Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 19:30-40 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 19:30-40 in GT:cak:Kaqchikel

30 Ri Pablo xrojo' xbe-apu ri quimolon-vi-qui' ri vinak, pero ri quiniman ri Jesucristo man xquiya' ta lugar che.
31 Quiri' mismo ec'o jujun amigos chuvech ri Pablo chiquicojol ri yebano gobernar pa roch'ulef Asia ri xquitak rubixic che chi por favor, man ti'e-apu ri achique lugar quimolon-vi-qui' ri vinak.
32 Ri vinak jani na yesiq'uin-apu roma yech'ujyej. Ch'aka' jun vi niqui'ij, y ch'aka' jun chic vi niqui'ij. Y más eq'uiy ri nis-ta queteman achique roma quimolon-apu-qui'.
33 Ec'o jujun israelitas xquinim-pe jun achi rubinan Alejandro chiquivech ri vinak quimolon-apu-qui' chiri', y ri vinak xquijec'-apu ri Alejandro. Jac'a rija' xrojo' ta xch'o chiquivech richin nuto-ri', romari' xu'on-pe retal riq'uin ri ruk'a' chi quetane-ka.
34 Pero tok ri vinak xquetemaj-apu ruvech ri Alejandro chi xa jun israelita, jun cami ca'i' horas xesiq'uin y niqui'ij: ¡Nimalaj dios ri Diana ri ka-diosa roj aj-Efeso! yecha'.
35 Jac'a tok ri aj-tz'ib richin ri tinamit xtiquer xeruk'il-ka ri vinak, xu'ij chique: Rix tata'aj aj-Efeso, nis-ta jun ri man ta reteman chi pan ik'a' rix aj-Efeso c'o-vi chi nichajij racho ri nimalaj diosa Diana y ri ruvachibel ri kajnak-pe riq'uin ri dios Júpiter.
36 Y man jun xtitiquer xti'in chi man quiri' ta. Romari' xa tik'ila-ka-ivi', y man c'a ti'en ri man inojin ta utz.
37 Roma ri achi'a' e'ic'amon-pe, man jun elak' quibanon pa racho ri i-diosa Diana, nis-ta c'o qui'in chirij.
38 Roma c'a ri', ri Demetrio y ri más chic uc'uay quichin ri samajela' ri epetenak riq'uin, si nicajo' niquisujuj jun vinak, romari' ec'o (yec'ojon, jueces), y ec'o jay richin yec'ojox-vi; chiri' tiquisujuj-vi-qui'.
39 Jac'a si rix c'o chic jun sujunic más ic'amon-pe, ja chupan ri k'ij cha'on richin nimol-ivi' xtichojmirises-vi.
40 Roma ri xe quiri' kamolon-pe-ki' vave', xa ta nic'utux chike achique roma kamolon-ki' y achique roma tok ecatajnak ri vinak, man jun xkutiquer xtika'ij. Y riq'uin juba' ri gobernadores niquinojij chi kamolon-ki' richin nkucataj chiquij. Y ri' c'ayef chike roj, xcha'.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 19 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 19:30-40 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

30 Y ri Pablo can xrajo' c'a xapon chupan ri lugar ri', y xoc ta apo richin nich'on chiquivech ri vinek, pero ri kach'alal man xquiya' ta k'ij chire.
31 Chuka' ec'o c'a principal-i' richin ri ruvach'ulef Asia ri ec'o chiri' pan Éfeso, ri xquitek rubixic chire ri Pablo chi man tapon ri acuchi quimolon-vi-qui' ri vinek. Xquiben c'a queri' ri achi'a' ri', roma can cachibil qui' riq'uin ri Pablo.
32 Jac'a ri najin-vi ri molojri'il, ri vinek janíla pa quichi' niquiben. Ec'o jun vi c'a ri niquibij. Y ri ch'aka' jun vi chic ri niquibila'. Y ri más e q'uiy ni man quetaman ta achique roma tok quimolon-apo-qui' quiq'uin. Can sachinek c'a quic'u'x ri vinek ri quimolon-qui'.
33 Y chiquicojol c'a ri vinek ri quimolon-qui' chiri', ec'o c'a vinek israelitas ri can chiri' pa tinamit ec'o-vi, y rije' richin chi niquito-qui' y man jun ta nipe chiquij, romari' xquiya' runa'oj jun achin ri can quivinak, ri rubini'an Alejandro y xquiben chire chi tich'on-pe chiquivech ri vinek. Y tok ri Alejandro c'o chic chiquivech ri vinek, richin niquicol ta qui', xuben c'a retal riq'uin ri ruk'a' chi quetane-ka.
34 Pero ri vinek ri' xa itzel niquina' chique ri israelitas. Romari', tok xquitz'et ri Alejandro y xquinabej chi israelita, jun la'ek ca'i' horas ri xquibij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios roj aj-Éfeso! Can riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' yech'on, y junan c'a tok yech'on.
35 Y tok ri aj-tz'ib richin ri tinamit ri' xtiquir xerutanaba-ka ri vinek, xubij c'a chique: Vinek richin re tinamit Éfeso, ¿can c'o ta cami jun vinek ri man ta etamayon chi ri aj vave' pan Éfeso can e chajinela' vi richin ri rachoch ri Diana y que chuka' ri' richin ri ruvachibel ri nimalej dios Diana ri kajinek-pe chila' riq'uin ri dios Júpiter?
36 Y man jun c'a xtibanon chi man ta queri'. Xa tich'uch'u' c'a ka ri ivánima, man tiben ri xa man ruc'amon ta.
37 Roma re achi'a' re e ic'amon-pe, man jun itzel quibanon o quibin ta chirij ri Diana, ri i-dios.
38 Y vi ri Demetrio y ri samajela' ri e rachibil c'o nicajo' niquich'ojij chirij jun, romari' ec'o k'atoy tak tzij, ec'o k'atbel tak tzij, ri acuchi ruc'amon niquichojmirisaj-vi-qui'.
39 Y vi xa jun chic ruchojmirisaxic ri nivajo' rix, tikacha' c'a can jun k'ij tok xtikamol-ki' konojel y nikachojmirisaj, achi'el ri nubij ri ka-ley.
40 Roma xa choj queri' kamolon-pe-ki'. Y vi ta nic'utux chike chi achique roma tok kamolon-ki' y achique roma tok e yacatajinek-pe ri vinek, man jun xtikabij. Y riq'uin juba' ri k'atoy tak tzij niquich'ob chi nikaben re molojri'il re' richin yojyacatej chiquij. Y ri' c'ayef chike roj.

Hechos 19:30-40 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

30 Y ri Pablo xrajo' c'a xapon chupan ri lugar ri', y xoc ta apu richin nch'o chiquivüch ri vinük, pero ri hermanos man xquiya' tüj k'ij chin.
31 Chuka' yec'o c'a ch'aka ri más nimalüj achi'a' pari' ri ruch'ulef Asia ri yec'o chiri' pa tinamit Éfeso, ri xquitük rubixic chin ri Pablo que man tapon ape' quimolon-vi-qui' ri vinük. Xquibün c'a quiri' ri achi'a' ri', roma cachibil qui' riq'uin ri Pablo.
32 Ja ri ntajin-vi ri quimolic, ri vinük juis pa quichi' nquibün. Yec'o jun vi c'a ri nquibij. Y ri ch'aka jun vi chic ri nquibila'. Y ri más ye q'uiy ni man quetaman tüj achique roma tok quimolon-apu-qui' quiq'uin. Satznük c'a quic'u'x ri vinük ri quimolon-qui'.
33 Y chiquicojol c'a ri vinük ri quimolon-qui' chiri', yec'o c'a vinük israelitas ri chiri' pa tinamit yec'o-vi, y rije' richin que nquito-qui' y man jun tüj npu'u chiquij, romari' xquiya' runa'oj jun achi ri quivinak, ri rubini'an Alejandro y xquibün chin que tich'o-pe chiquivüch ri vinük. Y tok ri Alejandro c'o chic chiquivüch ri vinük, richin nquicol ta qui', xbün c'a retal riq'uin ri ruk'a' que quetane-ka.
34 Pero ri vinük ri' xa itzel nquina' cheque ri israelitas. Romari', tok xquitz'et ri Alejandro y xquinabej que israelita, jun colope' ca'i' horas ri xquibij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios roj aj-Éfeso! Riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' nyech'o, y junan c'a tok nyech'o.
35 Y tok ri tz'ibüy richin ri tinamit ri' xtiquer xerutanaba-ka ri vinük, xbij c'a cheque: Vinük richin ri tinamit Éfeso, ¿c'o ta comi jun vinük ri man ta etamayon que ri aj chere' pan Éfeso ye chajinela' vi richin ri racho ri Diana y quiri' chuka' richin ri ruvachbül ri nimalüj dios Diana ri kajnük-pe chila' riq'uin ri dios Júpiter?
36 Y man jun c'a nbanun que man ta quiri'. Xa tich'uch'u' c'a ka ri ivánima, man tibün ri xa man c'uluman tüj.
37 Roma ri achi'a' ri ye ic'amon-pe, man jun itzel quibanun chirij ri racho ri i-dios, ri Diana, o quibin tüj chirij rija', ri i-dios.
38 Y si ri Demetrio y ri samajela' ri ye rachibil c'o ncajo' nquich'ojij chirij jun, romari' yec'o jueces, yec'o juzgados, ri ape' c'uluman nquichojmirsaj-vi-qui'.
39 Y si xa jun chic ruchojmirsasic ri nijo' rix, tikacha' c'a can jun k'ij tok nkamol-ki' konojel y nkachojmirsaj, cachi'el ri nbij ri ka-ley.
40 Roma xa choj quiri' kamolon-pe-ki'. Y si ta nc'utux cheke que achique roma tok kamolon-ki' y achique roma tok ye cacatajnük-pe ri vinük, man jun nkabij. Y riq'uin ba' ri aj-Roma ri nyebanun mandar nquinuc que nkabün ri kamolic re' richin nkacatüj chiquij. Y ri' c'ayuf cheke roj.

Hechos 19:30-40 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

30 Y ri Pablo can xrojo' xoc ta apo anchi' quimolon-wi-qui' chi nich'o'n chiquiwech ri winak, pero ri kach'alal man xquiya' ta lugar che.
31 Chuka' jec'o achi'a' c'o quik'ij ri jec'o pa rech-ulef Asia ri jec'o chiri' pa Éfeso, ri xquitak rubixic che ri Pablo que man ntoc-apo ri anchi' quimolon-wi-qui' ri winak. Xqui'en quiri' ri achi'a' ri', roma can niquijo-qui' riq'uin ri Pablo.
32 Y anchi' quimolon-wi-qui', ri winak can yalan pa quichi' niqui'en. Jec'o jujun jun-wi ri niqui'ij, y ch'aka chic jun-wi chic niqui'ij. Y je q'uiy ni man quieta'n ta anchique roma quimolon-apo-qui' quiq'uin. Can satzinak quino'j (sachinak quic'u'x) ri winak ri quimolon-qui'.
33 Y chiquicojol ri winak ri quimolon-qui' chiri', jec'o israelitas ri can chiri' pa tenemit jec'o-wi, y reje' chi niquito-qui' chi quiri' man jun ta anchique nipe chiquij, xquiya' runo'j (runa'oj) jun achi ri quiwinak, ri rubinan Alejandro, y can xqui'en che chi tich'o'n-pe chiquiwech ri winak. Y cuando ri Alejandro c'o yan chiquiwech ri winak, xu'on retal che ri ruk'a' chi quietane-ka.
34 Pero ri winak ri' roma xa itzel yequitzu' ri israelitas, cuando xquitzu' ri Alejandro y xquina'ej chi israelita, jun la'k ca'i' horas ri xqui'ij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios roj aj-Éfeso! Can riq'uin ronojel quichuk'a' yech'o'n, y junan yech'o'n conojel.
35 Y ri jun achi secretario pa tribunal chi ri tenemit ri', xtiquier xeruk'at ri winak riq'uin ri yequi'en; raja' xu'ij chique: Achi'a' chi ri tenemit Éfeso, ¿c'o como jun winak ri man reta'n ta chi iwiq'uin rix aj-Éfeso c'o-wi ri rocho ri Diana y ri ruwachibel ri nimalaj dios Diana ri kajinak-pe chila' chicaj riq'uin ri dios Júpiter chi nichajij?
36 Y man jun xti'in chi can man quiri' ta. Romari' quixtane-ka y man tiben ri man utz ta.
37 Roma ri achi'a' ri je'ic'amon-pe, man jun ex itzel quibanon o qui'in ta chirij ri Diana, ri i-dios.
38 Y xa ri Demetrio y ri je rusamajel c'o niquijo' niquich'ojij chirij jun, romari' jec'o achi'a' chi niqui'en juzgar, jec'o tribunales chi ye'an arreglos chi nilitaj ri c'o rumac.
39 Y xa c'o jun chic ex nijo' ni'ij, kacha' jun k'ij chi nakamol-ki' konojel y naka'an arreglar, anche'l ri nu'ij ri ka-ley.
40 Roma cami xa choj quiri' kamolon-ki'; y xa ta nic'utux chake anchique roma kamolon-ki' y anchique roma je-catajinak-pe ri winak, man jun anchique xkojtiquier xtaka'ij. Y xa xti'ix-ka chakij chi kamolon-ki' chi jojcataj chirij ri gobierno, man utz ta nu'on chake.
Hechos 19 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 19:30-40 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

30 Y ri Pablo can xrajoꞌ xuoc pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ chi nichꞌoꞌ chiquivach ri vinak, pero ri discípulos man xquiyaꞌ ta lugar cha chi xuoc.
31 Icꞌo jeꞌ nicꞌaj achiꞌaꞌ ri autoridades richin ri Asia ri icꞌo chireꞌ Efeso, ri xquitak rubꞌixic cha ri Pablo chi man tuoc ri pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ ri vinak. Xquiꞌan quireꞌ ri achiꞌaꞌ reꞌ, ruma iru-amigos ri Pablo.
32 Y pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ, ri vinak can altíra pa quichiꞌ niquiꞌan. Icꞌo nicꞌaj jun-ve ri niquiꞌej, y nicꞌaj chic jun-ve chic niquiꞌej. Y iqꞌuiy ri man cataꞌn ta karruma quimaluon-apa-quiꞌ quiqꞌuin. Can sachnak cꞌa quinoꞌj ri vinak ri quimaluon-quiꞌ.
33 Y chiquicajol ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ, icꞌo israelitas, chi niquiꞌan defender-quiꞌ chi quireꞌ man jun chica nipa chiquij, xquinem-apa jun ache ri quivanakil, ri Alejandro rubꞌeꞌ, y can xquiꞌan cha chi tichꞌo-pa chiquivach ri vinak. Y antok ri Alejandro cꞌo chiquivach ri vinak, xuꞌon seña cha ri rukꞌaꞌ chi caꞌtanie-ka.
34 Pero antok xquitzꞌat ri Alejandro y xquinaꞌiej chi israelita, jun laꞌk caꞌyeꞌ huora quinojiel junan niquirak quichiꞌ xquiꞌej: ¡Nem ri Diana ri ka-dios ojreꞌ aj-Efeso! xaꞌchaꞌ.
35 Y ri secretario richin ri tanamet, xtiquir xaꞌrutanabꞌa-ka ri vinak; jajaꞌ xuꞌej chica: Achiꞌaꞌ richin ri tanamet Efeso, ¿cꞌo came jun vinak ri man rataꞌn ta chi ixreꞌ aj-Efeso ix chajiniel richin ri ru-templo ri Diana y ri ru-imagen ri namalaj dios Diana ri kajnak-pa chila chicaj riqꞌuin ri dios Júpiter?
36 Y man jun xtiꞌeꞌn chi man ta quireꞌ. Rumareꞌ quixtanie-ka y man tiꞌan ri man otz ta.
37 Ruma ri achiꞌaꞌ ri icꞌamun-pa, man jun kax itziel quibꞌanun o quiꞌeꞌn ta chirij ri Diana, ri i-dios.
38 Y xa ri Demetrio y ri i-rachꞌil cꞌo nicajoꞌ niquichꞌojij, mareꞌ icꞌo achiꞌaꞌ chi niquiꞌan juzgar, icꞌo tribunales ri pacheꞌ ncaꞌan arreglar y chireꞌ cꞌa tibꞌanaꞌ acusar-iviꞌ.
39 Y xa cꞌo jun chic kax ntivajoꞌ ntiꞌej, kachaꞌ jun kꞌij chi nakamol-kiꞌ konojiel y nakaꞌan arreglar, incheꞌl ri nuꞌej ri ka-ley.
40 Ruma vacame xa choj quireꞌ kamaluon-kiꞌ; y xa ta nicꞌutux chika karruma kamaluon-kiꞌ y karruma i-palajnak-pa ri vinak, man jun chica xtakaꞌej. Y xa xtiꞌeꞌx-ka chikij chi kamaluon-kiꞌ chi nkupalaj chirij ri gobierno, man otz ta.

Hechos 19:30-40 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

30 Y ri Pablo can xrajo' c'a xapon chupan ri lugar ri', y xoc ta apo riche (rixin) chi nich'o chiquiwech ri winek, yac'a ri kach'alal ma xquiya' ta k'ij chare.
31 Chuka' yec'o c'a aj k'atbel tzij riche (rixin) ri ruwach'ulef Asia ri yec'o chiri' pan Efeso, ri xquitek rubixic chare ri Pablo chi ma tapon ta ri acuchi (achique) quimolon wi qui' ri winek. Queri' xquiben ri achi'a' ri', ruma can camigo qui' riq'ui ri Pablo.
32 Yac'a ri acuchi (achique) ntajin wi ri molojri'il, ri winek sibilaj pa quichi' niquiben. Yec'o ri jun wi niquibij. Y yec'o nic'aj ri jun wi chic ri niquibila'. Pero sibilaj c'a ye q'uiy ri ma quetaman ta achique ruma tek quibanon ri molojri'il ri'. Can sachnek c'a quic'u'x ri winek ri quimolon qui'.
33 Y chiquicojol c'a ri winek ri quimolon qui' chiri', yec'o c'a winek israelitas ri can chiri' pa tinamit yec'o wi, y riye' riche (rixin) chi niquito' qui' chi majun nipe chiquij, rumari' xquiya' runa'oj jun achi ri can quiwinak wi, ri Alejandro rubi' y xquinim c'a apo riche (rixin) chi tich'o chiquiwech ri winek riche (rixin) chi niquito' qui'. Y tek ri Alejandro c'o chic chiquiwech ri winek, xuben c'a retal riq'ui ri ruk'a' chi quetane' ka.
34 Pero ri winek ri' xa itzel niquina' chique ri israelitas. Rumari', tek xquitz'et ri Alejandro y xquinabej chi xa jun israelita, xa juba' ma ca'i' horas ri junan xquirek quichi' y xquibij: ¡Nim ri Diana ri ka-dios riyoj aj Efeso! xecha'.
35 Y tek ri aj tz'ib riche (rixin) ri tinamit ri' xcowin xerutanaba' ka ri winek, xubij c'a chique: Achi'a' riche (rixin) re tinamit Efeso, ¿la can c'o ta cami jun winek ri man ta etamayon chi ri aj wawe' pan Efeso can ye chajinel wi riche (rixin) ri rachoch ri Diana y queri' chuka' riche (rixin) ri ruwachbel ri nimalaj dios Diana ri kajnek pe chila' riq'ui ri dios Júpiter?
36 Y majun c'a xtibin chi man ta queri'. Rumari' ma tich'ujirisaj ta ka ri iwánima, tich'obo' na jabel, y ma tiben ta ri xa ma ruc'amon ta.
37 Ruma re achi'a' re ye ic'amom pe, majun itzel quibanon o quibin ta chrij ri Diana.
38 Y wi ri Demetrio y ri ye rachibil c'o ch'a'oj nicajo' niquiyec chrij jun winek, can yec'o c'a aj k'atbel tzij, pa tak k'atbel tzij, ri acuchi (achique) ruc'amon chi niquichojmirisaj wi qui'.
39 Y wi xa jun chic ruchojmirisaxic ri niwajo' riyix, tikacha' c'a ca jun k'ij tek xtikamol ki' konojel y nikachojmirisaj, achi'el ri nubij ri kaley.
40 Ruma xa choj queri' kamolon pe ki'. Y wi ta nic'utux chake chi achique ruma tek kamolon ki' y achique ruma tek ye yacatajnek pe ri winek, majun achique ta xtikabij riche (rixin) chi nikato' ki'. Y riq'ui juba' ri aj k'atbel tzij niquich'ob chi nikaben re molojri'il re' riche (rixin) chi yojyacatej chiquij. Y ri' yojruya' pa ruc'ayewal chuwech ri k'atbel tzij.

Hechos 19:30-40 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

30 Y re Pablo can-ta xrajo' xapon chupan re lugar re', y xoc-ta-apo chin nich'o chiquivach re vinak, pero re hermanos man xquiya-ta k'ij cha.
31 Chuka' jec'o principal tak achi'a' chin re lugar Asia re jec'o chire' pan Efeso, re xquitak rubixic cha re Pablo che man tapon re anche' quimalon-va-qui' re vinak. Xquiban quire' re achi'a' re', roma can quichibil-qui' riq'uin re Pablo.
32 Jac'a re anche' quimalon-va-qui', re vinak jun pa quichi' niquiban. Jec'o re jun-va niquibij, y re nic'aj jun-va chic re niquibila'. Y je q'uiy chique re vinak can man quitaman-ta anchique roma tak quimalon-apo-qui' quiq'uin. Can satzanak quic'o'x re vinak re quimalon-qui'.
33 Y chiquicojol re vinak re quimalon-qui' chire', jec'o vinak israelitas re can chire' pa tenemit jec'o-va, y reje' chin che niquito-qui' y man jun cosa nipa chiquij, mare' xquiya' runa'oj jun ache re can quivinak-va rubini'an Alejandro y xquiban cha che tich'o-pa chiquivach re vinak. Y tak re Alejandro c'o chic chiquivach re vinak, xuban señas che que'tane-ka.
34 Pero re vinak re' xa itzel niquina' chique re israelitas. Mare' tak xquitz'at re Alejandro y xquinabej che israelita, c'o la'k ca'e' hora re xquibij: ¡Nem re Diana re ka-dios yoj re yoj aj-Efeso! Conojel jun c'a pa quichi' niquiban.
35 Y tak re aj-tz'ib chin re tenemit re' xtiquir xe'rutanaba-ka re vinak, xubij chique: Yex re yix richin re tenemit Efeso, man jun vinak re man-ta rutaman che yex re yixc'o vova' pan Efeso can yix aj-chajey-va re rachoch re namalaj dios Diana y quire' chuka' chin re ru-imagen reja' re kejnak-pa chila' riq'uin re dios Júpiter.
36 Y man jun xtibano che man-ta quire'. Xa tich'uch'o' re ivánma, man tiban re man ruc'amon-ta.
37 Roma re achi'a' re je'ic'amom-pa, man jun cosa itzel quibanon o quibin-ta chij re ka-dios Diana.
38 Y vo xa re Demetrio y re ye'samaj riq'uin c'o jun cosa niquijo' niquich'ojij, mare' jec'o achi'a' re ye'bano juzgar, c'o cabildo re anche' ruc'amon che niban-va quibiyal.
39 Y vo xa jun chic cosa re nijo' yex che niban rubiyal, takacha' can jun k'ij tak xtakamol-ki' konojel y nakaban rubiyal ancha'l re nubij re ka-ley.
40 Roma xaxe tal choj quire' kamalom-pa-ki'. Y xe-ta nic'utux chaka che anchique roma tak kamalon-ki' y anchique roma tak je'yacatajnak-pa re vinak, can man jun cosa yojtiquir xtakabij. Y q'uiba' re autoridades niquinojij che yoj nakamol-ki' chin yojyacataj chiquij. Y re' c'ayef nuban chaka yoj.