Text copied!
Bibles in Tzotzil

HECHOS 7:3-55 in Tzotzil

Help us?

SUN JCHOLC'OPETIC 7:3-55 in Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique

3 Ti Diose hech laj yalbe ti Abrahame: “Loc'an batel ti alumal, comeso atot ame' xchi'uc avermanotac, batan ti yan balumil. Chacac'bot avil ti abalumile”, xchi.
4 Hech ti Abrahame iloc' batel te ti slumal ti caldeaetique, c'ot nacluc ti Harán. C'alal icham ti stot ti Abrahame, ipasat ti mantal yan vuelta yu'un ti Diose. Itacat talel li'to. Hech ihul li' ti jlumaltique li'to.
5 Ti Diose muc xac'be yich' ti ora avi balumil li'to. Mi jtuch'uc muc xac'be yich' ti Abrahame. Yu'un ti te inaqui ti Abrahame, laj no'ox xch'amun ti balumile ti Abrahame. Ja' no'ox icaj'albat yu'un ti Diose ti ch-ac'bat yich' comel xchi'uc ti yol snich'one. C'alal hech laj yal ti Diose, mu to oyuc snich'on ti Abrahame.
6 Icaj'albat uc yu'un ti Diose ti q'uejel chbat nacluc ti yan balumil ti yol snich'one. Chanib ciento habil chbat ochuc ti mozoil, te chich'ic ilbajinel. Ch-abtejic, mi jutuc mu xtojatic.
7 Ti Diose hech laj yalbe ti Abrahame: “Ho'oni chcac'be castigo ti much'u chmozoinvane. Patil chloq'uic talel ti avol anich'onique. Ja'to chul spasucun ti muc' li'to”, xchi ti Diose, x'utat ti Abrahame.
8 Ti Diose laj xchapan xchi'uc ti Abrahame ti tsots sc'opilal ti circuncisione. Hech yu'un ti c'alal inich'naj ti Abrahame, c'alal iloc' vaxaquib c'ac'al yanel ti Isaaque, ja' ti snich'one, laj yac'be yich' circuncisión. Ti Isaaque inich'naj uc. Jacob sbi ti snich'one. Ti Jacobe inich'naj uc. Ja' xnich'nab ti lajchavo' jtatamoltique ti vo'one.
9 ’Yu'un laj spas biq'uit yo'ntonic ti jtatamoltique, hech laj yilintaic ti Josee. Hech laj xchonic batel ti Egipto. Ti Josee ichi'inat batel yu'un ti Diose.
10 C'alal laj yich' ilbajinel ti Josee icoltaat yu'un ti Diose. Ti Diose laj yac'be sp'ijil yo'nton ti Josee hech lec i'ilat yu'un ti Faraone, ja' ti ajvalil yu'un ti egiptoetique. Hech yu'un ti Josee itic'at ti gobernador te ti Egipto. Hech yu'un laj spas mantal ti scotol slumal Egipto. I'ac'bat yabtel uc yu'un tsventain scotol te ti sna ti ajvalile.
11 ’Patil ital vi'nal ti scotol slumal Egipto xchi'uc ti slumal Canaán. Ep laj yich'ic vocol scotolic. Ti jtatamoltique muc sta sve'elic.
12 Laj ya'i ti Jacobe ti oy trigo te ti Egipto. Hech yu'un laj stac batel ti jtatamoltique. Ja' sba vuelta itacatic batel.
13 C'alal ibatic ti xchibal vuelta, ti Josee laj yac' sba ti ojtiquinel ti stojol ti sbanquiltaque. Ti Faraone hech laj yojtiquimbe ti yermanotac ti Josee.
14 Hech yu'un ti Josee lic yic' tal ti stote, ja' ti Jacobe, xchi'uc scotol ti yermanotaque. Setenta y cinco ti vo' ti yermanotaque ti i'ochic ti Egiptoe.
15 Hech ic'ot ti Egipto ti Jacobe. Te icham. Te icham uc ti jtatamoltique ti vo'one.
16 Laj yich'beic tal sbaquel scotolic yu'un mi junuc muc xcom sbaquelic ti Egipto. Li' hul stiq'uic ti pujul ch'en li' ti Siquem yo' bu oy ti balumile ti mambil yu'un ti Abrahame ti ja' ono'ox smanojbe ti yol snich'on ti Hamore, ti li' nacajtic ti Siqueme.
17 ’C'alal po'ot xa tsta yorail chich'ic ti balumile hech chaj c'u che'el laj yalbe ti Abrahame ti Diose, epajemic xa ti jtatamoltique te ti Egipto. Ep p'olemic.
18 Te ti Egipto i'och yan ajvalil. Muc xojtiquin ti Josee.
19 Ilo'lavan ti ach' ajvalile. Laj yilbajin ti jtatamoltique. Laj yalbe ti ac'o stenic loq'uel ti squeremique. Yu'un ti hech laj yal ti ajvalile yu'un mu laj sc'an ti chp'olic ti jtatamoltique.
20 Hech yorail i'an ti Moisese. Ti Diose lec laj yil ti Moisese. Oxib u te oy ti sna ti stote ti Moisese.
21 C'alal itenat loq'uel ti Moisese, i'ic'at yu'un ti stseb ti ajvalile. Ja' laj yolin, laj xch'ites.
22 Lec ichanubtasat ti Moisese. Scotol laj xchambe sp'ijil yo'ntonic ti egiptoetique. Oy ep yip ti c'usi laj yale. Ep lequil abtel laj spas ti Moisese.
23 ’C'alal yich'oj xa cha'vinic habil ti Moisese, sc'an sc'opon ti yermanotaque, ja' ti jtatamoltique.
24 Laj yil ti chlaj ti ilbajinel jun xchi'il, hech ba scolta. Hech ba smil ti much'u ch-ilbajinvane yu'un chc'uxubin ti xchi'ile. Ja' egipto vinic ti ch-ilbajinvane.
25 Laj scuy ti Moisese ti chna'at yu'un ti yermanotaque ti ja' Jcoltavanej yu'unic c'otem yu'un ti Diose. Muc sna'ic.
26 Yan vuelta ti yoc'omal oy much'u yac'oj sba chut sbaic laj sta ti Moisese. Muc xilic ti ital ti Moisese. Ti Moisese sc'an spajes. Hech laj yalbe: “Quere, ¿c'u yu'un chavut abaic? Avermano abaic”, xut.
27 Ti much'u ch-utvane, ja' laj sjim batel ti Moisese. Hech laj yalbe: “¿Much'u laj yac'bot avabtel? Mu ho'ucot ajvalilot cu'untutic. Mu ho'ucot juezot cu'untutic.
28 Yu'un chac'an chamilun hech chaj c'u che'el laj amil ti egipto vinic volje”, x'utat.
29 C'alal laj ya'i ti Moisese ti ivinaj xa ti laj smil ti egipto vinique, ijatav ti Moisese. Laj scomes ti Egiptoe. Te ba nacluc ep habil ti yan balumil, Madián sbi. Te laj sta yajnil. Te i'an cha'vo' snich'on.
30 ’I'ech' cha'vinic habil. Patil i'ay ti vits Sinaí ti Moisese. Ja' te oy ti xocol balumil ti vitse. Te laj yil ivinaj ch'ul abat yo' bu itil jtec biq'uit ch'ix.
31 Ich'ay yo'nton ti Moisese c'alal laj yile. Inopej batel sq'uel. Iya'i ic'opoj ti Cajvaltique. Hech i'albat:
32 “Ho'on Diosun yu'un ti antiguo atotique, ja' ti Abrahame xchi'uc ti Isaaque xchi'uc ti Jacobe”, xchi ti Cajvaltique. Ixi' ti Moisese. Mu xa sc'an sq'uel yan vuelta.
33 Ti Cajvaltique hech laj yalbe: “Loq'ueso asempat yu'un li' va'alot ti jtojol, ho'on ti Diosune”, x'utat.
34 “Laj xa quil ti ep chich'ic ilbajinel te ti Egipto ti avermanotaque, ja' ti co'ol t'ujbiloxuc cu'une. Laj xa ca'i ti ch-aquinaje. Hech yu'un niyal tal yu'un tal jcolta. Hech yu'un batic te ti Egipto”, x'utat yu'un ti Cajvaltique.
35 ’Ja' ono'ox ti Moisese ti muc spasic ti muq'ue, ti hech i'albate: “¿Much'u laj yac'bot avabtel? Mu ho'ucot ajvalilot cu'untutic. Mu ho'ucot juezot cu'untutic”, ti xutic ono'oxe. Ja' itacat batel yu'un ti Diose yu'un ch-och ti ajvalil yu'unic, yu'un jcoltavanej chc'ot yu'unic. Ja' itacvan batel ti ch'ul abate ti ivinaj te ti jtec biq'uit ch'ix laj yil ti Moisese.
36 Oy jchop o abteletic xchi'uc señailetic laj spas ti Moisese te ti Egipto, hech itsobatic loq'uel tal te ti Egipto ti jtatamoltique yu'un ti Moisese. Patil laj spas jchop o abtel uc te ti Tsajal Nabe. Patil cha'vinic habil laj spas jchop o abteletic xchi'uc señailetic uc te ti xocol balumil.
37 Ja' ono'ox ti Moisese ti laj yalbe ti jtatamoltique: “Ti Diose chist'ujbucutic j'alc'op. Chic' jun quermanotic hech chaj c'u che'el laj yic'un. Ta me jpasbetic ti muc' ti sc'ope”, ti xchi ono'ox ti Moisese.
38 Ja' ono'ox ti Moisese ti i'ay ti xocol balumil xchi'uc scotol ti jtatamoltique. Ti jtatamoltique laj stsob sbaic te ti vits Sinaí. Ti ch'ul abate te laj sc'opon ti Moisese. Ti Moisese hech lic yalbe ti jtatamoltique ti c'u che'el i'albat yu'un ti ch'ul abate. Ja' laj yalbe ti c'u che'el chcuxiic sbatel osile. Hech yu'un ja' ti sventa ti Moisese ti ca'yojtic ti ora to ti ho'ucutique.
39 ’Ti jtatamoltique muc sc'an xch'umbeic sc'op ti Moisese. Muc spasic ti muc'. Sc'an sutic batel ti Egipto.
40 Hech lic yalbeic ti Aarone: “Pasbuntutic cajsantotutic yu'un ja' chbaej batel cu'untutic. Mu jna'tutic c'usi laj spas ti Moisese ihalej ti vits, ja' ti laj sloq'uesuntutic tal ti Egiptoe”, xchiic.
41 Hech lic spasic yajsantoic. Ja' sloc'tombail vacax. Laj smilbeic smoton ti yajsantoe. Nichim no'ox yo'ntonic yu'un ti c'usi pasbil ti sc'obique.
42 Hech yu'un icomesatic yu'un ti Diose. Ti Diose laj yac'be squejan sbaic ti stojol ti c'utic xleblajet ti vinajele hech chaj c'u che'el ts'ibabil comel ti sun ti j'alc'opetic yu'un ti Diose: Israeletic, ti c'alal laj avac'bucun jmoton chacuyique ti vacaxe ti carneroe c'alal naxanavic batel ti xocol balumil cha'vinic habil, hovil ti laj avac'bune yu'un mu junuc avo'ntonic ti jtojol.
43 Ja' laj avich'ic batel ti santo Moloc sbi tiq'uil ti sna pasbil ti nucul. Laj avich'ic batel uc ti sc'anal ti avajsantoe, ja' ti Renfán sbie. Ja' pasbil avu'unic yu'un chach'unic. Hech yu'un chajtenoxuc loq'uel ti alumalic. Chabatic ti yech'el slumal Babilonia, x'utatic yu'un ti Diose c'alal i'ochic xa ti Canaane.
44 ’C'alal i'ay ti xocol balumil ti jtatamoltique, ja' itun yu'un ti templo-nucule yu'un ja' te chc'oponat yu'un ti Diose. Ja' laj spasic hech chaj c'u che'el laj yal mantal ti Diose. Ja' hech chaj c'u che'el ti i'ac'bat yil ti señail ti Moisese.
45 Ti jtatamoltique c'alal i'ic'atic ochel tal li'i yu'un ti Josuee, laj yich'ic tal uc ti templo-nucule. Ja' ti yorail ti tal yich'ic ti slumique, ti yorail uc ti lic tembatuc loq'uel ti yajval ti slumique yu'un ti Diose. Ja'to c'alal i'ay ti balumil ti Davide, ja'to chtun yu'unic ti templo-nucule.
46 Ti Diose lec laj yil ti Davide. Ti Davide laj yalbe vocol ti Diose ac'o ac'batuc lisensa yu'un tspasbe sna ti Diose, ja' ti Dios yu'un ti jtatamoltic Jacobe.
47 Muc spas ti Davide, ja' lic spas ti snich'one, ja' ti Salomone.
48 Muc' ti Diose. Mu yu'unuc chnaqui ti naetic ti pasbil ti sc'ob viniquetic. Te nacal ti vinajel. Ja' laj xch'amumbe ye jun j'alc'op, hech laj yal:
49 Ho'on li' ti jpas mantal li' ti vinajel xchi'uc ti sjoylejal balumil. ¡Bu c'amba apasbun jna! Mu yu'unuc ti jcux co'nton.
50 Ho'on laj jpas scotol ti c'utic oye, xchi ti Diose, xchi ti j'alc'ope.
51 ’Ti ho'oxuque tsots avo'ntonic. Mu ventaimbiluc yu'un ti Diose ti avo'ntonique ti achiquinique. Scotol ora chacontrainic ti Ch'ul Espíritue. Ja' no'ox hech chapasic uc hech chaj c'u che'el laj spasic ti jtatamoltique ti vo'one.
52 Ti jtatamoltique laj scontrainic scotol ti j'alc'opetic yu'un ti Diose. Laj smilic ti much'utic jbael laj yalbeic sc'opilal ti chtal ti much'u toj yo'ntone, ja' ti much'u laj avaq'uic entrecale, ti laj amilique.
53 Manchuc mi ti sventa ch'ul abatetic laj quich'tic ti mantaletique, mu xach'unic ti ho'oxuque ―x'utatic yu'un ti Estebane.
54 C'alal laj ya'yic ti hech laj yal ti Estebane, xtec'lajan no'ox i'ilinic. Xjep'et no'ox yeic yu'un chilintaic.
55 Ti Estebane nojem ti yo'nton ti Ch'ul Espíritue. Laj sq'uel muel vinajel. Laj yilbe squeval ti Diose. Laj yil uc ti Jesuse, te oy ti sbats'ic'ob ti Diose.
SUN JCHOLC'OPETIC 7 in Jaʼ ti achʼ Testamento: jaʼ scʼopilal ti Jesucristoe jaʼ ti Jcoltavanej cuʼuntique

HECHOS 7:3-55 in Achʼ Testamento: Jaʼ scʼoplal ti jaʼ Cajcoltavanejtic li Cajvaltic Jesucristoe

3 Xi iꞌalbat yuꞌun Dios li Abrahame: “Locꞌan batel ta avosilal, ictao atot ameꞌ schiꞌuc scotol avutsꞌ avalal. Batan ta yan o balumil li bu chcacꞌ avile”, xꞌutat yuꞌun li Diose.
4 Jech ilocꞌ batel ta yosilalic li jcaldeal crixchanoetic li Abrahame. Te cꞌot nacluc ta Harán. Cꞌalal icham stot li Abrahame, iꞌalbat yuꞌun Dios ti ta persa ta xlocꞌ talele. Jaꞌ liꞌ itaque talel ta cosilaltic, jaꞌ li yoꞌ bu oyutic li avie.
5 Li Diose muc bu xacꞌbe yichꞌ li osil liꞌi. Mu jsetꞌuc iꞌacꞌbat yichꞌ li Abrahame. Li bu inaquie yuꞌun noꞌox la schꞌamun. Jaꞌ noꞌox ti baꞌi iꞌalbat yuꞌun Dios ti jaꞌ ta xichꞌ comel li snitilultaque. Pero muꞌyuc toꞌox snichꞌon ti cꞌalal jech iꞌalbate.
6 Iꞌalbat nojtoc yuꞌun Dios ti chba naclicuc ta yan o balumil li snitilultaque. Te chba ochicuc ta jtunel chanib ciento jabil, te chichꞌic ilbajinel. Te tspasic tsots abtel pero muc bu tojbilic.
7 Li Abrahame xi iꞌalbat nojtoc yuꞌun li Diose: “Joꞌon ta xcacꞌbe yichꞌ vocol li buchꞌutic chastiqꞌuic ta yajtunele. Tsꞌacal to ta xloqꞌuic talel scotol la anitilultaque. Liꞌ chjul tunicuc cuꞌune”, xꞌutat yuꞌun Dios li Abrahame.
8 Li Diose laj yalbe Abraham ti persa ta xichꞌic li circuncisione. Jech cꞌalal ivocꞌ li snichꞌon li Abrahame, jaꞌ li Isaaque, ta svaxaquibal toꞌox cꞌacꞌal svoqꞌuel laj yacꞌbe yichꞌ circuncisión. Jaꞌ jech la spasulanic o. Cꞌalal ivocꞌ snichꞌon li Isaaque, jaꞌ li Jacove, laj yacꞌbe yichꞌ circuncisión eꞌuc. Cꞌalal ivocꞌ snichꞌnab li Jacove, jaꞌ noꞌox jech la spasbe eꞌuc li snichꞌnabe, jaꞌ li lajchavoꞌ jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee.
9 ’Li snichꞌnab Jacove, jaꞌ li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, xtiꞌet o yoꞌonic li yitsꞌinique, jaꞌ li Josee. La schonic batel ta Egipto balumil. Pero li Josee qꞌuelbil chabibil yuꞌun li Diose.
10 Cꞌalal iꞌilbajinat li Josee, icoltaat yuꞌun Dios. Iꞌacꞌbat spꞌijil jech lec iꞌile yuꞌun li faraone, jaꞌ li mucꞌta ajvalil li ta Egiptoe. Te iꞌoch ta gobernador li Josee, jaꞌ itsꞌinal ajvalil icꞌot. Iꞌacꞌbat yichꞌ ta venta scotol li jꞌegiptoal crixchanoetique. Iꞌacꞌbat sventain nojtoc sna li faraone.
11 ’Ta tsꞌacale ital tsots viꞌnal ta spꞌejel li Egipto balumile schiꞌuc li ta Canaán balumile. Yan sba iyichꞌic vocol li crixchanoetique. Li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee mu xa sta sveꞌelic.
12 Iyaꞌi Jacov ti oy trigo te ta Egiptoe, te la stac batel li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Jaꞌ sba toꞌox la stac batel.
13 Cꞌalal ibatic ta schibal veltae, li Josee laj yacꞌ sba ta ojtaquinel ta stojol li sbanquiltac schiꞌuc li yitsꞌine. Jech li faraone iyojtaquinanbe sbanquiltac schiꞌuc yitsꞌin li Josee.
14 Li Josee la stac ta iqꞌuel li stote, jaꞌ li Jacove, schiꞌuc scotol li schiꞌiltac ta voqꞌuele. Jaꞌ joꞌlajuneb schanvinic (75) icꞌot ta scotolic cꞌalal ta snichꞌnabic.
15 Te inaqui ta Egipto li Jacove, te icham. Te ichamic eꞌuc li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, jaꞌ li snichꞌnab Jacove.
16 La scuchbeic talel li sbecꞌtal stacupalique. Mu junuc buchꞌu te mucul icom li ta Egiptoe. Liꞌ la smuquic ta nail chꞌen ta jteclum Siquem li bu smanoj onoꞌox li Abrahame. Jaꞌ ti la smanbe li snichꞌnab Hamor li te ta Siqueme.
17 ’Cꞌalal poꞌot xaꞌox chcꞌot scꞌacꞌalil ta xichꞌic li osil ti albil onoꞌox yuꞌun Dios li Abrahame, ep xaꞌox pꞌolemic te ta Egipto li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Epic xa tajmec.
18 Iꞌoch achꞌ faraón te ta Egipto pero muc xa bu xꞌojtaquine li Josee.
19 Li achꞌ faraone iloꞌlovan. Laj yilbajinan li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Laj yal mantal ti acꞌo sloqꞌues ta snaic scotol li bicꞌtal queremutique yoꞌ jech acꞌo chamicuc. Ti jech laj yal li faraone, yuꞌun jaꞌ mu scꞌan ti ta xpꞌolic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee.
20 Cꞌalal jech yaloj mantal li faraone, jaꞌ o ivocꞌ li Moisese. Toj lec iꞌile yuꞌun Dios li Moisese. Oxib noꞌox u te oy ta sna stot smeꞌ.
21 Cꞌalal iloqꞌuesat ta sna stot smeꞌ yoꞌ acꞌo chamuque, te itae yuꞌun stseub li faraone. La stsꞌites, la spꞌis ta yol.
22 Lec laj yichꞌ chanubtasel li Moisese, jaꞌ laj yichꞌbe spꞌijilic li jꞌegiptoal crixchanoetique. Toj lec snaꞌ xcꞌopoj, toj lec ital schꞌulel.
23 ’Cꞌalal yichꞌoj xaꞌox chaꞌvinic jabil li Moisese, chac scꞌopon li schiꞌiltaque, jaꞌ li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee.
24 Te iyil ta xmajbat jun schiꞌil yuꞌun jun jꞌegiptoal vinic. Li Moisese ba smil li jꞌegiptoal vinique, jaꞌ la spoj li schiꞌile.
25 La snop Moisés ti snaꞌojic li schiꞌiltac ti jaꞌ tꞌujbil yuꞌun Dios ti jaꞌ chcoltaatique, pero mu snaꞌic.
26 Ta yocꞌomal nojtoc iyil Moisés ti ta xut sbaic chaꞌvoꞌ schiꞌiltac. Li Moisese ba spajes. Xi laj yalbe: “¿Cꞌu chaꞌal chavut abaic yuꞌun achiꞌil noꞌox abaic?” xut.
27 Li Moisese inetꞌe loqꞌuel yuꞌun li buchꞌu la sliques cꞌope. Xi iꞌalbat: “¿Buchꞌu laj yacꞌbot avabtel ti tal aticꞌ abae? Mu joꞌcot ajvalilot cuꞌuncutic. Mu joꞌcot jmeltsanejcꞌopot cuꞌuncutic.
28 ¿Mi chacꞌan chamilun eꞌuc jech chac cꞌu chaꞌal la amil li jꞌegiptoal vinic voljee?” xꞌutat.
29 Cꞌalal iyaꞌi Moisés ti vinajem xa ti milvaneme, ijatav batel. Te cꞌot nacluc ta Madián balumil. Te la saꞌ yajnil, te iyil chaꞌvoꞌ schꞌamal.
30 ’Cꞌalal oy xaꞌox ta chaꞌvinic jabil scꞌotel ta Madián balumil li Moisese, te iyil ti chtil jtecꞌ biqꞌuit chꞌix ta vits Sinaí te ta taqui jamaltic. Li ta yat cꞌoqꞌue te ivinaj Dios jech chac cꞌu chaꞌal jun yajꞌangel.
31 Cꞌalal iyil Moisés ti mu xcꞌacꞌ li biqꞌuit chꞌixe, toj chꞌayel noꞌox yoꞌon. Inopoj batel, ba sqꞌuel. Te iyaꞌi icꞌopoj li Diose, xi laj yal:
32 “Joꞌon Diosun yuꞌun la atot ameꞌic ta voꞌonee, jaꞌ li Abrahame, schiꞌuc li Isaaque, schiꞌuc li Jacove”, xi. Li Moisese inic ta xiꞌel jech muc bu xnopoj ba más.
33 Pero xi iꞌalbat nojtoc yuꞌun li Diose: “Locꞌ axonob yuꞌun liꞌ xa vaꞌalot ta jtojol, joꞌon li Diosune.
34 Quiloj ti ep ta xichꞌic vocol la achiꞌiltac li te ta Egiptoe, joꞌoxuc li coꞌol tꞌujbiloxuc cuꞌune. Icaꞌi ti ep xꞌavetique. Jaꞌ yuꞌun liyal talel yuꞌun tal jcoltaic loqꞌuel li ta svocolique. Batic ta Egipto”, xꞌutat yuꞌun Dios li Moisese.
35 ’Jaꞌ li Moisés ti muc bu ichꞌbil ta mucꞌ yuꞌun li schiꞌiltac ta israelale, ti xi laj yalbeique: “¿Buchꞌu laj yacꞌbot avabtel ti tal aticꞌ abae? Mu joꞌcot ajvalilot cuꞌuncutic, mu joꞌcot jmeltsanejcꞌopot cuꞌuncutic”, ti xutic toꞌoxe. Pero li Diose la stac batel yuꞌun jaꞌ ta xcꞌot ta banquilal yuꞌunic schiꞌuc ta jcoltavanej yuꞌunic. Jaꞌ o itaque batel yuꞌun Dios ti cꞌalal te ivinaj ta jtecꞌ biqꞌuit chꞌixe.
36 Jaꞌ li Moisés ti la sloqꞌuesan talel ta Egipto li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, ti ep laj yacꞌbe ta ilel stsatsal sjuꞌel Dios li te ta Egipto balumile. Tsꞌacal to laj yacꞌbe ta ilel nojtoc stsatsal sjuꞌel Dios li te ta Tsajal Nabe. Schiꞌuc nojtoc chaꞌvinic jabil laj yacꞌbe ta ilel stsatsal sjuꞌel Dios li te ta taqui jamaltique.
37 Jaꞌ li Moisés ti jech laj yalbe li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee: “Li Diose ta xlic yuꞌun jun li buchꞌu ta xal li scꞌop Dios li ta jchiꞌiltique jech chac cꞌu chaꞌal listꞌuj ti chacalbeic li scꞌope. Ichꞌbeic me ta mucꞌ li cꞌusi chayalboxuque”, xi onoꞌox li Moisese.
38 Jaꞌ li Moisés li te ta taqui jamaltic schiꞌuc li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee. Li jtotic jmeꞌtique te la stsob sbaic ta yoc vits Sinaí. Li Moisese te icꞌoponat yuꞌun li Diose. Cꞌalal iyaꞌi li cꞌusi iꞌalbat yuꞌun li Diose, laj yalbe scotol li jtotic jmeꞌtique. Jaꞌ laj yalbe ti cꞌu sba tscꞌan Dios ti cꞌustic tspasique yoꞌ jech ta xcuxiic o sbatel osil. Jaꞌ ta sventa Moisés ti icaꞌitic eꞌuc li joꞌotique.
39 ’Li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee muc bu xacꞌ ta yoꞌonic li cꞌusi iyal li Moisese, muc bu schꞌunic. Chac suticuc ba nojtoc ta Egipto balumil.
40 Xi laj yalbeic li Aarone: “Pasbuncutic cajrioxcutic yoꞌ jaꞌ sbabe ta xbat cuꞌuncutic. Yuꞌun mu jnaꞌcutic cꞌusi ispas li Moisés ti yoquel to mu sut talele, jaꞌ li buchꞌu la sloqꞌuesuncutic talel ta Egiptoe”, xiic.
41 Jech la spasbeic slocꞌol jcot chexel tot vacax. La smilbeic smoton. Xmuybajic noꞌox ta sventa li cꞌusi meltsanbil noꞌox ta scꞌobique.
42 Iteneic comel yuꞌun li Diose. Jaꞌ iꞌacꞌbat yichꞌic ta mucꞌ li cꞌustic xojobian ta vinajele, jech chac cꞌu chaꞌal tsꞌibabil onoꞌox yuꞌun li buchꞌutic iyalic li scꞌop Dios ta voꞌone ti jech onoꞌox yaloj li Diose: Jꞌisraeletic, cꞌalal laxanavic talel chaꞌvinic jabil ta taqui jamaltique, altic la avacꞌbecun ta sventa jmoton li vacaxe schiꞌuc li chije yuꞌun te noꞌox yalel muyel la avoꞌonique.
43 Yuꞌun la acuchic talel avajrioxic, Moloc sbi, ti tiqꞌuil talel ta scaxaile. Schiꞌuc la avichꞌic talel li slocꞌol cꞌanal ti jaꞌ avajrioxique, jaꞌ li Renfán sbie. Jaꞌ apasojic yuꞌun jaꞌ chavichꞌic ta mucꞌ. Ta scoj ti jech chapasique jech chajtaquic loqꞌuel li ta avosilalique. Te chabatic ta jelavel Babilonia balumil, xi onoꞌox tsꞌibabil.
44 ’Cꞌalal te oyic ta taqui jamaltic li jtotic jmeꞌtic ta voꞌonee, jaꞌ itun yuꞌunic li chꞌulna ti meltsanbil jech chac cꞌu chaꞌal carpae yuꞌun jaꞌ te icꞌoponatic yuꞌun li Diose. Li chꞌulnae jaꞌ jech la spasic jech chac cꞌu chaꞌal iꞌacꞌbat yil yuꞌun Dios li Moisese.
45 Cꞌalal iꞌiqꞌueic talel yuꞌun Josué liꞌ ta cosilaltique, la scuchic talel li chꞌulna ti jech sba meltsanbil jech chac cꞌu chaꞌal carpae. Jaꞌ o laj yichꞌic yosilic li cꞌalal iꞌacꞌbat smilic yuꞌun Dios li yajvaltac toꞌox li osile. Cꞌalal iꞌoch ta ajvalilal li Davide, yoquel to jaꞌ chtun yuꞌunic li chꞌulna ti jech chac cꞌu chaꞌal carpae.
46 Li Davide lec iꞌile yuꞌun Dios. La scꞌanbe Dios ti acꞌo acꞌbatuc svaꞌanbe schꞌulnae, jaꞌ li Dios yuꞌun li jtotic jmeꞌtic Jacov ta voꞌonee.
47 Pero maꞌuc la svaꞌan li Davide; jaꞌ la svaꞌan li snichꞌone, jaꞌ li Salomone.
48 Li Diose mu xnaqui ta svaꞌanbil na crixchano yuꞌun te oy ta vinajel. Jech laj yal cꞌalal la schꞌamunbe ye jun li buchꞌu iyal scꞌop Dios ta voꞌonee:
49 Joꞌon ta jpas mantal liꞌ ta vinajel schiꞌuc ta balumil. ¿Cꞌu chaꞌal jech chavalic ti chavaꞌanbecun jnae, yuꞌun mu jnaꞌ jcux coꞌon?
50 Joꞌon la jpas scotol li cꞌustic oye, xi li Diose, xi li buchꞌu iyal scꞌop Dios ta voꞌonee.
51 ’Li joꞌoxuque toj tsots avoꞌonic. Coꞌol avoꞌonic achiꞌuquic li buchꞌutic mu xojtaquinic li Diose. Mu xacꞌan xavaꞌiic li scꞌop Diose. Scotol cꞌacꞌal chapꞌajic li Chꞌul Espíritue. Jaꞌ jech chapasic eꞌuc jech chac cꞌu chaꞌal la spasic la atot ameꞌic ta voꞌonee.
52 La atot ameꞌic ta voꞌonee la scontrainic scotol li buchꞌutic iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee. La smilic li buchꞌutic iyalic ti chtal li buchꞌu tucꞌ yoꞌone. Pero cꞌalal ital li buchꞌu ti tucꞌ yoꞌone, la avaqꞌuic ta cꞌabal, la avaqꞌuic ta milel, joꞌoxuc ti avaꞌiojic li mantaletic li laj yalic li yajꞌangeltac Dios ta voꞌonee, pero mu xachꞌunic ―xut li jꞌabteletic li Estebane.
54 Cꞌalal jech laj yal li Estebane, isoc tajmec sjolic. Xcꞌuxuxet yeic ta scꞌacꞌal yoꞌonic.
55 Li Estebane ventainbil yoꞌon yuꞌun li Chꞌul Espíritue la sqꞌuel muyel ta vinajel. Iyilbe xojobal sjuꞌel Dios. Iyil nojtoc ti te vaꞌal ta sbatsꞌicꞌob Dios li Jesuse.
HECHOS 7 in Achʼ Testamento: Jaʼ scʼoplal ti jaʼ Cajcoltavanejtic li Cajvaltic Jesucristoe

HECHOS 7:3-55 in TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE

3 Jech laj yal ti Diose: “Ictao comel ti avosile, scotol ti avutsꞌ avalaltaque. Batan ta banomil ti bu ta xcacꞌbot avile”, xꞌutat.
4 Jech o xal ti Abrahame ilocꞌ batel ti jech nacal to ox ta Caldea banomile. Ibat nacluc ta Harán. Tey icham ti stote. Tsꞌacal to un, ti Abrahame icꞌat talel yuꞌun ti Diose liꞌ ta jlumaltic ti liꞌ nacalotic avi tanae.
5 Pero mi jaꞌuc jun ta yav acꞌanil laj sta ti srexto osil ti iꞌacꞌbat ti Abraham yuꞌun ti Diose. Pero iꞌalbat yuꞌun ti Diose ti cꞌalal ta xcham ti Abrahame, jaꞌ ta xꞌacꞌbat yichꞌic ti snichꞌnabtaque manchuc mi muꞌyuc to ti snichꞌnabe.
6 Jaꞌ jech xtoc ti Abrahame iꞌalbat yuꞌun ti Diose ti coꞌol sꞌelan jyanlumetic ta xanavic ta yan banomil ti snitilultaque, ti ta xꞌochic ta mosovil chanib ciento (400) jabil ti ta xꞌilbajinatique.
7 Jaꞌ jech xtoc ti Abrahame jech iꞌalbat yuꞌun ti Diose: “Pero vuꞌun ta jchapan ti jteclum ti buchꞌu ta smosovinvane. Tsꞌacal to un, ta xloqꞌuic talel ti anitilultaque, yoꞌ jech xtal yichꞌicun ta mucꞌ ta banomil liꞌe”, xi.
8 Ti Diose laj spasic jun trate schiꞌuc ti Abrahame. Svinajeb ti tratee, jaꞌ ti circuncisione. Jech o xal cꞌalal ivocꞌ snichꞌon ti Abrahame, jaꞌ ti Isaaque, laj yacꞌbe yichꞌ circuncisión cꞌalal yichꞌoj xa ox svaxaquibal cꞌacꞌal svoqꞌuele. Jaꞌ jech laj spas xtoc ti Isaaque schiꞌuc ti snichꞌone, jaꞌ ti Jacobe. Jaꞌ jech laj spas xtoc ti Jacobe schiꞌuc ti snichꞌnabtaque, jaꞌ ti lajchaꞌvoꞌ totil meꞌiletic ti bu lijꞌayanotic talele.
9 ’Ti snichꞌnabtac ti Jacob taje, ti jaꞌic ti jtotic jmeꞌtic ta voꞌnee, lic yitꞌixal yoꞌntonic yuꞌun ti schiꞌilic ta voqꞌuele, jaꞌ ti Josee. Jech o xal laj xchonic yoꞌ ta xꞌicꞌat batel ta Egipto banomil. Pero ti Josee chiꞌinbil yuꞌun ti Diose.
10 Scotol svocol ti Josee, icoltaat yuꞌun ti Diose. Iꞌacꞌbat sbijil. Jech o xal laj sta ti lec iꞌilat yuꞌun ti Faraone, ti jaꞌ ajvalil yuꞌun ti Egipto banomile. Jech ti Faraone laj svaꞌan ti Josee yoꞌ ta sventain ti Egipto banomile schiꞌuc ti laj sventainbe sna stuc ti ajvalil Faraone.
11 ’Jech xtoc lic mucꞌ ta viꞌnal. Tey laj yichꞌ svocolic scotol ti cristianoetic ti oyic ta Egipto banomile, ti oyic ta Canaan banomile. Jech o xal ti jmolmucꞌtotique muꞌyuc xa bu ta sta ti sveꞌelique.
12 Cꞌalal laj yaꞌi ti Jacob ti oy trigo ta Egipto banomile, tey laj stac batel ti snichꞌnabtaque, jaꞌic ti jmolmucꞌtotic ta voꞌnee. Jaꞌ sba velta ti ibatic taje.
13 Ti cꞌalal ibatic ta schibal veltae, ti Josee laj yacꞌ sba ta ojtiquinel ta stojol ti sbanquiltaque. Jech ti ajvalil ti oy ta Egiptoe laj snaꞌ ti jaꞌ jun hebreo vinic ti Josee.
14 Jech ti Josee laj stac ta iqꞌuel ti stote, jaꞌ ti Jacobe schiꞌuc ti yutsꞌ yalaltaque. Ti ta scotolique, oy voꞌlajuneb schanvinic (75) ta voꞌ.
15 Jaꞌ jech sꞌelan icꞌot ta pasel ti ba nacluc ta Egipto banomil ti Jacobe. Tey icham ta Egipto. Tey chamic xtoc ti jmolmucꞌtotic ta voꞌnee.
16 Tsꞌacal to un, ti sbaquil ti jmolmucꞌtotic Jacobe laj xcuchbeic loqꞌuel ti ta Egiptoe. Tey bat smuquic ta osil ti bu laj sman ti Abrahame, ti jaꞌ yosilic to ox ti snichꞌnabtac ti Hamor ti oy ta Siqueme.
17 ’Cꞌalal poꞌot xa sta yorail ti ta xcꞌot ta pasel ti cꞌusi yaloj onoꞌox ti Dios ta stojol ti Abrahame, jech ti jꞌisraeletic ti tiqꞌuilic ta Egipto banomile ta xꞌepajic ta jmec.
18 Tey och jun ajvalil ti ta Egiptoe ti muꞌyuc laj yojtiquin ti anima Josee.
19 Ti ajvalil taje laj sloꞌla laj yutilan ti jmolmucꞌtotic ta voꞌnee. Laj yalbe mantal ti acꞌo sjipic ti achꞌ voqꞌuel ololetique yoꞌ jech ta xchamic.
20 Ti jech yorail taje, jaꞌ o ivocꞌ ti Moisese, ti jaꞌ jun querem ti lec ta xil ti Diose. Ti stot smeꞌ ti neneꞌ Moisese tey laj stsꞌitesic oxib u ta yut snaic.
21 Cꞌalal sta yorail ti bat sjipique, jaꞌ stuc ti yantsil nichꞌon ti ajvalile laj stam, laj stsꞌites jech chac cꞌu chaꞌal junuc yol stuc.
22 Jech o xal un, ti Moisese ichanubtasat scotol ti cꞌu sꞌelan sbijilic ti jꞌepicio cristianoetique. Oy yip ti scꞌop ti cꞌusi ta xale schiꞌuc ti cꞌusi ta spase.
23 ’Cꞌalal yichꞌoj xa chaꞌvinic (40) jabile, ti Moisese bat svuꞌlan ti schiꞌiltaque, jaꞌ ti jꞌisraeletique.
24 Jaꞌ o tey laj yil ti ta xmajat yuꞌun jun jꞌejipcio vinic ti jun schiꞌile. Jech o xal ti Moisese ba sticꞌ sba yoꞌ jech ta spoj, yoꞌ ta spac sutel ti cꞌusi ta spasbat ti schiꞌile. Tey laj smil comel ti jꞌepicio vinique.
25 Yuꞌun laj snop ti Moisese ti acꞌo yilic ti schiꞌiltaque ti ta xcoltaatic yuꞌun ti Dios ta sventa ti stuque. Pero ti schiꞌiltaque muꞌyuc laj snaꞌic.
26 Ta yocꞌlomal un, tey laj yil ti Moisese ti ta smaj sbaic chaꞌvoꞌ jꞌisraeletic. Jech o xal ti Moisese ba sticꞌ sba yoꞌ ta spajtsan ti schiꞌiltaque. Jech laj yalbe: “¿Cꞌu chaꞌal ta xamaj abaic ti jaꞌ achiꞌil abaique?”, xut.
27 Ti buchꞌu ta xꞌilbajin ti schiꞌile laj stacꞌolta batel ti Moisese. Jech laj yal: “¿Buchꞌu laj yacꞌbot avabtel yoꞌ jech ta xacom ta ajvalil ti jech ta xachapanuncutique?
28 ¿Mi yuꞌun ta xacꞌan ta xamilun avaꞌi jech chac cꞌu chaꞌal volje laj amil ti jꞌepico vinique?”, xi.
29 Cꞌalal jech laj yaꞌi ti Moisese, ijatav batel cꞌalal yosilal Madián sbi. Tey inaqui jech chac cꞌu chaꞌal jyanlum cristiano. Tey iꞌayan chaꞌvoꞌ snichꞌon.
30 ’Cꞌalal chaꞌvinic (40) xa ox jabil snacleje, oy jun cꞌacꞌal ta xanav ta xocol banomil nopol vits Sinaí. Tey laj yil jun ángel ta jpets biqꞌuit teꞌ ti volol ta cꞌocꞌ ti ta xa xcꞌacꞌ yilele.
31 Ti Moisese elom laj yaꞌi ti cꞌusi laj yile. Cꞌalal inopaj batel yoꞌ ta sqꞌuel yil leque, jaꞌ o laj yaꞌibe scꞌopojel ti Cajvaltic Dios ti jech laj yale:
32 “Vuꞌun Diosun yuꞌun ti amolmucꞌtotaque. Diosun yuꞌun ti Abrahame, yuꞌun ti Isaaque, yuꞌun ti Jacobe”, xi. Cꞌalal jech laj yaꞌi ti Moisese, lic nicuc ta xiꞌel. Mi jaꞌuc xa scꞌan sqꞌuel batel ti cꞌoqꞌue.
33 Pero ti Cajvaltic Diose jech laj yal: “Loqꞌueso ti axonobe. Yuꞌun ti bu vaꞌalote, jaꞌ chꞌul banomil.
34 Yuꞌun laj xa quil ti oy svocolic ti calab jnichnab ti oy ta Egiptoe. Laj xa caꞌi ti xꞌajlajetic yuꞌun ti svocolique. Jech o xal liyal talel yoꞌ tal jcolta loqꞌuel ta mosovil. Laꞌ chaꞌe, yuꞌun ta jtacot batel ta Egipto”, xꞌutat.
35 ’Acꞌo mi jech bajbil ti Moisés yuꞌun ti schiꞌiltaque, manchuc mi iꞌalbat: “¿Buchꞌu laj stacot talel yoꞌ ta xacom ta ajvalil ta jchapanvanej cuꞌuncutic?”, ti xꞌutate, pero ti Diose laj stac batel, yoꞌ ta xcom ta ajvalil, yoꞌ ta xcom ta jcoltavanej. Jaꞌ jech icoltaat ta sventa ti ángel ti laj yacꞌ sba iluc ta jpets teꞌ ti ta xa xcꞌacꞌ yilele.
36 Ti Moisés taje laj sloqꞌues talel ti jmolmucꞌtotic ti oyic to ox ta mosovil ti ta Egiptoe. Tey laj yacꞌ iluc smucꞌul stsatsal Dios ti ta Egiptoe, ti ta Tsajal Nabe, schiꞌuc chaꞌvinic (40) jabil ti tey oyic ta xocol banomile.
37 Ti Moisés taje jaꞌ laj yalbe yaꞌi ti jchiꞌiltic ta voꞌnee: “Ti Diose ta stacboxuc talel jun jꞌalcꞌop ti ta xꞌayan ta atojolique jech chac cꞌu chaꞌal ti listacun talel ti vuꞌune. Ichꞌic me ta mucꞌ ti cꞌusi ta xale”, xi.
38 Jaꞌ onoꞌox ti Moisés taje ti tey schiꞌuc ti jchiꞌiltic ta xocol banomile. Jaꞌ ta sventa ti Moisese ti ta xaꞌiic ti jchiꞌiltic ti cꞌu sꞌelan icꞌopoj ti ángel ti ta jol vits Sinaie. Jaꞌ jech xtoc laj yichꞌ ti cꞌop ti jaꞌ cuxlejale yoꞌ jech ta xiyetꞌesbotic talel.
39 ’Pero ti jmolmucꞌtotic ta voꞌnee muꞌyuc laj yichꞌic ta mucꞌ ti Moisese. Laj sbajic. Jaꞌ noꞌox oy ta yoꞌntonic ti ta sutic batel yaꞌiic ta Egipto banomile.
40 Jech o xal un, ti jmolmucꞌtotique laj yalbeic ti Aarone: “Ta jcꞌancutic ti ta xameltsanbuncutic jayibuc rioxetic yoꞌ jech ta xiyicꞌotic batel. Yuꞌun mu jnaꞌtic cꞌusi laj spas ti Moisese ti cꞌalal laj sloqꞌuesotic talel ta yosilal Egiptoe”, xiic.
41 Jech o xal un, tey laj smeltsanic ti riox yuꞌunique, jaꞌ slocꞌobbail jun neneꞌ vacax. Laj smilbeic smoton. Xmuyubajic xa laj spasbeic sqꞌuinal ti srioxic ti laj smeltsan ta scꞌob stuquique.
42 Jech ti Diose tey laj xchꞌac sba batel ta stojolic. Tey laj yacꞌbe comel ta sba ti acꞌo yichꞌic ta mucꞌ ti cꞌanaletic ti oy ta vinajele coꞌol sꞌelan jech chac cꞌu chaꞌal tsꞌibabil ta slibro ti jꞌalcꞌopetique: Ti voꞌoxuc jꞌisraeloxuque ti chaꞌvinic jabil ti laxanavic ta xocol banomile, ¿mi jaꞌ laj avaqꞌuic ta jmoton ti animaletic laj amilique?
43 Moꞌoj, yuꞌun jaꞌ noꞌox acuchojic batel ti avajrioxic Moloc ti tiqꞌuil ta caxae schiꞌuc ti slocꞌobbail ti cꞌanal riox Refán sbie. Jaꞌ noꞌox slocꞌobbail ti laj ameltsan atuquic yoꞌ jech ta xavichꞌic ta mucꞌ. Jech o xal ta jloqꞌuesoxuc batel ta alumalic. Ta jtacoxuc batel ta sjelavel to ti Babilonia banomile, xi ti tsꞌibabile.
44 ’Ti ta xocol banomile, ti jmolmucꞌtotique tey yichꞌojic ti templo nucule, ti bu chabibil ti chaꞌpech ton ti jaꞌ tey tsꞌibabil smantal ti Diose. Ti templo nucule jaꞌ jech laj yichꞌ pasel jech chac cꞌu chaꞌal iꞌalbat ti Moisés yuꞌun ti Diose cꞌalal iꞌalbat ti jech sꞌelan acꞌo spas jech chac cꞌu chaꞌal iꞌacꞌbat yile.
45 Ti templo nucule xcholet itun yuꞌunic ti jmolmucꞌtotique. Ti jmolmucꞌtotic ti laj xchiꞌinic talel ti Josuee, laj yichꞌic ochel ti templo nucule cꞌalal laj spasic ta canal ti jyanlum cristianoetic ti liꞌ to ox oyic ta jlumaltique. Ti jech taje, jaꞌ stuc ti Diose laj sloqꞌues batel ti jyanlum cristianoetique yoꞌ jech ta xꞌoch naclicuc ti stuquique. Jaꞌ jech sꞌelan xcholet laj sventainic talel ti templo nucul ti jmolmucꞌtotique, jaꞌ to cꞌalal ista yorail ti och ta ajvalil ti Davide.
46 ’Ti ajvalil Davide laj sta ti lec iꞌilat yuꞌun ti Diose. Jech o xal un, ta ox svaꞌan jun mucꞌ ta templo yoꞌ jech ta xnaqui ti Dios yuꞌun ti Jacobe.
47 Pero jaꞌ xa laj smeltsan ti templo yuꞌun ti Diose ti ajvalil Salomone.
48 Pero ti cajal Diose mu xnaqui ta templo ti meltsanbil yuꞌun ti cristianoetique jech chac cꞌu chaꞌal laj yal ti jun jꞌalcꞌope:
49 Ti vinajele jaꞌ tey chotolun. Ti banomile jaꞌ stecꞌleb coc. Jech o xal un, ¿cꞌusi xa nailal ta jcꞌan ta spasbeicun? ¿Bu oy ti na ti xuꞌ ta jcux coꞌntone?
50 ¿Mi mu ta jcꞌobuc laj jmeltsan scotol ti cꞌusitic oye? xi ti Diose, xi ti jꞌalcꞌope.
51 ’Pero ti voꞌoxuque staoj yav ti toj yij ti avoꞌntonique. Ti achiquinique, ti avoꞌntonique coꞌol sꞌelan jech chac cꞌu chaꞌal ti buchꞌu mu xojtiquinic ti Diose. Jaꞌ noꞌox ta xacrontainic ti Chꞌul Espíritue jech chac cꞌu chaꞌal laj spasic ti jmolmucꞌtotique.
52 ¿Buchꞌu junucal ti jꞌalcꞌopetic ti muꞌyuc laj yilbajinic ti amolmucꞌtotique? Ti stuquique laj smilic ti jꞌalcꞌopetic ti laj yalbeic scꞌoplal ti oy Buchꞌu ta xtal ti lec yoꞌntone. Caꞌlal jech ital ti Buchꞌu lec yoꞌntone, voꞌoxuc laj avaqꞌuic ta cꞌabal. Laj amilic.
53 Ti voꞌoxuque laj avichꞌic ti mantale ta sventa ti ángeletique. Pero muꞌyuc laj achꞌunic ―xi ti Estebane.
54 Cꞌalal jech laj yaꞌiic ti jchapanvanejetique, cap sjolic. Xcꞌuxuxet xa yeic ta scrontainel ti Estebane.
55 Pero ti Estebane, ti ventainbil yoꞌnton yuꞌun ti Chꞌul Espíritue, laj sqꞌuel muyel ti vinajele. Laj yilbe yutsilal ti Diose. Tey laj yil ti Jesús ti vaꞌal ta sbatsꞌi cꞌob ti Diose.
HECHOS 7 in TI ACHꞌ REXTOMENTO YUꞌUN TI JESUCRISTOE

HECHOS 7:3-55 in ACH' TESTAMENTO

3 Jech laj yalbe: “Loc'an batel ta avosilal, comtsano atot ame' xchi'uc scotol avuts' avalal, batan ta yan banamil ti bu chacac'bot avile”, x'utat yu'un Dios.
4 Jech iloc' batel ta yosilal caldea cristianoetic li Abraáme. Tey c'ot nacluc ta Arán. C'alal icham stot li Abraáme, i'albat yu'un Dios ti ta persa ta xloc' tale. Ja' li' itacat tal ta cosilaltic yo' bu oyutic li' ta orae.
5 Li Diose muc xac'be yich' li osil li'i. Me jutebuc mu'yuc x'ac'bat yich' li Abraáme. Ti bu inaquie ja' no'ox la xch'aman. Ja' no'ox ba'yuc i'albat yu'un Dios ti ja' ta xich' comel li smomnich'nabe. Pero mu'yuc to'ox xnich'on ti c'alal jech i'albate.
6 I'albat noxtoc yu'un Dios ti ta to xbat naclicuc ta yan banamil li smomnich'nabe. Tey chbat ochicuc ta mozoil chanib ciento jabil, tey ta xich'ic uts'intael. Tey tsots ta x'abtejic pero mu'yuc chich'ic tojel.
7 Li Abraáme jech i'albat noxtoc yu'un li Diose: “Vu'un ta xcac'be castigo li boch'otic ta smozoinvane. Ts'acal to ta xloq'uic tal scotol li amomnich'nabe. Li' ta xvul tunicuc cu'un”, x'utat yu'un Dios li Abraáme.
8 Li Diose la xchapan xchi'uc Abraám ti tsots sc'oplal chcom li circuncisione. Jech c'alal ivoc' xnich'on li Abraáme, ja' li Isaaque, ta xvaxquibal c'ac'al svoq'uel laj yac'be yich' circuncisión. Ja' jech la spasilanic o. C'alal inich'naj ec li Isaaque, laj yac'be yich' circuncisión li xnich'one, ja' li Jacove. C'alal inich'naj li Jacove, ja' no'ox jech la spasbe ec li xnich'nabe, ja' li lajchab jmoltotactic ta vo'onee.
9 ’Li xnich'nab Jacove, ja' li jmoltotactic ta vo'onee, xti'et yo'ntonic yu'un li yits'inic Josée. Jech la xchonic batel ta Egipto banamil. Pero li Josée chi'inbil yu'un Dios.
10 C'alal i'uts'intaat li Josée, icoltaat yu'un Dios. I'ac'bat sbijil jech lec i'ilat yu'un li faraón tey ta Egiptoe. Jech tey i'och ta gobernador li Josée, ja' its'inal ajvalil ic'ot. I'ac'bat yich' ta venta scotol li egipto cristianoetique. I'ac'bat sventain noxtoc c'usitic oy yu'un ta sna li faraone.
11 ’Ts'acal to ital tsots vi'nal ta scotol Egipto banamil xchi'uc ta Canán banamil. Ep vocol laj ya'yic li cristianoetique. Li jmoltotactic ta vo'onee mu'yuc xa bu tsta sve'elic.
12 Laj ya'i Jacov ti oy trigo tey ta Egiptoe. Jech tey la stac batel li jmoltotactic ta vo'onee. Ja' sba to velta la stac batel.
13 C'alal ibatic xchibal veltae, li Josée tey laj yac' sba ta otquinel ta stojol sbanquiltac xchi'uc yits'in. Jech li faraone tey laj yotquinbe o sbanquiltac xchi'uc yits'in li Josée.
14 Li Josée la stac ta iq'uel li stote, ja' li Jacove, xchi'uc scotol li xchi'iltac ta voq'uele. Ja' vo'lajuneb xchanvinic (75) ic'ot ta scotolic c'alal ta xnich'nabic.
15 Jech tey inaqui ta Egipto li Jacove, tey icham. Tey ichamic ec li jmoltotactic ta vo'onee, ja' li xnich'nabe.
16 La xcuchbeic tal li sbec'talique. Me junuc mu'yuc boch'o tey xmuc ta Egipto. Li' la smuquic ta nail ch'en ta lum Siquem ti bu smanoj ono'ox li Abraáme. Ja' ti la smanbe smomnich'nab Amor tey ta Siqueme.
17 ’C'alal po'ot xa tsta yorail ta xich'ic li osil ti albil ono'ox yu'un Dios li Abraáme, ep xa'ox bolemic tey ta Egipto li jmoltotactic ta vo'onee. Bats'i epic xa.
18 I'och yan faraón tey ta Egipto pero muc xa xotquin li Josée.
19 Li ach' faraone ilo'lavan. Jech tey lic yuts'inta scotol li jmoltotactic ta vo'onee. Laj yal mantal ti ac'o sloq'ues ta snaic scotol li yunin queremique yu'un jech ac'o chamicuc. Yu'un ja' mu sc'an faraón ti ta xbolic li jmoltotactic ta vo'onee.
20 C'alal jech yaloj mantal li faraone, ja' o yorail ivoc' li Moisese. Lec i'ilat yu'un Dios. Jech oxib u icom ta sna stot li Moisese.
21 C'alal iloq'uesat yu'un ac'o chamuque, tey itaat yu'un stseb li faraone. La sts'ites, la scuy ta yol stuc.
22 Lec laj yich' chanubtasel li Moisese, la xchanbe scotol c'u x'elan sbijilic li egipto cristianoetique. Lec xu' yu'un c'usi chal xchi'uc c'usi tspas.
23 ’C'alal yich'oj xa cha'vinic jabil li Moisese, tsc'an ta sc'opan li xchi'iltaque, ja' li jmoltotactic ta vo'onee.
24 Tey laj yil ta xmajat jun xchi'il, ja' ta xmajvan jun egipto vinic. Li Moisese bat smil li egipto vinique, ja' la spoj li xchi'ile.
25 Snopoj Moisés ti tsna'ic xchi'iltac ti ja' t'ujbil yu'un Dios ta scolta li xchi'iltaque, pero mu sna'ic.
26 Ta yoc'omal noxtoc laj yil Moisés ta xut sbaic chib xchi'iltac. Li Moisese tsc'an ta spajes. Jech laj yalbe: “¿C'u yu'un chavut abaic yu'un achi'il no'ox abaic?” xut.
27 Li Moisese inet'at loq'uel yu'un li boch'o la sliques c'ope. Jech i'albat: “¿Boch'o laj yac'bot avabtel? Mu vo'ocot ajvalilot cu'uncutic. Mu vo'ocot jchapanvanejot cu'uncutic.
28 ¿Me chac'an chamilun ec jech chac c'u cha'al laj amil jun egipto vinic voljee?” x'utat.
29 C'alal laj ya'i Moisés ti vinajem xa ti imilvane, ijatov batel. Tey c'ot nacluc ta Madián banamil. Tey la sa' yajnil, tey ivoc' chib xnich'on.
30 ’C'alal ech'em xa'ox cha'vinic jabil sc'otel li Moisese, tey laj yil tsanem jtec' biq'uit ch'ix ta vits Sinaí tey ta xocol banamil. Tey ta yat c'oc' laj yil li Diose, xco'laj xchi'uc j'almantal laj yil.
31 C'alal laj yil ti mu xc'ac' li biq'uit ch'ixe, ch'ayel ic'ot yo'nton. Tey inoch'aj batel bat sq'uel. Tey laj ya'i ic'opoj li Diose, jech laj yal:
32 “Vu'un Diosun yu'un li amoltotac ta vo'onee, ja' li Abraáme, xchi'uc li Isaaque, xchi'uc li Jacove”, xi. Li Moisese inic ta xi'el jech muc xbat sq'uel o.
33 Pero jech to i'albat yu'un li Diose: “Loq'ueso axonob yu'un li' xa va'alot ta jtojol, vu'un li Diosune.
34 Quiloj ti ep svocolic li achi'iltac tey ta Egiptoe, vo'oxuc ti co'ol t'ujbiloxuc cu'une. Laj xa ca'i ti ep x'ayetique. Jech liyal tal yu'un tal jcolta loq'uel ta svocolic. Batic ta Egipto”, x'utat yu'un Dios li Moisese.
35 ’Ja' li Moisés ti muc to'ox xich'ic ta muq'ue, ti jech laj yalbeique: “¿Boch'o laj yac'bot avabtel? Mu vo'ocot ajvalilot cu'uncutic, mu vo'ocot jchapanvanejot cu'uncutic”, xutic. Pero Dios la stac batel yu'un ja' chc'ot ta banquilal xchi'uc ta jcoltavanej yu'unic. Ja' o itacat batel yu'un Dios ti c'alal tey ivinaj ta jtec' biq'uit ch'ixe.
36 Ja' la sloq'ues tal ta Egipto li jmoltotactic ta vo'onee. La spas ep sq'uelubil stsatsal Dios tey ta Egipto banamil. Ts'acal to la spas noxtoc sq'uelubil stsatsal Dios tey ta Tsajal Nab. Xchi'uc noxtoc cha'vinic jabil la spas ep sq'uelubil stsatsal Dios tey ta xocol banamil.
37 Ja' ono'ox Moisés ti jech laj yalbe li jmoltotactic ta vo'onee: “Li Diose ta to st'ujboxuc jun j'alc'op avu'unic. Ta st'uj jun jchi'iltic jech chac c'u cha'al la st'ujun. Xavich'beic me ta muc' li c'usi chayalboxuque”, xi ono'ox.
38 Ja' ono'ox Moisés ti tey xchi'uc ta xocol banamil scotol li jmoltotactic ta vo'onee. Li jmoltotactique tey la stsob sbaic ta yoc vits Sinaí. Li Moisese tey ic'opanat yu'un Dios. C'alal laj ya'i c'usi i'albat yu'un Diose, laj yalbe scotol li jmoltotactique. Ja' laj yalbe c'usi tsc'an Dios chaq'uic yu'un jech chcuxiic sbatel osile. Ja' ta sventa Moisés laj ca'itic ec li vu'utique.
39 ’Li jmoltotactic ta vo'onee muc xich'ic ta muc' c'usi laj yal li Moisese, muc xch'unic. Tsc'an ta sutic batel yan velta ta Egipto banamil.
40 Jech laj yalbeic li Arone: “Pasbun cajsantocutic yu'un ja' ba'yucbe ta xbat cu'uncutic. Yu'un mu jna'cutic c'usi la spas li Moisés ti yoquel mu sut tale, ja' ti la sloq'uesuncutic tal ta Egiptoe”, xiic.
41 Jech lic spasic sloc'obbal jcot ch'ium tot vacax. La smilbeic smoton. Xcuxet no'ox yo'ntonic yu'un li c'usi pasbil ta sc'obique.
42 Jech icomtsanatic yu'un li Diose. Ja' i'ac'bat yich'ic ta muc' li c'usitic xojoban ta vinajele jech chac c'u cha'al ts'ibabil ono'ox ta svun li yaj'alc'op Dios ta vo'onee: Israeletic, c'alal laxanovic tal cha'vinic jabil ta xocol banamile, laj avac'bicun jmotonin li vacaxe xchi'uc li chije. Pero altic, yu'un mu junuc avo'ntonic ta jtojol.
43 Yu'un laj acuchic batel avajsantoic, Moloc sbi, tiq'uil batel ta sna pasbil ta nucul. Xchi'uc laj avich'ic batel li sloc'obbal c'anal apasojic ta avajsantoique, ja' li Renfán sbie. Ja' apasojic yu'un ja' chavich'ic ta muc'. Ta scoj ti jech chapasique jech chajtacoxuc loq'uel li' ta avosilalique. Tey chabatic ta jelovel Babilonia banamil, xi ono'ox ts'ibabil.
44 ’C'alal tey oyic ta xocol banamil li jmoltot jyame'tic ta vo'onee, ja' itun yu'unic li templo nucule yu'un ja' tey ic'opanatic yu'un li Diose. Li templo nucule ja' jech la spasic jech chac c'u cha'al i'ac'bat yil senyail yu'un Dios li Moisese.
45 C'alal i'ic'atic ochel tal yu'un Josué li' ta cosilaltique, laj yich'ic tal li templo nucule. Ja' o yorail laj yich' yosilic ti c'alal i'ac'bat smilic yu'un Dios li yajval to'ox cosilaltique. C'alal i'och ta ajvalilal li Davide, yoquel to ja' itun yu'unic li templo nucule.
46 Li Davide lec i'ilat yu'un Dios. La sc'anbe Dios ti ac'o ac'batuc spasbe stemploe, ja' li Dios yu'un jmoltotic Jacove.
47 Pero muc ja'uc la spas li Davide. Ja' la spas li xnich'one, ja' li Salomone.
48 Li Diose mu xnaqui ta temploetic ti pasbil ta sc'ob cristianoetique. Li stuque nacal ta vinajel. Jech laj yal c'alal la xch'amanbe ye jun yaj'alc'op ta vo'one:
49 Vu'un ta jpas mantal li' ta vinajel xchi'uc ta sbejel banamil. Jech ¿c'u yu'un chavalic ti chapasbicun jtemploe yu'un mu jna' jcux co'nton?
50 Vu'un la jpas scotol li c'usitic oye, xi li Diose, xi li j'alc'ope.
51 ’Li vo'oxuque toj tsots avo'ntonic. Co'ol avo'nton achi'uquic li boch'otic mu xotquinic Diose. Mu xac'an xava'yic li sc'op Diose. Scotol c'ac'al chacontrainic li Ch'ul Espíritue. Ja' jech chapasic ec jech chac c'u cha'al la spasic li amoltot ayame'ic ta vo'onee.
52 Li amoltot ayame'ic ta vo'onee la scontrainic scotol li yaj'alc'optac Diose. La smilic li boch'otic laj yalic ti ta to xtal li boch'o tuc' yo'ntone. C'alal ital li boch'o tuc' yo'ntone, laj avaq'uic ta c'abal, laj amilic,
53 vo'oxuc ti ava'yojic li mantaletic ti laj yal yaj'almantaltac Dios ta vo'onee, pero mu xach'unic ―xut jchapanvanejetic li Estebane.
54 C'alal jech laj yal li Estebane, isoc o sjolic, tsots i'ilinic. Xc'uxet yeic ta sc'ac'al yo'ntonic yu'un chilintaic li Estebane.
55 Li Estebane ventainbil yo'nton yu'un Ch'ul Espíritu jech la sq'uel muyel vinajel. Laj yilbe xojobal Dios. Laj yil noxtoc tey va'al ta sbats'ic'ob Dios li Jesuse.

HECHOS 7:3-55 in Sc'op riox: ja' li' yaloj ti chac' jcuxlejaltic ta sbatel osli ti cajvaltic Jesucristoe

3 “Locꞌan echꞌel liꞌ ta alumale, comtsano atot ameꞌ xchiꞌuc achiꞌiltac. Batan ta yan balamil ti bu chcacꞌ avile”, xꞌutat yuꞌun ti Rioxe.
4 Jaꞌo ilocꞌ ta Caldea ti Abraame, tey ba nacluc ta Arán. Tey icham ti stote. Iꞌalbat noxtoc yuꞌun ti Rioxe ti chlocꞌ teyoꞌe. Liꞌ itaque tale.
5 Ti Abraame muc xꞌacꞌbat jsetꞌuc yosil yuꞌun ti Rioxe. Ti bu inaquie xchꞌom noꞌox. Voꞌotic onox scꞌoplal ta xquichꞌtic li balamil liꞌi ti smomotique yuꞌun jaꞌ yech iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe. Ti cꞌalal iꞌalbate, chꞌabal toꞌox xchꞌamal.
6 Iꞌalbat noxtoc yuꞌun ti Rioxe ti baꞌyi chba nacluc ta yan o balamil ti smomtaque, ti tey ta smozoinatic chanib cien jabile. Tol svocolic; tsots ch-abtejic pero muc bu ta xtojeic.
7 “Voꞌon ta xcacꞌbe castico ti muchꞌutic ta smozoinvane. Ti cꞌalal stsꞌaqui ti chanib cien jabile, ta xloqꞌuic tal scotol ti amomtaque. Liꞌ chul yichꞌicon ta muqꞌue”, xꞌutat yuꞌun ti Rioxe.
8 Ti Abraame iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe ti persa chichꞌic circuncisione. Yechꞌo un ti cꞌalal iꞌayan screm ti Abraame, jaꞌ ti Isaaque, ta svaxaquibal cꞌacꞌal yayanel iyacꞌbe circuncisión. Jaꞌ yech ispasulanic o. Ti cꞌalal iꞌayan screm ti Isaaque, jaꞌ ti Jacove, iyacꞌbe circuncisión uc. Ti cꞌalal iꞌayan scremotic ti Jacove, iyacꞌbe circuncisión uc, jaꞌ ti lajchavoꞌ jmucꞌtatotic ti ta más voꞌnee.
9 ’Ti jmucꞌtatotic ti ta más voꞌnee scoj yitꞌixal yoꞌonic ti ixchonic echꞌel ta Egipto ti yitsꞌinique, jaꞌ ti Josee. Ti Josee qꞌuelbil onox yuꞌun ti Rioxe.
10 Ti jayꞌechꞌel iꞌilbajinat ti Josee, icoltaat yuꞌun ti Rioxe. Ipꞌijubtasat, yechꞌo ti lec iꞌile yuꞌun ti preserente ta Egiptoe. Itiqꞌue ta coviernoal ti Josee, ispas mantal ta sjunlej Egipto. Iscuentainbe sna noxtoc ti preserentee.
11 ’Tsꞌacal to ital tsots viꞌnal ta sjunlej Egipto xchiꞌuc liꞌ ta Canaane. Abol sba tajmec ti crixchanoetique. Ti voꞌne moletique mu xa bu ista sveꞌelic.
12 Ti Jacove iyaꞌi ti oy trigo ta Egiptoe, istac echꞌel scremotic. Jaꞌto iꞌayic o.
13 Ti cꞌalal ibatic ta xchaꞌechꞌelale, ti Josee iyacꞌ sba ta ojtiquinel. “Voꞌon Joseon ti achonicon tal liꞌ ta Egiptoe”, xut ti sbanquiltaque xchiꞌuc ti yitsꞌine. Ti preserentee jaꞌto iyojtiquinbe sbanquiltac xchiꞌuc yitsꞌin ti Josee.
14 Ti Josee istac ta iqꞌuel ti stote, jaꞌ ti Jacove. Ibat scotolic. Xchiꞌuc ti xchꞌamalique oy setenta y cinco.
15 Jaꞌ yech ibat ta Egipto ti Jacove, tey icham. Tey icham ti voꞌne moletic uque, jaꞌ ti scremotic Jacove.
16 Liꞌ tal smuquic scotol ta nailchꞌen ta Siqueme yoꞌ bu smanoj ti Abraame. Jaꞌ ti ismanbe ti scremotic Amor ta Siqueme.
17 ’Ti cꞌalal poꞌot xaꞌox xichꞌ yosilic ti moletique ti albil onox yuꞌun Riox ti Abraame, pꞌolemic xaꞌox tajmec ta Egiptoe.
18 Tsꞌacal to iꞌoch achꞌ preserente ta Egiptoe pero muc xa xꞌojtiquine ti Josee.
19 Ti achꞌ preserentee iloꞌlovan. Iꞌilbajinatic tajmec ti voꞌne moletique. Ti preserentee isloqꞌues mantal ti acꞌu jipbatuc ta ucꞌum acꞌu chamuc scotol yunencremic ti voꞌne moletique. Ti xꞌelan iyal ti preserentee, yuꞌun mu scꞌan ti ta xpꞌol ti voꞌne moletique.
20 Ti cꞌalal yech sloqꞌuesoj mantal ti preserentee, jaꞌo iꞌayan ti Moisese. Lec iꞌile yuꞌun Riox ti Moisese. Oxib u tey ta sna ti stot smeꞌe.
21 Cꞌalal isloqꞌuesic ti acꞌu chamuque, itae yuꞌun stseb ti preserentee. Istsꞌites, ispꞌis ta yol.
22 Ti Moisese ipꞌijub chac cꞌu chaꞌal ti jꞌegiptoetique. Lec snaꞌ xcꞌopoj, lec snaꞌ cꞌu spasel.
23 ’Ti cꞌalal oy xa chaꞌvinic sjabilal ti Moisese, tscꞌan chba svulaꞌan ti xchiꞌiltaque, jaꞌ ti voꞌne moletique.
24 Ti cꞌalal ibate, iyil ti imajbat jun xchiꞌil yuꞌun jun jꞌegiptoe. Ti Moisese ismil ti jꞌegiptoe, jaꞌ ispoj ti xchiꞌile.
25 Ti Moisese isnop ti snaꞌoj xa xchiꞌiltac ti jaꞌ stꞌujoj Riox ta xloqꞌuesvan ta mozoile, pero mu snaꞌic.
26 Ta yocꞌomal noxtoc ti Moisese iyil ti chut sbaic chaꞌvoꞌ xchiꞌiltaque, ba spajes. “¿Cꞌu yuꞌun ti chamaj abaique yuꞌun achiꞌil abaic?” xut.
27 Ijavcꞌunat ox yuꞌun ti muchꞌu isliques cꞌope. “¿Muchꞌu layacꞌbe avabtel? Maꞌuc preserenteot. Maꞌuc jmeltsanejcꞌopot.
28 ¿Miꞌn avoꞌonuc amilon avaꞌi chac cꞌu chaꞌal amil ti jun jꞌegipto voljee?” xꞌutat.
29 Cꞌalal iyaꞌi ti Moisese ti vinajem xa ti imilvane, ijatav. Tey tal nacluc ta Madián. Tey isaꞌ yajnil, tey iꞌayan chaꞌvoꞌ screm.
30 ’Cꞌalal laj xaꞌox chaꞌvinic jabil syulel ta Madián ti Moisese, jaꞌo iyil ta xcꞌacꞌ jtecꞌ cꞌox chꞌix ta vits Sinaí ta xocol balamil. Iyil ta lebcꞌocꞌ ti Rioxe, coꞌol xchiꞌuc anjel.
31 Ti cꞌalal iyil ti mu xꞌan ti cꞌox chꞌixe, ichꞌay o yoꞌon. Inopoj echꞌel, ba sqꞌuel. Cꞌalal nopol xae, iyaꞌi icꞌopoj ti Rioxe.
32 “Voꞌon ti liyichꞌic ta mucꞌ ti amucꞌtatotac ti ta más voꞌnee, jaꞌ ti Abraame, xchiꞌuc ti Isaaque, xchiꞌuc ti Jacove”, xi. Ti Moisese xtꞌelelet xa ta xiꞌel, muc sqꞌuel.
33 “Mu xuꞌ xtal anopon xchiꞌuc laxonobe, locꞌo.
34 Quiloj ti mozoinbil lachiꞌiltac ta Egiptoe, voꞌoxuc ti jtꞌujojoxuque. Jnaꞌoj ti abol sbaic tajmeque, yechꞌo ti liyal tale yuꞌun tal jloqꞌues ta scꞌob li jꞌegiptoetique. Batic ta Egipto”, xꞌutat yuꞌun Riox ti Moisese.
35 ’Jaꞌ ti Moisese ti muc xꞌichꞌe ta mucꞌ yuꞌun ti jchiꞌiltactic ta israelale, “¿Muchꞌu layacꞌbe avabtel? Maꞌuc preserenteot, maꞌuc jmeltsanejcꞌopot”, ti xꞌutate. Ti Rioxe istac echꞌel yuꞌun jaꞌ stotic chcꞌot yuꞌun jaꞌ ta xloqꞌuesvan. Jaꞌo itaque echꞌel yuꞌun ti Rioxe ti cꞌalal iyil ta jtecꞌ cꞌox chꞌixe.
36 Jaꞌ isloqꞌues tal ta Egipto ti voꞌne moletique. Ep ta echꞌel iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox tey ta Egiptoe. Tsꞌacal to iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox tey ta Tsajal Nab. Chaꞌvinic jabil iyacꞌ iluc slequilal syuꞌelal Riox ta xocol balamil.
37 Jaꞌ ti Moisese ti jaꞌ yech iyalbe ti voꞌne moletique: “Ti Rioxe ta to xastꞌujbeic jun jꞌalcꞌop ta tsꞌacal. Jchiꞌiltic ta stꞌuj chac cꞌu chaꞌal li voꞌone. Xachꞌunbeic me ti cꞌusi chayalbeique”, xi onox ti Moisese.
38 Jaꞌ onox ti Moisese ti ixanav ta xocol balamil xchiꞌuc ti voꞌne moletique. Ti moletique istsob sbaic ta yoc vits Sinaí. Tey icꞌoponat noxtoc yuꞌun Riox ti Moisese. Ti cꞌalal iyaꞌi cꞌusi iꞌalbat yuꞌun ti Rioxe, iyalbe ti moletique. Jaꞌ iyalbe ti cꞌusitic tscꞌan Riox ta spasique yoꞌ xcuxiic o ta sbatel osile. Ti icaꞌitic li voꞌotic uque, jaꞌ ti istsꞌiba comel ti Moisese.
39 ’Ti voꞌne moletique muc xchꞌunic ti cꞌusi iyal ti Moisese yuꞌun ta stoy onox sbaic. Chac suticuc echꞌel ta Egipto.
40 “Meltsano cajsantoticotic”, xutic liquel ti Aarone. “Yuꞌun jaꞌ babe ta xbat cuꞌunticotic. Ti Moisese mu jnaꞌticotic cꞌusi ispas ti yilel mu sut tale, jaꞌ ti muchꞌu lisloqꞌuesoticotic tal ta Egiptoe”, xiic.
41 Yechꞌo un ismeltsanbeic slocꞌol becerro. Ismilbeic smoton. Lec iyilic ti cꞌusi ismeltsanique, iyichꞌic ta mucꞌ.
42 Yechꞌo ti icoltaatic echꞌel yuꞌun ti Rioxe, jaꞌ iꞌacꞌbat yichꞌic ta mucꞌ li cꞌusitic oy xojobal ta vinajele. Jaꞌ yech istsꞌibaic ti yajꞌalcꞌoptac Rioxe: Jchiꞌiltactic, ti cꞌalal ixanavic tal chaꞌvinic jabil ta xocol balamil ti baꞌyi jtot jmeꞌtique, yech noꞌox la ti iyacꞌbeic smotonin vacax xchiꞌuc chij ti Rioxe, yuꞌun la mu sjunuluc yoꞌonic iyichꞌic ta mucꞌ.
43 Yuꞌun la iscuchic tal ti yajsantoic Moloc sbie, istiqꞌuic la tal ta caxa. Iyichꞌic la tal noxtoc slocꞌol cꞌanal ti jaꞌ yichꞌojic ta muqꞌue, ti Renfán sbie. Ti cꞌusitic islocꞌtaique, jaꞌ la iyichꞌic ta mucꞌ. Ti jaꞌ noꞌox yech chapasic uque, ta la xaloqꞌuic echꞌel liꞌ ta jlumaltique. Chabatic la ta sjelavel jteclum Babilonia, xi onox tsꞌibabil.
44 ’Cꞌalal teic ta xocol balamil ti voꞌne moletique, jaꞌ itun yuꞌunic ti templo nucule, jaꞌ tey icꞌoponatic yuꞌun ti Rioxe. Ti templo ispasique jaꞌ yech ispasic chac cꞌu chaꞌal iꞌacꞌbat yil yuꞌun Riox ti Moisese.
45 Ti cꞌalal iꞌiqꞌueic tal yuꞌun Josué liꞌ ta jlumaltique, iscuchic tal ti templo nucule. Pero oy toꞌox yajvaltac li osile. Ti Rioxe iyal ti acꞌu smilic scotole yuꞌun icoltavan onox. Jaꞌ yech istaic o li osile. Ti cꞌalal iꞌoch ta preserente ti Davide, jaꞌ toꞌox ta xtunilan yuꞌunic ti templo nucule.
46 Ti Davide lec iꞌile yuꞌun ti Rioxe. Iscꞌanbe ti tsvaꞌanbe stemploe. Jaꞌ ti Riox iyichꞌ ta mucꞌ ti jmucꞌtatotic Jacove.
47 Pero maꞌuc isvaꞌan ti Davide; jaꞌ xa isvaꞌan ti screme, jaꞌ ti Salomone.
48 Ti Rioxe mu xnaqui ta templo ti smeltsanoj crixchanoe yuꞌun tey ta vinajel. Jaꞌ yech iyal ti jun yajꞌalcꞌope:
49 Ti Rioxe jaꞌ la tspas mantal ta vinajel ta balamil. ¿Cꞌu la yuꞌun ti ta jvaꞌanbetic stemploe, yuꞌun la mu snaꞌ xnaqui?
50 Jaꞌ la spasoj scotol li cꞌusitic oye, xi ti jꞌalcꞌope.
51 ’Li voꞌoxuque atoyoj abaic chac cꞌu chaꞌal ti muchꞌutic mu xichꞌ ta mucꞌ ti Rioxe. Mu xacꞌan xachꞌunic li cꞌusi chale. Scotol cꞌacꞌal chacrontainic ti Chꞌul Espíritue. Jaꞌ yech chapasic uc chac cꞌu chaꞌal ispasic ti voꞌne moletique.
52 Ti moletique iscrontainic scotol ti yajꞌalcꞌoptac Riox ti ta voꞌnee. Ismilic ti muchꞌutic iyal ti chtal ti muchꞌu lec yoꞌone. Cꞌalal ital ti muchꞌu lec yoꞌone, avaqꞌuic onox ta milel, voꞌoxuc ti avaꞌyojic mantaletic ti iyalic anjeletic ti ta voꞌnee, pero mu xachꞌunic ―xut la jmeltsanejcꞌopetic ti ánima Estebane.
54 Ti xꞌelan iyal ti ánima Estebane, icap o la sjolic. Xcꞌuxuxet xa la yeic yuꞌun scꞌacꞌal yoꞌonic.
55 Pero ti ánima Estebane tsatsubtasbil la yoꞌon yuꞌun ti Chꞌul Espíritue, isqꞌuel la vinajel. Iyilbe la xojobal ti Rioxe. Iyil la ti tey vaꞌal ta sbatsꞌicꞌob Riox ti Jesuse.