Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 3:4-24 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 3:4-24 in GT:cak:Kaqchikel

4 Jac'a ri Pedro y ri Juan xbe quivech chirij ri achi, y ri Pedro xu'ij che: Kojatz'eta-pe, xcha'.
5 Y ri achi nich'icch'ot ruvech chiquij, royo'en ri achique xtiyo'ox can che.
6 Jac'a ri Pedro xu'ij che: Yin manak oro ni plata viq'uin richin xtinya' chave, pero ri c'o viq'uin, jari' xtinya' chave. Pa rubi' ri Jesucristo aj-Nazaret cacataj y cabin, xcha'.
7 Jac'ari' tok ri Pedro (xutz'om, xuchop) chiruk'a' derecha ri achi richin xupaba', y can jari' xec'uje-pe ruchuk'a' ri rakan, y ri rukul tak rakan.
8 Xropin c'a richin xpa'e', y xbin. Xoc c'a apu chiquij ri Pedro y ri Juan pa racho ri Dios; nibin, niropin y nuya' ruk'ij ri Dios.
9 Eq'uiy c'a vinak xetz'eto chi nibin y nuya' ruk'ij ri Dios,
10 y xquetemaj ruvech chi ja achi ri' ri nitz'uye' chuchi' racho ri Dios, nuc'utuj limosna chuchi' ri puerta ri Jabel Oc Nitzu'un ni'ix che. Rije' man niquil ta achique niquinojij, y xquixi'ij-qui' roma ri xbanataj riq'uin.
11 Ri achi ri x-an che chi xc'achoj man yerusok'opij ta can ri Pedro y ri Juan, y chi jun tinamit satznak quic'u'x xuquimolo-qui' quiq'uin chuchi' ri corredor rubinan Richin ri Salomón.
12 Tok ri Pedro xerutz'et ri vinak, xu'ij chique: Nuvinak israelitas ri rix tata'aj, ¿achique roma rix can achique na nuna' ri ivánima riq'uin ri xbanataj? Y, ¿achique roma ja chikij roj iyo'on-vi ivech? Ri achi re' xtiquer xbin, pero man roma ta chi roj, roj utz chuvech ri Dios, ni man kuchuk'a' ta roj xbano chi xc'achoj.
13 Tivac'axaj c'a ri nin-ij chive: Ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob, ri eruxe'el can ri katinamit, ja mismo Dios ri', xbano che ri Jesús ri Ruc'ajol chi c'o ruk'ij. Y ja Jesús re' ri xijach rix y man xiya' ta lugar chi xsok'opis-e, tok ri Pilato ru'in chic chi nucol-e.
14 Rix ja ri Jun ri can lok'olaj vi y choj ruc'aslen ri man xijo' ta chi xcol-e. Xa ja ri jun camisanel ri xic'utuj chi ticol-e.
15 Y ri Jesús ri niyo'on c'aslen xa xicamisaj, pero ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'. Quiri' nika'ij chive, roma roj riq'uin kavech xkatz'et tok rija' xc'astaj yan pe chiri'.
16 Y ri achi re nitz'et-pe rix vave' y xa iveteman ruvech, ja pa rubi' ri Jesús xc'achoj-vi roma ri Jesús rubanon chike chi cukul kac'u'x chi nic'achoj, y roma cukul kac'u'x riq'uin ri Jesús tok tz'akat xechojmir ruk'a-rakan ri achi re xc'achoj chivech chi'ivonojel.
17 Jac'a yin veteman chi rix nuvinak, y ri yebano gobernar pan ivi', xa roma man iveteman ta si utz o man utz ta ri yixtajin, romari' tok xic'utuj chi tika camic pa ruvi' ri Jesús.
18 Pero ronojel ri xbanataj, xa richin nitzakon ri bin can coma conojel ri profetas ojer, roma rije' quitz'iban can chi ri Jun ri xtutak-pe ri Dios chucolic ri rutinamit, can nuk'asaj na vi k'axomal.
19 Vacami c'a, tijala' ino'oj, tiya' can ri mac, y titzolij-pe ivánima richin yix-an perdonar, richin quiri' ri Ajaf Dios xtu'on chi xquepe tiempos tok ri ivánima (nic'ases, ch'u'l) xtuna'.
20 Y xtutak-pe ri Jesucristo, ri ojer-ojer ri' ruyo'on-pe rutzijol chi nutak-pe iviq'uin.
21 Pero vacami, nic'atzin chi nic'uje' chila' chicaj, c'a terila' na ri k'ij tok xti'an ruchojmil ronojel, achel ruyo'on-pe rutzijol ri Dios chike pa quichi' ri lok'olaj tak profetas ri can ec'o-vi-pe ojer.
22 Roma ri Moisés ojer can quire' xu'ij chique ri kati't-kamama': Ri Ajaf Dios mismo chi'icojol rix xtuyec-vi-pe jun profeta, achel xu'on chuve yin. Ronojel c'a ri xtutzijoj ri profeta ri' chive, rix xtiya' ixiquin riq'uin,
23 y xa achique na ri man xtiniman ta richin, xteleses-e chiquicojol rutinamit ri Dios. Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri Moisés.
24 Quiri' mismo ri ajani profetas ech'ovinak-pe, ri nitiquer-pe riq'uin ri profeta Samuel, c'o qui'in can chirij ri k'ij ri rojc'o-vi.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 3 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 3:4-24 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

4 Pero ri Pedro xutzu-xutzu' ri achin, y chuka' queri' xuben ri Juan, y c'ari' ri Pedro xubij chire ri achin: Kojatzu' na pe', xcha'.
5 Y ri achin can xerutzu' na vi, y royoben c'a achique ri xtiquiya' can chire.
6 Jari' tok ri Pedro xubij chire: Yin man jun k'anapuek y sakipuek ri c'o viq'uin richin chi ninya' ta chave. Xa can xe c'a ri yo'on chuve, jari' xtinya' chave, xcha'. Y jari' tok xubij chire: Pa rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret cayacatej, y cabiyin-el, xcha'.
7 Y ri Pedro xuchop c'a ri rajquik'a' ri achin richin xpa'e'. Y can jac'ari' xchojmir. Ri raken xec'oje' c'a el cuchuk'a' y que chuka' ri' ri rukul tak raken.
8 Y ri achin ri', tok xchap ruk'a' roma ri Pedro richin nipa'e-el, jutzoc' xuya', y xbiyin c'a el. Y junan chic ri xoc-apo quiq'uin ri Pedro y ri Juan ri chiri' pa rachoch ri Dios. Niropin c'a ri benek, y nuya' chuka' ruk'ij ri Dios.
9 Y e janíla c'a vinek ri xetz'eton richin, chi nibiyin y nuya' ruk'ij ri Dios ri achin ri'.
10 Ri vinek can quetaman c'a chi ja achin ri' ri c'utuy-limosna, ri nic'oje' ri chiri' pa ruchi-jay ri Jebel Oc nibix chire, ri jun ruchi-jay ri richin ri rachoch ri Dios. Romari' ri vinek ri' xsach quic'u'x chirij y quixibin-qui' roma ri xbanatej ri chiri'.
11 Y ri achin ri xc'achojirisex e ruchapapen c'a ri Pedro y ri Juan. Y e janíla ri vinek ri xe'apon chiquitz'etic ri chiri' pa jun corredor, ri Richin Salomón yecha' chire. Chanin c'a xquimol-apo-qui'. Re vinek c'a re' man jun bey quitz'eton ta chi nibanatej quere'.
12 Y tok ri Pedro xerutz'et ri vinek, xubij c'a chique: Nuvinak israelitas, ¿achique c'a roma tok achi'el nisach ic'u'x roma re xbanatej? ¿Y achique roma tok ja roj ri yojitzu'? Roma re achin re' xbiyin-el, pero man ja ta ri kuchuk'a' roj ri xbanon, y chuka' man ja ta ri utz ri nikaben chuvech ri Dios ri xbanon.
13 Tivac'axaj c'a re xtinbij chive: Ri Katata' Dios, ri qui-Dios chuka' ri kati't-kamama' ri xec'ase' ojer can, achi'el ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob, rija' can xuben c'a chire ri Jesús, ri Ruc'ajol, chi c'o ruk'ij-ruc'ojlen. Pero rix man xivajo' ta xinimaj chi ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Xa xiya' pa ruk'a' ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato. Y tok ri k'atoy-tzij can rubin chic chi nucol-el, rix man xivajo' ta. Rix xa q'uiy ri xibij-apo chirij.
14 Xa ja ri jun camisanel xibij chi ticol-el, y ri lok'olej y choj chuka' ri ruc'aslen, jari' ri xiya' can pa ruq'uexel.
15 Y riq'uin ri' xitek c'a pa camic ri Jesús ri niyo'on c'aslen. Pero ri Dios xuben chire chi xbec'astej-pe chiquicojol ri caminaki'. Nikabij c'a quere' chive roma roj can xkatz'et-vi tok c'astajinek chic pe.
16 Y re jun achin re nitz'et-pe rix re c'o vave' y ivetaman chuka' ruvech, xc'achoj, roma can pa rubi' ri Jesús xkac'utuj-vi. Y re achin can xc'achoj-vi roma can xucukuba' chuka' ruc'u'x riq'uin ri Jesús.
17 Rix nuvinak y ri principal-i' ri ec'o chi'icojol, tok xiya' pa camic ri Jesús, xich'ob chi rija' xa choj jun achin y man xitz'et ta chi can ja rija' ri Cristo.
18 Can xbanatej-vi c'a achi'el ruch'obon-pe ri Dios. Y queri' ri tz'iban c'a can coma conojel ri achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ri ojer can. Rije' quitz'iban c'a can chi ri Cristo c'o c'a chi nuc'ovisaj na tijoj-pokonal.
19 Vacami titzolej c'a pe ic'u'x riq'uin ri Ajaf Dios y tijalatej ri ic'aslen, richin queri' nicuyutej y nisachatej ri imac. Y xquepe c'a tiempos richin uxlanen tok ri Ajaf can c'o chic iviq'uin.
20 Y ri Ajaf Dios can xtutek c'a pe ri Jesucristo ri pa ruca'n bey, ri Jesucristo ri can yo'on-pe rutzijol chive roma ri Ajaf Dios.
21 Jac'a re vacami, c'o chi nic'oje' na ri chila' chicaj, can c'a tok xtapon na ri k'ij tok xtiban rutzil ronojel. Queri' nubij ri Dios chupan ri e quitz'iban can ri lok'olej tak achi'a' ri xek'alajirisan ri xbix chique roma ri Dios ri ojer can.
22 Y ri Moisés xubij c'a chique ri kati't-kamama': Ri Kajaf Dios xtuyec c'a pe jun ri xtik'alajirisan ri ruch'abel chique ri kiy-kamam, can achi'el rubanon viq'uin yin. Rija' can kavinak vi y tivac'axaj c'a ronojel ri xtubij chive.
23 Y achique c'a ri man xtiniman ta chire, xtika' c'a ri camic pa ruvi' y xtelesex c'a el chiquicojol ri e rutinamit chic ri Dios, nicha' ri rutz'iban can ri Moisés.
24 Y ri Pedro xubij chic c'a chuka' chique ri vinek: Conojel ri xek'alajirisan ri ch'abel ri xbix chique roma ri Dios ri ojer can, achi'el ri Samuel y ri ch'aka' chic, chirij re tiempo re' e ch'ovinek-vi can.

Hechos 3:4-24 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

4 Pero ri Pedro xutz'et-xutz'et ri achi, y chuka' quiri' xbün ri Juan, y c'ateri' ri Pedro xbij chin ri achi: Kutz'eta' na pe', xbij.
5 Y ri achi xerutz'et na vi apu, y royoben c'a achique ri nquiya' can chin.
6 Jari' tok ri Pedro xbij chin: Yin man jun tumin ri nquichajin que ninya' ta chave. Xaxe c'a ri yo'on chuve, jari' ninya' chave, xbij. Y jari' tok xbij chin: Pa rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret cacatüj, y cabiyin-e, xbij.
7 Y ri Pedro xutz'om c'a ri rajquik'a' (ru-mano derecha) ri achi richin xpa'e'. Y jari' xchojmir. Ri rakün xec'uje' c'a e cuchuk'a' y quiri' chuka' ri rukul tak rakün.
8 Y ri achi ri', tok xtz'am ruk'a' roma ri Pedro richin npa'e-e, jutzoc' xuya', y xbiyin c'a e. Y junan chic ri xoc-apu quiq'uin ri Pedro y ri Juan chiri' pa racho ri Dios. Nropin c'a ri benük, y nuya' chuka' ruk'ij ri Dios.
9 Y ye juis c'a vinük ri xetz'eton richin, que nbiyin y nuya' ruk'ij ri Dios ri achi ri'.
10 Ri vinük quetaman c'a que ja achi ri' ri c'utuy-limosna, ri nc'uje' chiri' pa ruchi-jay ri Jabel Oc Ntzu'un nbix chin, ri jun ruchi-jay richin ri racho ri Dios. Romari' ri vinük ri' xsatz quic'u'x pari' roma ri xbanatüj chiri'.
11 Y ri achi ri xc'achojrisüs ye ruk'ateten c'a ri Pedro y ri Juan. Y ye juis ri vinük ri xe'apon chiquitz'etic chiri' pa jun corredor, ri Richin Rey Salomón nquibij chin. Chanin c'a xquimol-apu-qui'. Ri vinük c'a re' man jun bey quitz'eton tüj que nbanatüj quere'.
12 Y tok ri Pedro xerutz'et ri vinük, xbij c'a cheque: Nuvinak israelitas, ¿achique c'a roma tok cachi'el nsatz ic'u'x roma ri xbanatüj? ¿Y achique roma tok ja roj ri nkujitz'et? Roma ri achi re' xbiyin-e, pero man ja tüj ri kuchuk'a' roj ri xbanun, y chuka' man ja tüj ri utz ri nkabün chuvüch ri Dios ri xbanun.
13 Tivac'axaj c'a ri ninbij chive: Ri Katata' Dios, ri qui-Dios chuka' ri kaxquin-kamama' ri xec'ase' ojer can, cachi'el ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob, rija' xbün c'a chin ri Jesús, ri Ruc'ajol, que c'o ruk'ij. Pero rix man xijo' tüj xinimaj que ja rija' ri Ruc'ajol ri Dios. Xa xiya' pa ruk'a' ri gobernador rubini'an Pilato. Y tok ri gobernador rubin chic que nucol-e, rix man xijo' tüj. Rix xa q'uiy ri xibij-apu chirij.
14 Xa ja ri jun camsüy vinük xibij que ticol-e, y ri lok'olüj y choj chuka' ri ruc'aslen, jari' ri xiya' can pa ruq'uexel.
15 Y riq'uin ri' xitük c'a pa camic ri Jesús ri nyo'on c'aslen. Pero ri Dios xbün chin que xbec'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'. Nkabij c'a quere' chive roma roj xkatz'et-vi tok c'astajnük chic pe.
16 Y ri jun achi ri nitz'et-pe rix ri c'o chere' ivetaman chuka' ruvüch, xc'achoj, roma pa rubi' ri Jesús xkac'utuj-vi. Y ri achi xc'achoj-vi roma xuya' chuka' ránima riq'uin ri Jesús.
17 Rix nuvinak y ri más nimalüj ri yec'o chi'icojol, tok xiya' pa camic ri Jesús, xinuc que rija' xa choj jun achi y man xitz'et tüj que ja rija' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios.
18 Xbanatüj-vi c'a cachi'el runucun-pe ri Dios. Y quiri' ri tz'iban c'a can coma conojel ri achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ri ojer can. Rije' quitz'iban c'a can que ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios nc'atzinej c'a que nuc'usaj na pokonül.
19 Vocomi titzolij c'a pe ic'u'x riq'uin ri Ajaf Dios y tijalatüj ri ic'aslen, richin quiri' ncuyutüj y nsu'tüj ri imac. Y nyepu'u c'a tiempos richin uxlanen tok ri Ajaf c'o chic iviq'uin.
20 Y ri Ajaf Dios nutük c'a pe ri Jesucristo pa ruca'n mul, ri Jesucristo ri yo'on-pe rutzijol chive roma ri Ajaf Dios.
21 Jac'a vocomi, nc'atzinej que nc'uje' na chila' chicaj, c'a tok napon na ri k'ij tok nban c'ojlen ronojel. Quiri' nbij ri Dios chupan ri ye quitz'iban can ri lok'olüj tak achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ri ojer can.
22 Y ri Moisés xbij c'a cheque ri kaxquin-kamama' can: Ri Kajaf Dios nuyüc c'a pe jun ri nk'alajrisan ri rutzij cheque ri kaxquin-kamam can, cachi'el rubanun viq'uin yin. Rija' kavinak vi y tivac'axaj c'a ronojel ri nbij chive.
23 Y achique c'a ri man nutaken tüj chin, nka-ka c'a ri camic pari' y ntelesüs c'a e chiquicojol ri ye rutinamit chic ri Dios, nbij ri rutz'iban can ri Moisés.
24 Y ri Pedro xbij chic c'a chuka' cheque ri vinük: Conojel ri xek'alajrisan ri tzij ri xbix cheque roma ri Dios ojer can, cachi'el ri Samuel y ri ch'aka chic, pari' ri ntajin nyebanatüj vocomi.

Hechos 3:4-24 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

4 Pero ri Pedro xutzu-xutzu' rech ri achi, y quiri' chuka' xu'on ri Juan, y c'ajari' ri Pedro xu'ij che ri achi: Kojatzu' na pe', xcha'.
5 Y ri achi can xerutzu', y ruyoben ri anchique ri xtiquiya' can che.
6 Pero ri Pedro xu'ij che: Ren manak oro y chuka' manak plata wiq'uin chi ninya' ta chawe. Can xe ri c'o wiq'uin, jari' ri ninya' chawe, xcha'; y ja xu'ij che: Pa rubi' ri Jesucristo ri aj-Nazaret cacataj, y cabin, xcha' che.
7 Y ri Pedro xutz'om ri ruk'a' derecha ri achi chi xpa'e', y can ja xchojmir. Ri rakan xec'ue-ka quichuk'a' y quiri' chuka' ri rukul-rakan.
8 Y can xe xtz'om ruk'a' ri achi roma ri Pedro chi xpa'e', can ja xropin, y xbin. Y junan xoc-apo quiq'uin ri Pedro y ri Juan ri chiri' pa rocho ri Dios. Niropin benak, y nuya' chuka' ruk'ij ri Dios.
9 Y can je q'uiy winak ri xetz'eto chi ri achi ri' nibin y nuya' ruk'ij ri Dios.
10 Ri winak can quieta'n chi ja ri achi ri' ri nuc'utuj limosna, ri nic'ue' chiri' riq'uin ri puerta chi ri rocho ri Dios; ri puerta ri ni'ix La Hermosa che. Romari' ri winak ri' xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xquixi'j-qui' roma ri xbanataj chiri'.
11 Y ri achi ri xc'achoj man yerusk'opij ta can ri Pedro y ri Juan. Y q'uiy winak ri xe'apon chiquitz'etic ri chiri' pa jun corredor ri ni'ix Richi ri Salomón che. Ri winak re' ch'anin xquimol-apo-qui', roma man jun mej (bey) quitz'eton chi nibanataj quiere'.
12 Y cuando ri Pedro xerutzu' ri winak, xu'ij chique: Nuwinak israelitas, ¿anchique roma rix nisatz ino'j (nisach ic'u'x) roma ri xbanataj? ¿Y anchique roma xa ja roj nitzu' kawech? Roma ri achi re' xbin, pero man ja' ta ri kachuk'a' roj ri xbano, y chuka' man ja' ta ri utz ri naka'an chech ri Dios ri xbano.
13 Tic'oxaj c'a ri xtin-ij chiwe: Ri Katata' Dios, ri qui-Dios chuka' ri ojer tak kati't-kamama', anche'l ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob; raja' can xu'on che ri Jesús, ri Ralc'ual, chi c'o ruk'ij. Pero rix man xijo' ta xinimaj chi ja raja' ri Ralc'ual ri Dios. Xa xiya' pa ruk'a' ri Pilato, ri gobernador. Y cuando ri Pilato can ru'in chic chi nucol-e, rix man xijo' ta. Rix xa q'uiy ex xi'ij-apo chirij.
14 Xa ja ri jun itzel achi xi'ij chi ticol-e, y ri lok'olaj y choj chuka' ri ruc'aslen, jari' ri xiya' can pa ruq'uiexel.
15 Y riq'uin ri' xitak pa camic ri Jesús ri niyo'n c'aslen. Pero ri Dios xu'on che chi xbec'astaj chic pe chiquicojol ri caminaki'. Naka'ij quiere' chiwe roma roj can xkatzu-wi cuando c'astajinak chic pe.
16 Y ri jun achi ri nitzu-pe rix kaq'uin y can iweta'n chuka' rech, xc'achoj, roma can pa rubi' ri Jesús xkac'utuj-wi chi tic'achoj. Y ri achi can xc'achoj-wi roma can xuya' ránima riq'uin ri Jesús.
17 Y roj keta'n chi cuando rix nuwinak y ri achi'a' ri c'o quik'ij chi'icojol xi'ij chi ticamises ri Jesús, quiri' xiben roma man xina'ej ta ancu'x (anchique) raja'.
18 Pero can xbanataj-wi anche'l runojin-pe ri Dios. Jari' quitz'iban can conojel ri achi'a' ri xquik'alajij ri x-ix chique roma ri Dios ri ojer can. Reje' quitz'iban can chi ri Cristo can nu'on na-wi sufrir.
19 Cami tiya' can jumul ri imac y tibana' ri nrojo' ri Dios y tijala' ri ic'aslen, chi quiri' nicoch'otaj (nicuyutaj) y niq'uis ri imac. Chi quiri' can xquiepe tiempos chi uxlanen, cuando ri Ajaf xtic'ue' chi'icojol.
20 Y ri' xtibanataj cuando ri Ajaf Dios xtutak-pe ri Jesucristo ruca'n mej (paj), ri Jesucristo ri can yo'n-pe rutzijol chiwe roma ri Ajaf Dios.
21 Pero cami can nic'atzin chi raja' nic'ue' na chila' chicaj, c'a xtapon na ri k'ij cuando xti'an ru'onic ronojel. Quiri' nu'ij ri Dios chupa ri quitz'iban can ri lok'olaj tak achi'a' ri xquik'alajij ri x-ix chique roma ri Dios ri ojer can.
22 Y ri Moisés xu'ij chique ri ojer tak kati't-kamama': Ri Kajaf Dios xtuyec-pe jun ri xtik'alajin ri rutzij chique ri ka-familia ri xquiec'ue' más chakawech apo, can anche'l rubanon wiq'uin ren cami. Raja' can jun kawinak y tic'oxaj ronojel ri xteru'ij chiwe.
23 Y ri man xquieniman ta che, xtika ri camic pa quiwi' y xquie'leses-e jumul chiquicojol ri rutenemit ri Dios, nicha' ri rutz'iban can ri Moisés.
24 Y ri Pedro xu'ij chuka' chique ri winak: Conojel ri xquik'alajij ri tzij ri x-ix chique roma ri Dios ojer can, anche'l ri Samuel y ri ch'aka chic, can chirij ri tiempo re' je-ch'o'inak-wi can.
Hechos 3 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 3:4-24 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

4 Pero ri Pedro xucaꞌyiej-xucaꞌyiej otz ri ache, y quireꞌ jeꞌ xuꞌon ri Juan, y cꞌajareꞌ ri Pedro xuꞌej cha ri ache: Kojatzꞌataꞌ, xchaꞌ cha.
5 Y ri ache can xaꞌrutzꞌat, y royoꞌien ri chica ri xtiquiyaꞌ can cha.
6 Pero ri Pedro xuꞌej cha: Inreꞌ manak oro ni plata viqꞌuin chi niyaꞌ ta chava. Pero ri cꞌo viqꞌuin, jareꞌ ri niyaꞌ chava, xchaꞌ; y ja xuꞌej cha: Pa rubꞌeꞌ ri Jesucristo ri aj-Nazaret, capalaj y caꞌin, xchaꞌ cha.
7 Y ri Pedro xutzꞌom ri rukꞌaꞌ derecha ri ache chi xupabꞌaꞌ, y ri rakan ja xaꞌcꞌujie-ka quichukꞌaꞌ y quireꞌ jeꞌ ri rukul-rakan.
8 Y xirucꞌaka-pa-riꞌ, xpiꞌieꞌ y xꞌin. Y junan xuoc quiqꞌuin ri Pedro y ri Juan ri chireꞌ pa templo. Nucꞌakala-riꞌ bꞌanak, y nuyaꞌ jeꞌ rukꞌij ri Dios.
9 Y iqꞌuiy vinak ri xaꞌtzꞌato chi ri ache reꞌ niꞌin y nuyaꞌ rukꞌij ri Dios.
10 Ri vinak cataꞌn chi ja ri ache reꞌ ri nucꞌutuj limosna, ri nicꞌujieꞌ chuchiꞌ ri puerta richin ri templo; ri puerta ri niꞌeꞌx La Hermosa cha. Rumareꞌ ri vinak reꞌ xaꞌchapataj y xquixiꞌij-quiꞌ ruma ri xbꞌanataj.
11 Y ri ache ri xꞌan sanar man ncaꞌrutzokopij ta can ri Pedro y ri Juan. Y qꞌuiy vinak ri xaꞌlka chiquitzꞌatic ri chireꞌ chupan jun corredor ri niꞌeꞌx Richin ri Salomón cha. Chaꞌnin xquimol-apa-quiꞌ, ruma man jun bꞌay quitzꞌatuon chi nibꞌanataj quireꞌ.
12 Y antok ri Pedro xaꞌrutzꞌat ri vinak, xuꞌej chica: Achiꞌaꞌ israelitas, ¿karruma ixreꞌ nquixchapataj ruma ri xbꞌanataj? ¿Y karruma xa ojreꞌ nkojitzꞌat como si fuera riqꞌuin ka-poder ojreꞌ o ja ri otz ri nakaꞌan choch ri Dios ri xbꞌano chi xꞌin va ache va?
13 Ri Katataꞌ Dios, ri Qui-Dios jeꞌ ri ojier tak kateꞌt-kamamaꞌ, ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob; can xuꞌon cꞌa cha ri Jesús, ri Rucꞌajuol, chi cꞌo rukꞌij. Pero ixreꞌ man xivajoꞌ ta xinimaj chi jajaꞌ ri Rucꞌajuol ri Dios. Xa xiyaꞌ pa rukꞌaꞌ ri Pilato, ri gobernador. Y antok ri Pilato ruꞌeꞌn chic chi nucol-el, ixreꞌ man xivajoꞌ ta.
14 Xa ja ri jun ache quimisaniel xicꞌutuj chi ticuol-el, y ri Santo y Choj ri rucꞌaslien, xa jareꞌ ri man xivajoꞌ ta.
15 Y can xiꞌan cha chi xquimisas ri Jesús ri niyoꞌn cꞌaslien. Pero ri Dios xuꞌon cha chi xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ. Nakaꞌej quireꞌ chiva ruma ojreꞌ can xkatzꞌat antok cꞌastajnak chic pa.
16 Y ri jun ache ri ntitzꞌat-pa ixreꞌ kiqꞌuin y ivataꞌn jeꞌ roch, xꞌan sanar, ruma pa rubꞌeꞌ ri Jesús xkacꞌutuj-ve. Y ri ache xꞌan sanar chivach ixreꞌ ruma ri cukbꞌal cꞌuꞌx.
17 Y ojreꞌ kataꞌn chi antok ixreꞌ nuvanakil y ri achiꞌaꞌ ri nquixbꞌano gobernar xiꞌej chi tiquimisas ri Jesús, quireꞌ xiꞌan ruma man ivataꞌn ta chica jajaꞌ.
18 Pero ri Dios nuꞌon cumplir incheꞌl ri ruꞌeꞌn-pa. Jareꞌ xquiꞌej quinojiel ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, chi ri Cristo can nuꞌon-na-ve sufrir.
19 Vacame titzalaj-pa ivánima riqꞌuin ri Dios y tibꞌanaꞌ ri nrajoꞌ jajaꞌ y ticꞌaxaꞌ ri icꞌaslien, chi quireꞌ niꞌan perdonar ri i-pecados. Y xcaꞌpa tiempos richin uxlanien, antok ri Ajaf xticꞌujieꞌ chiꞌicajol.
20 Y ri Ajaf Dios xtutak-pa ri Jesucristo rucaꞌn mul, ri incheꞌl tzijuon-pa chiva.
21 Pero vacame nicꞌatzin chi jajaꞌ nicꞌujieꞌ chicaj, cꞌa xtalka-na ri kꞌij antok xtuchojmij nojiel. Quireꞌ nuꞌej ri Dios chupan ri quitzꞌibꞌan can ri santos profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo.
22 Ri Moisés xuꞌej chica ri kateꞌt-kamamaꞌ can: Ri Kajaf Dios xtupilisaj-pa jun profeta chiquicajol ri iviy-imáma ri xcaꞌcꞌujieꞌ más chakavach-apa; jun incheꞌl inreꞌ. Can tivaxaj nojiel ri xtuꞌej chiva.
23 Y ri man xcaꞌcꞌaxan ta ri profeta reꞌ, can xcaꞌlasas-el richin xa jun tiempo chiquicajol ri rutanamit chic ri Dios. Quireꞌ ri rutzꞌibꞌan can ri Moisés.
24 Y ri Pedro xuꞌej jeꞌ chica ri vinak: Quinojiel ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo desde Samuel, xaꞌchꞌoꞌ can chirij ri tiempo ri ojcꞌo vacame.

Hechos 3:4-24 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

4 Pero ri Pedro xutzu' xutzu' ri achi, y chuka' queri' xuben ri Juan, y yac'ari' tek ri Pedro xubij: Kojatzu' jabel, xcha' chare.
5 Y ri achi can xerutzu', y royoben c'a achique ri xtiquiya' ca chare.
6 Yac'ari' tek ri Pedro xubij chare: Riyin majun k'anapuek ni sakapuek ri c'o ta wuq'ui riche (rixin) chi nya' ta chawe. Yac'a ri c'o wuq'ui, yari' xtinya' chawe, xcha'. Y can yac'ari' tek xubij chare: Pa rubi' ri Jesucristo ri aj Nazaret cayacatej, y cabiyin el, xcha' chare.
7 Y ri Pedro xuchop c'a ri rajquik'a' ri achi riche (rixin) chi xpa'e'. Y can yac'ari' xchojmir. Ri raken xec'oje' c'a el quichuk'a' y queri' chuka' ri rukul tak raken.
8 Y ri achi ri', tek xchapatej ri ruk'a' ruma ri Pedro, can xropin anej riche (rixin) chi xpa'e', y xbiyin c'a el. Y xerutzekelbej el ri Pedro y ri Juan y junan xe'oc pa rachoch ri Dios. Niropin c'a ri benak, y nuya' chuka' ruk'ij ri Dios.
9 Y ye q'uiy c'a winek ri xetz'eto riche (rixin), chi nibiyin y nuya' ruk'ij ri Dios ri achi ri'.
10 Ri winek can quetaman c'a chi ya achi ri' ri nitz'uye' chuchi' rachoch ri Dios nic'utun limosna, ri acuchi (achique) c'o wi ri jun ruchi' jay ri Jabel Oc Nitzu'un nibix chare. Y ri winek ri' xsach quic'u'x chrij y quixibin qui' ruma ri xbanatej chiri'.
11 Y ri achi ri xc'achojsex ye ruchapon c'a ri Pedro y ri Juan. Y quinojel c'a ri winek chanin xquimol apo qui' quiq'ui ri Pedro y ri Juan chiri' chuchi' jun raken jay Riche (Rixin) ri Salomón nibix chare, riche (rixin) chi nbequitz'eta' ri xbanatej chiri'. Ri winek c'a ri' xsach quic'u'x ruma majun bey quitz'eton ta chi nibanatej ta queri'.
12 Y tek ri Pedro xerutz'et ri winek, xubij c'a chique: Wech aj Israel, ¿achique c'a ruma tek nimey re xbanatej? ¿Y achique ruma tek xa yoj c'a riyoj ri yojitzu'? Ruma re achi re' xbiyin, pero ma ya ta ri kachuk'a' riyoj ri xbano, y chuka' ma ya ta ri utz ri nikaben chuwech ri Dios ri xbano.
13 Tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe: Ri Katata' Dios, ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob, qui-Dios chuka' ri kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca; Riya' can xuben c'a chare ri Jesús, ri Ruc'ajol, chi c'o ruk'ij ruc'ojlen. Pero riyix ma xiwajo' ta xinimaj chi ya Riya' ri Ruc'ajol ri Dios. Xa xiya' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij ri Pilato rubi'. Y tek ri aj k'atbel tzij can rubin chic chi nucol el, riyix ma xiwajo' ta. Riyix xa q'uiy ri xibij apo chrij.
14 Xa ya ri jun camisanel, xa yari' xibij chi ticol el, y ri can Lok'olaj wi y choj chuka' ri ruc'aslen, xa xiwetzelaj y yari' ri xiya' ca pa ruq'uexel ri jun camisanel.
15 Y xitek pa camic ri Jesús ri niya'o c'aslen. Pero ri Dios xuben chare chi xbec'astej pe chiquicojol ri caminaki'. Nikabij c'a quere' chiwe ruma riyoj can xkatz'et wi tek c'astajnek chic pe.
16 Y re jun achi re nitz'et pe riyix re c'o wawe' y iwetaman chuka' ruwech, xc'achoj, ruma can pa rubi' ri Jesús xkac'utuj wi. Y re achi re' can xc'achoj wi ruma can xucukuba' chuka' ruc'u'x riq'ui ri Jesús.
17 Riyix wach'alal aj Israel y ri principali' ri yec'o chicojol, riyin wetaman chi tek xiya' pa camic ri Jesús, xiben ruma can ma iwetaman ta chi can ya Riya' ri Cristo.
18 Can xbanatej wi c'a achi'el ri ruch'obon pe ri Dios. Y queri' ri tz'iban ca cuma quinojel ri profetas ri xek'alajsan ruch'abel ri Dios ri xec'oje' ojer ca. Riye' quitz'iban c'a ca chi ri Cristo c'o c'a chi nuk'axaj na tijoj pokonal.
19 Wacami titzolin c'a pe ic'u'x riq'ui ri Ajaf Dios y tijalatej ri ic'aslen, riche (rixin) chi queri' nicuyutej y nisachatej ri imac. Y xquepe c'a tiempo riche (rixin) uxlanen tek ri Ajaf c'o chic iwuq'ui.
20 Y ri Ajaf Dios can xtutek chic c'a pe ri Jesucristo, ri Jesucristo ri can ya'on pe rutzijol chiwe ruma ri Ajaf Dios.
21 Yac'a re wacami, c'o chi nic'oje' na chila' chicaj, c'a ya tek xtapon na ri k'ij tek xtiban ruchojmil ronojel. Queri' nubij ri Dios chupan ri ye quitz'iban ca ri lok'olaj tak profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ri xec'oje' ojer ca.
22 Y ri Moisés quec'are' xubij chique ri ye kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca: Ri Kajaf Dios xtuyec c'a pe jun profeta chiquicojol ri kach'alal aj Israel ri xtik'alajsan ri ruch'abel chique ri kech aj Israel, jun profeta ri can achi'el riyin. Can tiwac'axaj c'a ronojel ri xtubij chiwe.
23 Y achique c'a ri ma xtiniman ta chare ri profeta ri', xticamisex y xtelesex c'a el chiquicojol ri ye rutinamit chic ri Dios, nicha' ri rutz'iban ca ri Moisés.
24 Y ri Pedro xubij chic c'a chuka' chique ri winek: Ri chapatajnek ca rubixic ruma ri Samuel y ri xquibij c'a ri profetas ri xec'oje' tek man c'o ta chic ri Samuel, can chrij wi c'a ri xquebanatej chupan re tiempo re' ye ch'onak wi ca.

Hechos 3:4-24 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

4 Pero re Pedro xutzu-xutzu' re ache, y quire' chuka' xuban re Juan, y c'are' re Pedro xubij: Kojatzu-pa, xcha' cha.
5 Y re ache can xe'rutzu', y ruyaben vo xa c'o jun cosa re xtiquisipaj can cha.
6 Jare' tak re Pedro xubij cha: Yen manak k'anapuak y ni xe-ta sakapuak viq'uin chin che ninya-ta chava. Xa can xe c'a re yi'on chua roma re Dios, jare' xtinya' chava. Y can jare' tak re Pedro xubij: Pa rube' re Jesucristo aj-Nazaret cayacataj y cabiyin, xcha' cha re ache.
7 Y re Pedro xutz'am re rajquik'a' re ache chin xupoba'. Y can jare' xchojmer. Re rakan xe'c'ue-a quichuk'a' y quire' chuka' re rukul tak rakan.
8 Y tak quire' xban cha re ache re', xa jutzoc' xuya' y xbiyin-a. Y junan chic xoc-apo quiq'uin re Pedro y re Juan chire' pa rachoch re Dios. Niropin c'a binak y nuya' chuka' ruk'ij re Dios.
9 Y camas vinak re xe'tz'eto richin, che nibiyin y nuya' ruk'ij re Dios.
10 Re vinak can quitaman che ja ache re' re c'utuy-limosna, re nic'ue' chire' pa ruchi-jay chin re rachoch re Dios re nibex La Hermosa cha. Mare' re vinak re' xsatz quic'o'x chij y quixibin-qui' roma re xbanataj chire' pa rachoch re Dios.
11 Y re ache xc'achojsas man c'a ye'rosk'opij-ta re Pedro y re Juan. Y camas vinak re xe'bapon chiquitz'etic chire' pa jun corredor, re banon can roma re Salomón. Cha'nin xquimol-apo-qui' re vinak re' roma man jun bey quitz'eton che quire-ta nibanataj.
12 Y tak re Pedro xe'rutz'at re vinak, xubij chique: Nuvinak israelitas, ¿anchique roma tak nisatz ic'o'x roma re xbanataj? ¿Y anchique roma tak ja yoj re yojitzu'? Roma re ache re' xbiyin-a, pero mana-ta re ka-poder yoj re xbano, y chuka' mana-ta re otz re nakaban chach re Dios re xbano.
13 Tic'axaj re xtimbij chiva: Re Ajaf Dios re c'o chila' chicaj, re qui-Dios chuka' re kavinak xe'c'ue' ajuer can, ancha'l re Abraham, re Isaac, re Jacob. Re Dios can xuban c'a cha re Jesús re Ruc'ajol che c'o ruk'ij. Pero yex man xijo-ta xinimaj che ja reja' re Ruc'ajol re Dios. Xa xiya' pa ruk'a' re jun ache nibano gobernar rubini'an Pilato. Y tak re Pilato can rubin chic che nulisaj-a libre, yex can man xijo-ta che xlisas-a libre.
14 Xa ja re jun quimisanel xibij che tilisas-a, y re jun lok'olaj ache y chuka' choj ruc'aslen, jare' re xiya' can pa ruq'uixel.
15 Y can xiban cha che xquimisas re Jesús re niyi'o c'aslen. Pero re Dios xuban cha che xc'astaj-pa re ru-cuerpo chiquicojol re anama'i'. Nakabij c'a quire' chiva roma yoj can xkatz'at tak xc'astaj-pa.
16 Y re jun ache re nitz'at-pa yex re c'o vova' y itaman chuka' rach, xc'achoj roma pa rube' re Jesús xkac'utuj-va. Y re ache can xc'achoj-va roma can xuban chuka' confiar-ri' riq'uin re Jesús.
17 Yex nuvinak y re je principal re jec'o chi'icojol, tak yex xiban cha che xquimisas re Jesús, xinojij che reja' xa choj jun ache y man xitz'at-ta che can ja reja' re Cristo.
18 Can xbanataj-va ancha'l runojim-pa re Dios. Y quire' re tz'iban can coma conojel re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Reje' quitz'iban can che re Cristo tiene que nuk'asaj q'uiy tijoj-pokonal.
19 Mare' vocame titzolaj-pa ivánma riq'uin re Ajaf Dios y tijalataj re ic'aslen chach, chin quire' nicuyutaj re imac. Y xque'pa tiempo chin uxlanen tak re Ajaf Dios can c'o chic iviq'uin.
20 Y re Ajaf Dios can xtutak-pa re Jesucristo pa ruca'n bey, re Jesucristo re can yi'om-pa rutzijol chiva roma re Ajaf Dios.
21 Jac'a vocame, nic'ue-na chila' chicaj, can c'a xtapon-na re k'ij tak xtiban utzil ronojel cosas. Quire' nubij re Dios chupan re quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique.
22 Y re Moisés xubij chique re kavinak xe'c'ue' ajuer can: Re Kajaf Dios xtuyac-pa jun rusamajel re nibex profeta cha, can ancha'l rubanon viq'uin yen. Reja' can kavinak-va y tic'axaj ronojel re xtubij chiva.
23 Y anchique re man xtiniman-ta, can xtiquimisas y xtilisas-a chiquicojol re rutenemit chic re Dios, nicha' re rutz'iban can re Moisés.
24 Y re Pedro xubij chuka' chique re vinak: Conojel re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, ancha'l re Samuel y re nic'aj chic, xe'ch'o can chij re tiempo re yojc'o-va.