Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 23:7-35 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 23:7-35 in GT:cak:Kaqchikel

7 Tok quiri' xu'ij ri Pablo, ri fariseos y saduceos xa niquich'olila-qui' chiquivech, xa ca'i' quivech xqui'en ri quimolon-qui'.
8 Roma ri saduceos niqui'ij chi ri anima'i' man yec'astaj ta e, nis-ta ec'o ángeles y nis-ta espíritus, yecha'. Pero ri fariseos can niquinimaj ronojel ri'.
9 Jani na c'a xesiq'uin conojel, y ec'o ri q'uiy queteman chirij ri ley chiquicojol ri fariseos ri xecataj-pe y xqui'ij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanon. Riq'uin juba' xch'o jun espíritu o jun ángel che richin xu'ij ri ch'abel ri c'a ja yeruk'alajrisaj-ka chikavech, y si quiri', man tika'an oyoval riq'uin ri Dios, xecha'.
10 Y roma ri quimolon-qui' jani na niquich'olila-qui' chiquivech, ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij chi quexule-pe soldados richin tuquic'ama-ka ri Pablo chiquicojol y tiquic'uaj-apu ri pa cuartel, roma rija' ruxi'in-ri' chi riq'uin juba' xtiquixil ri Pablo.
11 Chuca'n ak'a', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvech ri Pablo, y xu'ij che: Tacovij-avi' Pablo, roma achel xinak'alajrisaj vave' pa Jerusalem, quiri' mismo nic'atzin na'abana' pa tinamit Roma, xcha' che.
12 Tok xsakarisan chi rox k'ij, ec'o israelitas xquimol-qui' che'elek'el y niquinojij achique ta niqui'en richin niquicamisaj ri Pablo. Rije' xquik'at chiquij chi masque xtika camic pa quivi', pero man xqueva' ta ni man xtiquikum ta ya', c'a ja tok xquetiquer xtiquicamisaj.
13 Más e-cuarenta ri quiri' xquik'at chiquij.
14 Rije' xebe c'a quiq'uin ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij richin xqui'ij chique: Roj xkak'at chikij chi masque xtika camic pa kavi', pero man jun achique xtikatij o xtikakum si man kacamisan ta na'ey ri Pablo.
15 Vacami c'a, roj nikajo' chi rix y ri achi'a' junan niqui'en gobernar, ne'ibij che ri achi ri c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados chi tic'amer-pe ri Pablo chivech, achel can ta nijo' chi ntel más chosakil ri tzak achique rumac ri Pablo. Y roj xtikak'ele'ej pa bey richin nikacamisaj, xecha'.
16 Pero jun ala' ral rana' ri Pablo xrac'axaj ronojel ri nojin chirij ri Pablo. Xbe c'a ri ala', xoc-apu ri pa cuartel, y xuya' rutzijol ronojel che ri Pablo.
17 Ri Pablo jac'ari' xroyoj jun chique ri uc'uay quichin cien soldados, y xu'ij che: Tac'ama-e juba' ri ala' re' chuvech ri achi c'o pan ivi' rix ri rix uc'uay quichin soldados, roma c'o ca'i-oxi' tzij rac'axan ri nic'atzin chi nu'ij che, xcha'.
18 Ri uc'uay quichin cien soldados xuc'uaj-e ri ala' chuvech ri achi c'o pa ruvi', y xberu'ij che: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xiroyoj richin xuc'utuj quemelal chuve chi ninq'uen-pe ri ala' re' chavech, roma c'o nic'atzin nu'ij chave, xcha'.
19 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xuyukej-e juba' quila' ri ala' y xuc'utuj che: ¿Achique c'a ri najo' na'ij chuve? xcha'.
20 Jari' tok ri ala' xu'ij: Juley chique ri israelitas junan quitzij quibanon richin nuquic'utuj quemelal chave, chi chua'k tac'uaj chic ri Pablo chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar, y xtiqui'en chi achel can ta c'o más nicajo' niquetemaj chirij ri achique erubanon ri Pablo.
21 Pero rat man que'animaj, roma c'o más e-cuarenta achi'a' xtiquik'ele'ej ri Pablo pa bey. Rije' quiyo'on quitzij chiquivech chi can ta xtika castigo pa quivi' si man niquicamisaj ta ri Pablo na'ey chuvech chi niquitij o niquikum jun cosa, y xaxe coyo'en chi rat na'an ri niquic'utuj, xcha' ri ala'.
22 Jac'a ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri ala' chi titzolij, pero xuchila'ej-pe che chi nis-ta jun achok che tutzijoj-vi chi xberuya' yan can rutzijol ronojel re' che.
23 Jac'ari' tok ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xeroyoj ca'i' chique rije', y quire' xu'ij chique: Ninjo' chi a las nueve nik'ok'a' quibanon chic quibanic ca'i' ciento soldados ri yebe chicakan, setenta más ri (yech'oque', yetz'uye') e chiquij quiej, y ca'i' chic ciento ri niquic'uaj lanzas, richin yebe pa tinamit Cesarea.
24 Tibana-e quibanic quiej richin (nich'ocoba', nitz'uyu'a') e ri Pablo chiquij, richin quiri' ja ruchi-ruvech nic'uaj chuvech ri gobernador Félix.
25 Y xutz'ibaj c'a e jun vuj ri quire' nu'ij:
26 Yin Claudio Lisias nintak-e a-saludo rat nimalaj gobernador Félix.
27 Ri achi re nintak-e chave, (tz'amon, chapon) coma ri israelitas y juba' ma niquicamisaj. Pero tok yin xinna'ej chi rija' romano, yin mismo xenc'uaj soldados richin xincol pa quik'a'.
28 Jac'a yin roma ninjo' ninvetemaj achique roma nisujus, xinc'uaj chiquivech ri achi'a' ri kayo'on lugar chique chi niqui'en gobernar chiquicojol ri quivinak israelitas.
29 Pero xintz'et chi niquisujuj xaxe roma ri nu'ij ri qui-ley rije', pero manak can ta c'o rubanon richin nitz'ape' pa cárcel o nicamises.
30 Jac'ari' xu'ix chuve chi quik'ele'en ri israelitas richin niquicamisaj, romari' cha'anin xintak-e aviq'uin. Y xin-ij chique ri yesujun chirij ri Pablo chi quebe aviq'uin rat richin nequi'ij chavech ri achique chi sujunic niqui'en chirij. Ninrayij c'a chi rat utz benak ronojel chavech. Quiri' ru'in-e ri Claudio Lisias chupan ri vuj.
31 Can xqui'en-vi c'a ri soldados ri xbix chique. Chupan ri ak'a' ri' xquic'uaj-e ri Pablo pa jun tinamit rubinan Antípatris.
32 Jac'a ri chuca'n k'ij, pa quik'a' ri setenta soldados ri ebenak chiquij quiej xquiya-vi can ri Pablo chi tiquic'uaj, y ri ebenak chicakan xetzolij pa cuartel.
33 Jac'a ri ec'amayon-e ri Pablo, tok xe'eka pa tinamit Cesarea, xquijach-apu ri vuj pa ruk'a' ri gobernador Félix, y xquipaba-apu ri Pablo chuvech.
34 Tok ri gobernador rubanon chic leer ri vuj, xuc'utuj aj achique lugar ri Pablo. Jac'a tok xrac'axaj chi pa roch'ulef Cilicia petenak-vi,
35 quire' xu'ij che: Tok xque'uka ri yesujun chavij, xtinvac'axaj ri achique na'ij chi nato-avi', xcha' ri Félix. Jac'ari' xu'ij chi tichajix ri Pablo coma soldados pa nimajay ri nic'uje-vi ri Herodes.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 23 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 23:7-35 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

7 Y tok ri achi'a' fariseos y saduceos xcac'axaj ri xubij-ka ri Pablo, xquichop c'a niquich'ojila' chiquivech, y pa ca'i' xel-vi ri molojri'il ri'.
8 Roma ri saduceos man niquinimaj ta chi ri caminaki' xquec'astej, ni man niquinimaj ta chuka' chi ec'o ángeles y espíritus, pero ri achi'a' e fariseos can niquinimaj-vi ri'.
9 Y janíla c'a pa quichi' niquiben. Y ri etamanela' chirij ri ley ri ec'o quiq'uin ri achi'a' fariseos xeyacatej c'a y xquibij: Re jun achin re' man jun itzel rubanon. Y riq'uin juba' jun espíritu o jun ángel takon-pe roma ri Dios, ri biyon chire ri ch'abel ri yeruk'alajirisaj chikavech. Y vi queri', man c'a ruc'amon ta chi yojel ch'ojinela' chirij ri Dios, xecha'.
10 Y pa ca'i' c'a xel-vi ri jun molojri'il ri'. Janíla c'a ri niquibila' chiquivech. Can xquichop c'a qui' riq'uin ch'abel. Romari' ri achin achi'el jun Coronel xeroyoj c'a ri soldados richin xbequelesaj-pe ri Pablo y tiquic'uaj-el c'a ri pa jay acuchi ec'o-vi ri soldados, roma xuch'ob chi ri vinek ri' niquivech' ri Pablo.
11 Y ri jun chic c'a ak'a' ri', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvech ri Pablo, y xubij chire: Man c'a taxibij-avi', xa tacukuba' ac'u'x, roma can achi'el ri nuk'alajirisaxic xaben vave' pa Jerusalem, can nic'atzin c'a chi queri' ne'abana' pa Roma, xcha' chire.
12 Y pa ruca'n k'ij chire ri tich'on ri Ajaf Jesucristo riq'uin ri Pablo, ec'o c'a chique ri israelitas pan evel (pan eval) xquich'obola' achique ri xtiquiben chire ri Pablo. Y can xquibij chi man xqueva' ta ni man xque'uc'ya' ta, vi man xquetiquir ta xtiquicamisaj. Y xquibij chuka' chi can ja ta c'a ri Dios ri xtiyo'on ruc'ayeval pa quivi', vi xtiquik'ej ri quitzij.
13 Y ri xebin chi pan evel (pan eval) niquiben queri', ec'o la'ek cavinek achi'a' israelitas.
14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'uin ri principal-i' tak sacerdotes y ri rijita'k achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequibij chique: Roj kach'obon chic c'a chi nikacamisaj ri Pablo, y can kabin chic chi man xkojva-xkojuc'ya' ta c'a jampe' xkojtiquir chirij, y vi xtikak'ej ri katzij, ja ta c'a ri Dios xtiyo'on-pe ruc'ayeval pa kavi'.
15 Y vacami nikajo' c'a chi rix y ri ch'aka' chic ri pa comon yixk'aton tzij ne'ibij ta chire ri achin achi'el jun Coronel, chi rix nivajo' chi nuc'uex-apo ri Pablo chivech ri chua'k roma c'o más nivajo' nic'utuj chire. Y roj xtikak'elebej ri pa bey, y xtikacamisaj ri Pablo, xecha'.
16 Pero ronojel re' xac'axex roma jun ala' ral ri rana' ri Pablo. Romari' ri ala' ri' xbe y xoc-apo chupan ri jay acuchi ec'o-vi ri soldados, roma chiri' c'o-vi ri Pablo, y xberubij chire ri Pablo ronojel ri rac'axan-el.
17 Y tok ri Pablo xrac'axaj ri', xroyoj c'a jun Capitán, y xubij chire: Tac'uaj juba' re ala' re' c'a chuvech ri achin achi'el jun Coronel, roma c'o jun nrajo' nubij chire, xcha' chire.
18 Ri Capitán xuc'uaj na vi el ri ala' c'a chuvech ri achin achi'el jun Coronel, y xberubij chire: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xiroyoj, y xuc'utuj utzil chuve richin tinc'ama-pe re ala' re' chavech, roma c'o nrajo' nubij chave, xcha'.
19 Y ri achin achi'el jun Coronel xuc'uaj c'a el, xuyukej-el juc'an chic, y c'ari' xuc'utuj chire: ¿Achique c'a ri navajo' nabij chuve? xcha' chire.
20 Y ri ala' xubij c'a chire: Juley chique ri nuvinak israelitas xquiya' c'a chiquivech chi xtoquic'utuj utzil chave, chi chua'k tac'uaj ri Pablo chiquivech ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij, roma xtoquibij chave chi c'o más ri nicajo' niquic'utuj chire ri Pablo.
21 Pero rat man tanimaj ri', roma ec'o e más e cavinek achi'a' ri xquek'eleben richin ri Pablo ri pa bey, y ri achi'a' ri' can quibin c'a chi man xqueva-xque'uc'ya' ta, c'a jampe' xquetiquir xtiquicamisaj, y chi ja ta ri Dios ri xtiyo'on ruc'ayeval pa quivi', vi xtiquik'ej quitzij. Y vacami xaxe chic c'a coyoben ri achique xtabij-el rat, xcha' ri ala'.
22 Y ri achin achi'el jun Coronel xubij chire ri ala' chi titzolin, y man tutzijoj chi xberubij yan can chire rija'.
23 Y can jac'ari' tok rija' xeroyoj e ca'i' Capitanes, y xubij chique chi a las nueve chupan ri ak'a' ri', nrajo' c'a chi quichojmirisan chic qui' e setenta soldados ri yebe chirij quiej y caji' ciento soldados ri yebe chicaken. Nic'aj c'a chique rije' ri que'uc'uan chuka' el lanzas. Richin yebe c'a pa Cesarea.
24 Y chuka' tibana' cutzil jun ca'i' ruquiej ri Pablo, richin yeruch'ocolbej, roma yin ninvajo' chi rix nic'uaj-el ri Pablo c'a chuvech ri k'atoy-tzij rubini'an Félix. Y ninvajo' c'a chi man jun tuc'ulvachij-el pa bey.
25 Y xutz'ibaj c'a el jun vuj richin niquijech pa ruk'a' ri k'atoy-tzij, y chupan ri vuj ri' rubin c'a el:
26 Yin Claudio Lisias nintek c'a el rutzil-avech rat nimalej kak'atoy-tzij Félix.
27 Jac'a ri jun achin ri uc'uan-apo chavech, chapon c'a coma ri israelitas y jubama xquicamisaj. Y ja yin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quik'a' ri vinek, roma xinnabej chi rija' jun achin romano.
28 Chanin c'a xinc'uaj chiquivech ri achi'a' ri can pa comon yek'aton tzij chiquicojol ri israelitas, roma xinvajo' xinvetamaj achique mac ri e rubanalon y romari' niquisujuj.
29 Y xintz'et c'a chi niquisujuj roma man nuben ta ri nubij ri qui-ley rije'. Pero man roma ta ri' ruc'amon ta chi nitz'apex pa cárcel o nicamisex ta.
30 Y vacami xintek-el re achin re' aviq'uin, roma xobix chuve chi ri vinek israelitas quik'eleben re achin re', richin niquicamisaj. Y xinbij chuka' chique ri vinek ri e chapayon ch'a'oj chirij ri Pablo, chi quebe c'a aviq'uin rat richin nequibij achique ri e rubanalon. Ri nurayibel yin chi utz ta avech. Queri' c'a nubij ri vuj ri'.
31 Y ri soldados can xquiben-vi c'a ri xbix chique. Xquic'uaj-el ri Pablo c'a pa jun tinamit rubini'an Antípatris ri ak'a' ri'.
32 Pa ruca'n k'ij xquichop chic el bey. Y xaxe ri setenta soldados ri e benek chirij quiej, xaxe chic ri' ri xebe riq'uin ri Pablo, y ri caji' ciento soldados xetzolix can.
33 Y tok xe'apon pa Cesarea ri e uc'uayon-el richin ri Pablo, xbequijacha' c'a ri vuj pa ruk'a' ri Félix ri k'atoy-tzij, y xquijech chuka' apo ri Pablo chire.
34 Y tok rutz'eton chic c'a ri nubij ri vuj, ri k'atoy-tzij ri' xuc'utuj c'a chire ri Pablo chi achique ruvach'ulef petenek-vi. Tok rac'axan chic c'a can chi pa Cilicia petenek-vi,
35 xubij c'a chire: Tok xque'oka' ri e sujunela' chavij, xtinvac'axaj c'a chuka' ri ch'abel ri xque'abij richin nato-avi', xcha' ri k'atoy-tzij. Y xubij c'a chuka' ri k'atoy-tzij ri' chi tuc'uex ri Pablo c'a ri pa palacio richin ri Herodes, y tichajix coma soldados.

Hechos 23:7-35 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

7 Y tok ri achi'a' fariseos y saduceos xcac'axaj ri xbij-ka ri Pablo, xquitz'om c'a nquich'ojila' chiquivüch, y ca'i' xel-vi ri quimolonic ri'.
8 Roma ri saduceos man nquinimaj tüj que ri caminaki' nyec'astüj, ni man nquinimaj tüj chuka' que yec'o ángeles y espíritus, pero ri achi'a' ye fariseos nquinimaj-vi ri'.
9 Y juis c'a pa quichi' nquibün. Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri yec'o quiq'uin ri achi'a' fariseos xecatüj c'a y xquibij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanun. Y riq'uin ba' jun espíritu o jun ángel takon-pe roma ri Dios, ri biyon chin ri tzij ri nyeruk'alajrisaj chikavüch. Y si quiri', man c'a c'uluman tüj que nkujel ch'ojinela' chirij ri Dios, xquibij.
10 Y ca'i' c'a xel-vi ri jun quimolonic ri'. Juis c'a ri nquibila' chiquivüch. Xquitz'om c'a qui' riq'uin tzij. Romari' ri jun achi Comandante xeroyoj c'a ri soldados richin xbequelesaj-pe ri Pablo y tiquic'uaj-e c'a pa jay ape' yec'o-vi ri soldados, roma xunuc que ri vinük ri' nquik'ach'ij ri Pablo.
11 Y ri jun chic c'a ak'a' ri', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chuvüch ri Pablo, y xbij chin: Man c'a taxbij-avi', xa taya' avánima, roma cachi'el ri nuk'alajrisasic xabün chere' pa tinamit Jerusalén, nc'atzin c'a que quiri' nye'abana' pa tinamit Roma, xbij chin.
12 Y pa ruca'n k'ij chin ri ch'onük ri Ajaf Jesucristo riq'uin ri Pablo, yec'o c'a cheque ri israelitas pan evatül xquinucula' achique ri nquibün chin ri Pablo. Y xquibij que man xqueva' tüj ni man xquetij tüj ya', si man nyetiquer tüj nquicamsaj. Y xquibij chuka' que ja ta c'a ri Dios ri nyo'on castigo pa quivi', si xtiquik'üj ri quitzij.
13 Y ri xebin que pan evatül nquibün quiri', yec'o xa bama cuarenta achi'a' israelitas.
14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'uin ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequibij cheque: Roj kanucun chic c'a que nkacamsaj ri Pablo, y kabin chic que man nkuva' tüj nixta nkutij ya' c'a hasta jampe' nkutiquer chirij, y si xtikak'üj ri katzij, ja ta c'a ri Dios nyo'on-pe castigo pa kavi'.
15 Y vocomi nkajo' c'a que rix y ri ch'aka chic pa comon nyixbanun mandar y juzgar nye'ibij tüj chin ri achi Comandante, que rix nijo' que nuc'u'üx-apu ri Pablo chivüch ri chuak' roma c'o más nijo' nic'utuj chin. Y roj nkak'elebej pa bey, y nkacamsaj ri Pablo, xquibij.
16 Pero ronojel re' xac'axüx roma jun ala' ral ri rana' ri Pablo. Romari' ri ala' ri' xbe y xoc-apu chupan ri jay ape' yec'o-vi ri soldados, roma chiri' c'o-vi ri Pablo, y xberubij chin ri Pablo ronojel ri rac'axan-e.
17 Y tok ri Pablo xrac'axaj ri', xroyoj c'a jun Capitán, y xbij chin: Tac'uaj ba' ri ala' re' chuvüch ri achi Comandante, roma c'o jun nrajo' nbij chin, xbij chin.
18 Ri Capitán xuc'uaj na vi e ri ala' c'a chuvüch ri achi Comandante, y xberubij chin: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xinroyoj, y xuc'utuj favor chuve richin tinc'ama-pe ri ala' re' chavüch, roma c'o nrajo' nbij chave, xbij.
19 Y ri achi Comandante xuc'uaj c'a e, xuyukej-e lojc'an chic, y c'ateri' xuc'utuj chin: ¿Achique c'a ri najo' nabij chuve? xbij chin.
20 Y ri ala' xbij c'a chin: Jun molaj cheque ri nuvinak israelitas xquiya' c'a chiquivüch que nquic'utuj-pe favor chave, que chuak' tac'uaj ri Pablo chiquivüch ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar, roma nquibij-pe chave que c'o más ri ncajo' nquic'utuj chin ri Pablo.
21 Pero rat man tanimaj ri', roma yec'o ye más ye cuarenta achi'a' ri nyek'eleben richin ri Pablo pa bey, y ri achi'a' ri' quibin c'a que man nyeva' tüj nixta nyetij ya', hasta jampe' nyetiquer nquicamsaj, y que ja ta ri Dios ri nyo'on castigo pa quivi', si xtiquik'üj quitzij. Y vocomi xaxe chic c'a coyoben ri achique nabij-e rat, xbij ri ala'.
22 Y ri achi Comandante xbij chin ri ala' que titzolij, y man tutzijoj que xberubij yan can chin rija'.
23 Y jari' tok ri achi Comandante xeroyoj ye ca'i' Capitanes, y xbij cheque que a las nueve chupan ri ak'a' ri', nrajo' c'a que quichojmirsan chic qui' ye setenta soldados ri nyebe chirij quiej y caji' ciento soldados ri nyebe chicakün. Nic'aj c'a cheque rije' ri que'uc'uan chuka' e lanzas. Richin nyebe c'a pa tinamit Cesarea.
24 Y chuka' tibana' quic'ojlen jun ca'i' ruquiej ri Pablo, richin nyerutz'uyubej, roma yin ninjo' que rix nic'uaj-e ri Pablo c'a chuvüch ri gobernador Félix. Y ninjo' c'a que man jun tuc'ulachij-e pa bey.
25 Y xutz'ibaj c'a e jun vuj richin nquijüch pa ruk'a' ri gobernador, y chupan ri vuj ri' rubin c'a e:
26 Yin Claudio Lisias nintük c'a e saludos chave rat nimalüj ka-gobernador Félix.
27 Ja ri jun achi ri uc'uan-apu chavüch, tz'amon c'a coma ri israelitas y xa bama xquicamsaj. Y ja yin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quik'a' ri vinük, roma xinnabej que rija' jun achi romano.
28 Chanin c'a xinc'uaj chiquivüch ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar chiquicojol ri israelitas, roma xinjo' xinvetamaj achique rumac ri ye rubanalun y romari' nquisujuj.
29 Y xintz'et c'a que nquisujuj roma man nbün tüj ri nbij ri qui-ley rije'. Pero man roma tüj ri' c'uluman ta que ntz'apis pa cárcel o ncamsüs ta.
30 Y vocomi xintük-e ri achi re' aviq'uin, roma xbix-pe chuve que ri vinük israelitas quik'eleben ri achi re', richin nquicamsaj. Y xinbij chuka' cheque ri vinük ri ye tz'amayon ch'a'oj chirij ri Pablo, que quebe c'a aviq'uin rat richin nyequibij achique ri ye rubanalun. Ri nurayibül yin que utz ta avüch. Quiri' c'a nbij ri vuj ri'.
31 Y ri soldados xquibün-vi c'a ri xbix cheque. Xquic'uaj-e ri Pablo c'a pa jun tinamit rubini'an Antípatris ri ak'a' ri'.
32 Pa ruca'n k'ij xquitz'om chic e bey. Y xaxe ri setenta soldados ri ye benük chirij quiej, xaxe chic ri' ri xebe chirij ri Pablo, y ri caji' ciento soldados xetzolij can.
33 Y tok xe'apon pa tinamit Cesarea ri ye uc'uayon-e richin ri Pablo, xbequijacha' c'a ri vuj pa ruk'a' ri Félix ri gobernador, y xquijüch chuka' apu ri Pablo chin.
34 Y tok rutz'eton chic c'a ri nbij ri vuj, ri gobernador ri' xuc'utuj c'a chin ri Pablo que achique ruch'ulef petenük-vi. Tok rac'axan chic c'a can que pa ruch'ulef Cilicia petenük-vi,
35 xbij c'a chin: Tok nyeka-pe ri ye sujunela' chavij, ninvac'axaj c'a chuka' ri tzij ri nye'abij richin nato-avi', xbij ri gobernador. Y xbij c'a chuka' ri gobernador ri' que tuc'u'üx ri Pablo c'a pa palacio richin ri Herodes, y tichajix coma soldados.

Hechos 23:7-35 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

7 Y cuando ri achi'a' fariseos y saduceos xquic'oxaj ri xu'ij ri Pablo, xquich'ojila-ka chiquiwech y ca'i' quiwech xqui'en-ka.
8 Roma ri saduceos man niquinimaj ta chi ri caminaki' xquiec'astaj, ni man niquinimaj ta chuka' chi jec'o ángeles y espíritus, pero ri achi'a' fariseos can niquinimaj-wi ri'.
9 Y can yalan pa quichi' niqui'en. Y ri maestros chi ri ley ri jec'o quiq'uin ri achi'a' fariseos xecataj y xqui'ij: Ri jun achi re' man jun itzel rubanon. Y xa juba' jun espíritu o jun ángel ri biyon che ri yeruk'alajij chakawech. Y xa quiri', man utz ta chi nakach'ojij anchique chirij ri Dios, xecha'.
10 Ri quimolon-qui' xa xquijach-ka-qui' y ca'i' quiwech xqui'en-ka y niquich'ojila' chiquiwech, y can yalan pa quichi' niqui'en. Romari' ri comandante xeroyoj ri soldados chi xbequilesaj-pe ri Pablo y tiquic'uaj-e pa cuartel, roma xunojij chi ri winak ri' niqui'en pedazos che ri Pablo.
11 Y chupa ri jun chic nok'ok'a', ri Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chech ri Pablo, y xu'ij che: Man taxi'j-awi', xa taya' ruchuk'a' awánima, roma can anche'l ri xinak'alajij we' pa Jerusalem, can nic'atzin chi can quiri' chuka' na'an pa tenemit Roma, xcha' che.
12 Y ruca'n k'ij chi tich'o'n ri Ajaf Jesucristo riq'uin ri Pablo, jec'o chique ri israelitas pa alak'al xquinojij ri anchique niquijo' niqui'en che ri Pablo. Y can xqui'ij chi can man xquiewa' ta ni man jun anchique xtiquikum, xa man xquietiquier ta xtiquicamisaj ri Pablo. Y ja' ta ri Dios ri xtiyo'n ri castigo pa kawi', xa manak xtaka'an quiri', xecha'.
13 Y ri xe'in chi pa alak'al niqui'en quiri', jec'o más je cuarenta achi'a' israelitas.
14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'uin ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequi'ij chique: Roj kanojin chic nakacamisaj ri Pablo, y can ka'in chi can man xkojwa' ta ni man jun anchique xtakakum c'a takacamisaj na, y xa man xtaka'an ta quiri', ja' ta ri Dios xtiyo'n-pe ri castigo pa kawi'.
15 Y cami nakajo' c'a chi rix y ri ch'aka chic iwaxbil ri je autoridad chuka', ni'ij che ri comandante chi rix nijo' chi tic'uax-apo ri Pablo chiwech ri chua'k roma c'o más anchique nijo' nic'utuj che. Y roj xtakak'elebej pa bey, y xtakacamisaj ri Pablo, xecha'.
16 Pero ronojel re' xa xc'oxex roma jun ala' ral ri rana' ri Pablo. Romari' ri ala' ri' xbe y xoc-apo chupa ri jay anchi' jec'o-wi ri soldados, roma chiri' c'o-wi ri Pablo, y xberu'ij che ri Pablo ronojel ri ruc'oxan.
17 Y cuando ri Pablo xuc'oxaj ri', xroyoj jun capitán y xu'ij che: Tac'uaj juba' ri ala' re' chech ri comandante, roma c'o anchique nrojo' nu'ij che, xcha' che.
18 Ri capitán xuc'uaj ri ala' chech ri comandante, y xberu'ij che: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xiroyoj, y xuc'utuj favor chue chi xinc'om-pe ri ala' re' chawech, roma c'o nrojo' nu'ij chawe, xcha'.
19 Y ri comandante xuc'uaj chuk'a' ri ala' y c'ajari' xuc'utuj che: ¿Anchique ri najo' na'ij chue? xcha' che.
20 Y ri ala' xu'ij che: Jec'o jujun nuwinak israelitas xquiya' chiquiwech chi xtoquic'utuj jun favor chawe, chi chua'k tac'uaj ri Pablo chiquiwech ri achi'a' ri je autoridad, roma xtoqui'ij chawe chi c'o más niquijo' niquic'utuj che.
21 Pero ret man tanimaj ri', roma jec'o más je cuarenta achi'a' ri xquiek'eleben richi pa bey, y ri achi'a' ri' can qui'in chi manak xquiewa' y man jun anchique xtiquikum, xa man xquietiquier ta xtiquicamisaj ri Pablo, y ja' ta ri Dios ri xtiyo'n ri castigo pa quiwi', xa man xtiqui'en ta ri qui'in. Quiri' qui'in-ka, y cami xe chic quiyoben ri anchique xta'ij ret, xcha' ri ala'.
22 Y ri comandante xu'ij che ri ala' chi titzolaj, y man tutzijoj chi xberu'ij yan ri' che raja'.
23 Y ri comandante xeroyoj ca'i' capitanes, y xu'ij chique chi a las nueve chupa ri ak'a' ri', nrojo' chi jequinaban yan ta setenta soldados ri yebe chirij quiej y ca'i' ciento soldados ri yebe chicakan. Y ca'i' ciento chic niquic'uaj lanzas. Chi yebe pa tenemit Cesarea.
24 Y chuka' quie'inaba' jujun quiej chi nich'oquie-e ri Pablo, roma ren ninjo' chi rix nic'uaj-e ri Pablo chech ri gobernador rubinan Félix. Y ninjo' chi can man jun anchique tuc'ulumaj pa bey.
25 Y xutz'ibaj-e jun carta chi niquijach pa ruk'a' ri gobernador, y chupa ri carta ri' ru'in-e:
26 Ren Claudio Lisias, nintak-e ruxnakil-awech ret nimalaj gobernador Félix.
27 Ri jun achi ri uc'uan-apo chawech, tz'amon coma ri israelitas y juba' ta chic xquicamisaj. Pero ren y ri soldados xojapon y xkacol pa quik'a' ri winak, roma xinna'ej chi raja' jun achi romano.
28 Y roma xinjo' xinna'ej anchique rumac rubanon chi niquisujuj, ch'anin xinc'uaj chiquiwech ri qui-autoridades.
29 Y xinna'ej chi niquisujuj roma man nu'on ta ri nu'ij ri qui-ley. Pero man utz ta chi nitz'apis pa cárcel o nicamises.
30 Romari' xintak-e ri achi re' awiq'uin, roma xo'ix chue chi ri winak israelitas quik'eleben ri achi re' chi niquicamisaj. Y xin-ij chuka' chique ri winak ri yesujun richi, chi c'a awiq'uin ret te'qui'ij-wi anchique ri jerubanon. Tabana' cuenta awi', quiri' nu'ij ri carta ri'.
31 Y ri soldados can xqui'en-wi ri x-ix chique. Xquic'uaj-e ri Pablo pa jun tenemit rubinan Antípatris ri ak'a' ri'.
32 Ruca'n k'ij xquitz'om chic bey. Y xe chic ri setenta soldados ri je-benak chirij quiej ri xebe riq'uin ri Pablo, y ri quieji' ciento soldados xetzolaj can.
33 Y cuando xe'apon pa Cesarea ri je-uc'uayon-e ri Pablo, xquijach ri carta pa ruk'a' ri Félix ri gobernador, y xquijach chuka' ri Pablo che.
34 Y cuando rutz'eton chic ri nu'ij ri carta, ri gobernador ri' xuc'utuj che ri Pablo anchique tenemit petenak-wi. Cuando ruc'oxan chic chi pa Cilicia petenak-wi,
35 xu'ij che: Cuando xquieloka ri yesujun awichi, xtinc'oxaj chuka' ri tzij ri xta'ij chi nato-awi', xcha' ri gobernador. Y chuka' xu'ij chi tic'uax ri Pablo pa ru-palacio ri Herodes, y tichajix coma soldados.
Hechos 23 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 23:7-35 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

7 Y antok ri achiꞌaꞌ fariseos y ri achiꞌaꞌ saduceos xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Pablo, xquitzꞌom-quiꞌ chi tzij y caꞌyeꞌ grupo xquiꞌan-ka ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ.
8 Ruma ri achiꞌaꞌ saduceos man niquinimaj ta chi ri quiminakiꞌ xcaꞌcꞌastaj-pa, ni man niquinimaj ta jeꞌ chi icꞌo ángeles y espíritus, pero ri achiꞌaꞌ fariseos can niquinimaj reꞌ.
9 Y can altíra pa quichiꞌ niquiꞌan. Y ri achiꞌaꞌ escribas ri icꞌo quiqꞌuin ri achiꞌaꞌ fariseos xaꞌpalaj y xquiꞌej: Va ache va man jun itziel rubꞌanun. Y xa jun espíritu o jun ángel ri bꞌiyuon cha ri ncaꞌruꞌej chakavach, xa nakaꞌan ayoval riqꞌuin ri Dios, xaꞌchaꞌ.
10 Ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, qꞌuiy cꞌa ri niquiꞌej chiquivach, y can altíra pa quichiꞌ niquiꞌan. Rumareꞌ ri comandante xaꞌrutak cꞌa ri soldados chi xbꞌaquilasaj-pa ri Pablo chiquicajol y tiquicꞌuaj-el pa cuartel, ruma nuxiꞌij-riꞌ chi ri vinak reꞌ niquixil ri Pablo.
11 Y chucaꞌn kꞌij ri chakꞌaꞌ, ri Ajaf Jesucristo xucꞌut-riꞌ choch ri Pablo, y xuꞌej cha: Man taxiꞌij-aviꞌ, xa tayaꞌ ruchukꞌaꞌ ri avánima, ruma incheꞌl ri nutzijoxic xaꞌan vaveꞌ Jerusalén, can nicꞌatzin chi quireꞌ naꞌan pa tanamet Roma, xchaꞌ cha.
12 Y antok xsakar-pa, icꞌo chiquivach ri israelitas chalakꞌal xquiꞌan pensar ri chica nicajoꞌ niquiꞌan cha ri Pablo. Y can xquiꞌej chi man xcaꞌvaꞌ ta ni man xtiquikun ta yaꞌ, hasta cꞌa xtiquiquimisaj ri Pablo. Y xquiꞌej jeꞌ chi tika ri castigo pa quiveꞌ ri nuyaꞌ ri Dios xa man xtiquiꞌan ta ri xquiꞌej.
13 Y ri xaꞌeꞌn chalakꞌal chi niquiꞌan quireꞌ, icꞌo más i-cuarenta achiꞌaꞌ.
14 Ri achiꞌaꞌ reꞌ xaꞌa quiqꞌuin ri principales sacerdotes y ri mamaꞌaꞌ tak achiꞌaꞌ ri niquiꞌan gobernar, y xbꞌaquiꞌej chica: Ojreꞌ kanun jurar chi nakaquimisaj ri Pablo, y chi man xkojvaꞌ ta ni man xtakakun ta yaꞌ hasta cꞌa nakaquimisaj, y xa man xtakaꞌan ta quireꞌ, tika ri castigo pa kaveꞌ ri nuyaꞌ ri Dios.
15 Y vacame nakajoꞌ cꞌa chi ixreꞌ y ri nicꞌaj chic ivachꞌil ri autoridades richin ri tanamet, ntiꞌej cha ri comandante chi ixreꞌ ntivajoꞌ chi ticꞌamar-pa ri Pablo chivach ri chuaꞌk ruma cꞌo más ri ntivajoꞌ nticꞌutuj cha. Y ojreꞌ xtakayoꞌiej pa bꞌay, y xtakaquimisaj ri Pablo, xaꞌchaꞌ.
16 Pero nojiel reꞌ xa xcꞌaxax ruma jun alaꞌ ral ri ranaꞌ ri Pablo. Rumareꞌ ri alaꞌ reꞌ xꞌa y xuoc chupan ri cuartel, y xbꞌaruꞌej cha ri Pablo nojiel ri xraꞌxaj.
17 Y antok ri Pablo xraꞌxaj reꞌ, xrayuoj jun capitán y xuꞌej cha: Tavucꞌuaj bꞌaꞌ ri alaꞌ reꞌ choch ri comandante, ruma cꞌo ri nrajoꞌ nuꞌej cha, xchaꞌ cha.
18 Ri capitán xucꞌuaj ri alaꞌ choch ri comandante, y xbꞌaruꞌej cha: Ri Pablo ri cꞌo pa cárcel xirayuoj, y xucꞌutuj favor chuva chi xincꞌam-pa ri alaꞌ reꞌ chavach, ruma cꞌo ri nrajoꞌ nuꞌej chava, xchaꞌ.
19 Y ri comandante xutzꞌom rukꞌaꞌ ri alaꞌ y xucꞌuaj-apa bꞌaꞌ cala y cꞌajareꞌ xucꞌutuj cha: ¿Chica ri navajoꞌ naꞌej chuva? xchaꞌ cha.
20 Y ri alaꞌ xuꞌej cha: Icꞌo nicꞌaj israelitas xquiꞌej chiquivach chi xtalquicꞌutuj favor chava, chi chuaꞌk navucꞌuaj ri Pablo chiquivach ri achiꞌaꞌ ri autoridades quichin ri israelitas, ruma xtalquiꞌej chava chi cꞌo más ri nicajoꞌ niquicꞌutuj cha.
21 Pero atreꞌ man tanimaj reꞌ, ruma icꞌo más i-cuarenta achiꞌaꞌ ri xcaꞌyoꞌien richin pa bꞌay, y ri achiꞌaꞌ reꞌ canun jurar chi man xcaꞌvaꞌ ta ni man xtiquikun ta yaꞌ, hasta cꞌa xtiquiquimisaj ri Pablo, y tika ri castigo pa quiveꞌ ri nuyaꞌ ri Dios, xa man xtiquiꞌan ta ri quiꞌeꞌn. Quireꞌ quiꞌeꞌn y vacame joꞌc chic quiyoꞌien ri chica xtaꞌej atreꞌ, xchaꞌ ri alaꞌ.
22 Y ri comandante xuꞌej cha ri alaꞌ chi titzalaj chirij, y man tutzijuoj chi ya xalruꞌej cha jajaꞌ.
23 Y ri comandante xaꞌrayuoj icaꞌyeꞌ capitanes, y xuꞌej chica: A las nueve chupan va akꞌaꞌ va, nivajoꞌ chi niquiꞌan preparar-quiꞌ i-setenta soldados ri ncaꞌa chirij quiej y doscientos soldados ri ncaꞌa chicakan, y doscientos chic niquicꞌuaj lanzas chi ncaꞌa pa tanamet Cesarea,
24 y quiꞌichojmij-el quij ri quiej chi niquicꞌuaj ri Pablo, ruma inreꞌ nivajoꞌ chi ixreꞌ ntivucꞌuaj ri Pablo choch ri gobernador Félix. Y nivajoꞌ chi man jun kax nucꞌul pa bꞌay.
25 Y xutzꞌibꞌaj-el jun carta chi niquijachaꞌ pa rukꞌaꞌ ri gobernador, y chupan ri carta reꞌ ruꞌeꞌn-el:
26 Inreꞌ Claudio Lisias, nitak-el saludos chava namalaj gobernador Félix.
27 Va ache va tzꞌamuon cuma ri israelitas y jubꞌaꞌ ma xquiquimisaj. Pero inreꞌ y ri soldados xojbꞌaka y xkacol pa quikꞌaꞌ ri vinak, ruma xinnaꞌiej chi jajaꞌ jun ache romano.
28 Y ruma xinvajoꞌ xinnaꞌiej ri chica ruchꞌoꞌj rubꞌanun chi niquiꞌan acusar, chaꞌnin xinvucꞌuaj chiquivach ri qui-autoridades.
29 Y xinnaꞌiej chi niquiꞌan acusar ruma asuntos ri nuꞌej ri qui-ley. Pero man jun ruchꞌoꞌj chi nitzꞌapes pa cárcel o niquimisas.
30 Rumareꞌ vacame xintak-el ri ache reꞌ aviqꞌuin, ruma xalꞌeꞌx chuva chi ri vinak israelitas nicajoꞌ niquiquimisaj. Y xinꞌej jeꞌ chica ri vinak ri ncaꞌbꞌano acusar richin, chi cꞌa aviqꞌuin atreꞌ tiꞌquiꞌej ri chica i-rubꞌanun. Tabꞌanaꞌ cuenta-aviꞌ. Quireꞌ nuꞌej ri carta reꞌ.
31 Y ri soldados can xquiꞌan ri xꞌeꞌx chica. Xquicꞌuaj ri Pablo pa tanamet Antípatris ri akꞌaꞌ reꞌ.
32 Chucaꞌn kꞌij, joꞌc chic ri i-setenta soldados ri i-bꞌanak chirij quiej riqꞌuin ri Pablo xquitzꞌom chic bꞌay, y ri cuatrocientos soldados xaꞌtzalaj-pa ri pa cuartel.
33 Y antok xaꞌbꞌaka Cesarea ri i-cꞌuayuon ri Pablo, xquiyaꞌ ri carta pa rukꞌaꞌ ri Félix ri gobernador, y xquijach ri Pablo pa rukꞌaꞌ.
34 Y antok rutzꞌatuon chic ri nuꞌej ri carta, ri gobernador reꞌ xucꞌutuj cha ri Pablo chica lugar patanak-ve. Antok raxan chic chi Cilicia patanak-ve,
35 xuꞌej cha: Antok xcaꞌlka ri ncaꞌbꞌano acusar avichin, xtinvaꞌxaj jeꞌ ri tzij ri xtaꞌej chi naꞌan defender-aviꞌ, xchaꞌ ri gobernador. Y xuꞌej jeꞌ chi tucꞌuax ri Pablo chupan ri ru-palacio ri Herodes y tichajix cuma soldados.

Hechos 23:7-35 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

7 Y tek ri achi'a' fariseos y saduceos xquic'axaj ri xubij ka ri Pablo, xquichop c'a niquich'ojila' qui' chiquiwech, y pa ca'i' xel wi ri molojri'il ri'.
8 Ruma ri saduceos ma niquinimaj ta chi xquec'astej ri caminaki', ni ma niquinimaj ta chuka' chi yec'o ángeles y yec'o espíritus, yac'a ri achi'a' fariseos can niquinimaj wi chi xquec'astej ri caminaki' y niquinimaj chi yec'o ángeles y yec'o chuka' espíritus.
9 Y sibilaj c'a pa quichi' niquiben. Y ri aj tz'iba' ri yec'o quiq'ui ri achi'a' fariseos xeyacatej c'a y xquibij: Re jun achi re' majun itzel rubanon ta. Y riq'ui juba' jun espíritu o jun ángel ri takon pe ruma ri Dios, ri biyon chare ri ch'abel ri yeruk'alajsaj chkawech. Y wi queri', man c'a ruc'amon ta chi nikaben ch'a'oj chrij ri Dios, xecha'.
10 Y pa ca'i' c'a xel wi ri jun molojri'il ri'. Y xquichop oyowal chiquiwech. Can xquichop c'a qui' riq'ui ch'abel. Rumari' ri achi achi'el jun coronel xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri soldados riche (rixin) chi xbequelesaj pe ri Pablo y xquic'uaj apo c'a chupan ri cuartel, ruma xuch'ob chi ri winek ri' niquimuch (niquic'ajij) ri Pablo.
11 Y ri jun chic k'ij ri chak'a' ka, ri Ajaf Jesucristo xuc'ut ri' chuwech ri Pablo, y xubij chare: Man c'a taxibij ta awi', xa tacukuba' ac'u'x, ruma can achi'el ri nuk'alajsaxic xaben wawe' pa Jerusalem, can queri' rajawaxic chi xtaben pa Roma, xcha' chare.
12 Y pa ruca'n k'ij chare ri tich'o wi ri Ajaf Jesucristo riq'ui ri Pablo, yec'o c'a chique ri israelitas ri pan ewel xquich'obola' achique ri xtiquiben chare ri Pablo. Y can xquibij chi ma xquewa' ta ni ma xque'uc'ya' ta, c'a ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo. Y xquibij chuka' chi can ya ta c'a ri Dios ri xtiya'o ruc'ayewal pa quiwi', wi ma xtiquiben ta ri niquibij.
13 Y ri xebin chi pan ewel niquiben queri', yec'o más cawinek achi'a' israelitas.
14 Ri achi'a' ri' xe'apon quiq'ui ri principali' tak sacerdotes y ri rijita'k tak achi'a' ri c'o quik'ij, y xbequibij chique: Riyoj kach'obon chic c'a chi nikacamisaj ri Pablo, y can kabin chic chi ma xkojwa' ta ni ma xkojuc'ya' ta, c'a ya tek xkojcowin na chrij, y wi ma xtikaben ta ri nikabij, ya ta c'a ri Dios xtiya'o pe ruc'ayewal pa kawi'.
15 Y wacami nikajo' c'a chi riyix y ri nic'aj chic ri pa moc (comon) yixk'ato tzij nbe'ibij ta chare ri achi achi'el jun coronel, chi riyix niwajo' chi chua'k nuc'uex apo ri Pablo chiwech ruma c'a c'o na q'uiy ri niwajo' nic'utuj chare. Y riyoj xtikoyobej pa bey, y xtikacamisaj ri Pablo, xecha'.
16 Pero c'o c'a jun ti c'ajol, ral rana' ri Pablo, xrac'axaj ronojel ri'. Ri ti c'ajol ri' xbe y xoc apo chupan ri cuartel, y xberubij c'a chare ri Pablo ronojel ri rac'axan el.
17 Y tek ri Pablo xrac'axaj ri', xusiq'uij (xroyoj) c'a ri capitán, y xubij chare: Tac'uaj juba' re ti c'ajol re' c'a chuwech ri achi achi'el jun coronel, ruma c'o jun nrajo' nubij chare, xcha' chare.
18 Ri capitán xuc'uaj c'a el ri ti c'ajol c'a chuwech ri achi achi'el jun coronel, y xberubij chare: Ri Pablo ri c'o pa cárcel xirusiq'uij (xiroyoj), y xuc'utuj jun utzil chuwe riche (rixin) chi nc'om pe re ti c'ajol re' chawech, ruma c'o nrajo' nubij chawe, xcha'.
19 Y ri achi achi'el jun coronel xuyukej c'a el chuk'a' ri ti c'ajol ri' y xuc'uaj apo juba' quela', y c'ac'ari' xuc'utuj chare: ¿Achique c'a ri nawajo' nabij chuwe? xcha' chare.
20 Y riya' xubij c'a chare: Juley chique ri wech aj Israel xquiya' c'a chiquiwech chi xtoquic'utuj jun utzil chawe, chi chua'k nac'uaj ri Pablo chiquiwech ri achi'a' ri pa moc (comon) yek'ato tzij, ruma xtoquibij chawe chi c'a c'o na q'uiy nicajo' niquic'utuj chare ri Pablo.
21 Pero riyit ma tanimaj ta ri', ruma yec'o ye más ye cawinek achi'a' ri xque'oyoben riche (rixin) ri Pablo pa bey, y ri achi'a' ri' can quibin chi ma xquewa' ta y ma xque'uc'ya' ta, c'a ya tek xquecowin na xtiquicamisaj ri Pablo, y chi ya ta ri Dios ri xtiya'o ruc'ayewal pa quiwi', wi ma xtiquiben ta ri niquibij. Y wacami xaxu (xaxe) chic c'a coyoben ri achique xtabij el riyit, xcha' ri ti c'ajol ri'.
22 Y ri achi achi'el jun coronel xubij chare ri ti c'ajol chi titzolin, y ma tutzijoj ta chi xberubij yan ca chare riya'.
23 Y can yac'ari' tek riya' xerusiq'uij (xeroyoj) ye ca'i' capitanes, y xubij chique chi a las nueve chupan ri ak'a' ri', nrajo' c'a chi quichojmirisan chic qui' ca'i' ciento soldados ri yebe chicaken, ye setenta soldados ri yebe chrij quiej y ca'i' ciento chic ri niquic'uaj el lanzas, riche (rixin) chi yebe c'a pa Cesarea.
24 Y chuka' xubij: Tibana' ruchojmil jun ca'i' ruquiej ri Pablo, riche (rixin) chi yeruch'ocolbej, ruma riyin nwajo' chi riyix nic'uaj el ri Pablo c'a chuwech ri aj k'atbel tzij ri Félix rubi'. Y nwajo' chi majun achique ta nuc'ulwachij el pa bey.
25 Y xutz'ibaj c'a el jun wuj riche (rixin) chi nbequijacha' pa ruk'a' ri aj k'atbel tzij, y chupan ri wuj ri' rubin c'a el:
26 Riyin ri Claudio Lisias, ntek c'a el rutzil awech riyit nimalaj aj k'atbel tzij Félix.
27 Y re jun achi re uc'uan apo chawech, chapon c'a cuma ri israelitas y juba' ma xquicamisaj. Y yin c'a riyin y ri soldados ri xojapon chucolic pa quik'a' ri winek, ruma xinnabej chi riya' jun achi romano.
28 Chanin c'a xinc'uaj chiquiwech ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij chiquicojol ri israelitas, ruma xinwajo' xinwetamaj achique mac ri ye rubanalon y rumari' niquitzujuj (niquisujuj).
29 Y xintz'et c'a chi niquitzujuj (niquisujuj) ruma ma nuben ta ri nubij ri quiley riye'. Pero ma ruc'amon ta (ma takal ta chrij) chi nitz'apix pa cárcel o nicamisex.
30 Y wacami xintek el re achi re' awuq'ui, ruma xobix chuwe chi ri winek israelitas xquich'ob achique rubanic niquiben, riche (rixin) chi niquicamisaj ri achi re'. Y xinbij chuka' chique ri winek ri ye chapayon ch'a'oj chrij ri Pablo, chi quebe c'a awuq'ui riyit riche (rixin) chi nbequibij achique ri ye rubanalon. Ri nuraybel riyin chi utz ta awech. Quec'ari' nubij chupan ri wuj ri'.
31 Y ri soldados can xquiben wi c'a ri xbix chique. Xquic'uaj el ri Pablo chupan ri ak'a' ri' c'a pa jun tinamit Antípatris rubi'.
32 Pa ruca'n k'ij xquichop chic el bey. Y xaxu (xaxe wi) ri setenta soldados ri ye benak chrij quiej, xaxu (xaxe) wi chic ri' ri xebe riq'ui ri Pablo, y ri caji' ciento soldados xetzolix ca.
33 Y tek xe'apon pa Cesarea ri ye uc'uayon el riche (rixin) ri Pablo, xbequijacha' c'a ri wuj pa ruk'a' ri Félix ri aj k'atbel tzij, y xquijech chuka' apo ri Pablo chare.
34 Y tek rutz'eton chic c'a ri nubij ri wuj, ri aj k'atbel tzij ri' xuc'utuj c'a chare ri Pablo chi achique ruwach'ulef petenak wi. Tek rac'axan chic c'a ca chi pa Cilicia petenak wi,
35 xubij c'a chare: Tek xque'oka ri ye tzujunel (sujunel) chawij, xtinwac'axaj c'a chuka' ri ch'abel ri xque'abij riche (rixin) chi nato' awi', xcha' ri aj k'atbel tzij. Y xubij c'a chuka' ri aj k'atbel tzij ri' chi tuc'uex ri Pablo c'a pa palacio riche (rixin) ri Herodes, y tichajix cuma soldados.

Hechos 23:7-35 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

7 Y tak re achi'a' fariseos y saduceos xquic'axaj re xubij-ka re Pablo, xquitz'am-qui' che ch'abal, y xquijach-qui' y ca'e' quivach xquiban.
8 Roma re saduceos man niquinimaj-ta che re anama'i' xque'c'astaj, man niquinimaj-ta chuka' che jec'o ángeles y espíritus, pero re achi'a' fariseos can niquinimaj-va re'.
9 Y jun pa quichi' niquiban. Y re je'atamayon re qui-ley re israelitas re jec'o quiq'uin re achi'a' fariseos xe'yacataj y xquibij: Re jun ache re' man jun itzel cosa rubanon. Y q'uiba' jun espíritu o jun ángel biyom-pa cha, re tzij ye'rubila'. Y vo xa quire', man ruc'amon-ta che yojyacataj chij re Dios, xe'cha'.
10 Y ca'e' quivach xquiban re quimalon-qui chire', mare' can xquitz'am-qui' che ch'abal. Y re coronel xe'rayoj re soldados chin xbequilisaj-pa re Pablo y niquic'uaj-a pa jay re anche' jec'o-va re soldados, roma xunojij che re vinak re' can xtiquivach' re Pablo.
11 Y re jun chic ak'a' re', re Ajaf Jesucristo xuc'ut-ri' chach re Pablo, y xubij cha: Man taxibij-avi', xa tabana' confiar-avi', roma can ancha'l nutzijosic xaban vova' pa Jerusalén, can nic'atzin che quire' na'bana' pa Roma, xcha' cha.
12 Y pa ruca'n k'ij tich'o-va re Ajaf Jesucristo riq'uin re Pablo, jec'o chique re israelitas pan eval xquinojela' andex xtiquiban cha re Pablo. Y xquibij che man xque'va-ta y man xtiquikum-ta ya', xa c'aja tak xtiquiquimisaj-na. Y xquibij chuka' che can ja-ta c'a re Dios re xtiyi'o re castigo pa quive', vo xa man katzij-ta re xquibij.
13 Y re xe'bin che pan eval niquiban quire', jec'o la'k je cuarenta achi'a' israelitas.
14 Re achi'a' re' xe'bapon quiq'uin re principal tak sacerdotes y re rejeta'k tak achi'a' re c'o quik'ij, y xbequibij chique: Yoj kanojin chic che nakaquimisaj re Pablo, y can kabin chic che man xkojva-ta y man xtakakum-ta ya' c'a jampa' xkojtiquir chij, y vo xa man xtakaban-ta re xkabij, can ja-ta c'a re Dios xtiyi'o re castigo pa kave'.
15 Y vocame nakajo' che yex y re nic'aj chic re pa camon yixbano juzgar, nibij-ta cha re ache coronel, che yex nijo' che ja re chua'k nic'uax-apo re Pablo chivach, roma c'o más cosas nijo' nic'utuj cha. Y yoj xtakayabej po bey y xtakaquimisaj re Pablo, xe'cha'.
16 Pero ronojel re' xuc'axaj-a jun ala' ral re rana' re Pablo. Mare' re ala' re' xba y xoc-apo chupan re jay anche' jec'o-va re soldados, roma chire' c'o-va re Pablo, y xbo'rbij cha re Pablo ronojel re ruc'axan-a.
17 Y tak re Pablo xuc'axaj re', xrayoj jun capitán, y xubij cha: Tac'uaj-a ba' re ala' re' chach re coronel, roma nrajo' nubij jun-ca'e' cha, xcha' cha.
18 Re capitán xuc'uaj-a re ala' chach re coronel, y xbo'rbij cha: Re Pablo re c'o preso xinrayoj, y xuc'utuj utzil chua chin ninc'am-pa re ala' re' chavach, roma c'o nrajo' nubij chava, xcha'.
19 Y re coronel xutz'am-a chuk'a' y xquijech'aj-a-qui' riq'uin, y c'are' xuc'utuj cha: ¿Andex najo' nabij chua? xcha' cha.
20 Y re ala' xubij cha: Nic'aj chique re kavinak israelitas xquiya' chiquivach che xte'quic'utuj utzil chava, che chua'k nac'uaj-a re Pablo chiquivach re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar, roma xtiquibij chava che c'o más re niquijo' niquic'utuj cha re Pablo.
21 Pero rat man tanimaj re', roma jec'o más je cuarenta achi'a' re xque'yaben chin re Pablo po bey, y re achi'a' re' can quibin che man xque'va-ta y man xtiquikum-ta ya', hasta c'a jampa' xque'tiquir xtiquiquimisaj, y che can ja-ta re Dios re xtiyi'o re castigo pa quive', vo xa man xque'tiquir-ta xtiquiban lo que xquibij. Y vocame xaxe chic quiyaben re andex xtabij-a rat, xcha' re ala'.
22 Y re coronel xubij cha re ala' che titzolaj, y man tutzijoj che xbo'rbij-yan can cha reja'.
23 Y jare' tak reja' xe'rayoj je ca'e' capitanes, y xubij chique che a las nueve chupan re ak'a' re', nrajo' che quibanon chic quibanic je setenta soldados re ye'ba chij quiej y caje' ciento re ye'ba chacakan. Nic'aj chique reje' re ye'c'uan-a lanzas. Chin ye'ba pa Cesarea.
24 Y chuka' tibana-a quibanic re quiej re ye'ruc'uaj-a re Pablo, roma yen ninjo' che yex nic'uaj-a re Pablo chach re gobernador rubini'an Félix. Y ninjo' che man jun cosa tuc'alvachij-a po bey.
25 Y xutz'ibaj-a jun carta chin niquijach pa ruk'a' re gobernador, y chupan re carta re' rubin-a:
26 Yen Claudio Lisias nintak-a ruxnokil-avach rat namalaj gobernador Félix.
27 Jac'a re jun ache re ec'uan-apo chavach, tz'amon coma re israelitas y bama xquiquimisaj. Yen y re soldados xojapon chucolic pa quik'a' re vinak, roma xinabej che reja' jun ache romano.
28 Cha'nin xinc'uaj chiquivach re achi'a' re pa camon ye'bano juzgar chiquicojol re israelitas, roma xinjo' xintamaj andex che mac re je'rubanalon.
29 Y xintz'at che niquisujuj roma man nuban-ta re nubij re qui-ley reje'. Mare' man ruc'amon-ta che nic'ue' preso o niquimisas.
30 Y vocame xintak-a re ache re' aviq'uin, roma xbebex chua che re vinak israelitas niquijo' niquiquimisaj re ache re'. Y ximbij chuka' chique re vinak re je'tz'amayon re Pablo, che que'ba aviq'uin rat chin niquibij andex re je'rubanalon. Re ninrayij yen che otz-ta avach. Quire' nubij re carta re xban-a.
31 Y re soldados can xquiban-va re xbex chique. Xquic'uaj-a re Pablo chupan re jun tenemit rubini'an Antípatris re ak'a' re'.
32 Pa ruca'n k'ij xquitz'am chic-a bey. Y xaxe re setenta soldados re je'binak chij quiej, xaxe chic re' re xe'ba chij re Pablo, y re caje' ciento soldados xe'tzolis can.
33 Y tak xe'bapon pa Cesarea re je'ac'ayon-a chin re Pablo, xbequijacha' re carta pa ruk'a' re Félix re gobernador, y xquijach-apo chuka' re Pablo cha.
34 Y tak rutz'eton chic re nubij re carta, re gobernador xuc'utuj cha re Pablo anchique lugar pitinak-va. Tak ruc'axan chic che pa Cilicia pitinak-va,
35 xubij cha: Tak xque'beka re je'sujuyun avichin, xtinc'axaj chuka' re tzij re xca'bila' chin naban defender-avi' chiquivach, xcha' re gobernador. Y chuka' xubij che tic'uax-a re Pablo pa palacio chin re Herodes, y tichajex coma re soldados.