principal tak achi'a' can anchique-la xe'quitz'at re Pedro y re Juan. Roma astapa' man q'uiy-ta na'oj c'o quiq'uin, xa can man niquixibij-ta-qui'. Camas c'a k'alaj che reje' xe'c'ue' riq'uin re Jesús.
14 Y man jun chic xquibij chique re je ca'e' apóstoles, roma c'o-apo re ache re xc'achojsas. Pa'al-apo chire' quiq'uin.
15 Y re Pedro y re Juan xe'lisas-a re anche' jec'o-va re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar, chin quire' quion c'a re achi'a' re' ye'nojin can.
16 Y re achi'a' re' niquibila' c'a chiquivach: ¿Andex como nakaban chique? Roma man jun vinak vova' pa Jerusalén che man-ta rutaman che xbanataj re jun namalaj milagro re'. Y yoj man yojtiquir-ta nakavovaj chuka'.
17 Y xaxe c'a che man ndel-ta más rutzijol re xbanataj, que'kaxibij-a, chin quire' man niquitzijoj-ta chic rube' re Jesús chique re vinak.
18 Y tak xe'vayox chic-apo re Pedro y re Juan, xbex chique che man chic que'quitijoj re vinak, y chuka' man chic tiquitzijoj rube' re Jesús chique re vinak.
19 Pero re Pedro y re Juan xe'ch'o-apo, y xquibij chique: Tibij c'a chaka: ¿Andex como nubij re Dios, che la ja como re nibij yex re nakaban y man nakaban-ta re nubij re Dios?
20 Yoj can man xtakatanaba-ta rubixic chique re vinak re xkatz'at y xkac'axaj riq'uin re Jesús, xe'cha' re Pedro y re Juan.
21 Y jare' tak re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar, c'o tzij c'ayef re xe'quibila-a chique re Pedro y re Juan xaxe chin che xe'quixibij. Y c'are' xquiya-a k'ij chique che xe'ba. Y man jun cosa xe'tiquir xquiban-ta chique, roma re vinak xa can niquiya' ruk'ij re Dios, y can ye'quijo' chuka' re je ca'e' apóstoles, roma re ache xc'achojsas.
22 Roma re ache re' más-yan cuarenta rujuna', pero xc'achoj roma re milagro re'.
23 Y tak re Pedro y re Juan xe'sk'opes-a, choj xe'tzolaj quiq'uin re je quichibil, y xbequitzijoj chique ronojel re bin-a chique coma re principal tak sacerdotes y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij.
24 Y re je quichibil, tak xquic'axaj re xquitzijoj, junan c'a xquiban orar conojel y xquibij chupan re qui-oración: Namalaj Ajaf Dios, rat re xabano ronojel, rat re xabano re rocaj y re jec'o chach, rat re xabano re ruch'ulef y re jec'o chach, rat re xabano re mar y re jec'o chupan.
25 Rat xaban che xsamaj re Espíritu Santo pa ránma re asamajel xubini'aj David, chin xubij: ¿Anchique c'a roma re pa tak naciones xaxe itzel tak na'oj ye'quibanala', y re vinak re jec'o pa tak tenemit xaxe re man jun rajkalen re ye'quinojela'?
26 Y ye'beyacataj-pa re reyes quichin re naciones. Y re je principal re jec'o chiquicojol re nic'aj chic tenemit xquimol c'a-qui', chin xe'yacataj chavij rat Ajaf Dios, y chij chuka' re Cristo re acha'on. Quire' rutz'iban can re David.
27 Y can katzij-va, ancha'l re tz'iban can, quire' re xbanataj. Roma re Rey Herodes y re jun chic ache nibano gobernar rubini'an Poncio Pilato, re israelitas y re man je israelitas-ta, xquimol-qui' vova' pa tenemit Jerusalén chin xe'yacataj chij re Lok'olaj Ac'ajol Jesús re xatak-pa.
28 Pero can nic'atzin c'a che xbanataj re', roma pan ak'a' rat c'o-va re anojim-pa ajuer can, y can ja-va re' re xquiban reje'.
29 Ajaf, vocame tatz'eta' che re vinak re' ye'xibin, roma yacatajnak quiyoval chakij yoj re yoj asamajela'. Y mare' yoj nakac'utuj chava che tabana' chaka che man-ta nakaxibij-ki' chin nakatzijoj re ach'abal.
30 Y nakac'utuj chuka' chava, che riq'uin re a-poder rat xque'c'achoj-ta re ye'yavaj, y che ye'ban-ta milagros xaxe riq'uin ninatax re rube' re Lok'olaj Ac'ajol Jesús. Y ronojel re' xtoc-ta chin nik'alajin che can katzij re nakatzijoj chique re vinak.
31 Y tak xe'tane' che oración, re anche' quimalon-va-qui' camas xsilon. Y tak nojnak chic re cánma cha re Espíritu Santo, manak c'a ximbire' quiq'uin chin niquitzijoj re ruch'abal re Dios.
32 Y je q'uiy vinak re quiniman chic re Jesús, y conojel reje' junan quivach y xa jun cánma quibanon. Man jun nibin che can xe-ta richin-ka reja' re c'o riq'uin, roma xa jun quibanon.
33 Re apóstoles can riq'uin poder niquitzijoj re andex rubanic tak xc'astaj-pa re ru-cuerpo re Ajaf Jesús chiquicojol re anama'i', y re Dios camas je'rubanon bendecir conojel.
34 Y chiquicojol re quiniman chic re Dios, manak c'a mamba'el, roma re c'o culef y c'o cachoch, ye'quic'ayila' y re rajal niquic'uaj-apo chique re apóstoles,
35 y re mero re' niquijach-apo chique re apóstoles chin che nijach chiquivach re nic'atzin che ye'to'.
36 Y c'o c'a jun ache chiquicojol rubini'an José. Y re José rey-rumam can re Leví, y alaxnak pa Chipre. Pero re apóstoles xquiya' chic jun rube'. Mare' tak xubini'aj Bernabé. Y jare' re jun chic rube' re xquiya' re José, roma reja' can nucukuba-va quic'o'x conojel.
37 Y re Bernabé re' xuc'ayij jun rulef, y re rajal xbo'rjacha' pa quik'a' re apóstoles.