Text copied!
Bibles in Sirionó

Lucas 11:12-44 in Sirionó

Help us?

Lucas 11:12-44 in Mbia Cheẽ

12 Jendiirĩ “nguira chɨa embu seje” ɨ mose, ¿quiraẽ nda eru mondo ee re?
13 Mbia ɨcuã nyee mbae turã mondo mondo quia nguiirĩ je ã. Jendu Ibatenda quia ra mbae turã tuchɨ mee jẽje. Jendu ra Espíritu Turã mee jẽje, jeñee mose ee, ɨ que Jesús ee ra.
14 Emo mose que Jesús aba checuayã ɨcuã mbusẽ emo ñɨa sɨ ra. Aque aba checuayã nguia echeẽ mbaaquiatuãte nguiã. Jesús embusẽ mose que ñee cote ra. Ñee mose que mbia nyuruɨra tuchɨ mae erese ra.
15 Emo emo ngue ñee nda. —Aba checuayã ɨcuã nderecua tuchɨ chõ Satanás nde. Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã ɨcuã mbusẽ mbusẽ mbia sɨ co, ɨ rei que emo emo nda.
16 —Ma Jesús aquiatute, ɨ que mbia ñee nyue ra. —Jesús, mbia mae sayã mo esaã na ure je, ɨ que mbia ñee Jesús je ra.
17 Jesús que ũquɨ̃ ndua ndua ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —Gobierno ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua rae. Tuchuamo jenda ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua ra eno.
18 Satanás ɨcuã ɨcuã mose nyue, Satanás quirãcuã nda ua no. Jeñee ñooño ño nguiã seje ã. “Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã mbusẽ mbusẽ mbia sɨ”, jenye chõchɨ̃ nguiã seje ã.
19 ¿Aba jeñɨmbaaquiatu mbirãcuã jẽ nde? Aba checuayã ɨcuã mbusẽ nonde re. ¿Satanás jeñɨmbaaquiatu mbirãcuã serese re?
20 Dios quirãcuã je quiatu aɨco aba checuayã mbusẽ mbusẽ mbia sɨ ã. “Dios quirãcuã ndese chõ ureɨco nguiã mae”, jenye eã ñochɨ̃ nguiã ã.
21 Satanás quirãcuã tuchɨte raque. Umbae raarõ tuchɨte raque. “Sembae chɨ turãte a”, ɨ raque.
22 Dios quiarei equirãcuã tuchɨ Satanás sɨ. Dios Satanás mbae sirõ ja arõte quia esɨ co. Dios Satanás mbae mbutiã ja arõte quia co.
23 Ae siqui ãte quia serese nae, ũquɨ̃ ɨcuã ño eriqui nguiã seje. Ae mbae a ɨshao shao raanguia eãte quia seje nae, ũquɨ̃ ɨcuã ño eriqui nguiã seje.
24 Aba checuayã ɨcuã usẽ mose emo ñɨa sɨ, ngata beɨ chõ nguiã. “¿Mangue ra sequenea aucua que re?” ɨ chõ nguiã. Uquenea ucua sacuã ngue etea eãte ra. “Tasobe rei nyebi. Ae sɨ achu usẽ, aque chɨã ye sɨ taso”, ɨ que aba checuayã nda.
25 Aba checuayã nyebi sɨ mose u, mbia chɨã ndecoteã eãte que ee ra. Tuchua tii ji raãte que ee ra.
26 Aba checuayã ɨcuã ngue nguesenda siete queru cote ra. Ique ja que echoɨ aque chɨangui re cote ra. Ae chɨangui re aba checuayã ɨcuã siete riqui nae, aque ɨcuã ɨ ɨ tuchɨ que cote ra. Ñiinda sɨ. Aba checuayã mɨɨ ngue siqui eye nyii ra. Etubɨrɨãte cote, ɨ que Jesús ee ra.
27 Jesús cheẽ mose que cuña mo tasẽ tuchɨ ñee mombo ra. —Mbae roonde tuchɨñɨ ndesi je nye. Ae nembuquiambu quia, ɨ que cuña mo ñee mombo Jesús je ra.
28 Jesús que ñee ee ra. —Dios cheẽ andusa je quiatu mbae roonde riqui nguiã. Dios cheẽ mumbasa reã je quiatu mbae roonde riqui nguiã, ɨ que Jesús ra.
29 Mbia que ngaẽ tuchɨ Jesús rɨɨchã nda. Jesús que ñee mbia je ra. —Co mosenda mbia ɨcuãte riqui ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, ɨ beɨte equia seje ã. Mbia mae sayã mɨɨ ño nda asaã ee. Jonás na sɨ.
30 Sã Jonás ndiqui raque sɨra rie ye tres días nae, sã mbia Nínive jenda echeẽ andu cote nae. Jonás na sɨ ra asaã mbia je. Mbia co mosenda je mae sayã tasaã.
31 La reina de Seba quia eturã jiri mbia co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ la reina de Seba sɨ. Sã la reina de Seba tu ɨsho tuchɨ sɨ Salomón ñee andu no. Se quia acheẽ ndaque quia jẽje. Searacua tuchɨ raque se quiatu Salomón sɨ. Secheẽ jemumbate chõchɨ̃ NGUIA Ã: Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea rea mose.
32 Nínive jenda quia eturã jiri co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ Nínive jenda sɨ. Sã Nínive jenda huɨɨcuã ndecha Jonás ñee mose ee no. Aɨco raque ñee jẽje, co mosenda je. Jẽ secheẽ jemumbate chõchɨ̃ nguia ã. Se quia raque ererecua tuchɨ Jonás sɨ. Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea rea mose.
33 Nande lámpara mendi mose, nandemɨɨ aroneate mbaequi re. Nandemɨɨ aroneate mbae mo ye. Nandemingo quia ibate erenda rese. Mbia resae ja sacuã.
34 Nanderesa quiarei mbae resae nanderete je. Nanderesa turã mose, nanderete abe ra oso turã. Naneeresa ɨcuã mose, nanderete abe ra oso ɨcuã ɨcuã no.
35 Tata rendi rã jẽɨngo beɨ.
36 Tata rendi rã jẽɨngo beɨ mose, jemae turã nda mbae ja rese cote. Sã tata rendi riqui nanderesae no, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu ra.
37 Jesús ñee jare que fariseo mo ñee ee cote ra. —Nyao rã sechuchúaa. Terequiaru serese, ɨ que ñee Jesús je ra. Jesús que oso erese ra. Ngoi que quiaru cote ra.
38 Fariseo que ñee uchɨangui re ra. —Jesús choɨ quiiriã ño quiaruchɨ̃, ɨ que uchɨangui re ra.
39 Jesús que ñee asi ee cote ra. —Jẽo achõ ño jẽɨreɨ ɨreɨchɨ̃ nguiã. Jeñɨangui renda quia eɨcuãte re. Jeñɨangui renda quia jẽɨreɨ ãte nguiã. Abeɨ chɨãte chõ jẽɨngochɨ̃ jeñɨangui re.
40 Nandeo achõ eã ño ngue Dios saã nguiã. Nandechɨangui renda abe chõ ngue Dios saã ndesẽ.
41 Abeɨ chɨãte chõ jẽɨngochɨ̃ jeñɨangui re ã. Jeñɨangui renda turã mose, eɨ̃ nda jẽturã ja rei.
42 Aba mbia eã tuchɨchɨ̃ jẽ, Fariseos. Mbae a jemondo mondo tuchɨ raque Dios je. Jenyesecua eãte quia erese jeñɨangui re re. Jẽɨngo turã eãte quia mbia rese no nde. Ũquɨ̃ jẽsaã jiri ae. Mbae a abe jemondo Dios je.
43 Aba mbia eã tuchɨchɨ̃ jẽ, Fariseos. “¡Serendarã turã nguiatu se jẽ!” jenyete chɨ̃ nguiã mbia ñumunua mose. “Sã mbia sererecua ɨ nande je”, jenyete chɨ̃ nguiã no.
44 Aba mbia eã tuchɨchɨ̃ jẽ, Fariseos. Embesasa abe no. Jenguasu jẽsaã saã techɨ̃ nguiã mbia je. Mbia raaque tãsa rã ño jeñɨangui renda re. Jeñɨangui renda soõ ño nguiã. Erondeite. Sã eraaque tãsa yenda soõ no. Mbia jirandu eã ndaque jeñɨangui renda soõ ndese, ɨ que Jesús ñee fariseos je ra. Embesasa je abe no.
Lucas 11 in Mbia Cheẽ