Text copied!
Bibles in Tetelcingo Nahuatl

Mörcos 6:9-53 in Tetelcingo Nahuatl

Help us?

Mörcos 6:9-53 in El Nuevo Testamento en nahuatl de Tetelcingo

9 tlöcamo ma sa mocacticö, hua majcamo quebicacö unte tlaquieme.
10 Entunses quemelfiloöya: ―Cöne beletes nencalaquesque ipa sente chöntle, ompa xomocöhuacö hasta senamo nenquisasque de inu locör.
11 Pues tlö giente de sente puieblo amo nemiechselisque nimpor amo nemiechcaquesque, xequisacö de ompa hua xectzetzelucö noche tlöle de nemocxehua. Yaja inu xecchihuacö para quematesque que amo cuale tli quechihua yejua.
12 Entunses cuöc oquisque, tlanunutzaya que ma moyulcuepacö tlöca.
13 Quenquextiöya meyactie demunios. Quemajalöbeliöya asiete impa meyactie cocoxcötzetzi hua quenpajtiöya.
14 Oquemat rey Herodes de ini sösantle. Pos giente tlapoaya de Jesús ca nobeyo. Pos seque quejtoöya: ―Pos ini tlöcatl icaca Xohuö Bautista que ye oyule de intzölö mimejque. Por inu quechihua bieye tlachihualestle yaja.
15 Pero ocseque quejtoöya: ―Elías icaca. Ocseque quejtoöya: ―Yaja sente tlayulepante, noso icaca quiename sente de inu tlayulepantejque de ca ye niepa.
16 Cuöc oquecac rey Herodes inu, oquejto: ―Ini nönca yaja Xohuö öque naja nejquechtejtec. Ye oyule de intzölö mimejque.
17 Pues sie yaja rey Herodes otlatitla para ma casecö Xohuö hua ma quetzajtzacuacö ca cariena ipa cörsel. Pos ejqueu oquechi Herodes porque yaja mismo Herodes oquesohuacuejcuele icni Felipe.
18 Hua Xohuö quelfiöya rey Herodes: ―Amo cuale tecpextas isohua mocni.
19 Pero inu sohuatl Herodías quetlajyelejtac Xohuö hua quenequeya quemectis. Cache abele quechihuaya,
20 porque rey Herodes quemabeliöya Xohuö. Quemajtaya que Xohuö oyeya sente tlöcatl yulmelactec hua yectec, hua por inu Herodes oquepex cueröro majcamo yetla pasörebe ca yaja. Hua cuöc quecaqueya tli yaja quejtoöya, amo oquemat tli quechihuas. Pero de todos modos quecaqueya ca meyac gönas.
21 Aseco sente cuale tunale. Ca sente yelfetl de icumpleaños, Herodes quentlötlacualtiöya itlötlajtoönejua ca tiehua coronielte hua tli cache bejfeye momajtaya ipa estado de Galilea.
22 Pos ompa pa yelfetl ocalac ichpuch Herodías hua omojtute. Quecualejtac rey Herodes ca tiehua tli tlatlalfilte. Entunses rey oquelfe sisehuantu: ―Xeniechtlajtlanele tli taja tecneques, hua naja temetzmacas.
23 Pos rey oquejto hua quejuröro lalebes: ―Paltzinco, noche tli taja teniechtlajtlanelis, temetzmacas hasta tlajcopa noche tli necpea necö cöne netlamandöroa.
24 Oquistie sisehuantu. Quelfito inöntzi: ―¿Tli netlajtlanes? Hua yaja oquelfe: ―Itzonteco Xohuö Bautista.
25 Yecuöquenu yaja sa nima ocalac itlac rey hua quetlajtlane. Oquejto: ―Naja necneque teniechmomaquelis ahorita ipa sente plöto itzonteco Xohuö Bautista.
26 Pos rey motequepacho lalebes. Pero por oquejto paltzinco, hua por quecajque yejua tli tlacuöya ca yaja, amo oquenec quejtus que amo.
27 Pos nima oquetitla sente guardia, hua oquenahuate ma quehualeca itzonteco Xohuö.
28 Pos guardia quequechtejtequeto ompa cöne tzactaya Xohuö. Quehualecac itzonteco ipa plöto, hua quemacac sisehuantu, hua sisehuantu quemacac inöntzi.
29 Entunses cuöc quematque imachtejcöhua, ohuölajque cajcoqueco icuierpo. Quetlölejque ijtec mejcöustutl.
30 Entunses tietlateotitlanhua de Jesús mosentlölejque tieca. Tiepubelejque noche tli oquechijque, hua tli otlamachtejque.
31 Yejuatzi quemelfejque: ―Ma teyöcö nencua ipa locör cöne nionöque chönte, ma xomosiebicö tepetzi. Pos meyactie giente oyöya hua huölöya, hasta nimpor amo quepejpealoöya locör para tlajtlacualus.
32 Obejbiloac tieinsiel ipa börco. Ajaxihuato hasta ipa locör cöne nionöque chönte.
33 Pero meyactie tieinmejtaque bejbiloac hua ocajasojcömatque cöne bejbiloasquiöya. Entunses meyactie sa icxepa onyajque de ipa nochemeju puieblos hasta para ca ompa. Aseto cachto que yejuantzetzi.
34 Oquixoac Jesús de ijtec börco, hua quenmejtaque inu meyac giente. Tieyulcocojque porque oyejyeya quiename calnielojte cuöc amo quepea calnielojpexque. Entunses opiehualuc quenmachtiloöya meyac sösantle.
35 Cuöc ye miero tlajtlayohuas, tiemachtejcöhua mopachojque tietlac. Oquejtojque: ―Amo öque chönte ca necö, hua ye yohuac tecate.
36 Xequenmotitlane giente ma yöcö ipan caltiencalme hua ca pan puieblos para ma mocojcubicö tli quecuösque.
37 Yecuöquenu onöhuatihuac yejuatzi. Oquemelfejque: ―Xequentlamacacö nemejua. Tieyelfejque: ―¿Teyösque tejcoatibe pöntzi ca ume sientos denarios tomi, hua sa ca inu tequentlamacasque? Pos abele.
38 Yejuatzi quemelfejque: ―¿Quiejquech pöntzi nenquepea? Xeyöcö xequejtate. Entunses cuöc quematque quejtojque: ―Möcuile pöntzi hua unte mimechte.
39 Quentitlanque quemelfisque giente ma motlamachtlölicö ca grupos tlölpa ipan sacatl xoxoctec.
40 Omotlölejque ca grupos de sese sientos hua de tlötlajco sientos.
41 Entunses yejuatzi ocönque inu möcuile pöntzi hua inu unte mimechte. Ajcopatlachealuc ca elfecac, queteochijque inu pöntzi, hua quecocototzque. Entunses quenmacaque tiemachtejcöhua para ma quentlamacacö giente. Nuyejque quenxiexelfejque inu unte mimechte.
42 Pos otlacuajque innochtie hasta cöne ijixbeque.
43 Cajcojque majtlactle huan ume chequejme tietieme de pöntzi cojcotoctec hua mimechte.
44 Yejua tli quecuajque inu pöntzi oyejyeya quieme möcuile mil tlöca.
45 Nima quenchihualtejque tiemachtejcöhua ma tlejcucö ipa börco hua ma yöcö cachto que yejuatzi para ca puieblo de Betsaida ca nepa löro, mientras yejuatzi quentitlanque giente ma yöcö.
46 Cuöc ye oquendespedirojque, obiloac ipa tepietl netlötlajtiluto.
47 Cuöc ye otlayohuac, inu börco ye oyöya inepantla ötiescatl. Yejuatzi necöhualuc tiesiel ipa tlöle.
48 Quemejtaque quiene ca tiemachtejcöhua moöpröroöya para ma möbelöna börco ijtec ötzintle porque bel yejyecaya cuntra yejua. Ca ise quieme entre yeye hua checuasie ura, hualiloac intlac. Hualnejnemoatöya ipa ötiescatl, hua quenequihuaya quenpanultisque.
49 Pero cuöc tieijtaque yejua quiene nejnemoaya icpac ötiescatl, quejtojque que beles yaja sente mejque, hua majcötzajtzeque.
50 Pos innochtie tieijtaque hua majcömejque. Pero nima quennutzque hua quemelfejque: ―Xomoyulölicö. Naja necaca; amo xomomajticö.
51 Entunses otlejcoac inca yejua ipa börco. Ye omoquetz yejyecatl. Pos yejua bel lalebes quetietzöbejque.
52 Melöhuac ayemo casojcömateya tli quejtusneque lo que tli Jesús oquechijque ca inu pöntzi, porque oc yultepitzteque oyejyeya.
53 Cuöc ye opanoac ca nepa löro, huajhualiloac ipa locör de Genesaret. Ajaxihuaco itienco ötiescatl itech tlöle.
Mörcos 6 in El Nuevo Testamento en nahuatl de Tetelcingo