22 Xui-ri we ca cʼun jun chic mas nim ni u choʼab, ca tiqui na ʼuri che i rajaw ja. ʼIs cu maj na che wach i rucʼam, chajbal re i rachoch; cu maj na che wach i cul u cʼux che, tobal rib. Teʼuri cresaj niʼpa ubitak-re, y cu ʼan na che pacha craj ire. (Are i tijojbal tzij ile xu bij i Jesus chique, cʼutbal-re chique chi nim ni u choʼab ire chuwach itzel.) Teʼuri xu bij chique:
23 —Pachin n-cu ya tu wach wuʼ, ire aj chʼoʼoj ʼuri chwij. Xak pachin jun n-quin u to ta chi qui molic in chij, xa que u quichersaj bi ʼuri qui wach chwe —xu bij chique.
24 I Jesus xak xu bij i tzij-i chique: —Jun itzel tew, we xel che jun winak, xa ca bin pa chakij jyub chu tzucuxic pa cuxlan wi, y n-cu rik taj. Teʼuri cu bij pu jolom: “Quin tzalij chic che i wachoch pa i xin pe wi,” cu bij, y ca tzalij chic ʼuri.
25 Are cupon tan chic ruʼ achi, cu rik i pu cʼux i achi-le pacha jun ja lic josʼim, lic yijbam na che jun rajaw cʼacʼ.
26 Teʼuri i itzel tew que u tzucuj bi i rachiʼil; que u rik je wukub, mas je mal chuwach ire. Que u cʼam bi ruʼ, y conojel que oc che achi. Chila que jeki wi. Teʼuri i achi-le, lic mas mal queʼel chuwach li ujer. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
27 Are xutzin u bixquil ile chique, ʼo jun ixok ʼo chiquixol i uqʼuial winak, co xu bij: —¡ʼUtz re ixok chi xat alax ruʼ! ¡ʼUtz re ixok chi xat u tzʼumansaj! —xu bij.
28 I Jesus xu laʼ u wach che: —Mas ʼutz que ique chi quiqui ta u tzij i Dios y quiqui cojo —xu bij.
29 I winak lic ca tijin qui moltajic chirij i Jesus. Ire xu jek u bixquil chique: —I winak je re woʼor lic je mal na: xa quiqui tzʼonoj jun milágro chiquiwach, cʼutbal re u choʼab i Dios, péro n-ta jun milágro ca ʼan na chiquiwach, xui ile pacha ʼantal che i ma Jonas, chi ajbil u tzij i Dios ujer; are i milágro-le quiquil na.
30 Wach xa ʼani che i ma Jonas ujer are ʼilbal re i Dios chique i winak aj Nínive. Xak queje ile, wach quin ʼan ni yin, chi in Achi aj Chicaj, are i cʼutbal na re chique i winak re woʼor chi Dios ʼo wuʼ.
31 Cu rik ni ʼij, i winak je re woʼor, ca ʼat ni tzij piquiwi, wach i qui ʼanom. Are ʼuri, i ixok chi ʼatol tzij re i pa Sur ujer, ire cu coj ni qui mac rumal wach que tijin chu ʼonquil woʼor. Ire, ujer lic naj xpe wi chu tayic u nojbal i mam Salomon, chi mas ʼo u noʼoj. Péro i winak re woʼor n-cacaj ta quiqui ta i Jun cʼun-nak chi, chiquixol; nim ni u noʼoj chuwach i mam Salomon.
32 Are ca pe i ʼij chi ca ʼat ni tzij piquiwi i winak je re woʼor, i ujer aj Nínive winak quiqui coj ni qui mac i je re woʼor. Man i aj Nínive xqui jalwachij qui cʼaslemal are xqui ta u tzij i Dios rumal i ma Jonas; xui-ri, i winak re woʼor n-quiqui coj ta i Jun cʼun-nak cuʼ, chi nim ni u ʼij chuwach i ma Jonas. Rumal-i, cocsax ni qui mac —xu bij chique i uqʼuial winak.
33 —Jun, we cu tzij jun cantil, n-cruwaj taj, xak n-cu min ta chuxeʼ jun cajon. Are i cu ʼano, cu ya ʼan chicaj, man niʼpa i que oc bic que tzun na.
34 I baʼwach pacha jun cantil chiwe; rumal i baʼwach coc i sak che i chʼacul. We lic ʼutz i baʼwach, lic coc i sak ʼuri pi cʼux. Xui-ri, we i baʼwach n-coʼon ti u chac, ix ʼo ʼuri pa ʼekumal.
35 Chi ʼana cwent che i sak ʼo iwuʼ, mokxa toʼ coʼon ʼekumal.
36 We lic ocnak i sak iwuʼ, ronojel i cʼux, ronojel i nojbal, we n-ta pichʼ ʼekumal chiwe, ronojel ʼuri ʼis sak chiwe, pacha coʼon jun cantil lic chom u tzunbal —xu bij chique.
37 I Jesus, are xu qʼuis u bixquil chique, are ʼuri ʼo jun aj Fariséo xu siqʼuij ruʼ chi rachoch man cu tij u wa ruʼ. I Jesus xa ʼec, xoc pa ja, y xcubi chi mexa.
38 I aj Fariséo xu bisoj wach xu ʼan i Jesus, man n-xu chʼaj ti u kul u ʼab cʼa pu chʼuc are xoc chi waʼim, pacha quiqui ʼan ique.
39 Are ʼuri i Kajwal xu bij che: —Yix chi ix aj Fariséo winak, lic qui chʼaj i rij i tuʼbal ya, i rij i lak; xak lic qui ʼan pen u chʼajic i ʼab. Xui-ri i pi cʼux, lic tzʼil, niʼpa i ʼo i wuʼ ʼis iwelʼam, lic ix mal.
40 ¡Yix n-ta i noʼoj! ¿N-iwetaʼam ta ba-ri chi n-xui ta i chʼacul u yijbam i Dios? ¡Xak u yijbam i pi cʼux!
41 Che i to i nibaʼib ruʼ u bitak iwe, chi ʼana i ʼutz ruʼ i cʼux; teʼuri xak i pi cʼux, chʼam na queʼelok; n-xui ta i ʼab, chʼam.
42 ¡Toʼ i wach yix, ix aj Fariséo! Niʼpa i ʼo iwuʼ chi n-ta kas u chac, ile ʼut qui ʼan pen i relsaxic jun tant che i lajuj, qui ya na che i Dios. Queje qui ʼan ile ruʼ i arawen, ruʼ i aruta, xak ruʼ i ral tak ʼes chi cu ya ni u jelal i comída. Xui-ri, n-qui ʼan ta pen u ʼanic i sucʼulic chuwach i Dios, xak mi ne i cʼaxnabal i cʼux che. Are ile ʼo u chac qui ʼan na, xak ʼo u chac chi qui jach i nabe tant che i Dios che i qui chʼaco.
43 ¡Toʼ i wach yix, ix aj Fariséo! Cʼax qui na i cubibal ʼo u ʼij pa tak i molbalʼib. Cʼax qui na i tioxixic cumal i winak pa qʼuebal, cojbal re i ʼij.
44 ¡Toʼ i wach yix, ix tijonel re i ʼatbal tzij, xak yix chi ix aj Fariséo! ¡Xa queb i palaj! Ix pacha jul re camnak, n-ca ʼalijin taj we ʼo camnak chupam. Toʼ que bin i winak puwi, y n-quetaʼam taj chi que quitzix na rumal. (Queje xu bij i Jesus ile chique.)
45 ʼO jun tijonel re i ujer ʼatbal tzij xak xu ta wach xu bij i Jesus. Xu bij ʼuri che: —Tijonel, yet are xa bij i tzij-le, xak xoj a chʼachʼa ni yoj. Cʼax caka ta yoj ile —coʼono.
46 I Jesus xu laʼ u wach che: —Xak yix, ¡toʼ ni wach, ix aj tijonel! Yix, qʼui ni ʼatbal tzij qui ya chiquikul i winak, chi quiqui ʼan na; pacha jun ekan lic nim, chi mi jun ca chʼijawic, y yix mi xa ta jubiʼ que i to ruʼ.
47 ¡Toʼ i wach yix! Yix qui yijba i chom laj qui pantion i ujer ajbil u tzij i Dios, xui-ri, lic are iwatit i mam yix xe qui camsaj.
48 Queje ile qui ʼalijinsaj chi yix iwetaʼam wach qui ʼanom, xak i yom ni wach cuʼ. Ique xe qui camsaj; y yix qui yijba qui pantion.
49 I Dios, mas ʼo u noʼoj; retaʼam li ujer wach i qui ʼan ni yix woʼor. Rumal-i xu bij: “Que in tak bi i je ajbil in tzij cuʼ, xak i je wapostelab. Xui-ri, ʼo jujun chique que camsax na; xak je ʼo jujun ca ʼan ni cʼax chique,” xu bij.