13 Pedro que nyoɨ cote ra. Juan abe. Jesús cheẽ nduɨ sɨ tuchɨ que mbae eɨ̃ ja cote ra. Huee que oveja mbuchi cote ra.
14 Mbae quiche ja mose que Jesús ngoi uchɨmbaaquiatu rese quiaru sacuã cote ra.
15 Jesús que ñee ee ra. —Co oveja que ause tuchɨ quia jendese semano nonde ra. Co mose pascua mose.
16 Pascua mo nda au eã mbeɨ jendese cote. Dios mbia rerecua tuchɨ mose chee, ɨ que Jesús ee ra.
17 Jesús que vino mbeisa isi cote ra. Gracias ɨ que Dios je ra. Ñee ngue uchɨmbaaquiatu je cote ra. —Co jẽisi. Jembei jaaja jẽ.
18 Vino mo nda ambei eã mbeɨ cote. Dios mbia rerecua tuchɨ mose chee, ɨ que Jesús ra.
19 Jesús que mbichae isi cote ra. Gracias ɨ que Dios je ra. Siquio que mbuchao chao ee cote ra. Ñee ngue ee cote ra. —Ã ndei serete rã ã. Serete ra mano jẽje cote. Jendua serete riquio ji rese ã mbichae u mose, ɨ que Jesús ñee ee ra.
20 Eɨ̃ sɨ que Jesús vino mbeisa isi no nda. Quiaru jare. —Ã ndei seruqui rã ã. Mbia ɨcuã mbutiã sacuã tuchɨ chõ seruqui re. Dios cheẽ yasu ruɨ sɨ chõ seruqui riqui nguiã mbia ɨcuã mbutiã co.
21 Ae ra semee mbia ɨcuã je nae, aque abe riqui quiaru serese a.
22 Co acua raque quia mano nonde co. Dios cheẽ nduɨ sɨ co. Ae semee nguia mbia ɨcuã je a nae, aque ra mbae rasi saã tuchɨ. Aba mbia eã tuchɨ rae, ɨ que Jesús ee ra.
23 Echɨmbaaquiatu que mae jaaja nyɨese ra. —Aba tuchɨ ra emee mbia ɨcuã je reae, ɨ ja jate que nyue ra.
24 Aquere que Jesús chɨmbaaquiatu ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨ nyue ra. —Se quia ererecua tuchɨ ndesɨ re, ɨ jaaja que nyue ra.
25 Jesús que ñee ee ra. —Mbia ataque rerecua riqui ucuasu raã naa tuchɨ ngũimba je ũquɨ̃.
26 Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ jẽ. “Ererecuarã se”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Ae eaquiatu jiri jemo nae, sã ũquɨ̃ ndiqui uñetẽ naa naa ño. Sã ũquɨ̃ ndiqui tochei chõ nguia. Ae ererecua jemo nae, sã ũquɨ̃ ndiqui ererecua rimba rã tuchɨ chõ.
27 Ererecua ngoi chõ nguiã. Erimba mbae mee mee ño nguiã ee. Eɨ̃ eã ño se re. Se quia mbae amee mee nguiã jẽje co.
28 Jẽ nguiatu ngue jẽɨngo beɨte nguiã serese. Se mbae ɨcuã irara tuchɨ mose.
29 Nyebe ra jaemɨɨ tuchɨ mbia rerecuarã. Sã seru semɨɨ tuchɨ mbia rerecuarã no.
30 Jẽɨngo tuchɨ ra serese, se ererecua tuchɨ mose. Jẽquiaru ra serese. Mbae mo abe ra jembei serese no. Israel ndiirĩ nderecua ja ra jẽ. Judíos rerecua ja ra jẽ, ɨ que Jesús ee ra.
31 Jesús que ñee Pedro je cote ra. —Simón, Satanás que ñee jenɨɨ nda. “Ndechɨmbaaquiatu emee na seje. Tã tae rã ee. Ma siqui beɨte Dios rese”, ɨ rei ngue Satanás jenɨɨ nde.
32 Acheẽ tuchɨte que Dios je nderɨɨ̃ nda. Nde Dios ɨcua tuchɨ sacuã. Nde ubabe mose serese, nderesenda abe je echeẽ emingo sacuã serese, ɨ que Jesús Pedro je ra.
33 Pedro que ñee ee ra. —Sererecua chõ nde re. Aɨco beɨ ra se quia nderese. Mbia nda sematã ndei nguiã. Mbia nda seɨquia rei nguiã nderese, ɨ que Pedro ra.
34 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje, Pedro. Nguira cheẽ nonde ra erecheẽ ñooño tres veces serɨɨ̃ namo, Pedro. “Jesús aɨcuayãte resẽ”, ere chooño ño nda serɨɨ̃, ɨ que Jesús Pedro je ra.
35 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Jaemondo que mbia mbaaquiatu quiatu sacuã nyii, jẽochɨ que jaemondo. Mbae isiquia mo ngue jendao eã tuchɨ icua. Mbae rirurã mo abe que jendao eãte. Jẽiyao eã abe no. ¿Aque mose mbae eãte jẽje re? ɨ que Jesús ee ra. —Tei. Urembae tubɨrɨãte que ra, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee Jesús je ra.
36 Jesús que ñee ee ra. —Ae jemo embae rirurã mo nae, jendao cote ae. Ae mbae isiquia mo nae, jendao cote ae. Ae echuuru eãte tiquise mo nae, sã emo isi huɨɨrao rɨbɨshorõ ae.
37 Sã embesa ji riqui ñee serɨɨ̃ no. “Mbia ɨcuã ndese ra Dios riirĩ mingo chee”, ɨ. Ũquɨ̃ nda ɨque cote. Embesa ji cheẽ nda ɨque ja tuchɨ serɨɨ̃ cote, ɨ que Jesús ñee nda.
38 —Co tiquise nyeremo ñɨ co resẽ, ɨ que echɨmbaaquiatu echeẽ mose ra. —Coche ñene, ɨ que Jesús ee ra.
39 Jesús que oso usẽ taicuee cote ra. Oso que Monte de los Olivos cote ra. Eɨ̃ mbeɨ que ae quia oso oso huee ra. Echɨmbaaquiatu que nyoɨ erese ra.
40 Ngasẽ mose que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —Jeñee tuchɨ Dios je. Satanás tã ɨ eã sacuã jẽje, ɨ que Jesús ñee ee ra.
41 Jesús que oso pe quiti jiri esɨ ra. Ngoi que ngũíã ndese ñee Dios je ra.