Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 9:18-41 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 9:18-41 in GT:cak:Kaqchikel

18 Can xe xbix quiri', jari' xetzak-e achel rusolotal quer pa tak runak'-ruvech ri Saulo, y xtiquer chic xtzu'un. Xcataj c'a e y x-an bautizar.
19 Y tok xva', xc'uje' chic pe ruchuk'a'. Ri Saulo xc'uje' jun tiempo quiq'uin ri quiniman ri Jesucristo chiri' pa tinamit Damasco.
20 Y ja yan nutzijoj ri pa tak sinagogas chi ri Jesucristo jari' ri Ruc'ajol ri Dios.
21 Y conojel ri ye'ac'axan richin, man niquil ta achique niquinojij y quire' niquibila': ¿Mana-ta ri achi re' ri juye' quivech nu'on ri ye'in chi erichin ri Jesús ri ec'o pa tinamit Jerusalem? Y, ¿man ta cami richin yeruxim-e ri ye'in chi erichin ri (bi'aj, binaj) ri', richin ye'eruya' pa quik'a' ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas, tok xuka vave' pa Damasco? yecha'.
22 Jac'a ri Saulo más xuc'ul uchuk'a', y jabel rucusasic nu'on ri tz'iban can richin nuk'alajrisaj chi ri Jesús jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. Y riq'uin ri nuk'alajrisaj, xa más nusuk' quino'oj ri israelitas ri ec'o chiri' pa Damasco.
23 C'o chic chi k'ij tic'uje' ri Saulo chiri' pa Damasco, tok ri israelitas quimolon-qui' xecanaj chiquivech achique niqui'en richin niquicamisaj.
24 Jac'a ri nojin chirij ri Saulo xyo'ox rutzijol che, y ri nicajo' yecamisan richin, chi chak'a' chi pak'ij quik'ele'en chuchi' tak ri puertas ri ye'el-ye'oc-vi ri vinak pa tinamit.
25 Jac'a ri quiniman chic ri Jesús, chak'a' xquelesaj-e ri Saulo chirij ri muro ri tz'apiyon rij ri tinamit. Chupan jun chaquech xquikasaj-vi-ka richin xquelesaj-e.
26 Tok ri Saulo (xapon, xebos) pa tinamit Jerusalem, xrojo' xc'uje' chiquicojol ri quiniman ri Jesús chiri', pero conojel niquixi'ij-qui' chuvech, roma man niquinimaj ta chi kitzij xunimaj yan ri Jesús.
27 Pero ri Bernabé xuc'uaj ri Saulo, xberuc'utu' chiquivech ri apóstoles, y xutzijoj chique chi ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri Saulo y xch'o riq'uin pa rubey ri tinamit Damasco, y chi ri Saulo man xuxi'ij ta ri' xutzijoj ri Ajaf Jesús chiri' pa Damasco.
28 C'ajari' xquic'ul ruvech ri Saulo; junan c'a ntel-ntoc quiq'uin ri pa tinamit Jerusalem.
29 Rija' man nuxi'ij ta ri' nitzijon pa rubi' ri Ajaf y hasta nuch'olila-ri' quiq'uin ri israelitas ri yech'o griego, jac'a rije' xa niquicanola' achique niqui'en richin nicajo' niquicamisaj.
30 Tok ri quiniman ri Jesucristo xquina'ej ri ninojix chirij ri Saulo, xquiq'uen-ka pa tinamit Cesarea, y xquitak-e pa jun chic tinamit rubinan Tarso.
31 Jac'a ri quiniman ri niquimol-qui' richin niquiya' ruk'ij ri Jesucristo pa jalajoj tak lugares quichin ri oxi' departamento quibinan Judea, Galilea y Samaria, man ni'an ta chic pokon chique. Riq'uin niquichajij ri quic'aslen chuvech ri Ajaf, can niq'uiy ri quic'aslen chirakan, y riq'uin niquic'ul cuchuk'a' riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, yeq'uiyer.
32 Ri Pedro jalajoj ni'e-vi chiquitz'etic conojel ri quiniman ri Jesucristo, y ja jun ri ec'o pa tinamit Lida xe'erutz'eta-ka.
33 Chiri' xril jun achi rubinan Eneas ri ja vakxaki' juna' kajnak chuvech ruvaro'el, roma caminak ruk'a-rakan.
34 Ri Pedro xu'ij che: Ri Jesucristo nu'on chave chi yac'achoj. Cacataj c'a, tanuc'u' la avaro'el, xcha' che. Y ri Eneas can jac'ari' xpa'e'.
35 Conojel ri ec'o pa Lida y pa Sarón xquitz'et chi ri Eneas xc'achoj, romari' xquijal quino'oj y xquinimaj ri Ajaf Jesús.
36 Chiri' pa tinamit Jope c'o jun ixok runiman ri Jesús rubinan Tabita, y pa ch'abel griego ni'ix Dorcas che. Ri ixok re' banoy jalajoj tak favores y can yeruto' ri man jun oc achique quichajin.
37 Jac'a chupan tak ri k'ij ri', ri Dorcas xyavej y (xcom, xquen). Tok atinisan chic, xjoto'ex-e pa ruca'n piso che ri jay.
38 Ri tinamit Jope man naj ta quicojol riq'uin ri tinamit Lida, romari' ri quiniman ri Jesucristo, tok xquic'axaj chi ri Pedro c'o chiri' pa Lida, xequitak-e ca'i' achi'a' riq'uin richin xquic'utuj quemelal che chi tipe cha'anin pa Jope.
39 Xu'on-pe rubanic ri Pedro richin xpe quiq'uin ri etakon-e, y tok xe'eka, xquiq'uen-e ri achique lugar c'o-vi ri ámna. Xquimol c'a apu qui' ri malcani' tak ixoki' chirij ri Pedro y niquic'utula-apu chuvech ri quitziak ri xerubanala' ri Dorcas chique tok c'a q'ues na.
40 Jac'a ri Pedro xerelesaj-pe conojel ri pa jay, c'ajari' xxuque' richin nu'on orar. Xtzu'un c'a apu riq'uin ri ámna, y xu'ij: Tabita, cacataj. Ri ixok jari' xtzu'un-pe, y tok xutz'et-pe ri Pedro, xtz'uye'.
41 Ri Pedro (xutz'om, xuchop) c'a chiruk'a' ri ixok richin xpa'e', y xeroyoj c'a ri malcani' tak ixoki' y ri echa'on roma ri Dios, y q'ues yan chic ri Dorcas xuc'ut chiquivech.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 9 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 9:18-41 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

18 Y can jac'ari' tok ri pa tak runak'-ruvech ri Saulo xetzak-el achi'el rij-quer, y xtzu'un chic jun bey. Y can ja chuka' ri' xyacatej-el richin xban bautizar.
19 Jac'a tok va'inek chic, xuna' chi ri ruchuk'a' xtzolin-pe. Y ri Saulo xc'oje' c'a ka ca'i-oxi' k'ij quiq'uin ri kach'alal ec'o ri chiri' pa Damasco.
20 Y ri Saulo can chanin c'a xuchop rubixic chique ri vinek ri pa tak jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, chi ri Jesús jari' ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios.
21 Y conojel c'a ri vinek ri ye'ac'axan richin ri Saulo, xsach quic'u'x y niquibila' c'a chirij: ¿Man ja ta cami re' ri achin ri janíla xuben chique ri can niquiya-vi ruk'ij ri Jesús ri chiri' pa tinamit Jerusalem y xuben chique chi xquic'ovisaj tijoj-pokonal? Y vacami xoka' vave' re pa Damasco richin chi e ximon yeruc'uaj-el ri niquiya' ruk'ij ri Jesús, y yeberuya' pa quik'a' ri principal-i' tak sacerdotes, yecha'.
22 Pero ri Saulo xc'oje-el más ruchuk'a', y man nuya' ta can rutzijoxic ri ruch'abel ri Dios. Y nuk'alajirisala' c'a chi ri Jesús jari' ri Cristo. Y roma c'a ri' ri israelitas ri ec'o chiri' pa Damasco man niquil ta c'a achique niquich'ob chirij ri Saulo.
23 Y c'o yan chic c'a k'ij tic'oje' ri Saulo chiri' pa Damasco, tok ri israelitas xquich'ob chi niquicamisaj.
24 Pero ri quich'obon chirij xapon rutzijol riq'uin rija'. Y ri vinek ri ye'ajovan yecamisan ri Saulo, can chi pak'ij y chi chak'a' coyoben c'a ri pa tak puertas ri niban-vi-apo oquen y elen ri pa tinamit, richin niquicamisaj.
25 Pero ri kach'alal, pa jun tocok'a' xquiya-el ri Saulo pa jun chaquech nim, y xquikasaj-ka chuvech ri jun nimalej tz'ak ri rusurin rij (rusutin rij) ri tinamit. Y xbe.
26 Y jac'a tok ri Saulo xapon ri pa tinamit Jerusalem, xrajo' c'a xc'oje' ta quiq'uin ri kach'alal ri ec'o chiri'. Pero rije' xquipokonaj, roma man can ta cukul quic'u'x chi ri Saulo jalatajinek chic ri ruc'aslen y jun nimanel chic richin ri Jesús.
27 Jac'a ri jun kach'alal rubini'an Bernabé, xuc'uaj ri Saulo quiq'uin ri apóstoles. Y ri Bernabé xutzijoj c'a chique chi ri Saulo xch'on c'a ri Ajaf riq'uin, chi xuc'ut c'a ri' chuvech tok ruchapon-el bey pa Damasco, y chi ri Saulo chuka' man xuxibij ta ri' xutzijoj ri Ajaf Jesús chique ri vinek ri ec'o chiri' pa Damasco, xcha' ri Bernabé chique ri apóstoles.
28 C'ari' xquiq'uen ruvech, y romari' ri Saulo xc'oje-ka ri chiri' pa Jerusalem, y xabacuchi c'a yebe-vi ri apóstoles, cachibilan-el ri Saulo.
29 Y man jun c'a xibinri'il riq'uin rija' richin nuk'alajirisaj ri Ajaf chique ri vinek. Nuchop c'a ri' riq'uin ch'abel quiq'uin ri israelitas ri yech'on pa quich'abel ri aj-Grecia, chirij ri ruch'abel ri Dios. Pero re israelitas c'a re' xa niquicanoj c'a jun rubanic richin niquicamisaj.
30 Romari', tok ri kach'alal xquinabej ri niquich'ob ri vinek chirij ri Saulo, xquic'uaj c'a el c'a pa jun tinamit rubini'an Cesarea. Y tok ec'o chic ri chiri' pa Cesarea, xquitek c'a el c'a pa jun chic tinamit rubini'an Tarso.
31 Y ri tiempo ri', ri kach'alal ri ec'o pa tak tinamit ri chiri' pa Judea, ri Galilea y ri Samaria, man c'a niquic'ovisaj ta chic tijoj-pokonal. Xa can quichapon c'a q'uiyinen chupan ri ruch'abel ri Dios, y niquixibij c'a qui' yemacun chuvech ri Ajaf, y xeq'uiyer janíla roma ri ruchuk'a' ri Lok'olej Espíritu.
32 Y jac'a tok ri Pedro elenek chiquitz'etic ri lok'olej tak kach'alal ri ec'o pa ch'aka' chic tinamit, xapon c'a chuka' quiq'uin ri ec'o chiri' pa tinamit rubini'an Lida.
33 Y chupan ri tinamit ri' xberila' jun achin rubini'an Eneas, y c'o yan c'a vakxaki' juna' cotz'ol-pe. Re achin c'a re' siquirinek.
34 Roma c'a ri' ri Pedro xubij chire ri achin rubini'an Eneas: Jac'a ri Jesucristo ri yac'achojirisan. Cayacatej c'a, y tachojmirisaj la avarabel, xcha' ri Pedro chire. Y ri Eneas can jari' xpa'e-el.
35 Y can janíla c'a vinek ri aj-Lida y aj-Sarón ri xetz'eton chi ri Eneas xc'achoj. Y re vinek re' xquinimaj ri Ajaf Jesús y xjalatej quic'aslen.
36 Chupan ri tinamit rubini'an Jope, ri tiempo ri' c'o c'a jun kach'alal ixok rubini'an Tabita, y Dorcas nibix chire ri pa ch'abel griego. Re ixok c'a re' janíla jebel quiq'uin ri vinek, rija' yerutola' c'a ri vinek ri man jun c'o quiq'uin.
37 Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Dorcas xuchop yabil, y xquen (xcom). Y tok ch'ajch'ojirisan y vikon chic (vekon chic), ri ruch'acul xuc'uex c'a el pa jun ruca'n vik jay (cavek jay).
38 Y ri tinamit Jope man nej ta c'a quicojol riq'uin ri tinamit Lida, ri lugar ri c'o-vi jun ca'i-oxi' k'ij ri Pedro. Y ri kach'alal ri ec'o pa Jope, roma xcac'axaj chi ri Pedro c'o ri pa Lida, xequitek c'a el ca'i' achi'a' riq'uin, richin xbequibij chire: Tabana' utzil catampe chanin pa Jope, roma yac'atzin chike, xecha' chire.
39 Y ri Pedro can xbe c'a quiq'uin c'a pa Jope. Tok xe'apon, ri Pedro xucusex c'a pa jay ri li'an-vi ri caminek. Y ri malcani'a' tak ixoki' xe'apon riq'uin ri Pedro, ye'ok' y niquic'utula' c'a apo chuvech, ri tziek ri xerubanala' ri Dorcas tok c'a q'ues na.
40 Y ri Pedro xubij c'a chique conojel ri ec'o riq'uin, chi que'el-el juba'. Rija' xxuque-ka, y xuben c'a orar. Y xutzu-apo ri caminek, y xubij: Tabita, cayacatej. Y ri ixok ri' can jari' xbetzu'un-pe, y tok xutzu' c'a chi c'o ri Pedro, xyacatej-pe.
41 Ri Pedro xuchop c'a apo ruk'a' ri ixok richin xpa'e'. Y ri Pedro xeroyoj c'a ri malcani'a' tak ixoki' y ri ch'aka' chic lok'olej tak kach'alal, richin xberuya-pe ri Dorcas chique. Rija' man c'a caminek ta chic.

Hechos 9:18-41 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

18 Y jari' tok pa tak runak'-ruvüch ri Saulo xetzak-e cachi'el rij-cür, y xtzu'un chic jun bey. Y jari' chuka' xcatüj-e richin xban bautizar.
19 Ja tok va'inük chic, xuna' que ri ruchuk'a' xtzolij-pe. Y ri Saulo xc'uje' c'a ka ca'i-oxi' k'ij quiq'uin ri hermanos yec'o chiri' pa tinamit Damasco.
20 Y ri Saulo chanin c'a xutz'om rubixic cheque ri vinük pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, que ri Jesús jari' ri Ruc'ajol ri Dios.
21 Y conojel c'a ri vinük ri nye'ac'axan richin ri Saulo, xsatz quic'u'x y nquibila' c'a pari': C'ayuf que nkaya' kánima que jare' ri mismo achi ri juis k'oxomül xbün cheque ri nquiya-vi ruk'ij ri Jesús chiri' pa tinamit Jerusalén y xbün cheque que xquic'usaj pokonül. Y vocomi xka-pe chere' pa Damasco richin que ye ximon nyeruc'uaj-e ri nquiya' ruk'ij ri Jesús, y nyeberuya' pa quik'a' ri más nimalüj tak sacerdotes, nquibij.
22 Pero ri Saulo xc'uje-e más ruchuk'a', y man nuya' tüj can rutzijosic ri rutzij ri Dios. Y nuk'alajrisaj c'a que ri Jesús jari' ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. Y roma c'a ri' ri israelitas ri yec'o chiri' pa tinamit Damasco man nquil tüj c'a achique nquinuc pari' ri Saulo.
23 Y c'o yan chic c'a k'ij xc'uje' ri Saulo chiri' pa tinamit Damasco, tok ri israelitas xquinuc que nquicamsaj.
24 Pero ri quinucun pari' xapon rutzijol riq'uin rija'. Y ri vinük ri nyejo'on nyecamsan ri Saulo, chi pak'ij y chi chak'a' coyoben c'a chi tak puertas ape' nye'oc-apu y nye'el-e pa tinamit, richin nquicamsaj.
25 Pero ri hermanos, pa jun ak'a' xquiya-e ri Saulo chupan jun chacüch nim, y xquikasaj-ka riq'uin jun lazo chuvüch ri jun nimalüj tz'ak ri rusutin rij ri tinamit. Y xbe.
26 Y ja tok ri Saulo xapon pa tinamit Jerusalén, xrajo' c'a xc'uje' ta quiq'uin ri hermanos ri yec'o chiri'. Pero rije' xquixbij-qui' chuvüch, roma man jani tüj quiyo'on cánima riq'uin que ri Saulo jalatajnük chic ri ruc'aslen y jun takenel chic richin ri Jesús.
27 Jac'a ri jun hermano rubini'an Bernabé, xuc'uaj ri Saulo quiq'uin ri apóstoles. Y ri Bernabé xutzijoj c'a cheque que ri Saulo xch'o c'a ri Ajaf riq'uin, que xuc'ut c'a ri' chuvüch tok rutz'amon-e bey pa tinamit Damasco, y que ri Saulo chuka' man xuxbij tüj ri' xutzijoj ri Ajaf Jesús cheque ri vinük ri yec'o chiri' pa tinamit Damasco, xbij ri Bernabé cheque ri apóstoles.
28 C'ateri' xquic'ün ruvüch, y romari' ri Saulo xc'uje-ka chiri' pa tinamit Jerusalén, y ape' na c'a nyebe-vi ri apóstoles, cachibilan-e ri Saulo.
29 Y man jun c'a xbiri' riq'uin rija' richin nuk'alajrisaj ri Ajaf cheque ri vinük. Nutz'om c'ateri' riq'uin tzij quiq'uin ri israelitas ri nyech'o pa quich'abül ri aj-Grecia, pari' ri rutzij ri Dios. Pero ri israelitas c'a re' xa nquicanoj c'a jun rubanic richin nquicamsaj.
30 Romari', tok ri hermanos xquinabej ri nquinuc ri vinük chirij ri Saulo, xquic'uaj c'a e c'a pa jun tinamit rubini'an Cesarea. Y tok yec'o chic chiri' pa Cesarea, xquitük c'a e c'a pa rutinamit rubini'an Tarso.
31 Y ri tiempo ri', ri hermanos ri yec'o pa tak tinamit chiri' pa ruch'ulef Judea, pa ruch'ulef Galilea y pa ruch'ulef Samaria, man c'a nquic'usaj tüj chic ri pokonül. Xa quitz'amon c'a nyeq'uiy chupan ri rutzij ri Dios, y nquixbij c'a qui' nyemacun chuvüch ri Ajaf, y xeq'uiyür juis roma ri ruchuk'a' ri Lok'olüj Espíritu.
32 Y ja tok ri Pedro elenük chiquitz'etic ri hermanos ri yec'o pa ch'aka chic tinamit, xapon c'a chuka' quiq'uin ri yec'o chiri' pa tinamit rubini'an Lida.
33 Y chupan ri tinamit ri' xberila' jun achi rubini'an Eneas, y c'o yan c'a ocho juna' cotz'ol-pe. Ri achi c'a re' man ntiquer tüj nsilon ruch'acul.
34 Roma c'a ri' ri Pedro xbij chin ri achi rubini'an Eneas: Ja ri Jesucristo ri ncac'achojrisan. Cacatüj c'a, y tabana-e ruc'ojlen la avarabül, xbij ri Pedro chin. Y ri Eneas jari' xpa'e-e.
35 Y juis c'a vinük ri aj-Lida y aj-Sarón ri xetz'eton que ri Eneas xc'achoj. Y ri vinük re' xquitakej ri Ajaf Jesús y xjalatüj quic'aslen.
36 Chupan ri tinamit rubini'an Jope, ri tiempo ri' c'o c'a jun hermana rubini'an Tabita, y Dorcas nbix chin pa ch'abül griego. Ri ri ixok c'a re' juis jabel quiq'uin ri vinük, rija' nyerutola' c'a ri vinük ri man jun quichajin.
37 Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Dorcas xutz'om yabil, y xcom. Y tok ch'ajch'ojin y vekon chic, ri ruch'acul xuc'u'üx c'a e pa jun jay pa ruca'n piso.
38 Y ri tinamit Jope man nüj tüj c'a quicojol riq'uin ri tinamit Lida, ri lugar ape' c'o-vi jun ca'i-oxi' k'ij ri Pedro. Y ri hermanos ri yec'o pa Jope, roma xcac'axaj que ri Pedro c'o pa Lida, xequitük c'a e ca'i' achi'a' riq'uin, richin xbequibij chin: Tabana' favor catampe chanin pa Jope, roma ncac'atzin cheke, xquibij chin.
39 Y ri Pedro xbe c'a quiq'uin pa tinamit Jope. Tok xe'apon, ri Pedro xucusüs c'a pa jay ape' li'an-vi ri camnük. Y ri malcani'a' tak ixoki' xe'apon riq'uin ri Pedro, nye'ok' y nquic'utula' c'a apu chuvüch, ri tziük ri xerubanala' ri Dorcas tok c'a c'üs na.
40 Y ri Pedro xbij c'a cheque conojel ri yec'o riq'uin, que que'el-e ba'. Y tok quiri' quibanun, rija' xxuque-ka, y xbün c'a orar. Y xutz'et-apu ri camnük, y xbij: Tabita, cacatüj. Y ri ixok ri' jari' xbetzu'un-pe, y tok xutz'et c'a que c'o ri Pedro, xcatüj-pe.
41 Ri Pedro xutz'om c'a apu ruk'a' ri ixok richin xpa'e'. Y ri Pedro xeroyoj c'a ri malcani'a' tak ri ixoki' y ri ch'aka chic hermanos, richin xberuya-pe ri Dorcas cheque. Rija' man c'a camnük tüj chic.

Hechos 9:18-41 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

18 Y ri Saulo can ja' xtzu'n chic pe jun mej (bey). Ri chi tak rech xetzak-e anche'l rij quer. Y can ja chuka' xcataj-e chi x-an bautizar.
19 Y cuando xwa', ja xc'ue' chic ruchuk'a'. Ri Saulo xc'ue-ka jun jani' k'ij quiq'uin ri kach'alal ri jec'o chiri' pa Damasco.
20 Y ri Saulo can ch'anin xutz'om rubixic chique ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, chi ri Jesús jari' ri Cristo ri Ralc'ual ri Dios.
21 Y conojel ri winak ri niquic'oxaj ri nu'ij ri Saulo, xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y niqui'ij chirij: ¿Man ja' ta c'a re' ri achi ri yalan xu'on chique ri can niquiya-wi ruk'ij ri Jesús pa tenemit Jerusalem y xeruya' pa sufrimiento? Y cami xoka we' pa Damasco chi yeruxim y yeruc'uaj-e ri niquiya' ruk'ij ri Jesús, y yeberuya' pa quik'a' ri nimalaj tak sacerdotes, yecha'.
22 Pero ri Saulo nic'ue-ka más ruchuk'a', y man nuya' ta can rutzijoxic rutzij ri Dios. Y nuk'alajij chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. Y roma ri nu'ij raja' chirij ri Jesús, ri israelitas ri jec'o chiri' pa Damasco man niquiwil ta anchique niqui'ij-apo che.
23 Y q'uiy yan k'ij tic'ue' ri Saulo chiri' pa Damasco, cuando ri israelitas xquinojij niquicamisaj.
24 Pero ri Saulo xuna'ej ri niquijo' niqui'en che. Y ri winak ri quinojin niquicamisaj, can pak'ij chi chak'a' quiyoben pa tak puertas ri anchi' ye'el y ye'oc ri winak chiri' pa tenemit, chi niquicamisaj.
25 Pero ri kach'alal, pa jun nok'ok'a' xquiya-e ri Saulo pa jun chaquech nim, y xquikasaj-ka chech ri jun nimalaj xan ri rusururen rij ri tenemit. Y xbe.
26 Y cuando ri Saulo xapon pa tenemit Jerusalem, xrojo' xc'ue' ta ka quiq'uin ri kach'alal ri jec'o chiri'. Pero reje' xa niquixi'j-qui' chech, roma man niquinimaj ta chi ri Saulo xjalataj yan ri ruc'aslen y chi raja' runiman chic ri Jesús.
27 Pero ri jun kach'alal rubinan Bernabé, xuc'uaj ri Saulo quiq'uin ri apóstoles y xuc'ut chiquiwech. Y ri Bernabé xutzijoj chique chi ri Ajaf xuc'ut-ri' chech ri Saulo y xch'o'n riq'uin cuando rutz'amon bey benak pa Damasco, y chuka' chi ri Saulo man xuxi'j ta ri' xutzijoj rutzij ri Ajaf Jesús chique ri winak ri jec'o chiri' pa Damasco, xcha' ri Bernabé chique ri apóstoles.
28 C'ajari' xquinimaj y ri Saulo xc'ue-ka chiri' pa Jerusalem, y anchi' yebe-wi ri apóstoles, benak ri Saulo quiq'uin.
29 Y man jun xibinri'l riq'uin raja' chi nuk'alajij ri Ajaf chique ri winak. Y nutz'amala-ri' riq'uin tzij quiq'uin ri israelitas ri yech'o'n griego, chirij ri rutzij ri Dios. Pero reje' xa niquicanoj anchique niqui'en chi niquicamisaj.
30 Romari' cuando ri kach'alal xquina'ej ri anchique niquinojij niqui'en ri winak che ri Saulo, xquic'uaj-e pa jun tenemit rubinan Cesarea. Y cuando jec'o chic chiri' pa Cesarea, xquitak-e pa jun chic tenemit rubinan Tarso.
31 Y ri tiempo ri', ri kach'alal ri jec'o pa tak tenemit chi ri Judea, ri Galilea y ri Samaria, manak chic niqui'en sufrir. Xa can yeq'uiy chupa ri rutzij ri Dios, y niquixi'j-qui' niqui'en quimac chech ri Ajaf, y can xeq'uiyer roma ri ruchuk'a' ri Espíritu Santo.
32 Y cuando ri Pedro elenak chiquitz'etic ri lok'olaj tak kach'alal ri jec'o pa ch'aka chic tenemit, xapon chuka' quiq'uin ri jec'o pa tenemit Lida.
33 Y chupa ri tenemit ri' xberila' jun achi rubinan Eneas, ri wakxaki' juna' ticotz'e' yan roma niyawaj. Ri achi re' can siquirinak ruch'acul.
34 Romari' ri Pedro xu'ij che ri Eneas: Ja ri Jesucristo ri xtibano chawe chi jac'achoj. Cacataj y tabana' ru'onic ri ach'at, xcha' ri Pedro che. Y ri Eneas can ja' xpa'e'.
35 Y can q'uiy winak ri aj-Lida y aj-Sarón ri xetz'eto chi ri Eneas xc'achoj. Y ri winak re' xquinimaj rutzij ri Ajaf Jesús y xjalataj quic'aslen.
36 Chupa ri tenemit Jope, ri tiempo ri' c'o jun kach'alal ixok Tabita rubi', y Dorcas ni'ix che ri pa ch'abel griego. Ri ixok re' can utz runo'j (runa'oj) quiq'uin ri winak; raja' yeruto' ri winak ri manak quibeyomal.
37 Y chupa ri tiempo ri' ri Dorcas xyawaj y xcom. Y cuando xquich'aj ri ruch'acul y wakon chic, xc'uax-e pa jun ruca'n piso chi ri jay.
38 Y ri tenemit Jope man naj ta quicojol riq'uin ri tenemit Lida, anchi' c'o-wi jun jani' k'ij ri Pedro. Y ri kach'alal ri jec'o pa Jope, roma xquic'oxaj chi ri Pedro c'o pa tenemit Lida, xequitak-e ca'i' achi'a' riq'uin, chi xbequi'ij che: Tabana' favor chake, jo' ch'anin kaq'uin pa Jope, roma jac'atzin chake, xecha' che.
39 Y ri Pedro can xbe quiq'uin. Cuando xe'apon, ri Pedro xcuses-apo c'a pa jay anchi' li'an-wi ri caminak. Y ri malca'n tak ixoki' xe'apon riq'uin ri Pedro, ye'ok' y niquic'utula-apo chech raja' ri tziak ri xeru'on ri Dorcas cuando c'a q'ues.
40 Y ri Pedro xu'ij chique conojel chi quie'el-e juba'. Raja' xxuquie-ka, y xu'on orar. C'ajari' xutzu-apo ri caminak, y xu'ij che: Tabita, cacataj. Y ri ixok ri' can ja' xbetzu'n-pe, y cuando xutzu' chi c'o ri Pedro, xcataj-pe.
41 Ri Pedro xutz'om-apo ruk'a' ri ixok chi xpa'e'. Y ri Pedro xeroyoj ri malca'n tak ixoki' y ri ch'aka chic kach'alal, y q'ues chic xujach-apo ri Dorcas chique.
Hechos 9 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 9:18-41 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

18 Y ja xaꞌtzak-el pa tak nakꞌaroch ri Saulo incheꞌl rij car, y xtzuꞌn chic jun bꞌay. Y xpalaj-el y xꞌan bautizar.
19 Y antok xvaꞌ, ja xcꞌujieꞌ chic ruchukꞌaꞌ. Ri Saulo xcꞌujie-ka nicꞌaj chic kꞌij quiqꞌuin ri discípulos ri icꞌo chireꞌ Damasco.
20 Y ri Saulo chaꞌnin xirunaꞌ predicar chica ri vinak ri pa tak sinagogas chi ri Jesús jareꞌ ri Cristo ri Rucꞌajuol ri Dios.
21 Y quinojiel ri vinak ri nicaꞌxaj ri nuꞌej ri Saulo, can xaꞌchapataj y niquiꞌej chirij: ¿Man ja ta came reꞌ ri altíra xuꞌon chica ri niquiyaꞌ rukꞌij ri Jesús pa tanamet Jerusalén y xaꞌruyaꞌ pa sufrimiento? Y vacame xalka vaveꞌ Damasco chi ncaꞌruxim-el y ncaꞌrucꞌuaj ri niquiyaꞌ rukꞌij ri Jesús, y ncaꞌbꞌaruyaꞌ pa quikꞌaꞌ ri principales sacerdotes, ncaꞌchaꞌ.
22 Pero ri Saulo nicꞌujie-ka más ruchukꞌaꞌ chi nuꞌon predicar ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Y nuꞌej chi ri Jesús jareꞌ ri Cristo. Y ruma ri nuꞌej jajaꞌ, ri israelitas ri icꞌo chireꞌ Damasco man niquil ta chica niquiꞌej cha.
23 Y qꞌuiy kꞌij ticꞌujieꞌ ri Saulo chireꞌ Damasco, antok ri israelitas xquimol-quiꞌ y xquiꞌan pensar chi niquiquimisaj.
24 Pero ri Saulo xunaꞌiej ri nicajoꞌ niquiꞌan cha. Y ri vinak ri canun pensar chi niquiquimisaj, can pakꞌij chi chakꞌaꞌ quiyoꞌien chuchiꞌ ri puertas ri pacheꞌ ncaꞌiel y ncaꞌuoc ri vinak chireꞌ pa tanamet, chi niquiquimisaj.
25 Pero ri discípulos, jun chakꞌaꞌ xquiya-el ri Saulo chupan jun chacach nem, y xquikasaj-ka chirij ri muro ri cꞌo chirij ri tanamet.
26 Y antok ri Saulo xalka pa tanamet Jerusalén, xrajoꞌ xcꞌujieꞌ ta quiqꞌuin ri discípulos ri icꞌo chireꞌ. Pero ijejeꞌ xa niquixiꞌij-quiꞌ choch, ruma man niquinimaj ta chi ri Saulo ya runiman chic ri Jesús.
27 Pero ri jun discípulo Bernabé rubꞌeꞌ, xucꞌuaj ri Saulo quiqꞌuin ri apóstoles y xucꞌut chiquivach. Y ri Bernabé xuꞌej chica chi ri Ajaf xucꞌut-riꞌ choch ri Saulo y xchꞌoꞌ riqꞌuin antok rutzꞌamuon bꞌay bꞌanak Damasco, y cheꞌl chi ri Saulo man xuxiꞌij ta riꞌ chi xuꞌon predicar ri Ajaf Jesús chica ri vinak ri icꞌo chireꞌ Damasco, xchaꞌ ri Bernabé chica ri apóstoles.
28 Cꞌajareꞌ xquinimaj y ri Saulo xcꞌujie-ka chireꞌ Jerusalén, y pacheꞌ ncaꞌa-ve ri apóstoles, ja bꞌanak ri Saulo quiqꞌuin.
29 Y man nuxiꞌij ta riꞌ jajaꞌ chi nuꞌon predicar ri Ajaf chica ri vinak. Y niquitzꞌom cꞌa quiꞌ chi tzij quiqꞌuin ri israelitas ri ncaꞌchꞌoꞌ griego, chirij ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Pero ijejeꞌ xa niquicanuj chica manera niquiꞌan chi niquiquimisaj.
30 Rumareꞌ antok ri hermanos xquinaꞌiej ri chica nicajoꞌ niquiꞌan ri vinak cha ri Saulo, xquicꞌuaj chupan ri tanamet Cesarea. Y antok icꞌo chic chireꞌ Cesarea, xquitak-el pa tanamet Tarso.
31 Y ri tiempo reꞌ, ri iglesias ri icꞌo chupan ri Judea, ri Galilea y ri Samaria, man niquiꞌan ta chic sufrir. Xa ncaꞌqꞌuiy chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios, y niquixiꞌij-quiꞌ niquiꞌan pecado choch ri Ajaf, y xaꞌqꞌuiyir ruma ri ru-poder ri Espíritu Santo.
32 Y antok ri Pedro alanak chiquitzꞌatic ri santos hermanos ri icꞌo nicꞌaj chic tanamet, xalka cꞌa quiqꞌuin ri icꞌo pa tanamet Lida.
33 Y chupan ri tanamet reꞌ xbꞌarilaꞌ jun ache rubꞌinan Eneas, ri ocho (vakxakiꞌ) junaꞌ ticotzꞌieꞌ choch varaꞌal ruma paralítico ru-cuerpo.
34 Rumareꞌ ri Pedro xuꞌej cha ri Eneas: Ja ri Jesucristo ri xcabꞌano sanar. Capalaj y tacꞌaloꞌ ri avaraꞌal, xchaꞌ ri Pedro cha. Y ri Eneas chaꞌnin xpiꞌieꞌ.
35 Y iqꞌuiy vinak ri aj-Lida y aj-Sarón ri xaꞌtzꞌato chi ri Eneas xpalaj. Y ri vinak reꞌ xquinimaj ri Ajaf Jesús y xcꞌaxtaj quicꞌaslien.
36 Chupan ri tanamet Jope ri tiempo reꞌ, cꞌo jun discípula rubꞌinan Tabita, y Dorcas niꞌeꞌx cha ri pa chꞌabꞌal griego. Ri ixok reꞌ can otz runoꞌj quiqꞌuin ri vinak; jajaꞌ ncaꞌrutoꞌ ri i-puobra.
37 Y chupan cꞌa ri tiempo reꞌ, ri Dorcas xyavaj-ka y xcon. Después antok joskꞌin chic y yoꞌn chic rutziak, xiꞌquiyaꞌ chupan jun chic cuarto.
38 Y ri tanamet Jope cierca cꞌo-ve riqꞌuin ri tanamet Lida, pacheꞌ cꞌo-ve ri Pedro. Y ri discípulos ri icꞌo Jope, ruma xcaꞌxaj chi ri Pedro cꞌo pa tanamet Lida, xaꞌquitak-el icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ riqꞌuin, chi xbꞌaquiꞌej cha: Tabꞌanaꞌ favor chika, joꞌ chaꞌnin kiqꞌuin cꞌa Jope, xaꞌchaꞌ cha.
39 Y ri Pedro can xꞌa quiqꞌuin. Antok xaꞌbꞌaka, ri Pedro xcusas-oc chupan ri jay pacheꞌ liꞌan-ve ri quiminak. Y ri malcaꞌn-ixokiꞌ xaꞌcꞌujieꞌ choch y chirij ri Pedro, ncaꞌuokꞌ y niquicꞌut choch ri tziak ri xaꞌruꞌon ri Dorcas antok majaꞌ ticon.
40 Y ri Pedro xuꞌej chica quinojiel chi caꞌiel-el. Jajaꞌ xxuquie-ka, y xuꞌon orar. Y xtzuꞌn chic apa riqꞌuin ri quiminak, y xuꞌej cha: Tabita, capalaj. Y ri ixok ja xbꞌatzuꞌn-pa, y antok xutzꞌat chi cꞌo ri Pedro, xpalaj-pa.
41 Ri Pedro xutzꞌom rukꞌaꞌ ri ixok chi xupabꞌaꞌ y xaꞌrayuoj ri malcaꞌn-ixokiꞌ y ri nicꞌaj chic hermanos, y cꞌas chic xujach ri Dorcas chica.

Hechos 9:18-41 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

18 Y can yac'ari' tek ri pa tak runak' ruwech ri Saulo xetzak el ye achi'el rusolotal car, y xtzu'un chic jun bey. Y can yac'a chuka' ri' xyacatej el riche (rixin) chi xban bautizar.
19 Yac'a tek waynek chic, riya' xuna' chi can xtzolin chic pe ri ruchuk'a'. Y xc'oje' na ka ca'i' oxi' k'ij quiq'ui ri kach'alal ri yec'o chiri' pa Damasco.
20 Y c'ac'ari' ri Saulo xuchop c'a rubixic chique ri winek ri pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, chi ri Jesús yari' ri Cristo ri Ruc'ajol ri Dios.
21 Y quinojel c'a ri winek ri ye'ac'axan riche (rixin) ri Saulo, xsach quic'u'x y niquibila' c'a chrij: ¿La ma ya ta cami achi re' ri xerokotala' ri can niquiya' wi ruk'ij ri Jesús chiri' pa tinamit Jerusalem y xuben chique chi xquik'axaj tijoj pokonal? Y wacami xoka wawe' re pa Damasco riche (rixin) chi ye ximon yeruc'uaj el ri niquiya' ruk'ij ri Jesús, y yeberuya' pa quik'a' ri principali' tak sacerdotes, yecha'.
22 Pero ri Saulo xa xc'oje' el más ruchuk'a' riche (rixin) chi nutzijoj ri ruch'abel ri Dios. Y nuk'alajsaj c'a chi ri Jesús yari' ri Cristo. Y rumac'ari' ri israelitas ri yec'o chiri' pa Damasco ma niquil ta c'a achique niquich'ob chrij ri Saulo.
23 Y c'o chic c'a q'uiy k'ij tic'oje' ri Saulo chiri' pa Damasco, tek ri israelitas xquich'ob chi niquicamisaj.
24 Pero ri quich'obon chrij xapon rutzijol riq'ui riya'. Y ri winek ri ye'ajowan yecamisan ri Saulo, can chi pak'ij chi chak'a' coyoben c'a ri pa tak puertas riche (rixin) ri tinamit, riche (rixin) chi niquicamisaj.
25 Yac'ari' tek ri kach'alal, pa jun chak'a' xquiya' el ri Saulo pa jun chaquech, y xquikasaj ka chuwech ri jun nimalaj tz'ak ri rusutin rij ri tinamit. Y xbe el.
26 Y yac'a tek ri Saulo xapon pa tinamit Jerusalem, xrajo' c'a chi xc'oje' ka quiq'ui ri kach'alal ri yec'o chiri'. Pero riye' ma xcajo' ta, ruma ma can ta cukul quic'u'x chi ri Saulo jalatajnek chic ri ruc'aslen y jun ri can runiman chic ri Jesús.
27 Yac'a ri jun kach'alal ri Bernabé rubi', xuc'uaj ri Saulo quiq'ui ri apóstoles. Y ri Bernabé xutzijoj c'a chique chi ri Saulo xch'o c'a ri Ajaf riq'ui, chi xuc'ut c'a ri' chuwech tek ruchapon el bey pa Damasco, y chi ri Saulo chuka' ma xuxibij ta ri' xutzijoj ri Ajaf Jesús chique ri winek ri yec'o chiri' pa Damasco, xcha' ri Bernabé chique ri apóstoles.
28 C'ac'ari' xquic'ul ka ruwech, y rumari' ri Saulo xc'oje' ka chiri' pa Jerusalem, y xabacuchi (xabachique) c'a yebe wi ri apóstoles, can benak chuka' ri Saulo quiq'ui.
29 Y majun c'a xibinri'il riq'ui riya' riche (rixin) chi nuk'alajsaj ri Ajaf chique ri winek. Niquichop c'a qui' riq'ui ch'abel quiq'ui ri israelitas ri yech'o pa quich'abel ri aj Grecia, chrij ri ruch'abel ri Dios. Pero ri israelitas c'a ri' xa niquicanoj c'a jun rubanic riche (rixin) chi nicajo' niquicamisaj.
30 Rumari', tek ri kach'alal xquinabej ri achique niquich'ob ri winek chrij ri Saulo, xquic'uaj c'a el c'a pa tinamit Cesarea. Y tek yec'o chic ri chiri' pa Cesarea, xquitek c'a el c'a pa jun chic tinamit Tarso rubi'.
31 Y ri tiempo ri', ri kach'alal ri yec'o pa tak tinamit chiri' pa rucuenta ri Judea, pa rucuenta ri Galilea y pa rucuenta ri Samaria, man c'a niquik'axaj ta chic tijoj pokonal. Xa can quichapon c'a yeq'uiy chupan ri quic'aslen riq'ui ri Dios y niquixibij c'a qui' yemacun chuwech ri Ajaf, y sibilaj xeq'uiyer ruma ri ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu.
32 Y yac'a tek ri Pedro elenak chiquitz'etic ri lok'olaj tak kach'alal ri yec'o pa tak nic'aj chic tinamit, xapon c'a chuka' quiq'ui ri yec'o chiri' pa tinamit Lida.
33 Y ri pa tinamit ri' xberila' jun achi Eneas rubi', y c'o yan c'a wakxaki' juna' kajnek pa ch'at. Ri achi c'a ri' siquirnek.
34 Rumac'ari' ri Pedro xubij chare ri achi ri Eneas rubi': Ya ri Jesucristo ri yac'achojsan. Cayacatej c'a, y tachojmirisaj la awarabel, xcha' ri Pedro chare. Y ri Eneas can yari' xpa'e' el.
35 Y can ye q'uiy c'a winek ri aj Lida y aj Sarón ri xetz'eto chi ri Eneas xc'achoj. Y ri winek ri' xquinimaj ri Ajaf Jesús y xjalatej quic'aslen.
36 Pa tinamit Jope, ri tiempo ri' c'o c'a jun kach'alal ixok Tabita rubi', y Dorcas nibix chare ri pa ch'abel griego. Riya' sibilaj jabel runa'oj quiq'ui ri winek, ruma yerutola' c'a ri winek ri majun c'o ta quiq'ui.
37 Y chupan c'a ri k'ij ri' ri Dorcas xka chi yabil, y xcom. Y tek ch'ajon chic ri ruch'acul y ya'on chic rutziak, xuc'uex c'a anej pa ruca'n tanaj (wik) chare ri jay.
38 Y ri tinamit Jope ma nej ta c'a quicojol riq'ui ri tinamit Lida, ri lugar ri c'o wi jun ca'i' oxi' k'ij ri Pedro. Y ri kach'alal ri yec'o pa Jope, ruma xquic'axaj chi ri Pedro c'o ri pa Lida, xequitek c'a el ye ca'i' achi'a' riq'ui, riche (rixin) chi xbequibij chare: Tabana' jun utzil catam pe chanin kiq'ui pa Jope, ruma c'o rajawaxic, xecha' chare.
39 Y ri Pedro can xbe c'a quiq'ui c'a pa Jope. Tek xe'apon, ri Pedro xucusex c'a pa jay ri li'an wi ri caminek. Y ri malcani' tak ixoki' xe'apon riq'ui ri Pedro, ye'ok' y niquic'utula' c'a apo chuwech ri tziek ri xerubanala' ri Dorcas tek c'a q'ues na.
40 Y ri Pedro xubij c'a chique quinojel ri yec'o riq'ui, chi que'el el juba'. Riya' xxuque' ka y xuben c'a orar. Y xutzu' apo ri caminek, y xubij: Tabita, cayacatej. Y ri ixok ri' can yac'ari' xbetzu'un pe, y tek xutzu' c'a chi c'o ri Pedro, xyacatej pe.
41 Ri Pedro xuchop c'a apo ruk'a' ri ixok riche (rixin) chi xpa'e'. Y ri Pedro xerusiq'uij (xeroyoj) c'a ri malcani' tak ixoki' y ri nic'aj chic lok'olaj tak kach'alal, riche (rixin) chi xberuc'utu' pe ri Dorcas chiquiwech. Riya' man c'a caminek ta chic.

Hechos 9:18-41 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

18 Y can jare' re pa tak nak'arach re Saulo xe'tzak-a ancha'l rij-car, y xtzu'un chic jun bey. Y can jare' chuka' tak xyacataj-a chin xban bautizar.
19 Jac'a tak viynak chic, xuna' che re ruchuk'a' xtzolaj-pa. Y re Saulo xc'ue' c'a-ka ca'e-oxe' k'ij quiq'uin re hermanos re jec'o chire' pa Damasco.
20 Y re Saulo can cha'nin c'a xutz'am rubixic chique re vinak re pa tak nema-jay rubini'an sinagoga re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios, che re Jesús jare' re Cristo re Ruc'ajol re Dios.
21 Y conojel re vinak re ye'c'axan chin re Saulo, xsatz quic'o'x y niquibila' c'a chij: ¿Mana-ta como ache re' re camas xuban chique re can niquiya-va ruk'ij re Jesús chire' pa tenemit Jerusalén y xuban chique che xquik'asaj tijoj-pokonal? Y vocame xbeka vova' pa Damasco chin che ye'ruxim-a y ye'ruc'uaj-a re niquiya' ruk'ij re Jesús, y ye'bo'rya' pa quik'a' re principal tak sacerdotes, ye'cha'.
22 Pero re Saulo xc'ue-a más ruchuk'a', y man nuya-ta can rutzijosic re ruch'abal re Dios. Y nuc'utula' y nutzojola' che re Jesús jare' re Cristo. Y mare' re israelitas re jec'o chire' pa Damasco man niquivel-ta andex niquinojij chij re Saulo.
23 Y q'uiy k'ij tic'ue-va re Saulo chire' pa Damasco, tak re israelitas xquinojij che niquiquimisaj.
24 Pero re quinojin chij xapon rutzijol riq'uin reja'. Y re vinak re ye'jovan ye'quimisan chin re Saulo, can che pak'ij che chak'a' quiyaben re pa tak puertas re anche' ye'oc-va-apo y ye'el-va-a re vinak pa tenemit, chin niquiquimisaj.
25 Pero re hermanos, pa jun tok'ok'a' xquiya-a re Saulo pa jun nema-chacach, y xquikasaj-ka chach re jun moma' tz'ak re rusutin rij re tenemit. Y xba.
26 Y jac'a tak re Saulo xapon pa tenemit Jerusalén, xrajo' c'a che xc'ue-ta quiq'uin re hermanos re jec'o chire'. Pero reje' man xquijo-ta, roma man can-ta jec'o seguro che re Saulo jalatajnak chic ruc'aslen y runiman chic re Jesús.
27 Jac'a re jun hermano rubini'an Bernabé, xuc'uaj-a re Saulo quiq'uin re apóstoles. Y re Bernabé xutzijoj c'a chique che re Saulo xch'o re Ajaf riq'uin, che xuc'ut-ri' chach tak rutz'amon-a bey pa Damasco, y che re Saulo chuka' man xuxibij-ta-ri' xutzijoj re Ajaf Jesús chique re vinak re jec'o chire' pa Damasco, xcha' re Bernabé chique re apóstoles.
28 C'are' xquic'am rach, y mare' re Saulo xc'ue-ka chire' pa Jerusalén, y xabanche' ye'bo-va re apóstoles, can binak chuka' re Saulo chiquij.
29 Y man jun c'a ximbire' riq'uin reja' chin nutzijoj rube' re Ajaf chique re vinak. Nutz'amala' c'a-ri' riq'uin ch'abal quiq'uin re israelitas re ye'ch'o pa quich'abal re aj-Grecia, chij re ruch'abal re Dios. Pero re israelitas can niquicanola' forma chin niquiquimisaj.
30 Mare', tak re hermanos xquinabej re niquinojij re vinak chij re Saulo, xquic'uaj-a c'a pa jun tenemit rubini'an Cesarea. Y tak jec'o chic chire' pa Cesarea, xquitak-a c'a pa jun chic tenemit rubini'an Tarso.
31 Y re tiempo re', re iglesias re jec'o pa tak tenemit chin re Judea, re Galilea y re Samaria, manak chic tijoj-pokonal niquik'asaj roma re ye'tzelan quichin manak chic andex niquiban chique. Xa camas ye'q'uier chupan re ruch'abal re Dios, y niquixibij c'a-qui' ye'macun chach re Ajaf, y camas xe'q'uier roma re ru-poder re Espíritu Santo.
32 Y jac'a tak re Pedro elinak chiquitz'etic re je rajc'ual chic re Dios re jec'o pa tak nic'aj chic tenemit, xapon chuka' quiq'uin re jec'o chire' chupan re tenemit rubini'an Lida.
33 Y chupan re tenemit re' xbo'rvila' jun ache rubini'an Eneas, y re ache re' vakxaki' juna' tika-va chuch'at, roma siquirnak ru-cuerpo.
34 Mare' re Pedro xubij cha re ache rubini'an Eneas: Ja re Jesucristo re yac'achojsan. Cayacataj, y tabana' rubanic la ach'at, xcha' re Pedro cha. Y re Eneas can jare' xpa'e-a.
35 Y camas vinak re aj-Lida y aj-Sarón re xe'tz'eto che re Eneas xc'achoj. Y re vinak re' xquinimaj re Ajaf Jesús y xjalataj re quic'aslen.
36 Chupan re tenemit rubini'an Jope, re tiempo re' c'o jun hermana rubini'an Tabita, y Dorcas nibex cha pa ch'abal griego. Re hermana re' camas otz quiq'uin re vinak, reja' ye'rutola' re vinak camas je meba'.
37 Y chupan c'a re k'ij re' re Dorcas xutz'am yabil, y xcom. Y tak josk'in y vekon chic re ru-cuerpo, xc'uax-a c'a pa ruca'n piso chin re jay.
38 Y re tenemit Jope man naj-ta quicojol riq'uin re tenemit Lida, re lugar re anche' c'o-va re Pedro. Y re hermanos re jec'o pa tenemit Jope, roma xquic'axaj che re Pedro c'o pa tenemit Lida, xe'quitak-a je ca'e' achi'a' riq'uin, chin che xbequibij cha: Tabana' utzil catampa cha'nin pa Jope, roma yatoc chaka, xe'cha' cha.
39 Y re Pedro xba chiquij c'a pa Jope. Tak xe'bapon, re Pedro xcusas-apo pa jay re anche' li'an-va re quiminak. Y re malcani' tak ixoki' xe'bapon riq'uin re Pedro, ye'ok' y niquic'utula-apo chach, re tziak re xe'rubanala' re Dorcas tak c'a c'as che'.
40 Y re Pedro xubij chique conojel re jec'o riq'uin, che que'el-a ba'. Reja' xuque-ka, y c'are' xuban orar. Y xutzu-apo re quiminak, y xubij cha: Tabita, cayacataj. Y re hermana re' can jare' tak xtzu'um-pa, y tak xutz'at che c'o re Pedro riq'uin, xyacataj-pa.
41 Re Pedro xutz'am-apo ruk'a' re hermana chin che xpa'e'. Y c'are' re Pedro xe'rayoj c'a re malcani' tak ixoki' y re nic'aj chic hermanos, chin che xbo'rjacha-pa re Dorcas chique.