Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 8:2-32 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 8:2-32 in GT:cak:Kaqchikel

2 Ec'o c'a achi'a' eyo'ol ruk'ij ri Dios ri xquic'uaj ru-cuerpo ri Esteban richin xquimuk y jani na xcok'ej roma ri x-an che.
3 Jac'a ri Saulo juye' quivech nu'on ri quiniman ri Jesucristo. Rija' hasta ntoc chi tak tak jay y chi achi'a' chi ixoki' yerujirirej-pe pan ulef y yerujach richin quetz'apis pa tak cárcel.
4 Jac'a ri quiniman ri Jesucristo ri xquiquiraj-e-qui', xa achique na lugar yek'ax-vi, niquitzijoj can ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak.
5 Jun chique ri xquiquiraj-e-qui' ja ri Felipe. Rija' xxule-ka pa jun tinamit richin ri Samaria, y chiri' nutzijoj ri Jesucristo chique ri vinak.
6 Ri aj-Samaria xa jun cánima niquiya' quixiquin che ri nu'ij ri Felipe riq'uin niquitz'et ri milagros ri yerubanala' chiquivech.
7 Roma eq'uiy vinak ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, yesiq'uin ye'el-e ri itzel tak espíritu re'. Eq'uiy ri caminak quik'a-cakan y eq'uiy ri man utz ta cakan ri xec'achoj.
8 Romari' jani na yequicot ri ec'o chupan ri tinamit ri'.
9 Pero c'o c'a jun achi aj-k'ij rubinan Simón nik'ijun chiri' pa tinamit rubanon can, y rubanon chique ri vinak pa departamento Samaria chi ekajnak pa ruk'a' roma ruk'eban-ri' chi rija' can c'o ruk'ij.
10 Chi ch'uti'k chi nima'k niquiya' quixiquin che ri nu'ij ri aj-k'ij re' y niqui'ij chi c'o ruchuk'a' ri nimalaj Dios riq'uin.
11 Can niquiya' quixiquin riq'uin ri yeru'ij roma riq'uin ri nik'ijun chiquivech, rubanon chique chi ekajnak pa ruk'a' q'uiy tiempo.
12 Pero tok xquic'axaj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij ri achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar y ri rubi' ri Jesucristo, ri vinak xquinimaj, y chi achi'a' chi ixoki' xe'an bautizar.
13 Ja jun ri Simón ri aj-k'ij xunimaj ruch'abel ri Dios y xu'on bautizar ri'. Jumul rutzekle'en ri Felipe, y can ntel ránima yerutz'et ri nimalaj tak retal y milagros ri yebanataj.
14 Jac'a tok ri apóstoles ri ec'o can pa tinamit Jerusalem xquic'axaj chi ri aj pa departamento Samaria niquinimaj ruch'abel ri Dios, rije' xequitak-ka ri Pedro y ri Juan quiq'uin.
15 Tok xe'eka ri etakon-ka, xqui'en orar pa quivi' ri xeniman chiri' pa Samaria, richin chi niquic'ul ri Lok'olaj Espíritu pa cánima.
16 Roma man jun chique ri kajnak-pe ri Lok'olaj Espíritu pa ruvi', xaxe ebanon bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.
17 Jac'ari' ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quivi', y xquic'ul ri Lok'olaj Espíritu pa cánima.
18 Pero ri Simón ri aj-k'ij, tok xutz'et chi ri xeniman pa Samaria niquic'ul ri Lok'olaj Espíritu pa cánima tok ri apóstoles niquiya' quik'a' pa quivi', rija' xusuj méra chique ri apóstoles,
19 y xu'ij chique: Tiya' chuve ri uchuk'a' ri achel c'o iviq'uin rix, richin quiri' tok yin ninya' nuk'a' pa ruvi' xa achique na vinak, can xtuc'ul ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, xcha' chique.
20 Jac'a ri Pedro xu'ij che ri Simón: Ri améra y rat chi junan xquixq'uis pa k'ak', roma rat nanojij chi riq'uin méra nalok'-vi ri rusipanic ri Dios.
21 Rat manak ak'a' che ri samaj re', roma ri avánima xa man choj ta chuvech ri Dios.
22 Rat nic'atzin najal ano'oj y naya' can ri itzel no'oj re c'o pan avánima, y tac'utuj aquemelal che ri Dios; riq'uin juba' rija' xcaru'on perdonar riq'uin ri nanojij.
23 Roma yin nintz'et chi q'uey-q'uey ri avánima roma yakukut, y c'a rat ximil na pa ruk'a' itzel tak no'oj, xcha' ri Pedro.
24 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on ri Simón: Tibana' favor, tic'utuj iquemelal che ri Ajaf voma yin, richin quiri' man ta nipe pa nuvi' ri achel xi'ij-ka.
25 Jac'a tok quik'alajrisan chic can ruch'abel ri Dios chiri' pa departamento Samaria, xetzolij pa tinamit Jerusalem. Y ronojel tak aldeas ri yek'ax-vi, niquitzijoj can ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak.
26 C'o c'a jun ángel richin ri Ajaf Dios xch'o riq'uin ri Felipe, y xu'ij che: Vacami tabana-e abanic, y cabin quire' pa sur, c'a na'avila' na ri bey ri ntel-e pa tinamit Jerusalem ri ni'e-ka pa tinamit Gaza, jun bey ri manak utz vinak yek'ax chuvech.
27 Jac'ari' xcataj-e ri Felipe y xbe chupan ri bey ri xbix-e che, y tu'on, ja yan chic ri' petenak chupan ri bey jun achi eunuco, gobernador pa ruvi' ronojel rubeyomal ri ixok rubinan Candace, reina pa quivi' ri aj pa roch'ulef Etiopía. Ri achi eunuco xpe pa Jerusalem richin xuruya' ruk'ij ri Dios,
28 y ja benak richin nitzolij pa roch'ulef Etiopía, tz'uyul-e pa ru-carruaje, nu'on leer ri vuj rutz'iban can ri profeta Isaías benak.
29 Jac'ari' tok ri Lok'olaj Espíritu xu'ij che ri Felipe: Ta'avila' ri carruaje y cajel-apu chunakaj.
30 Xjel c'a apu ri Felipe chunakaj ri carruaje, y xrac'axaj chi ri eunuco nu'on leer ri vuj ri rutz'iban can ri profeta Isaías. Ri Felipe xuc'utuj-apu che: ¿(Nik'ax, nino') chavech ri na'an leer? xcha'.
31 Jac'a ri eunuco xu'ij-pe: ¿Achel (xtik'ax, xtino') chinuvech si man jun ni'in ruchojmil chuve? xcha'. Jac'ari' xuc'utuj favor che ri Felipe chi tijote-e ri pa carruaje, y titz'uye-e riq'uin.
32 Ri ruch'abel ri Dios ri nu'on leer ri eunuco benak, ja ri nu'ij: Achel jun oveja xuc'uax richin necamises. Y achel jun alaj oveja tok nisoques rij, man nisiq'uin ta, Rija' man jun ch'abel xu'ij.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 8 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 8:2-32 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

2 Y ri Esteban xmuk y xok'ex janíla coma juley achi'a' ri can c'o-vi c'a Dios pa cánima.
3 Y ri Saulo janíla c'a nuben chique ri kach'alal. Can e ruyo'on-vi c'a pa tijoj-pokonal, roma can chi jujun chi jujun ri jay noc-vi richin yeberelesala-pe, y chi ixoki' y chi achi'a' yeberukirirela-pe y c'ari' nutek c'a quitz'apexic pa tak cárcel.
4 Y ri kach'alal c'a ri ec'o pa Jerusalem, xetalutej-el. Rije' ronojel c'a lugar xe'apon-vi, yebiyaj richin nequitzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic.
5 Y ri Felipe jun c'a chique ri kach'alal ri xebanon queri'. Rija' xapon c'a chupan jun tinamit ri c'o chiri' pa Samaria. Y tok c'o chic ri chiri', xuchop c'a rutzijoxic ri Cristo chique ri vinek e aj chiri'.
6 Y can janíla c'a vinek ri niquimol-qui' riq'uin ri Felipe, richin nicac'axaj ri nubij, roma q'uiy ri milagros niquitzu' chi nubanala'. Can nik'alajin-vi c'a chi ja ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj.
7 Can e q'uiy vi c'a vinek ri nrelesala-el itzel tak espíritu ri e oquinek quiq'uin. Y ri itzel tak espíritu ri' can riq'uin cuchuk'a' yech'on tok ye'elesex-el. Y ec'o c'a chuka' vinek ri man choj ta yebiyin, ri xa e jetz' yebiyin, y ri e siquirinek, xec'achojirisex c'a chuka' el roma ri Felipe.
8 Roma c'a ri', ri vinek ri ec'o chiri' pa tinamit ri xapon-vi ri Felipe, janíla c'a yequicot.
9 Pero chupan c'a chuka' ri tinamit ri', tok c'a man jani tapon ri Felipe, c'o jun achin aj-itz y rubini'an Simón. Can jebel c'a e ruk'olon ri vinek ri aj chiri' pa Samaria riq'uin ri yerubanala'. Rija' can nubila' c'a chuka' chique chi rija' jun vinek ri janíla ruk'ij.
10 Y can conojel c'a vinek yeniman rutzij ri aj-itz ri', chi cocoj chi nima'k. Y ri vinek ri can yetzekelben richin, niquibila' c'a chirij ri aj-itz ri': Ri nimalej ruchuk'a' ri Dios can c'o-vi c'a riq'uin ri Simón, yecha'.
11 Y can q'uiy yan c'a tiempo jebel e ruk'olon ri vinek riq'uin ri itz ri yerubanala'. Romari' tok ri vinek can niquinimaj ri rutzij.
12 Jac'a tok ri Felipe xapon chiri', ri vinek xquinimaj ri nutzijoj rija' chirij ri rubi' ri Jesucristo y ri utzilej ruch'abel ri Dios ri nich'on chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. Y can chi achi'a' y chi ixoki' xeban bautizar.
13 Y chuka' ri Simón ri achin aj-itz, xunimaj ri ruch'abel ri Dios y xban bautizar. Re Simón re', can acuchi c'a benek-vi ri Felipe, can tzeketel c'a el chirij. Pero rija' can achi'el c'a nisach ruc'u'x tok yerutz'et ri nima'k tak milagros ri yerubanala' ri Felipe chiquivech ri vinek, richin queri' tiquetamaj chi can ja vi ri ruch'abel ri Dios nutzijoj.
14 Y ri quiq'uin ri apóstoles ri chiri' pa tinamit Jerusalem xoka' c'a rutzijol chi ri vinek ri ec'o pa Samaria quichapon c'a niquinimaj ri ruch'abel ri Dios. Romari' xequitek c'a ri apóstol Pedro y ri apóstol Juan chiquitz'etic.
15 Y tok ri apóstoles xe'apon c'a, xquiben orar coma ri kach'alal ri ec'o chiri' pa Samaria, richin queri' nika-pe ri Lok'olej Espíritu ri pa quivi'.
16 Y can c'a man jun c'a chique ri kach'alal ri' kajinek ta ri Lok'olej Espíritu pa ruvi', xa can c'a xe c'a e banon bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.
17 Y roma c'a ri' tok ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quivi' y xquic'ul c'a ri Lok'olej Espíritu.
18 Y tok ri achin rubini'an Simón xutz'et chi nika-pe ri Lok'olej Espíritu pa quivi' ri vinek, tok ri apóstoles niquiya' quik'a' pa quivi', ri Simón xusuj c'a qui-mero,
19 y xubij chique: Tibana' c'a chuve richin nic'oje' la uchuk'a' la' viq'uin, richin queri' tok ninya' c'a nuk'a' pa ruvi' xabachique vinek, xtuc'ul ta c'a chuka' ri Lok'olej Espíritu, xcha' chique.
20 Y ri Pedro xubij c'a chire ri Simón: C'a ta pa k'ak' xcabeka-vi, rachibilan ri a-mero, roma rat nach'ob chi riq'uin ri mero nalok' ri nusipaj ri Dios.
21 Y chuka' rat man jun ak'a' chire re samaj re', roma ri avánima xa man choj ta chuka' chuvech ri Dios.
22 Y que'aya' c'a can ri xa man e utz ta ri ec'o pan avánima, titzolej-pe ac'u'x y tac'utuj c'a cuyubel amac chire ri Dios, roma chuvech rija' can man utz ta ri ch'obonic ri xpe pan avánima.
23 Y nintz'et c'a chi ri itzel c'a c'o na pan ac'aslen, y c'a at ruximon na, xcha' ri Pedro.
24 Pero ri Simón xubij c'a chique ri apóstoles: Tibana' c'a orar voma yin, y tic'utuj chire ri Ajaf Dios richin man c'a tinc'ulvachij ri achi'el ri xibij-ka chuvij.
25 Y tok ri apóstoles quitzijon y quik'alajirisan chic can ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek pa jun tinamit chiri' pa Samaria, c'ari' q'uiy c'a tak tinamit ri ec'o chuka' chiri', ri xebe-vi. Rije' xebe richin xbequitzijoj ri utzilej ch'abel richin colotajic chique ri vinek. Y c'ari' xetzolin pa Jerusalem.
26 Y c'o c'a jun ángel richin ri Ajaf Dios ri xch'on riq'uin ri Felipe, y xubij c'a chire: Tachojmirisaj c'a el avi', roma c'o chi yabe chupan ri jun bey ri nel-el pa Jerusalem y nibe-ka pa xulan, c'a pa tinamit Gaza. Re bey re' jare' ri nik'ax ri pa tz'iran ruvach'ulef.
27 Y ri Felipe can xuchojmirisaj na vi el ri', y xbe c'a. Y jac'a tok ruchapon-el bey, xutz'et c'a jun achin aj-Etiopía. Re achin c'a re' jun achin eunuco, y ja rija' ri c'o pa ruvi' ronojel ri rubeyomel ri jun ixok k'atoy-tzij pa ruvi' ri ruvach'ulef Etiopía, y rubini'an Candace. Ri achin c'a chuka' ri' jun k'atoy-tzij nisamej riq'uin ri Candace, y xpe ri pa Jerusalem richin xoruya' ruk'ij ri Dios.
28 Y jac'ari' ruchapon-el tzolejen pa ruruvach'ulef, tz'uyul-el pa jun carruaje. Y rija' nusiq'uij c'a jun vuj ri benek, ri vuj ri tz'iban can roma ri Isaías, ri jun ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can.
29 Y ri Lok'olej Espíritu xubij c'a chire ri Felipe chi tuk'i' ri carruaje ri acuchi benek-vi ri achin eunuco, y junan tibe riq'uin.
30 Y tok ri Felipe ruk'i'on chic ri carruaje ri', xrac'axaj c'a chi ri achin benek chiri' jac'a ri vuj ri rutz'iban can ri Isaías ri rusamajel ri Dios, jari' ri nusiq'uij benek. Romari' ri Felipe xuc'utuj chire: ¿Nik'ax c'a chavech ri yatajin chusiq'uixic? xcha'.
31 Pero ri achin ri' xubij: Xa man jun nibin chuve. ¿Achi'el ta c'a tok xtik'ax chinuvech? Y ri achin ri' xubij c'a chire ri Felipe chi tijote-el, y titz'uye-el riq'uin.
32 Ri ruch'abel ri Dios ri najin chusiq'uixic ri achin ri', jac'a ri nubij: Xuc'uex c'a richin necamisex, achi'el nuc'uex jun carne'l. Can achi'el c'a nuben ri alaj carne'l ri man nik'ajan ta tok nisoquex rij, que c'a chuka' ri' xuben rija', man jun xubij.

Hechos 8:2-32 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

2 Ri k'ij tok xcamsüs ri Esteban, xmuk y xok'ex juis coma jun molaj achi'a' ri c'o-vi c'a Dios pa cánima.
3 Y ri Saulo juis c'a nbün cheque ri hermanos. Ye ruyo'on-vi c'a pa pokonül, roma chi jujun chi jujun ri jay ntoc-vi richin nyeberelesala-pe, y chi ixoki' y chi achi'a' nyeberucherela-pe y c'ateri' nutük c'a quitz'apixic pa cárcel.
4 Y ri hermanos c'a ri yec'o pa tinamit Jerusalén, xetalutüj-e. Rije' ronojel c'a lugar xe'apon-vi, nyebiyaj richin nquibetzijoj ri utzilüj tzij richin colonic.
5 Y ri Felipe jun c'a cheque ri hermanos ri xebanun quiri'. Rija' xapon c'a chupan jun tinamit ri c'o chiri' pa ruch'ulef Samaria. Y tok c'o chic chiri', xutz'om c'a rutzijosic cheque ri vinük ye aj chiri' que ri Jesús ja ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios.
6 Y juis c'a vinük ri nquimol-qui' riq'uin ri Felipe, richin ncac'axaj ri nbij, roma q'uiy ri milagros nquitz'et que nbanala'. Nk'alajin-vi c'a que ja ri rutzij ri Dios ri nutzijoj.
7 Ye q'uiy vi c'a vinük ri nrelesala-e itzel tak espíritu ri ye c'unük quiq'uin. Y ri itzel tak espíritu ri' riq'uin cuchuk'a' nyech'o tok nye'elesüs-e coma ri rutzij ri Felipe. Y yec'o c'a chuka' vinük ri man choj tüj nyebiyin, ri xa ye jetz' nyebiyin, y ri ye man nyetiquer tüj nyesilon quich'acul, xec'achojrisüs c'a chuka' e roma ri Felipe.
8 Roma c'a ri', ri vinük ri yec'o chiri' pa tinamit ape' xapon-vi ri Felipe, juis c'a nyequicot.
9 Pero chupan c'a chuka' ri tinamit ri', tok c'a man jani tapon ri Felipe, c'o jun achi aj-itz rubini'an Simón. Juis c'a ye ruch'acon ri vinük ri aj chiri' pa ruch'ulef Samaria riq'uin ri nyerubanala'. Rija' nubila' c'a chuka' cheque que rija' jun vinük ri juis ruk'ij.
10 Y conojel c'a vinük nyetaken rutzij ri aj-itz ri', ri q'uiy c'o quik'ij y ri man q'uiy tüj quik'ij c'o. Y ri vinük ri nyetzekleben richin, nquibila' c'a pari' ri aj-itz ri': Ri nimalüj ruchuk'a' ri Dios c'o-vi c'a riq'uin ri Simón, nquibila'.
11 Y q'uiy yan c'a tiempo juis ye ruch'acon ri vinük riq'uin ri itz ri nyerubanala'. Romari' tok ri vinük nquinimaj ri rutzij.
12 Jac'a tok ri Felipe xapon chiri', ri vinük xquinimaj ri nutzijoj rija' pari' ri rubi' ri Jesucristo y ri utzilüj rutzij ri Dios ri nch'o pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Y chi achi'a' y chi ixoki' xeban bautizar.
13 Y chuka' ri Simón ri achi aj-itz, xunimaj ri rutzij ri Dios y xban bautizar. Ri Simón re', ape' c'a benük-vi ri Felipe, tzeketül c'a e chirij. Pero rija' c'a nsatz ruc'u'x tok nyerutz'et ri nimak' tak milagros ri nyerubanala' ri Felipe chiquivüch ri vinük, richin quiri' tiquetamaj que ja vi ri rutzij ri Dios nutzijoj.
14 Y ri quiq'uin ri apóstoles chiri' pa tinamit Jerusalén xka-pe c'a rutzijol que ri vinük ri yec'o pa ruch'ulef Samaria quitz'amon c'a nquinimaj ri rutzij ri Dios. Romari' xequitük c'a ri apóstol Pedro y ri apóstol Juan chiquitz'etic.
15 Y tok ri apóstoles xe'apon c'a, xquibün orar coma ri hermanos ri yec'o chiri' pa ruch'ulef Samaria, richin quiri' nka-pe ri Lok'olüj Espíritu pa quivi'.
16 Y c'a man jun c'a cheque ri hermanos ri' kajnük ta ri Lok'olüj Espíritu pari', xaxe c'a ye banun bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.
17 Y roma c'a ri' tok ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quivi' y xquic'ul c'a ri Lok'olüj Espíritu.
18 Y tok ri achi rubini'an Simón xutz'et que nka-pe ri Lok'olüj Espíritu pa quivi' ri vinük, tok ri apóstoles nquiya' quik'a' pa quivi', ri Simón xusuj c'a qui-tumin,
19 y xbij cheque: Tibana' c'a chuve richin nc'uje' la uchuk'a' la' viq'uin, richin quiri' tok ninya' c'a nuk'a' pari' achique na vinük, nuc'ul ta c'a chuka' ri Lok'olüj Espíritu, xbij cheque.
20 Y ri Pedro xbij c'a chin ri Simón: C'a ta pa k'ak' ncabeka-vi, rachibilan ri atumin, roma rat nanuc que riq'uin ri tumin nalok' ri nuspaj ri Dios.
21 Y chuka' rat man jun ak'a' chin ri samaj re', roma ri avánima xa man choj tüj chuka' chuvüch ri Dios.
22 Y que'aya' c'a can ri xa man ye utz tüj ri yec'o pan avánima, titzolij-pe ac'u'x y tac'utuj chin ri Dios que xtucuyu' ta amac, roma chuvüch rija' man utz tüj ri nojibül ri xpu'u pan avánima.
23 Y nintz'et c'a que ri itzel c'a c'o na pan ac'aslen, y c'a rat ruximon na, xbij ri Pedro.
24 Pero ri Simón xbij c'a cheque ri apóstoles: Tibana' c'a orar voma yin, y tic'utuj chin ri Ajaf Dios richin man c'a tinc'ulachij ri cachi'el ri xibij-ka chuvij.
25 Y tok ri Pedro y ri Juan quitzijon y quik'alajrisan chic can ri rutzij ri Dios cheque ri vinük pa jun tinamit chiri' pa ruch'ulef Samaria, c'ateri' q'uiy c'a tinamit ri yec'o chuka' chiri', ri ape' xebe-vi. Rije' xebe richin xbequitzijoj ri utzilüj tzij richin colonic cheque ri vinük. Y c'ateri' xetzolij pa tinamit Jerusalén.
26 Y c'o c'a jun ángel richin ri Ajaf Dios ri xch'o riq'uin ri Felipe, y xbij c'a chin: Tachojmirsaj c'a e avi', roma nc'atzinej que ncabe chupan ri jun bey ri ntel-e pa tinamit Jerusalén y nbe-ka pa sur, c'a pa tinamit Gaza. Ri bey re' jare' ri nc'o pa tz'iran ruch'ulef.
27 Y ri Felipe xuchojmirsaj na vi e ri', y xbe c'a. Y ja tok rutz'amon-e bey, xutz'et c'a jun achi aj-Etiopía. Ri achi c'a re' ja ri c'o pari' ronojel ri rubeyomal ri ixok ri nbanun mandar pari' ri ruch'ulef Etiopía, y rubini'an Candace. Ri achi c'a chuka' ri' jun ri nbanun mandar ri nsamüj riq'uin ri Candace, y xpu'u pa tinamit Jerusalén richin xuya-pe ruk'ij ri Dios.
28 Y jari' rutz'amon-e ntzolij-e pa ruruch'ulef, tz'uyul-e pa jun carruaje. Y rija' nusiq'uij c'a jun vuj ri benük, ri vuj ri tz'iban can roma ri Isaías, jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can.
29 Y ri Lok'olüj Espíritu xbij c'a chin ri Felipe que tujel-apu riq'uin ri carruaje ape' benük-vi ri achi ri nbanun mandar, y junan tibe riq'uin.
30 Y tok ri Felipe xjel chic ri carruaje ri', xrac'axaj c'a que ri achi benük chiri' ja ri vuj ri rutz'iban can ri Isaías ri rusamajel ri Dios, jari' ri nusiq'uij benük. Romari' ri Felipe xuc'utuj chin: ¿Nk'ax c'a chave ri ncatajin chusiq'uixic? xbij.
31 Pero ri achi ri' xbij: Xa man jun nbin chuve. ¿Cachi'el ta c'a tok nk'ax chuve? Y ri achi ri' xbij c'a chin ri Felipe que tijote-e, y titz'uye-e riq'uin. Y quiri' xbün ri Felipe.
32 Ri rutzij ri Dios ri ntajin chusiq'uixic ri achi ri', ja ri nbij: Xuc'u'üx c'a richin nyecamsüs, cachi'el nuc'u'üx jun oveja. Cachi'el c'a nbün ri alaj oveja ri man nk'ajan tüj tok nsocüs rij, quiri' c'a chuka' xbün rija', man jun tzij xbij chirij.

Hechos 8:2-32 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

2 Y ri Esteban xmuk coma utzilaj tak achi'a' ri can c'o-wi Dios pa cánima y yalan xcok'ej.
3 Y ri Saulo can yalan nu'on chique ri kach'alal, roma can chijujun-chijujun ri jay ntoc-wi chi yeberulesala-pe, ixoki' chi achi'a' yeberukirirej-pe y yerutz'apij pa cárcel.
4 Y ri kach'alal ri jec'o pa Jerusalem, xquiquiraj-qui'. Y ronojel lugar anchi' xe'apon-wi, can niquitzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios.
5 Y ri Felipe ja jun chique ri kach'alal ri xebano quiri'. Raja' xapon chupa ri tenemit Samaria. Y cuando c'o chic chiri', xutzijoj-ka rubi' ri Cristo chique ri winak aj-chiri'.
6 Y can q'uiy winak ri niquimol-qui' riq'uin ri Felipe, chi niquic'oxaj ri nu'ij raja', roma raja' can q'uiy milagros ri nu'on chiquiwech. Can k'alaj chi can ja rutzij ri Dios ri nutzijoj.
7 Roma can je q'uiy winak ri xe'el-e ri itzel tak espíritus ri jec'o quiq'uin. Y ri itzel tak espíritus ri' can yalan yesiq'uin ye'el-e. Jec'o chuka' winak ri yejetz'ma'y yebin, y ri winak siquirinak quich'acul, xec'achoj chuka' roma ri ruchuk'a' ri Dios ri c'o riq'uin ri Felipe.
8 Romari' ri winak ri jec'o chiri' pa tenemit anchi' xapon-wi ri Felipe, can yequicot.
9 Y chupa ri tenemit ri', cuando man jani tapon ri Felipe, c'o jun achi aj-itz rubinan Simón. Can jerubanon engañar ri winak ri aj-Samaria roma ri yeru'on. Raja' can nu'ij chuka' chique chi raja' jun winak ri can c'o ruk'ij.
10 Y can conojel ri winak cocoj chi nima'k yeniman rutzij ri aj-itz ri' y niqui'ij chirij: Ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios c'o riq'uin ri Simón, yecha'.
11 Y q'uiy yan tiempo jerubanon-pe engañar ri winak riq'uin ronojel ri itzel no'j (na'oj) ri yeru'on. Romari' ri winak can niquinimaj rutzij.
12 Pero cuando ri Felipe xapon chiri', ri winak xquinimaj ri nutzijoj raja' chirij ri Jesucristo y ri utzilaj tzij ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, romari' ixoki' chi achi'a' xe'an bautizar.
13 Y chuka' ri Simón ri achi aj-itz, xunimaj rutzij ri Dios y x-an bautizar. Ri Simón re', can anchi' benak ri Felipe, can ja' rutzekleben. Pero raja' can nisatz runo'j (nisach ruc'u'x) cuando yerutzu' ri nimalaj tak milagros ri yeru'on ri Felipe chiquiwech ri winak, chi quiri' tiquitemaj chi can ja-wi ri rutzij ri Dios nutzijoj.
14 Y ri apóstoles ri jec'o can pa tenemit Jerusalem xquic'oxaj chi ri winak aj-Samaria xquinimaj yan ri rutzij ri Dios. Romari' xequitak ri apóstol Pedro y ri apóstol Juan chiquitz'etic.
15 Y cuando ri apóstoles xe'apon, xqui'en orar pa quiwi' ri kach'alal ri jec'o chiri' pa Samaria, chi quiri' nika-pe ri Espíritu Santo pa quiwi'.
16 Y man jun chique ri kach'alal ri' kajinak ta ri Espíritu Santo pa ruwi', xe je-banon bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.
17 Y romari' ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quiwi' y xka ri Espíritu Santo pa quiwi'.
18 Y cuando ri achi rubinan Simón xutzu' chi xka-pe ri Espíritu Santo pa quiwi' ri winak, cuando ri apóstoles xquiya' quik'a' pa quiwi', ri Simón xusuj qui-mero,
19 y xu'ij chique: Tiya' chue ri uchuk'a' anche'l c'o iwiq'uin rix, chi quiri' cuando ninya' nuk'a' pa ruwi' jun winak, xtika-pe chuka' ri Espíritu Santo pa ruwi', xcha' chique.
20 Y ri Pedro xu'ij che ri Simón: C'a pa k'ak' xcabeka-wi junan riq'uin ri a-mero; roma ret nanojij chi riq'uin mero nalok' ri nusipaj ri Dios.
21 Ret can man jun ak'a' che ri samaj re', roma ri awánima man choj ta c'o chech ri Dios.
22 Quie'aya' can ri man je utz ta ri jec'o pa awánima, tabana' ri nrojo' ri Dios, y tac'utuj che ri Dios xa c'o modo nucoch' (nucuy) amac, roma chech raja' can man utz ta ri xanojij pa awánima.
23 Ren nintzu' chi ri etzelal c'a c'o pa ac'aslen, y c'a jatruximon, xcha' ri Pedro.
24 Pero ri Simón xu'ij chique ri apóstoles: Tibana' orar pa nuwi' y tic'utuj che ri Ajaf Dios chi quiri' man ninc'ulumaj ta anche'l ri xi'ij-ka chuij.
25 Y cuando ri apóstoles quitzijon y quik'alajin chic rutzij ri Dios chique ri winak chiri' pa tenemit Samaria, ja xebe; pero can niquitzijoj ri utzilaj rutzij ri Dios pa ch'aka chic tenemit chi ri rech-ulef Samaria, anchi' yek'ax-wi. C'ajari' xe'apon pa Jerusalem.
26 Y c'o jun ángel chi ri Ajaf Dios xch'o'n riq'uin ri Felipe, y xu'ij che: Tabana' abanic, roma cami jabe chupa ri jun bey ri ntel-e pa Jerusalem y nixule-ka pa tenemit Gaza. Ri bey re' nik'ax pa tz'iran rech-ulef.
27 Y ri Felipe can xu'on-wi-e ru'onic, y xbe. Y cuando benak, xutzu' jun achi aj-Etiopía. Ri achi re' jun eunuco, y ja raja' ri c'o parui' ronojel ri rubeyomal ri jun ixok reina chi ri Etiopía, rubinan Candace. Ri achi ri' c'o ruk'ij chuka', roma nisamaj riq'uin ri Candace, y pa Jerusalem xel-wi-pe roma chiri' xoruya-wi ruk'ij ri Dios.
28 Y ja' nitzolaj pa Etiopía ch'ocol pa jun carruaje. Y raja' nu'on leer benak. Y ri nu'on leer benak, ja ri rutz'iban can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij ri rutzij ri Dios ojer can.
29 Y ri Espíritu Santo xu'ij che ri Felipe chi terila' ri carruaje anchi' benak-wi ri achi eunuco, y junan tibe riq'uin.
30 Y cuando ri Felipe xberila' ri carruaje ri', xuc'oxaj chi ri achi ja ri rutz'iban can ri Isaías ri rusamajel ri Dios, jari' ri nu'on leer benak. Romari' ri Felipe xuc'utuj che: ¿Na'an entender ri na'an leer? xcha' che.
31 Pero ri achi ri' xu'ij: ¿Anchique modo xtin-en entender xa man jun ni'in chue? Y ri achi xu'ij che ri Felipe chi tijote-apo y tich'oquie-e riq'uin.
32 Ri rutzij ri Dios ri nu'on leer ri achi ri', ja anchi' nu'ij: Xuc'uax chi nicamises, anche'l ni'an che jun oveja. Can anche'l nu'on ri alaj ral oveja ri man nisiq'uin ta cuando nisoques rij, quiri' chuka' xu'on raja', can man jun anchique xu'ij.
Hechos 8 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 8:2-32 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

2 Y ri Esteban xmuk cuma utzulaj tak achiꞌaꞌ ri cꞌo ri Dios riqꞌuin cánima y altíra xcokꞌiej.
3 Y ri Saulo can altíra itziel nuꞌon cha ri iglesia, y ntuoc pa tak jay chi ncaꞌbꞌaralasaj-pa, chi ixokiꞌ chi achiꞌaꞌ ncaꞌruchiririej-pa y ncaꞌrutzꞌapij pa cárcel.
4 Y ri quiniman ri Jesucristo xquiquiraj-quiꞌ. Y nojiel lugar pacheꞌ xaꞌbꞌaka-ve, can niquitzijuoj ri evangelio.
5 Y ri Felipe xbꞌaka chupan ri tanamet Samaria. Y antok cꞌo chic chireꞌ, xutzꞌom cꞌa rutzijoxic rubꞌeꞌ ri Cristo chica ri icꞌo chireꞌ.
6 Y qꞌuiy vinak ri niquimol-quiꞌ riqꞌuin ri Felipe, chi nicaꞌxaj ri nuꞌej jajaꞌ, y niquitzꞌat ri señales ri nuꞌon chiquivach.
7 Can iqꞌuiy vinak ri xaꞌiel-el ri itziel tak espíritus ri icꞌo quiqꞌuin. Y ri itziel tak espíritus reꞌ can altíra ncaꞌsiqꞌuin ncaꞌiel-el. Icꞌo jeꞌ ri ncaꞌjaco ncaꞌin, y icꞌo ri paralítico qui-cuerpo, xaꞌan sanar.
8 Rumareꞌ ri vinak ri icꞌo chireꞌ pa tanamet can altíra ncaꞌquicuot.
9 Y chupan ri tanamet reꞌ, antok majaꞌ tibꞌaka ri Felipe, cꞌo jun ache aj-itz rubꞌinan Simón. Can i-rubꞌanun engañar ri aj-Samaria. Jajaꞌ ruꞌeꞌn jeꞌ chica chi jajaꞌ jun ache ri cꞌo rukꞌij.
10 Y quinojiel ri vinak chi chꞌuteꞌk chi nimaꞌk ncaꞌniman ri rutzij ri aj-itz reꞌ y niquiꞌej chirij: Ri namalaj ru-poder ri Dios cꞌo riqꞌuin ri Simón, ncaꞌchaꞌ.
11 Y qꞌuiy yan tiempo i-rubꞌanun-pa engañar ri vinak riqꞌuin nojiel ri magia ri ncaꞌruꞌon. Rumareꞌ ri vinak niquinimaj ri rutzij.
12 Pero antok ri vinak xquinimaj ri nutzijuoj ri Felipe chirij ri Jesucristo y ri evangelio ri nichꞌoꞌ chirij ri ru-reino ri Dios, chi achiꞌaꞌ chi ixokiꞌ xaꞌan bautizar.
13 Y ri Simón jeꞌ, ri ache aj-itz, xunimaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios y xꞌan bautizar. Ri Simón reꞌ, can pacheꞌ bꞌanak ri Felipe, can ja bꞌanak riqꞌuin. Pero jajaꞌ can chapatajnak antok ncaꞌrutzꞌat ri nimaꞌk señales y milagros ri ncaꞌruꞌon ri Felipe chiquivach ri vinak.
14 Y ri apóstoles ri icꞌo can Jerusalén, xcaꞌxaj chi ri aj-Samaria xquinimaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios. Rumareꞌ xaꞌquitak cꞌa el ri Pedro y ri Juan quiqꞌuin.
15 Y antok xaꞌbꞌaka, xquiꞌan orar pa qui-cuenta ri quiniman ri Jesucristo ri icꞌo chireꞌ Samaria, chi quireꞌ nika-pa ri Espíritu Santo pa quiveꞌ,
16 ruma man jun chiquivach ijejeꞌ ri kajnak-pa ri Espíritu Santo paroꞌ, joꞌc i-bꞌanun bautizar pa rubꞌeꞌ ri Jesús.
17 Y ri Pedro y ri Juan xquiyaꞌ quikꞌaꞌ pa quiveꞌ, y xquiꞌan recibir ri Espíritu Santo.
18 Y antok ri Simón xutzꞌat chi xka-pa ri Espíritu Santo pa quiveꞌ ri vinak antok ri apóstoles xquiyaꞌ quikꞌaꞌ pa quiveꞌ, ri Simón xusuj miera chica,
19 y xuꞌej chica: Tiyaꞌ chuva ri poder incheꞌl cꞌo iviqꞌuin ixreꞌ, chi quireꞌ antok niyaꞌ nukꞌaꞌ paroꞌ jun vinak, xtuꞌon recibir ri Espíritu Santo, xchaꞌ chica.
20 Y ri Pedro xuꞌej cha ri Simón: Cꞌa pa kꞌakꞌ xcabꞌaka-ve junan riqꞌuin ri a-miera; ruma atreꞌ naꞌan pensar chi riqꞌuin miera nalokꞌ ri nusipaj ri Dios.
21 Atreꞌ man jun akꞌaꞌ cha ri samaj reꞌ, ruma ri avánima man choj ta cꞌo choch ri Dios.
22 Tayaꞌ can ri man otz ta ri cꞌo pan avánima, y tacꞌutuj cꞌa favor cha ri Dios chi nuꞌon perdonar ri a-pecado, ruma choch jajaꞌ, man otz ta ri xaꞌan pensar.
23 Inreꞌ nitzꞌat chi ri itziel cꞌa cꞌo pan acꞌaslien y ri pecado cꞌa at-ruximuon, xchaꞌ ri Pedro.
24 Pero ri Simón xuꞌej chica ri apóstoles: Tibꞌanaꞌ rogar pa nu-cuenta inreꞌ cha ri Ajaf Dios, chi quireꞌ man jun kax nipa panoꞌ incheꞌl ri xiꞌej, xchaꞌ.
25 Y antok ri apóstoles quitzijuon y quicꞌutun chic ri ruchꞌabꞌal ri Dios chica ri vinak ri icꞌo Samaria, ja xaꞌa; pero can niquitzijuoj ri evangelio nicꞌaj chic tanamet ri icꞌo chupan ri Samaria, ri pacheꞌ ncaꞌkꞌax-ve. Cꞌajareꞌ xaꞌa chic Jerusalén.
26 Y cꞌo jun ángel richin ri Ajaf xchꞌoꞌ cha ri Felipe, y xuꞌej cha: Capalaj, y caꞌin chupan ri jun bꞌay ri ntiel-el Jerusalén y nixulie-ka pa tanamet Gaza. Ri bꞌay reꞌ man qꞌuiy ta vinak ncaꞌkꞌax chupan.
27 Y ri Felipe can xpalaj-pa, y xꞌa. Y antok bꞌanak, xutzꞌat jun alaꞌ aj-Etiopía. Ri alaꞌ reꞌ jun eunuco, y cꞌo paroꞌ nojiel ri rubꞌayomal ri reina Candace richin ri nación Etiopía. Ri alaꞌ reꞌ yoꞌn autoridad cha ruma ri Candace, y xpa Jerusalén chi xalruyaꞌ rukꞌij ri Dios.
28 Y antok nitzalaj chic pa ru-nación, tzꞌuyul-el chupan ri ru-carruaje. Y jajaꞌ nuꞌon leer bꞌanak. Y ri nuꞌon leer, ja ri rutzꞌibꞌan can ri profeta Isaías.
29 Y ri Espíritu Santo xuꞌej cha ri Felipe: Cajiel-apa riqꞌuin ri carruaje pacheꞌ bꞌanak-ve ri alaꞌ eunuco, y caꞌin riqꞌuin.
30 Y antok ri Felipe xjiel-apa riqꞌuin ri carruaje, xraꞌxaj ri nuꞌon leer ri alaꞌ bꞌanak, ja ri rutzꞌibꞌan can ri profeta Isaías. Mareꞌ ri Felipe xucꞌutuj cha: ¿Niꞌka pan aveꞌ (naꞌan entender) ri naꞌan leer? xchaꞌ cha.
31 Pero ri alaꞌ reꞌ xuꞌej: ¿Cheꞌl cꞌa xtiꞌka panoꞌ (xtinꞌan entender) xa man jun nicꞌutu chinoch? Y ri alaꞌ xuꞌon rogar cha ri Felipe chi tijotie-el y titzꞌuye-el riqꞌuin.
32 Ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri nuꞌon leer ri alaꞌ reꞌ, nuꞌej: Xucꞌuax chi niquimisas, incheꞌl niꞌan cha jun oveja. Can incheꞌl nuꞌon ri alaj oveja ri man nisiqꞌuin ta antok nisocas rij, quireꞌ jeꞌ xuꞌon jajaꞌ, man jun kax xuꞌej.

Hechos 8:2-32 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

2 Y ri Esteban xmuk y sibilaj c'a xok'ex cuma ri achi'a' ri can c'o c'a Dios pa cánima.
3 Y ri Saulo sibilaj c'a pokon xuben chique ri quiniman chic ri Jesucristo, ri nibix iglesia chique. Can ye ruya'on wi c'a pa tijoj pokonal, ruma can chi jojun chi jojun jay ntoc wi riche (rixin) chi yeberelesala' pe, y can chi achi'a' y chi ixoki' yeberukirirej pe y c'ac'ari' nutek quitz'apixic pa tak cárcel.
4 Y ri kach'alal c'a ri xquiquiraj el qui' ruma ri pokon niban chique, xebe pa tak tinamit y niquitzijoj chuka' ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
5 Y ri Felipe jun c'a chique ri kach'alal ri xebano queri'. Riya' xapon c'a chupan jun tinamit ri c'o chiri' pa rucuenta ri Samaria. Y tek c'o chic chiri', xuchop c'a rutzijoxic ri Cristo chique ri winek ri ye aj chiri'.
6 Y can ye q'uiy c'a winek ri niquimol qui' riq'ui ri Felipe, y quinojel riq'ui c'a ronojel cánima niquiya' quixquin chare ri nubij, ruma q'uiy ri milagros niquitzu' chi nubanala', retal c'a chi can ya ri ruch'abel ri Dios ri nutzijoj.
7 Can ye q'uiy wi c'a winek ri nrelesala' el itzel tak espíritu quiq'ui. Y ri itzel tak espíritu ri' can riq'ui quichuk'a' yech'o tek ye'elesex el. Y yec'o c'a chuka' winek ri ma choj ta yebiyin, ri xa ye cojo, y ri ye siquirnek, xec'achojsex c'a chuka' el ruma ri Felipe.
8 Rumac'ari', ri winek ri yec'o chiri' pa tinamit ri xapon wi ri Felipe, sibilaj c'a yequicot.
9 Pero chupan c'a chuka' ri tinamit ri', tek c'a ma jane napon ta ri Felipe, c'o c'a jun achi aj itz ri Simón rubi'. Can jabel c'a ye ruk'olon ri winek ri aj chiri' pa Samaria riq'ui ri yerubanala'. Riya' can nubila' c'a chuka' chique chi riya' jun winek ri nim ruk'ij.
10 Y can quinojel c'a ri winek chi ch'uti'k chi nima'k can jabel niquiya' quixquin chare ri nubij ri aj itz ri', y niquibila' c'a chrij: Ri nimalaj ruchuk'a' ri Dios can c'o c'a riq'ui ri Simón, yecha'.
11 Y can q'uiy chic c'a tiempo jabel ye ruk'olon ri winek riq'ui ri itz ri yerubanala', y rumari' can jabel niquiya' quixquin chare ri nubij.
12 Yac'a tek ri winek xquinimaj ri nutzijoj ri Felipe chrij ri rubi' ri Jesucristo y chrij ri lok'olaj ch'abel ri nich'o chrij ri rajawaren ri Dios, can chi achi'a' y chi ixoki' c'a xeban bautizar.
13 Y chuka' ri Simón ri achi aj itz, xunimaj ri ruch'abel ri Dios y xban bautizar. Ri Simón ri', can acuchi (achique) c'a benak wi ri Felipe, can benak chuka' riya'. Pero riya' can achi'el c'a nisach ruc'u'x tek yerutz'et ri nima'k tak milagros ri yerubanala' ri Felipe chiquiwech ri winek, riche (rixin) chi retal chi can ya wi ri ruch'abel ri Dios nutzijoj.
14 Y quiq'ui ri apóstoles chiri' pa tinamit Jerusalem xoka c'a rutzijol chi ri winek ri yec'o pa Samaria yetajin c'a niquic'ul y niquinimaj ri ruch'abel ri Dios. Rumari' xequitek c'a el ri apóstol Pedro y ri apóstol Juan chiquitz'etic.
15 Y tek ri apóstoles xe'apon c'a, xquiben orar pa quiwi' ri kach'alal ri yec'o chiri' pa Samaria, riche (rixin) chi queri' nika pe ri Lok'olaj Espíritu pa quiwi'.
16 Quec'ari' xquiben ruma majun c'a chique ri kach'alal ri' kajnek ta ri Lok'olaj Espíritu pa ruwi', xa can xu (xe) wi c'a ye banon bautizar pa rubi' ri Ajaf Jesús.
17 Y tek ri Pedro y ri Juan xquiya' quik'a' pa quiwi', can xquic'ul c'a ri Lok'olaj Espíritu.
18 Y tek ri achi Simón rubi' xutz'et chi nika pe ri Lok'olaj Espíritu pa quiwi' ri winek, tek ri apóstoles niquiya' quik'a' pa quiwi', ri Simón xutzuj (xusuj) c'a puek chique,
19 y xubij c'a chique: Tiya' c'a chuwe la uchuk'a' la', riche (rixin) chi queri' tek riyin nya' c'a nuk'a' pa ruwi' xabachique winek, xtuc'ul ta c'a chuka' ri Lok'olaj Espíritu, xcha' chique.
20 Y ri Pedro xubij c'a chare ri Simón: Xa xcaq'uis c'a junan riq'ui ri arajil, ruma riyit nach'ob chi riq'ui ri puek yacowin nalok' ri nusipaj ri Dios.
21 Y chuka' riyit can majun ak'a' chare re samaj re', ruma ri awánima xa ma choj ta c'o chuwech ri Dios.
22 Y que'aya' c'a ca ri xa ma ye utz ta ri yec'o pan awánima, titzolin pe ac'u'x y tac'utuj c'a cuybel amac chare ri Dios, ruma chuwech Riya' can ma utz ta ri ch'obonic ri xpe pan awánima.
23 Y ntz'et c'a chi ri etzelal c'a c'o na pan ac'aslen, y c'a yit ruximon na, xcha' ri Pedro chare.
24 Pero ri Simón xubij c'a chique ri apóstoles: Tibana' c'a orar pa nuwi' riyin, y tic'utuj chare ri Ajaf Dios riche (rixin) chi man ta xtinc'ulwachij ri achi'el ri xibij ka chuwij, xcha'.
25 Y tek ri apóstoles quik'alajsan y quitzijon chic ca ri ruch'abel ri Dios chique ri winek pa Samaria, c'ac'ari' tek xebe chupan ri q'uiy tak tinamit ri yec'o chuka' pa rucuenta ri Samaria, riche (rixin) chi xbequitzijoj ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic chique ri winek. Y c'ac'ari' tek xetzolin pa Jerusalem.
26 Y c'o c'a jun ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios xch'o riq'ui ri Felipe, y xubij c'a chare: Cayacatej c'a el, y jet chupan ri jun bey ri ntel el pa Jerusalem y nibe pa sur c'a pa tinamit Gaza. Re bey re' yare' ri nik'ax ri pa jun desierto.
27 Y ri Felipe can xyacatej c'a el, y xbe c'a. Y yac'a tek ruchapon chic el bey, xutz'et c'a jun achi aj Etiopía. Ri achi c'a ri' jun eunuco, y ya riya' ri c'o pa ruwi' ronojel ri rubeyomal ri jun ixok Candace rubi', y ri Candace ri' aj k'atbel tzij pa ruwi' ronojel ri ruwach'ulef Etiopía. Ri achi eunuco ya'on chuka' k'atbel tzij pa ruk'a' ruma ri Candace, y xpe c'a pa Jerusalem riche (rixin) chi xoruya' ruk'ij ri Dios.
28 Y yac'a tek ruchapon chic el bey riche (rixin) chi nitzolin pa rutinamit, riya' tz'uyul c'a el pa jun carruaje. Y riya' nusiq'uij ruwech jun wuj benak, ri wuj ri tz'iban ca ruma ri profeta Isaías, jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca.
29 Y ri Lok'olaj Espíritu xubij c'a chare ri Felipe: Jet apo chuxquin ri carruaje ri acuchi (achique) benak wi ri achi eunuco, y junan c'a yixbe riq'ui, xuche'ex.
30 Y tek ri Felipe aponak chic riq'ui ri carruaje ri', xrac'axaj c'a chi ri achi benak chiri' ya c'a ri wuj ri rutz'iban ca ri profeta Isaías ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ya c'a ri' ri nusiq'uij ruwech benak. Rumari' ri Felipe xuc'utuj chare: ¿La nik'ax c'a chawech ri yatajin chusiq'uixic? xcha' chare.
31 Pero ri achi ri' xubij: Xa majun achique ta nibin chuwe. ¿Achique ta c'a modo tek xtik'ax chinuwech? Y ri achi ri' xubij c'a chare ri Felipe chi tijote' el y titz'uye' el riq'ui.
32 Ri ruch'abel ri Dios ri ntajin chusiq'uixic ruwech ri achi aj Etiopía, ya c'a ri nich'o chrij ri Jesucristo y nubij: Xuc'uex c'a riche (rixin) chi nicamisex, achi'el nuc'uex jun carne'l. Can achi'el c'a nuben ri alaj carne'l ri ma nik'ajan ta tek nisoquex rij, quec'ari' xuben riya', majun xubij.

Hechos 8:2-32 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

2 Y re Esteban xmuk y camas xvok'ex coma juley chic achi'a' re can niquiya' ruk'ij re Dios.
3 Y re Saulo camas c'a nuban chique re hermanos. Can je'ruyi'on pa tak tijoj-pokonal, roma can che ja'jun che ja'jun re jay ndoc-va chin ye'bo'rlisaj-pa, re ixoki' y re achi'a' ye'bo'rkararej-pa y c'are' ye'bo'rtz'apij can pa cárcel.
4 Y re hermanos re jec'o pa Jerusalén xquiquiraj-qui'. Reje' ronojel lugar xe'bapon-va, ye'biyaj chin niquitzijoj re utzulaj ch'abal chin re Dios, re nibex evangelio cha.
5 Y re Felipe jun chique re hermanos re xbano quire'. Reja' xapon chupan jun tenemit re c'o chire' pa Samaria. Y tak c'o chic chire', xutz'am rutzijosic re Cristo chique re vinak aj-chire'.
6 Y camas vinak niquimol-qui' riq'uin re Felipe, chin niquic'axaj re nubij, y can niquitz'at re milagros nubanala'. Can k'alaj che ja re ruch'abal re Dios re nutzijoj.
7 Y je q'uiy vinak re nulisaj-a itzel tak espíritu quiq'uin. Y re itzel tak espíritu re', jun pa quichi' ye'ch'o tak ye'lisas-a. Y je q'uiy re siquirnak qui-cuerpo y re cojos re xe'c'achojsas-a roma re Felipe.
8 Mare' re vinak re jec'o chire' chupan re tenemit anche' xapon-va re Felipe, camas ye'qui'cot.
9 Pero chuka' chupan re tenemit re', tak c'amaje-na tapon re Felipe, c'o jun ache aj-itz y rubini'an Simón. Can jabal c'a je'ruk'alon re vinak re jec'o chire' pa Samaria riq'uin re ye'rubanala'. Re ache re' can nubila' chique che reja' jun vinak camas ruk'ij.
10 Y conojel re vinak che ch'ute'k che nima'k ye'niman chin re aj-itz re' y niquibila' c'a chij, che ja re namalaj poder chin re Dios c'o riq'uin re Simón, ye'cha'.
11 Y q'uiy-yan tiempo je'ruk'alon re vinak riq'uin re itz re ye'rubanala'. Mare' tak re vinak can niquinimaj rutzij.
12 Y jac'a tak re Felipe xapon chire', re vinak xquinimaj re nutzijoj re Felipe chij re rube' re Jesucristo y re utzulaj ruch'abal re Dios, re nich'o chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios. Y che achi'a' y che ixoki' xe'ban bautizar.
13 Y chuka' re Simón re aj-itz xunimaj re ruch'abal re Dios y xban bautizar. Re Simón re' can anche' c'a binak-va re Felipe can chire' chuka' binak-va reja'. Pero reja' can c'a nisatz ruc'o'x tak ye'rutz'at re nima'k tak milagros re ye'rubanala' re Felipe chiquivach re vinak, chin quire' tiquitamaj che can ja re ruch'abal re Dios nutzijoj.
14 Y quiq'uin re apóstoles chire' pa tenemit Jerusalén xapon c'a rutzijol che re vinak jec'o pa Samaria niquinimaj re ruch'abal re Dios. Mare' xe'quitak-a re apóstol Pedro y re apóstol Juan chiquitz'etic.
15 Y tak re apóstoles xe'bapon, xquiban orar pa quive' re hermanos re jec'o chire' pa Samaria, chin quire' nika-pa re Espíritu Santo pa quive'.
16 Y can man jun chique re hermanos re' re kejnak-ta-pa re Espíritu Santo pa rue', xa can xe je'banon bautizar pa rube' re Ajaf Jesús.
17 Y mare' tak re Pedro y re Juan xquiya' quik'a' pa quive' y xquic'ul re Espíritu Santo.
18 Y tak quire' xutz'at re ache rubini'an Simón che nika-pa re Espíritu Santo pa quive' re vinak, roma re apóstoles niquiya' quik'a' pa quive', re Simón xusuj qui-mero re apóstoles,
19 y xubij chique: Tibana' chua chin che nic'ue' la poder la' viq'uin yen, chin quire' tak ninya' nuk'a' pa rue' xabanchique vinak, can-ta xtuc'ul chuka' re Espíritu Santo, xcha' chique.
20 Y re Pedro xubij cha re Simón: C'a pa k'ak' xcate'q'uis-va riq'uin la a-mero, roma rat nanojij che riq'uin mero nalok' re nusipaj re Dios.
21 Y chuka' rat man jun a-derecho cha re samaj re', roma re avánma xa man choj-ta chach re Dios.
22 Y ca'ya' c'a can re banabal man je otz-ta re jec'o pan avánma, y tac'utuj cuyubal amac chach re Dios, roma chach reja' can man otz-ta re nanojij pan avánma.
23 Y nintz'at che re itzel c'a c'o pan ac'aslen, y c'a yatruximon, xcha' re Pedro cha.
24 Pero re Simón xubij chique re apóstoles: Tibana' c'a orar pa nue', y tic'utuj cha re Ajaf Dios chin che man-ta xtinc'alvachij re ancha'l xibij-ka chuij.
25 Y tak re apóstoles quitzijon y quic'utun chic can re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak, chupan re jun tenemit chire' pa Samaria, c'are' q'uiy tenemit re jec'o chuka' chire' xe'bo-va. Reje' xe'ba chin xbequitzijoj re utzulaj ch'abal chin re Dios re nibex evangelio cha, chique re vinak. Y c'are' xe'tzolaj pa Jerusalén.
26 Y c'o jun ángel chin re Ajaf Dios xch'o riq'uin re Felipe, y xubij cha: Tabana' abanic y cabiyin chupan re jun bey re ndel-a pa Jerusalén y niba-ka pa xulan, c'a pa tenemit Gaza. Re bey re' jare' re nak'ax chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha.
27 Y re Felipe can xuban-va-a rubanic y xba. Y jac'a tak rutz'amon-a bey, xutz'at jun ache aj-Etiopía. Re ache re' jun ache eunuco, y ja reja' re nisamaj riq'uin re jun ixok re aconak reina. Ja ixok re' re nibano mandar pa rue' re lugar Etiopía y rubini'an Candace. Re ache eunuco ja reja' re pa'al chij ronojel re rubiyomal re Candace, y xpa pa Jerusalén chin xbo'rya' ruk'ij re Dios.
28 Y jac'a tak rutz'amon-a bey chin nitzolaj chupan re ru-lugar, tz'uyul-a chupan jun carruaje. Y reja' nuban c'a leer jun libro binak, re libro re tz'iban can roma re Isaías, re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha.
29 Y re Espíritu Santo xubij cha re Felipe che tuk'e' re carruaje re anche' binak-va re ache eunuco, y tiba junan riq'uin.
30 Y tak re Felipe ruk'e'on chic re carruaje re', xuc'axaj che re ache binak chire' ja re libro re rutz'iban can re Isaías, jare' re nuban leer binak. Mare' re Felipe xuc'utuj cha: ¿Nak'ax c'a pan ave' re yatajin chubanic leer? xcha' cha.
31 Pero re ache re' xubij: Xa man jun nibin chua. ¿Ancha'l-ta c'a tak xtak'ax pa nue'? Y c'are' re ache re' xubij cha re Felipe che tijote-apo, y titz'uye-a riq'uin.
32 Y re ruch'abal re Dios re ntajin chubanic leer re ache re', ja quire' nubij: Xc'uax chin che niquimisas, ancha'l nic'uax jun oveja. Can ancha'l nuban re ch'et oveja re man nik'ajan-ta tak nisocas rij, quire' chuka' xuban reja', man jun tzij xubij.