Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 7:2-58 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 7:2-58 in GT:cak:Kaqchikel

2 Jac'ari' xu'ij ri Esteban: Nuvinak israelitas ri rix tata'aj, y ri rix principal chupan ri katinamit, tivac'axaj na c'a ri nin-ij chive: Ojer can, quila' chupan ri roch'ulef Mesopotamia, ri Dios ri c'o nimalaj ruk'ij, xuc'ut-ri' chuvech ri katata' Abraham, tok ri Abraham c'a man jani tec'uje' pa tinamit Harán,
3 y xu'ij che: Catel-e vave' pan aroch'ulef y chiquicojol ri (avalpachel, avaj-c'uaxel), y cabin chupan ri roch'ulef ri xtinc'ut chavech. Quiri' xbix che ri Abraham.
4 Jac'ari' xel-pe chiri' chupan ri quiroch'ulef ri ruvinak ri ni'ix caldeos chique, y xbec'uje' pa tinamit Harán. Tok caminak chic rutata' ri Abraham chiri', ri Dios xuq'uen-pe ri Abraham chupan ri roch'ulef Canaán ri rixc'o-vi vacami.
5 Y man jun juyu' xuya' che vave', nis-ta richin nuya-vi ri rakan. Pero xu'ij che chi c'o na jun k'ij xtuya' ri roch'ulef re' che y chique ri riy-rumam ri xque'ec'uje' chirij can rija', masque ri Abraham man jun ralc'ua'l chiri'.
6 Quire' c'a xu'ij ri Dios che: Ri aviy-amam xque'ec'uje' pa jun chic roch'ulef, ri man quiroch'ulef ta, y xti'an lok'on tak samajela' chique, y xti'an chique chi niquik'asaj k'axomal (caji', quiji') ciento juna'.
7 Jac'a ri vinak ri xquebano lok'on tak samajela' chique ri aviy-amam, yin xquenya' pa k'axomal. C'ajari' xque'el-pe ri aviy-amam chiri' y xque'oc nusamajela' yin chupan ri lugar re', xcha' ri Dios che ri Abraham.
8 Y ri Dios xuya' rutzij che ri Abraham chi can nu'on na vi ronojel re xu'ij, y richin retal chi quiri' xecanaj chiquivech, xu'ij che ri Abraham chi tiquibana' circuncidar qui' rija' y conojel ri alabo ri xque'alex riq'uin. Romari', tok ri Abraham xalex ri ruc'ajol Isaac, vakxaki' ruk'ij chiri' xu'on circuncidar. Quiri' mismo xu'on ri Isaac che ri ruc'ajol rubinan Jacob, y quiri' mismo xu'on ri Jacob chique ri doce ruc'ajol ri xe'oc tata'aj richin ri tinamit Israel.
9 Ri eruc'ajol ri Jacob, c'o jun k'ij itzel niquina' che ri José ri quichak', xecataj chirij, y xquic'ayij-e richin xc'amer-e pa roch'ulef Egipto. Jac'a ri Dios man jun bey xuya' can ri José.
10 Xucol chupan ronojel k'axomal ri nuk'asaj. Xuya' utzulaj no'oj che y xu'on chi utz xtz'et roma ri Faraón ri rey pan Egipto. Ri rey xuya' ri José chi gobernador pa ruvi' ri Egipto, y xujach rupan ri racho pa ruk'a' richin nuchajij.
11 Ja tiempo ri', xpe vayijal y nimalaj k'axomal chiri' pan Egipto y pa roch'ulef Canaán. Y ri kati't-kamama' man niquil ta chic achique niquitij.
12 Tok ri Jacob xrac'axaj chi pa roch'ulef Egipto c'o trigo, xerutak-e ri ruc'ajol ri ekati't-kamama' roj chulok'ic juba' ri trigo ri'. Jari' ri na'ey (mul, paj) xerutak-e.
13 Jac'a tok xerutak chic e jun bey, jari' tok ri José xuk'alajrisaj-pe-ri' chiquivech ri ruchak'-runimal. C'ajari' tok ri Faraón xretemaj quivech ri (ralpachel, raj-c'uaxel) ri José.
14 Ri José xu'ij c'a chi tec'amer ri Jacob ri rutata', junan quiq'uin conojel ri (ralpachel, raj-c'uaxel). E-setenta y cinco chiconojel.
15 Quiri' xbanataj tok ri Jacob xxule-ka pa roch'ulef Egipto, y chiri' pan Egipto (xcom, xquen) vi rija' y ri eruc'ajol, ri ekati't-kamama' can roj israelitas.
16 Y xe'uc'uax c'a pa tinamit Siquem, y xemuk pa jun lugar ri rulok'on can ri Abraham chique ralc'ua'l jun achi xubinaj Hamor chiri' pa Siquem.
17 Jac'a tok nijel-pe ri tiempo chi nibanataj ri rusujun ri Dios che ri Abraham, ri achok che ruyo'on-vi rutzij chi can nu'on-vi ri rusujun, ri rutinamit ri Dios jani na yeq'uiyer chiri' pan Egipto,
18 c'a ja tok xoc chic jun rey chiri' pan Egipto ri man xretemaj ta e ruvech ri José.
19 Ri rey re' xno' (chubanic, cho'onic) chi itzel runo'oj xu'on chique ri kati't-kamama', roma xu'on chique chi xequipoc'a' can quiyon ri calc'ua'l ri c'a ja ye'alex, richin chi ri ac'ola' ri' (quecom, quequen), roma man xrojo' ta chi xeq'uiyer más.
20 Ja chupan tak ri k'ij ri' xalex ri Moisés, jun ac'ual jabel oc chuvech ri Dios, y oxi' ic' xilix pa racho ri rutata'.
21 Pero c'o jun k'ij ja jun ri Moisés xpoq'uex can pa ruk'a' ri camic, pero xa ja ri rumi'al ri rey Faraón xilo richin, y achel ral xu'on che chi xuq'uiytisaj.
22 Romari' ri Moisés xtijox riq'uin ronojel ruvech estudio quichin ri aj pa roch'ulef Egipto, y tok nich'o, ri rutzij can c'o ruchuk'a' navac'axaj, y quiri' ronojel ri yerubanala'.
23 Jac'a tok ri Moisés cuarenta chic rujuna', xpe pa ránima chi xc'atzin nutz'et ri achique quibanon ri ruvinak israelitas.
24 Y xutz'et c'a chi jun aj chiri' pan Egipto nik'ax ruvi' ri pokon nu'on che jun israelita, y ri Moisés richin nuto' ri ruvinak, xu'on ruq'uexel che ri aj-Egipto, xa xucamisaj.
25 Rija' xunojij chi ri israelitas (xtik'ax, xtino') chiquivech chi ja rija' ri xtucusaj ri Dios richin yerucol-e pa quik'a' ri aj-Egipto, pero ri israelitas man quiri' ta xquinojij.
26 Chuca'n k'ij, ri Moisés xe'erila' ca'i' israelitas niqui'en oyoval chiquivech. Rija' xrojo' xerubochi'ij chi eca'i' y quire' xu'ij chique: Nuvinak, rix xa ichak'-inimal ivi'; ¿achique roma ni'en oyoval chivech? xcha'.
27 Pero ri nibano pokon che ri jun chic ruvinak, xunim-e ri Moisés, y xu'ij che: ¿Achique ni'in chave chi rat uc'uay kabey y rat (c'ojoy, juez) kichin?
28 ¿O xa najo' yinacamisaj achel xa'an che ri jun aj-Egipto ivir? xcha'.
29 Tok ri Moisés xrac'axaj quiri', xenimaj-e, xc'uje' pa jun roch'ulef rubinan Madián chiquicojol vinak man israelitas ta, y chiri' rija' xec'uje' ca'i' ruc'ajol.
30 Cuarenta juna' tic'uje' ri Moisés chiri' pa Madián, tok xuc'ut-ri' jun ángel chuvech chupan jun mata (xulu-quiej, zarza) nijino pa k'ak' chiri' chupan ri chakijlaj tz'iran ulef ri c'o-vi ri juyu' Sinaí.
31 Tok ri Moisés xutz'et ri k'ak' nic'at, achique na xuna', y richin nutz'et utz-utz, xjel-apu más riq'uin, y jari' xch'o-pe ri Ajaf che, y xu'ij:
32 Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob ri ojer tak avati't-amama', xcha'. Y ri Moisés nibarbot man xu'on ta chic ámna xtzu'un-apu.
33 Jac'a ri Ajaf xu'ij-pe che: Tavelesaj la axajab chi'avakan, roma lok'olaj rubanon ri ulef ri rat pa'el-vi.
34 Yin nutz'eton ri k'axomal ri niquik'asaj ri nutinamit pa roch'ulef Egipto, y ninvac'axaj ri cok'ej. Roma c'a ri', xika-pe richin yencol. Vacami tabana' abanic richin yatintak-e pan Egipto, xcha' che ri Moisés.
35 Ja Moisés re' ri man jun rakale'n xqui'en ri kavinak, tok xqui'ij che: ¿Achique ni'in chave chi rat uc'uay bey y rat juez? xecha' che. Pero ja rija' ri xutak ri Dios richin nuc'uan quibey y yerucol-e pa quik'a' ri aj-Egipto riq'uin ruk'a' ri ángel ri xuc'ut-ri' chuvech chupan ri (xulu-quiej, zarza).
36 Ja Moisés re' xelesan-pe quichin ri kati't-kamama' pa roch'ulef Egipto ri xerubanala-vi ri man jun bey etz'eton y retal ruchuk'a' ri Dios. Quiri' mismo xerubanala' pa Mar Rojo, y pa chakijlaj tz'iran ulef chupan cuarenta juna'.
37 Ja mismo ri Moisés ri quire' x-in chique ri kavinak ri tiempo ri': Ri Kajaf Dios xtuyec chic jun profeta chi'icojol rix mismo achel xu'on chuve yin, y rix xtiya' ixiquin riq'uin ronojel ri xtu'ij chive. Quiri' ru'in can ri Moisés.
38 Y ja Moisés re' ri xc'uje' chiquicojol ri rutinamit ri Dios pa chakijlaj tz'iran ulef. Che rija' xbix-vi roma ri ángel pa ruvi' ri juyu' Sinaí chi tuk'asaj ri ch'abel chique ri kati't-kamama', y che rija' mismo xjach-vi ch'abel richin c'aslen richin tuya' chike.
39 Jac'a ri kati't-kamama' man xcajo' ta xquinimaj ri xu'ij ri Moisés, xa xquiya-e juc'an, y ri cánima xa xtzolij chic pa roch'ulef Egipto.
40 Roma c'a ri', quire' xqui'ij che ri Aarón: Que'abana' ka-dios richin jari' ye'uc'uan kichin. Roma ri Moisés ri xojelesan-pe pan Egipto, achique na xbanataj riq'uin, xecha'.
41 Chupan tak ri k'ij ri', xqui'en ruvachibel jun alaj váquix, y xequicamisaj chicop chuvech richin niquiya' ruk'ij. Can xel cánima chirij ri xa ja rije' xebano-ka.
42 Jac'a ri Dios xeruya' can, xerosk'opij richin xquiya' quik'ij ronojel ri yetz'etetaj chuvech ri rocaj, achel ri ch'umila', ri ic' y ri k'ij. Achel nu'ij chupan ri vuj ri quitz'iban can ri profetas, tok ri Dios quire' xu'ij: Rix israelitas, ¿chinuvech cami yin xe'isuj-vi ri chicop ri xe'icamisaj Chupan ri cuarenta juna' pa chakijlaj tz'iran ulef? Man chinuvech ta yin.
43 Pa ruq'uexel chi xiya' nuk'ij, xa xitelelej racho ri dios Moloc, Quiri' mismo xi'en riq'uin ri ch'umil richin ri i-dios Renfán, Ronojel re', xa rix mismo xixbano-ka, richin xiya' quik'ij. Roma c'a ri', yin xtin-en chive chi xquixec'uje' más quila' che ri roch'ulef Babilonia. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios ri quitz'iban can ri profetas.
44 Ri ojer tak kati't-kamama', tok xebin pa chakijlaj tz'iran ulef, quic'uan ri racho ri Dios ri banon che tz'un ri achok chupan yaquel-vi ri tz'ajtz'ak tak abaj ri tz'iban-vi ri ru-ley ri Dios. Ri jay ri', tzak ja achel xuc'ut ri Dios chuvech ri Moisés, quiri' banon che.
45 Ri jay ri' pa quik'a' ri jun chic solaj kavinak xyo'ox-vi can. Rije' xquiq'uen-pe chupan re roch'ulef quichin man israelitas ta, tok ja ri Josué uc'uayon-pe quibey. Pero ja mismo ri Dios xe'elesan ri man israelitas ta pa quibey, y ri racho ri Dios ri quic'amon-pe tok xe'uka, c'a xcuses na pa ru-tiempo ri rey David
46 ri xc'ulu ru-favor ri Dios pa ruc'aslen y xuc'utuj che chi nrojo' nu'on jun jay richin ri Dios ri ru-Dios ri Jacob.
47 Pero xa c'a ja ri Salomón xbano ri racho ri Dios.
48 Masque ri nimalaj Dios ri c'o pa ruvi' ronojel, man nic'uje' ta chupan jay banon coma aj-roch'ulef, achel nu'ij chupan ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri profeta ri nu'ij:
49 Ja ri caj ri nutz'uyubal, Y ja pa ruvi' ri roch'ulef nuyo'on-vi ri vakan. ¿Achique c'a chi jay ri ni'en chuve? nicha' ri Ajaf. ¿Y achique c'a lugar c'o-vi ri jay richin yinuxlan chupan?
50 Tuka chi'ic'u'x chi ja yin ri yin banayon ronojel. Quiri' rutz'iban can ru-profeta ri Dios.
51 Jac'a rix xa cof rij-ivi' richin niya' ruk'ij ri Dios, man ijakon ta ri ivánima chuvech, achel xa tz'apel ri ixiquin, man jun bey nika chivech, ni man niya' ta lugar chi ja ri Lok'olaj Espíritu nuc'uan ivichin, xa rix junan quiq'uin ri ojer tak ivati't-imama'.
52 Roma rije' man jun chique ri profetas ri man ta xequiya' pa k'axomal, y xequicamisaj ri xeyo'on rutzijol chi xtipe na Jun ri can choj. Y vacami ri xuka ri Jun ri', xa ja rix xixjacho-e pa quik'a' ri itzel yetz'eto richin, y xic'utuj chi ticamises.
53 Chive rix xyo'ox-vi ri ley ri quic'amon-pe ri ángeles, pero rix man xinimaj ta, xcha' ri Esteban.
54 Jac'a tok xquic'axaj ri tzij re', man juba' ta oc coyoval xcataj, y niquijach'ach'ela' (roquey, quey) chirij.
55 Jac'a ri Esteban nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa ránima, xtzu'un c'a e chicaj, y xtiquer xutz'et ri lugar c'o-vi ri Dios, y xutz'et chi pa ru-derecha ri Dios pa'el-vi ri Jesús.
56 Y xu'ij c'a: Yin nintz'et chi la caj jakal y nintz'et ri Jesús ri xu'alex-ka chikacojol chi pa'el-apu pa ru-derecha ri Dios, xcha'.
57 Jac'a richin man niquic'axaj más ri nu'ij ri Esteban, xquitz'apila' quixiquin, yesiq'uin junan xebe chirij.
58 Xquelesaj-e chuchi' ri tinamit, y chiri' (xquitz'om, xquichop) ruc'akic che abaj. Ri xetz'ucun tzij chirij ri Esteban xquich'ilila-e jujun quitziak chiquij y xquisovila' can chirakan jun ala' rubinan Saulo.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 7 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 7:2-58 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

2 Ri Esteban xubij: Nuvinak israelitas y rix ri principal-i' chupan re katinamit, tivac'axaj na c'a re xtinbij chive re vacami: Ri Dios ri c'o ruk'ij-ruc'ojlen, xuk'alajirisaj-ri' chuvech ri katata' Abraham. Y ri' ja ri ojer can, tok c'a c'o na c'a ri chiri' chupan ri lugar rubini'an Mesopotamia, tok c'a man jani rutzijol chi nec'oje' ta ri pan Harán.
3 Jari' tok ri Dios xubij chire ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri avach'alal, y taya' can ri aruvach'ulef, y xcabec'oje' c'a pa jun ruvach'ulef ri xtinc'ut chavech, xcha' ri Dios chire.
4 Y ri Abraham can xuya-vi c'a can ri Caldea ri lugar ri c'o-vi, y xk'ax ri pan Harán. Y caminek chic c'a can ri rutata' ri Abraham ri chiri' pan Harán, tok ri Dios xuq'uen c'a pe ri Abraham chupan re ruvach'ulef Canaán re ojc'o-vi vacami.
5 Y ri Dios can man jun c'a ulef xuya' ta can chire ri Abraham chupan re ruvach'ulef re', stape' ta xaxe richin nipa'e-vi. Can man jun vi ri xrichinaj can. Pero ri Dios can xusuj-vi c'a chire chi re ruvach'ulef re' xtoc richin rija' y quichin ri riy-rumam. Quere' xubij ri Dios chire ri Abraham, stape' man jun ralc'ual chiri'.
6 Y xbix c'a chuka' chire roma ri Dios, chi ri riy-rumam rija' xquebec'oje' c'a pa jun chic ruvach'ulef quiq'uin jun vi chic quivech vinek. Y ri vinek ri' xquequiya' pa samaj y xtiquiben chique chi xtiquitej pokon caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xubij c'a chuka' chi ri vinek ri xquebanon queri' chique ri riy-rumam ri Abraham, xtuya' c'a ruc'ayeval pa quivi'. Y c'ari' c'a xque'el-pe chiquicojol ri vinek ri', y xquepe chupan re lugar re', chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xcha'.
8 Y ri Dios can xuben c'a chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' can c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', can jac'a ri circuncisión ri niban chique ri achi'a'. Y tok ri Abraham xalex ri ruc'ajol xubini'aj Isaac, xuben c'a ri circuncisión chire tok xa c'ari' vakxaki' ruk'ij. Que chuka' ri' xuben ri Isaac tok xalex ri Jacob ri ruc'ajol. Y ja chuka' xuben ri Jacob quiq'uin ri cablajuj ruc'ajol ri xe'oc tata'aj richin re tinamit Israel.
9 Y ri ch'aka' c'a ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chire ri quichak' rubini'an José, roma can ja rija' ri más najovex. Y romari' tok xquic'ayij-el, y xuc'uex-el c'a pan Egipto. Jac'a ri Dios can c'o-vi riq'uin ri José,
10 y xucol chuvech ronojel tijoj-pokonal. Xuben c'a chire chi ri Faraón ri rey richin ri ruvach'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' chi c'o etamabel riq'uin. Y romari' ri rey xuben chi ri José xoc chuka' jun k'atoy-tzij pa ruvi' ri Egipto, y pa ruk'a' chuka' rija' xujech-vi ri rupan ri rachoch richin nuchajij.
11 Y ri tiempo ri' ri pan Egipto y pa Canaán, xpe c'a jun vayjal, jun nimalej tijoj-pokonal. Y ri kati't-kamama' ri ec'o pa Canaán man c'a niquil ta chic achique niquitej.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'uin chi ri chiri' pan Egipto c'o trigo. Romari' xerutek c'a el chulok'ic trigo ri ruc'ajol, ri e kati't-kamama' roj.
13 Y jac'a tok xebe chic jun bey, jac'ari' tok ri José xuk'alajirisaj-ri' chiquivech ri rach'alal chi ja rija' ri José. Y roma ri Faraón xretamaj e achique ri rach'alal ri José, romari' xretamaj chi can jun hebreo vi.
14 Y jac'ari' tok ri José xutek quic'amic ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal. E setenta y cinco chiconojel.
15 Y que c'a re' rubanic tok xxule-ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' xquen-vi (xcom-vi) rija' y ri e ruc'ajol ri e kati't-kamama' roj.
16 Pero ri quich'acul, pa jun lugar rubini'an Siquem, chiri' xemuk-vi. Xemuk pa jun xoral, ri acuchi can c'o c'ojlibel richin yebemuk-vi can caminaki'. Re jun xoral re', can jac'a ri Abraham ri lok'oyon can chique ri e ralc'ual ri achin rubini'an Hamor.
17 Y ri k'ij c'a richin nibanatej ri rusujun ri Dios chire ri Abraham, ri can xuben jurar chire chi can nuben-vi, xa can nakaj chic c'o-vi. Y ri tinamit Israel chuka' can ruchapon c'a ninimer y niq'uiyer ri chiri' pan Egipto.
18 Y jac'a tiempo ri' tok ri chiri' pan Egipto xoc c'a can jun c'ac'a' rey ri xa man xretamaj ta el ruvech ri José.
19 Y re c'ac'a' rey re' can novinek c'a chubanic ri etzelal chique ri kavinak israelitas. Y xuben c'a chique chi xquic'ovisaj tijoj-pokonal ri kati't-kamama', tok can xuben c'a chique chi ri calc'ual xa c'a calaxic xebetorix can, roma can xrajo' chi man ta xeq'uiyer.
20 Chupan c'a ri tiempo ri' xalex ri Moisés ri chiri' chuka' pan Egipto. Y chuvech ri Dios, re ac'ual re' yalan jebel. Oxi' c'a ic' ri xilix coma ri rute-rutata'.
21 Y c'ari', can c'o c'a chi xbemalix can pa ruvi' ri raken-ya', xbequiya' c'a can pa ruk'a' ri camic. Pero ri xuc'uan-el ri ac'ual jac'a ri rumi'al ri rey, ri rey ri can nibix chuka' Faraón chire. Ri rumi'al ri rey Faraón can achi'el ral c'a xuben chire ri Moisés.
22 Y roma c'a ri' ri Moisés can xtijox-vi jebel riq'uin ronojel ruvech etamabel ri c'o quiq'uin ri nima'k tak vinek aj-Egipto. Y can jun nimalej achin vi. Y nik'alajin tok c'o nubij y tok c'o nuben.
23 Jac'a tok ri Moisés rutz'akatisan chic cavinek rujuna', xalex pa ránima richin xbe chiquitz'etic ri ruvinak israelitas.
24 Y xutz'et c'a chi jun aj-Egipto janíla c'a nuben chire jun israelita, ruvinak rija'. Y richin nuto' ri ruvinak ri' y nuben ruq'uexel chire, xucamisaj ri achin ri', ri janíla nuben.
25 Y pa ruc'u'x rija' chi ri e ruvinak israelitas xtiquinabej chi ja rija' ri takon roma ri Dios richin yerucol-el pa quik'a' ri aj-Egipto, pero xa man que ta ri' xbanatej. Ri israelitas xa man xquinabej ta chi jari' ri rusamaj.
26 Y pa ruca'n k'ij, ec'o c'a e ca'i' vinek israelitas niquiben oyoval, y ri Moisés xapon c'a apo quiq'uin, y xrajo' ta xoc chiquicojol richin chi man ta niquiben oyoval. Romari' rija' xubij chique: ¿Achique c'a roma niben oyoval? Rix can ivach'alal ivi'. Ix israelitas chi ix ca'i', xcha' chique.
27 Jac'a ri jun chique ri niquiben oyoval, ri can nic'o ruvi' nuben, xunim ri Moisés, y xubij: ¿Achique xbin chave rat chi nim ak'ij y chi yatiquir chuka' nak'et tzij pa kavi'?
28 ¿O xa navajo' yinacamisaj, achi'el xaben chire ri jun achin aj vave' pan Egipto, ri ivir? xcha'.
29 Y tok ri Moisés xrac'axaj queri', c'a juba' ri' xanmej-el y xuya' c'a can ri Egipto y xbe c'a pa jun chic ruvach'ulef ri rubini'an Madián. Y ri chiri', chiquicojol vinek ri man e israelitas ta, chiquicojol ri' xc'oje-vi. Chiri' xc'ule-vi chuka', y xec'oje' e ca'i' ruc'ajol.
30 Y k'axinek chic c'a cavinek juna' tic'oje' ri Moisés ri chiri' pa Madián, jari' tok rija' xuc'ut-ri' jun ángel chuvech pa jun ruxulu-quiej, jun k'ayis ri c'o ruq'uixal y nijinon pa k'ak'. Re' xutz'et ri pa tz'iran ruvach'ulef, ri acuchi c'o-vi ri juyu' rubini'an Sinaí.
31 Y tok ri Moisés xutz'et re', xsach ruc'u'x. Y richin nutz'et jebel, xjel-apo. Pero jari' tok xbech'on-pe ri Ajaf chire, y xubij c'a:
32 Ja yin ri Dios ri xquinimaj ri avati't-amama'. Ja yin c'a ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xcha'. Y ri Moisés man c'a xtiquir ta chic xtzu'un-apo, xa nibaybot c'a (nibarbot c'a) roma xibinri'il.
33 Y ri Ajaf xubij c'a chuka' chire ri Moisés: Tavelesaj la axajab chi'avaken, roma la acuchi at pa'el-vi, can jun lok'olej lugar, roma can in kajinek-pe aviq'uin vave'.
34 Y vacami yatintek c'a el pan Egipto, chucolic ri nutinamit, roma nintz'et c'a chi janíla pokonal niquic'ovisaj, y vac'axan chuka' ri ok'ej ri niquiben, y jac'are' xika-pe chiquicolic, xcha' ri Ajaf chire ri Moisés.
35 Y ri Esteban xubij c'a chuka': Can ja ri Dios ri xtakon-el ri Moisés chiquicolic ri ruvinak, y chi can ja chuka' rija' ri nuc'uan quichin. Y ri xto'on richin ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chuvech chupan ri ruxulu-quiej, jun k'ayis c'o ruq'uixal y nic'at. Y re Moisés re', jare' ri xetzelex coma ri ruvinak, y achok che bin-vi: ¿Achique biyon chave chi nim ak'ij y yatiquir chuka' nak'et tzij pa kavi'? Ja Moisés re' ri xtak-el roma ri Dios.
36 Jac'a rija' ri xcolon-pe quichin ri kati't-kamama' ri chiri' pan Egipto. Rija' c'o c'a milagros ri man jun bey e tz'eton ta ri xerubanala' chiquivech ri vinek, richin queri' tik'alajin chi can ja ri Dios ri takayon-el richin. Ec'o c'a ri xerubanala' ri chiri' pan Egipto, ri pa nimalej ya' rubini'an Mar Rojo, y ri pa tz'iran ruvach'ulef. Cavinek c'a juna' xquiben ri pa tz'iran ruvach'ulef ri'.
37 Y ri Moisés xubij c'a chuka' chique ri kavinak ri tiempo ri': Ri Kajaf Dios xtuyec c'a pe jun ri xtik'alajirisan ri ruch'abel chique ri kiy-kamam, can achi'el rubanon viq'uin yin. Tivac'axaj c'a rutzij ri rusamajel ri Dios. Y ri samajel ri' jun kavinak, cha'inek can ri Moisés.
38 Ri Moisés xc'oje' c'a chiquicojol ri e cha'on roma ri Dios, ri pa tz'iran ruvach'ulef. Y ja chuka' rija' ri xbin chique ri kati't-kamama' ri tzij ri xubij ri ángel richin ri Dios ri xc'oje' pa ruvi' ri juyu' Sinaí. Can chire vi c'a rija' xjach-vi ri ch'abel richin c'aslen y rija' tuya' chike roj.
39 Xa ja chic c'a ri kati't-kamama' ri' man xeniman ta chire ri Moisés. Pa ruq'uexel chi xeniman ta chire, ri cánima rije' chanin xtzolin c'a chila' pa ruvach'ulef Egipto.
40 Y tok ri Moisés c'a c'o c'a pa ruvi' ri juyu' Sinaí, xquibij c'a chire ri Aarón: Que'abana' c'a vachibel richin ye'oc ka-dios, y jari' ri ye'uc'uan kichin. Roma ri Moisés ri xelesan-pe kichin ri pan Egipto, man ketaman ta achique roma tok man tzolijinek ta pe.
41 Y can xquiben c'a ruvachibel jun ti váquix. Y janíla c'a yequicot riq'uin ri xa ja rije' ri xebanon-ka. Romari' xequicamisala' c'a chicop chuvech, richin niquiya' ruk'ij.
42 Y jac'ari' tok ri Dios xeruya' can ri kavinak, roma rije' xa xquichop niquiya' quik'ij dios ri man e kitzij ta. Ri Dios xuya' c'a k'ij chique chi tiquiya' na c'a quik'ij quivachibel conojel ri e tz'etel ri chicaj. Can que c'a ri' quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Chupan ri e tz'ibatel can, ri Dios nubij c'a: Rix vinek aj-Israel, tok xixbiyin cavinek juna' ri pa tz'iran ruvach'ulef, ¿xe'icamisala' cami ri chicop richin xe'isuj chuve yin? Xa man xiben ta queri'.
43 Pa ruq'uexel chi que ta ri' xiben, xa xe'itelela' ruvachibel ri rachoch ri dios Moloc, ri ruvachibel ri ch'umil, ri i-dios rubini'an Renfán. Y ja vachibel ri' ri xe'ibanala' rix, richin xiya' quik'ij. Roma c'a ri' yin, xcha' ri Dios, xtinben chive chi yixbec'oje' c'a más quela' chire ri Babilonia. Queri' nubij chupan ri e tz'ibatel can coma ri rusamajela' ri Dios.
44 Y tok ri kati't-kamama' xebiyin ri pa tz'iran ruvach'ulef, can jantape' c'a quic'uan ri rachoch ri Dios banon riq'uin tziek, y chiri' c'a nuk'alajirisaj-vi-ri' ri Dios chiquivech. Ri rachoch ri Dios ri', can achi'el c'a ri xrajo' ri Dios, can queri' rubanic xban chire, roma ri Dios can xuc'ut-vi chuvech ri Moisés ri rubanic nrajo' chi niban chire.
45 Y ja rachoch ri Dios ri' ri quic'amon-pe ri kati't-kamama' tok xe'oc-pe chupan re ruvach'ulef re', tok e c'amon-pe roma ri Josué. Y xec'oje' c'a ka vave', tok quichapon chic yequich'ec ri vinek ri ec'o chupan re ruvach'ulef re'. Can jac'a ri Dios xto'on quichin. Y ri rachoch ri Dios ri quic'amon-pe tok xe'oka', can c'a jari' ri c'o pa ru-tiempo ri rey David.
46 Y re rey re' can ruc'ulun-vi c'a ri rutzil ri Dios chupan ri ruc'aslen. Romari' tok rija' xuc'utuj c'a utzil chire ri Dios chi tuya' k'ij chire richin chi nuben jun rachoch, ri Dios ri can ru-Dios vi ri kamama' Jacob chuka'.
47 Pero man ja ta c'a ri rey David ri xbanon ri jay. Xa c'a ja ri Salomón ri ruc'ajol ri rey David, jari' ri xbanon ri rachoch ri Dios.
48 Pero chuka' man can ta nic'atzin chi c'o ta jun jay ri nic'oje-vi ri nimalej Dios. Romari' c'o ri jun achin ri xk'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, rutz'iban can:
49 Ri Ajaf Dios nubij c'a: Jac'a ri caj ri nutz'uyubal, y ri ruvach'ulef nupalibal. ¿Achique c'a rubanic chi jay niben rix richin noc vachoch? ¿Y acuchi c'o-vi ri lugar ri niben rutzil richin yinuxlan?
50 ¿Rix nibij chi nic'atzin jun jay chuve richin chi yic'oje' chupan? Manek. Xaxe na pe' toka' chi'ic'u'x chi ja yin ri xibanon ronojel. Queri' nubij ri rutz'iban can ri rusamajel ri Dios.
51 Y ri Esteban xubij c'a chuka' chique: Rix covirinek ri ivánima chupan ri etzelal, roma man nivajo' ta nivac'axaj ri nubij ri Dios chive, ni man niya' ta chuka' k'ij richin noc ri pa tak ivánima, y man jun bey nivajo' chi ja ta ri Lok'olej Espíritu ri nuc'uan ivichin. Y can achi'el xquibanala' ri ojer tak kati't-kamama', can que c'a chuka' ri' niben rix re vacami.
52 ¿C'o ta cami jun chique ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ojer can, ri man ta xutej pokon pa quik'a' ri kati't-kamama'? Man jun. Ri kati't-kamama' xequicamisaj c'a ri xebin chi ri Cristo ri can choj, xtipe na vi. Y tok can xoka' c'a ri Cristo, ja chic c'a rix ri xixjachon richin, y xic'utuj chi ticamisex.
53 Y ri ley ri xuya' ri Dios chire ri Moisés, can ángeles c'a ri xebin chire. Y jac'a ley re' ri ic'ulun rix. Y stape' can ángeles ri xebin, rix man ninimaj ta, xcha' ri Esteban.
54 Y tok ri achi'a' ri can pa comon yek'aton tzij xcac'axaj ri xubij-ka ri Esteban, xyacatej c'a coyoval, y can niquikach'ach'ela' c'a quey chirij ri Esteban roma itzel xquina' chire.
55 Pero ri Esteban can jun achin c'a ri nojinek ránima riq'uin ri Lok'olej Espíritu. Romari', tok rija' xtzu'un ri chicaj, xutz'et c'a ri ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios, y xutz'et chuka' ri Jesús pa'el-apo pa rajquik'a' ri Dios.
56 Y can jac'ari' tok xubij: Yin nintz'et chi la caj jakel y nintz'et ri Jesús ri xo'alex-ka chikacojol c'o-apo pa rajquik'a' ri Dios, xcha'.
57 Y ri vinek c'a ri ye'etzelan richin ri Esteban, xaxe richin chi man nicac'axaj, xquitz'apela' c'a pa tak quixiquin. Re vinek c'a re' can janíla c'a pa quichi' xquiben tok xebe chirij ri Esteban richin xbequic'ama-pe.
58 Y xquelesaj c'a el c'a chuchi' ri tinamit, y xquichop ruc'akic chi abej richin niquicamisaj. Y ri xetz'ucun c'a tzij chirij ri Esteban xquisovila' can ri quitziak riq'uin ri jun ala' rubini'an Saulo, richin queri' utz yec'akon.

Hechos 7:2-58 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

2 Ri Esteban xbij: Nuvinak israelitas y rix ri más-nimalüj chupan ri katinamit, tivac'axaj c'a ri ninbij chive vocomi: Ri Dios ri c'o ruk'ij, xuk'alajrisaj-ri' chuvüch ri kaxquin-kamama' can Abraham. Y ri' ja ri ojer can, tok c'a c'o na c'a chiri' chupan ri lugar rubini'an Mesopotamia, tok c'a man jani rutzijol que nyec'uje' tüj pa tinamit Harán.
3 Jari' tok ri Dios xbij chin ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri avoxpochel, y taya' can ri aruch'ulef, y ncabec'uje' c'a pa jun ruch'ulef ri ninc'ut chavüch, xbij ri Dios chin.
4 Y ri Abraham xuya-vi c'a can ri Caldea ri lugar ape' c'o-vi, y xc'o pa tinamit Harán. Y camnük chic c'a can ri rutata' ri Abraham chiri' pan Harán, tok ri Dios xuc'ün c'a pe ri Abraham chupan ri ruch'ulef Canaán ape' rojc'o-vi vocomi.
5 Y ri Dios man jun c'a ulef xuya' ta can chin ri Abraham chupan ri ruch'ulef re', stape' (aunque) ta xaxe richin npa'e-vi. Man jun vi ri xrichinaj can. Pero ri Dios xuchok'obej-vi c'a chin que ri ruch'ulef re' ntoc richin rija' y hasta c'a chirij ri rucamic ja xa cheque ri ruxquin-rumam can. Quere' xbij ri Dios chin ri Abraham, stape' (aunque) man jun ralc'ual chiri'.
6 Y xbix c'a chuka' chin roma ri Dios, que ri ruxquin-rumam rija' nyebec'uje' c'a pa jun chic ruch'ulef quiq'uin jun vi chic quivüch vinük. Y ri vinük ri' nyequiya' pa samaj y nquibün cheque que nquitij pokonül caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xbij c'a chuka' que ri vinük ri nyebanun quiri' cheque ri ruxquin-rumam can ri Abraham, que ja rija' nuya' c'a castigo pa quivi'. Y c'ateri' c'a nye'el-pe chiquicojol ri vinük ri', y nyepu'u chupan ri lugar re', chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xbij.
8 Y ri Dios xbün c'a chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', ja ri circuncisión ri nban cheque ri achi'a'. Ri circuncisión xa ja jun retal pa quich'acul que rije' xe'oc rutinamit ri Dios. Y tok ri Abraham xalüx ri ruc'ajol rubini'an Isaac, xbün c'a ri circuncisión chin tok xa c'ateri' ocho ruk'ij. Quiri' chuka' xbün ri Isaac tok xalüx ri Jacob ri ruc'ajol. Y ja chuka' xbün ri Jacob quiq'uin ri doce ruc'ajol ri xe'oc tata'aj kichin roj ri aj-Israel.
9 Y ri ch'aka c'a ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chin ri quichak' rubini'an José, roma ja rija' ri más njo'ox. Y romari' tok xquic'ayij-e, y xuc'u'üx-e c'a pa ruch'ulef Egipto. Jac'a ri Dios c'o-vi riq'uin ri José,
10 y xucol chuvüch ronojel pokonül. Xbün c'a chin que ri Faraón ri rey richin ri ruch'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' que c'o etamabül riq'uin. Y romari' ri rey xbün que ri José xoc chuka' jun ri nbanun mandar pari' ri Egipto, y pa ruk'a' chuka' rija' xujüch-vi ri rupan ri racho richin nuchajij.
11 Y c'ateri' pa ruch'ulef Egipto y pa ruch'ulef Canaán, xpu'u c'a jun vayjül, jun nimalüj pokonül. Y ri kaxquin-kamama' can ri yec'o pa ruch'ulef Canaán man c'a nquil tüj chic achique nquic'ux.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'uin que chiri' pa ruch'ulef Egipto c'o trigo. Romari' xerutük c'a e chulok'ic trigo ri ruc'ajol, ri ye kaxquin-kamama' can roj.
13 Y ja tok xebe chic jun bey, jari' tok ri José xuk'alajrisaj-ri' chiquivüch ri runimal y ruchak' que ja rija' ri José. Y roma ri Faraón xretamaj ye achique ri runimal y ruchak' ri José, romari' xretamaj que jun hebreo vi.
14 Y jari' tok ri José xutük quic'amic ri Jacob ri rutata' y ri roxpochel. Ye setenta y cinco chiconojel.
15 Y quere' c'a rubanic tok xxule-ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' xcom-vi rija' y ri ye ruc'ajol ri ye kaxquin-kamama' can roj.
16 Pero más tarde ri quich'acul, pa jun lugar rubini'an Siquem, chiri' xemuk-vi. Xemuk pa jun xolal, ape' c'o quic'ojlibül richin nyebemuk-vi can caminaki'. Ri jun xolal re', ja ri Abraham ri lok'oyon can cheque ri ye ralc'ual ri achi rubini'an Hamor.
17 Y ri k'ij c'a richin nbanatüj ri rusujun ri Dios chin ri Abraham, ri xbün jurar chin que nyeruc'amon chic pe chupan ri jun ruch'ulef, xa nakaj chic c'o-vi. Y ri tinamit Israel chuka' rutz'amon c'a ninimür y nq'uiyür chiri' pan Egipto.
18 Y ja tiempo ri' tok chiri' pan Egipto xoc c'a can jun c'ac'a' rey ri xa man xretamaj tüj e ruvüch achique xbün ri José.
19 Y ri c'ac'a' rey re' xuch'üc ri kavinak israelitas. Y xbün c'a cheque que xquic'usaj pokonül ri kaxquin-kamama' can, tok xbün c'a cheque que ri calc'ual xa c'a pa calaxic xebetorix can, roma xrajo' que man ta xeq'uiyür.
20 Chupan c'a ri tiempo ri' xalüx ri Moisés chiri' chuka' pan Egipto. Y chuvüch ri Dios, ri ac'ual re' galán jabel. Oxi' c'a ic' ri xilix coma ri rute-rutata'.
21 Y c'ateri', nc'atzinej c'a que xbemalix can pari' ri rakün-ya', xbequiya' c'a can. Pero ri xilon chin y xuc'uan-e ri ac'ual ja ri rumi'al ri rey, ri rey ri nbix chuka' Faraón chin. Ri rumi'al ri rey Faraón cachi'el ral c'a xbün chin ri Moisés.
22 Y roma c'a ri' ri Moisés xtijox-vi jabel riq'uin ronojel ruvüch etamabül ri c'o quiq'uin ri nimak' tak vinük aj-Egipto. Y jun nimalüj achi vi. Y nk'alajin tok c'o nbij y tok c'o nbün.
23 Ja tok ri Moisés rutzakon chic cuarenta rujuna', xalüx pa ránima richin xbe chiquitz'etic ri ruvinak israelitas.
24 Y xutz'et c'a que jun aj-Egipto juis c'a nchapon chin jun israelita, ruvinak rija'. Y richin nuto' ri ruvinak ri' y nutzolij ruq'uexel chin, xucamsaj ri achi ri', ri juis nchapon.
25 Y pa ránima rija' que ri ye ruvinak israelitas xtiquinabej que ja rija' ri takon-pe roma ri Dios richin nyerucol-e pa quik'a' ri aj-Egipto, pero xa man quiri' tüj xbanatüj. Ri israelitas xa man xquinabej tüj que jari' ri rusamaj.
26 Y pa ruca'n k'ij, yec'o c'a ye ca'i' vinük israelitas nquibün oyoval, y ri Moisés xapon c'a apu quiq'uin, y xrajo' ta xoc chiquicojol richin que man ta nquibün oyoval. Romari' rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma nibün oyoval? Rix ichak'-ivi'. Rix israelitas rix ca'i', xbij cheque.
27 Jac'a ri jun cheque ri nquibün oyoval, ri nc'o ruvi' nbün, xunim-e ri Moisés, y xbij: ¿Achique xbin chave rat que nim ak'ij y que ncatiquer chuka' nabün mandar pa kavi'?
28 ¿O xa najo' nquinacamsaj, cachi'el xabün chin ri jun achi aj chere' pan Egipto, ivir?, xbij.
29 Y tok ri Moisés xrac'axaj quiri', jari' tok xanmüj-e y xuya' c'a can ri ruch'ulef Egipto y xbe c'a pa jun chic ruch'ulef ri rubini'an Madián. Y chiri', chiquicojol vinük ri man ye israelitas tüj, chiquicojol ri' xc'uje-vi. Chiri' xc'ule-vi chuka', y xec'uje' ye ca'i' ruc'ajol.
30 Y ye c'unük chic c'a cuarenta juna' xc'uje' ri Moisés chiri' pa ruch'ulef Madián, jari' tok rija' xuc'ut-ri' jun ángel chuvüch pa jun ruxulu-quiej, jun k'ayis ri c'o ruq'uixal y nc'at pa k'ak'. Re' xutz'et pa tz'iran ruch'ulef, ri ape' c'o-vi ri juyu' rubini'an Sinaí.
31 Y tok ri Moisés xutz'et re', xsatz ruc'u'x. Y richin nutz'et jabel, xjel-apu. Pero jari' tok xbech'o-pe ri Ajaf chin, y xbij c'a:
32 Ja yin ri Dios ri xquitakej ri axquin-amama' can. Ja yin c'a ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xbij. Y ri Moisés man c'a xtiquer tüj chic xtzu'un-apu, xa nbarbot c'a roma xbiri'.
33 Y ri Ajaf xbij c'a chuka' chin ri Moisés: Tavelesaj la axajab chi avakün, roma la ape' rat pa'ül-vi, jun lok'olüj lugar, roma yin kajnük-pe aviq'uin chere'.
34 Y vocomi ncatintük c'a e pan Egipto, chucolic ri nuvinak, roma nintz'et c'a que juis pokonül nquic'usaj, y vac'axan chuka' ri ok'ej ri nquibün, y jare' xinka-pe chiquicolic, xbij ri Ajaf chin ri Moisés.
35 Y ri Esteban xbij c'a chuka': Ja ri Dios ri xtakon-e ri Moisés chiquicolic ri ruvinak, y que ja chuka' rija' ri nuc'uan quichin. Y ri xto'on richin ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chuvüch chupan ri ruxulu-quiej, jun k'ayis c'o ruq'uixal y nc'at. Y ri Moisés re', jare' ri xetzelüs coma ri ruvinak, y achique chok chin bin-vi: ¿Achique biyon chave que nim ak'ij y ncatiquer chuka' nabün mandar pa kavi'? Ja Moisés re' ri xtak-e roma ri Dios.
36 Ja rija' ri xcolon-pe quichin ri kaxquin-kamama' can chiri' pa ruch'ulef Egipto. Rija' c'o c'a milagros ri man jun bey ye tz'eton tüj ri xerubanala' chiquivüch ri vinük, richin quiri' tik'alajin que ja ri Dios ri takayon-e richin. Yec'o c'a ri xerubanala' chiri' pa ruch'ulef Egipto, pa nimalüj ya' rubini'an Mar Rojo, y pa tz'iran ruch'ulef. Cuarenta c'a juna' xquibün pa tz'iran ruch'ulef ri'.
37 Y ri Moisés xbij c'a chuka' cheque ri kavinak ri tiempo ri': Ri Kajaf Dios nuyüc c'a pe jun ri nk'alajrisan ri rutzij cheque ri kaxquin-kamam can, cachi'el rubanun viq'uin yin. Tivac'axaj c'a rutzij ri rusamajel ri Dios. Y ri samajel ri' jun kavinak, xbij can ri Moisés.
38 Ri Moisés xc'uje' c'a chiquicojol ri ye cha'on roma ri Dios, pa tz'iran ruch'ulef. Y ja chuka' rija' ri xbin cheque ri kaxquin-kamama' can ri tzij ri xbij ri ángel richin ri Dios ri xc'uje' pari' ri juyu' Sinaí. Chin vi c'a rija' xjach-vi ri tzij richin c'aslen y rija' tuya' cheke roj.
39 Xa ja chic c'a ri kaxquin-kamama' can ri' man xetaken tüj chin ri Moisés. Pa ruq'uexel que xetaken ta chin, ri cánima rije' chanin xetzolij c'a chila' pa ruch'ulef Egipto.
40 Y tok ri Moisés c'a c'o c'a pari' ri juyu' Sinaí, xquibij c'a chin ri Aarón: Que'abana' c'a vachbül richin nye'oc ka-dios, y jari' ri nye'uc'uan kichin. Roma ri Moisés ri xelesan-pe kichin pan Egipto, man ketaman tüj achique roma tok man tzolijnük tüj pe.
41 Y xquibün c'a ruvachbül jun vit vacx. Y juis c'a nyequicot riq'uin ri xa ja rije' ri xebanun-ka. Romari' xequicamsala' c'a chico chuvüch, richin nquiya' ruk'ij.
42 Y jari' tok ri Dios xeruya' can ri kavinak, roma rije' xa xquitz'om nquiya' quik'ij dios (tiox) ri man ye ketzij tüj. Ri Dios xuya' c'a k'ij cheque que tiquiya' na c'a quik'ij quivachbül conojel ri ye tz'etetül chicaj. Quiri' c'a quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Chupan ri ye tz'iban can, ri Dios nbij c'a: Rix vinük aj-Israel, tok xixbiyin cuarenta juna' pa tz'iran ruch'ulef, ¿xe'icamsala' ri chico richin xe'isuj chuve yin? Xa man vichin tüj yin xibün quiri'.
43 Pa ruq'uexel que quiri' ta xibün, xa xe'itelela' ruvachbül ri racho ri dios Moloc, ri ruvachbül ri ch'umil, ri i-dios rubini'an Renfán. Y ja vachbül ri' ri xe'ibanala' rix, richin xiya' quik'ij. Roma c'a ri' yin, xbij ri Dios, ninbün chive que nyixbec'uje' c'a más cala' chin ri ruch'ulef Babilonia. Quiri' nbij chupan ri ye tz'iban can coma ri rusamajela' ri Dios.
44 Y tok ri kaxquin-kamama' can xebiyin pa tz'iran ruch'ulef, chi jumul c'a quic'uan ri racho ri Dios banun riq'uin tziük, y chiri' c'a nuk'alajrisaj-vi-ri' ri Dios chiquivüch. Ri racho ri Dios ri', cachi'el c'a ri xrajo' ri Dios, quiri' rubanic xban chin, roma ri Dios xuc'ut-vi chuvüch ri Moisés ri rubanic nrajo' que nban chin.
45 Y ja racho ri Dios ri' ri quic'amon-pe ri kaxquin-kamama' can tok xe'oc-pe chupan ri ruch'ulef re', tok ye c'amon-pe roma ri Josué. Y xec'uje' c'a ka chere', tok quitz'amon chic nyequich'üc ri vinük ri yec'o chupan ri ruch'ulef re'. Ja ri Dios xto'on quichin. Y ri racho ri Dios ri quic'amon-pe tok xeka-pe, jari' ri c'o pa ru-tiempo ri rey David ojer can tiempo.
46 Y ri Dios utz xutz'et ruc'aslen ri rey re'. Romari' tok rija' xuc'utuj c'a favor chin ri Dios que tuya' k'ij chin richin que nbün jun racho, ri Dios ri ru-Dios vi ri kaxquin-kamama' can Jacob chuka'.
47 Pero man ja tüj c'a ri rey David ri xbanun ri jay. Ri Dios man xuya' tüj k'ij que quiri'. Xa c'a ja ri Salomón ri ruc'ajol ri rey David, jari' ri xbanun ri racho ri Dios.
48 Pero chuka' man ta nc'atzin que c'o ta jun jay ape' nc'uje-vi ri nimalüj Dios. Romari' c'o ri jun achi ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, rutz'iban can:
49 Ri Ajaf Dios nbij c'a: Ja ri caj ri nutz'uyubal, y ri ruch'ulef nupalibal. Man nc'atzinej tüj que rix nibün jun jay richin ntoc vacho. Y man nc'atzinej tüj que nibün jun lugar ape' nibün c'ojlen richin nquinuxlan.
50 Rix nibij que nc'atzin jun jay chuve richin que nquic'uje' chupan. Manak. Xaxe na pe' tika-pe chi'ic'u'x que ja yin ri xinbanun ronojel. Quiri' nbij ri rutz'iban can ri rusamajel ri Dios.
51 Y ri Esteban xbij c'a chuka' cheque: Rix covirnük ri ivánima chupan ri itzel, roma man nijo' tüj nivac'axaj ri nbij ri Dios chive, ni man niya' tüj chuka' k'ij richin ntoc pa tak ivánima, y man jun bey nijo' que ja ta ri Lok'olüj Espíritu ri nuc'uan ivichin. Y cachi'el xquibanala' ri ojer tak kaxquin-kamama' can, quiri' c'a chuka' nibün rix vocomi.
52 ¿C'o ta jun cheque ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ojer can, ri man ta xutij pokonül pa quik'a' ri kaxquin-kamama' can? Man jun tüj. Ri kaxquin-kamama' can xequicamsaj c'a ri xebin que ri Jesús ri choj, npu'u na vi. Y tok xka-pe c'a ri Jesús, ja chic c'a rix ri xixjachon richin, y xic'utuj que ticamsüs.
53 Y ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ángeles c'a ri xebin chin. Y ja ley re' ri ic'ulun rix. Y stape' (aunque) ángeles ri xebin, rix man nitakej tüj, xbij ri Esteban.
54 Y tok ri achi'a' pa comon nyebanun mandar y juzgar xcac'axaj ri xbij-ka ri Esteban, xcatüj c'a coyoval, y nquijach'ach'ela' c'a quey chirij ri Esteban roma itzel xquitz'et rija'.
55 Pero ri Esteban jun achi c'a ri nojnük ránima riq'uin ri Lok'olüj Espíritu. Romari', tok rija' xtzu'un chicaj, xutz'et c'a ri ruk'ij ri Dios, y xutz'et chuka' ri Jesús pa'ül-apu pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios.
56 Y jari' tok xbij: Yin nintz'et que la caj jakül y nintz'et ri Jesús ri xalüx-ka-pe chikacojol c'o-apu pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios, xbij.
57 Y ri vinük c'a ri nye'etzelan richin ri Esteban, xaxe richin que man ncac'axaj tüj, xquitz'apila' c'a pa tak quixiquin. Ri vinük c'a re' juis c'a pa quichi' xquibün tok xebe chirij ri Esteban richin xbequic'ama-pe.
58 Y xquelesaj c'a e c'a chuchi' ri tinamit, y xquitz'om ruc'akic chi abüj richin nquicamsaj. Y ri xetz'ucun c'a tzij chirij ri Esteban xquisovila' ri quitziek ri cachi'el coton riq'uin ri jun ala' rubini'an Saulo, richin quiri' utz nyec'akon.

Hechos 7:2-58 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

2 Ri Esteban xu'ij: Nuwinak israelitas y rix ri jix tata'j chupa ri katenemit, tic'oxaj ri xtin-ij chiwe: Ri Dios ri c'o ruk'ij xuk'alajij-ri' chech ri katata' Abraham ojer can tiempo, cuando c'a c'o chupa ri lugar rubinan Mesopotamia, cuando c'a man jani rutzijol chi nic'ue' pa Harán.
3 Ja' cuando ri Dios xu'ij che ri Abraham: Catel-pe chiquicojol ri a-familiares, y taya' can ri rech-ulef ri', y xcabec'ue' pa jun rech-ulef ri xtinc'ut chawech, xcha' ri Dios che.
4 Y ri Abraham can xuya-wi can ri lugar rubinan Caldea y xbec'ue' pa Harán. Caminak yan ri rutata' ri Abraham chiri' pa Harán, cuando ri Dios xuc'om-pe ri Abraham pa rech-ulef Canaán anchi' jojc'o-wi cami.
5 Y ri Dios can man jun ulef xuya' che ri Abraham chupa ri rech-ulef ri', ni xe ta anchi' nipa'e-wi. Can man jun xyo'x che. Pero ri Dios can xu'ij-wi che chi ri rech-ulef ri' xtoc richi raja' y quichi ri ru-familia ri xquiec'ue'. Quiere' xu'ij ri Dios che ri Abraham, más que ri tiempo ri' ri Abraham man jun ralc'ual c'o.
6 Y x-ix chuka' che roma ri Dios, chi ri ru-familia raja' xquiebec'ue' pa jun chic rech-ulef quiq'uin jun-wi chic quiwech winak. Y ri winak ri' xquiequiya' pa samaj y xtiqui'en chique chi niqui'en sufrir quieji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xu'ij chuka' chi ri winak ri xquiebano quiri' chique ri ru-familia ri Abraham, can xquieru'on juzgar y xtuya' castigo pa quiwi'. Y c'ajari' xquie'el-pe chiquicojol ri winak ri', y xquiepe chupa ri lugar re', chi niqui'en nusamaj y chi niquiya' nuk'ij, xcha'.
8 Y ri Dios can xu'on chuka' jun trato riq'uin ri Abraham. Ri trato ri' can c'o jun retal. Y ri retal ri trato ri', can ja ri circuncisión ri ni'an chique ri achi'a'. Y cuando xalex ri Isaac ri ralc'ual ri Abraham, ri Abraham xu'on ri circuncisión che cuando xtzakon ri wakxaki' ruk'ij. Quiri' chuka' xu'on ri Isaac cuando xalex ri Jacob ri ralc'ual. Y ja chuka' xu'on ri Jacob quiq'uin ri cablajuj ralc'ual ri xe'oc tata'j chi ri tenemit Israel.
9 Y ri ralc'ual ri Jacob itzel xquitzu' ri quichak' José, roma ja raja' ri más nojo'x. Y romari' xquic'ayij-e, y xuc'uax-e c'a pa Egipto. Pero ri Dios can c'o-wi riq'uin ri José,
10 y xucol chech ronojel sufrimiento. Ri Dios xu'on che ri Faraón ri rey chi ri rech-ulef Egipto chi utz xutzu' ri José, y xutzu' chuka' chi can c'o runo'j (runa'oj). Romari' ri rey xu'on che ri José chi xoc chuka' gobernador pa Egipto, y chuka' xoc encargado pa rocho.
11 Y ri tiempo ri' pa Egipto y pa Canaán, xoka jun tiempo chi wayjal, jun nim sufrimiento xka pa quiwi'. Y ri kati't-kamama' ri jec'o pa Canaán man niquiwil ta chic anchique niquitaj.
12 Y ri Jacob rutata' ri José, xuna'ej chi pa Egipto c'o trigo. Romari' ri Jacob c'a chiri' xerutak-e ri ralc'ual chulok'ic trigo; ri ralc'ual jari' ri je kati't-kamama' roj.
13 Y cuando xebe chic jun mej (bey), c'ajari' cuando ri José xuk'alajij-ri' chiquiwech ri rach'alal chi ja raja' ri José. Y romari' ri Faraón xutemaj quiwech ri rach'alal ri José, y xuna'ej chi ri José can jun hebreo-wi.
14 C'ajari' ri José xutak chi quiec'amer-pe ri Jacob ri rutata' y ri rach'alal. Y je setenta y cinco chiconojel.
15 Quiri' rubeyal xxule-ka ri Jacob pa Egipto. Chiri' xcom-wi raja' y chuka' ri ralc'ual, y ja reje' ri je kati't-kamama' roj.
16 Pero ri quich'acul, c'a pa jun lugar rubinan Siquem xemuk-wi. Xebemuk pa jun ulef anchi' jec'o-wi ri jul quichi ri caminaki'. Ri jun ulef re', can ja ri Abraham ri lok'oyon can chique ri je ralc'ual ri achi xubinaj Hamor.
17 Y ri k'ij chi nibanataj ri can rubanon can jurar ri Dios che ri Abraham, chi can xtibanataj-wi, xa nakaj chic c'o-wi pe. Y ri tenemit Israel chuka' can xq'uiyer chiri' pa Egipto.
18 Y ja tiempo ri' cuando chiri' pa Egipto xoc can jun c'ac'ac' rey ri man xutemaj ta rech ri José.
19 Y ri c'ac'ac' rey re' can xuticriba-ka nu'on itzel runo'j (runa'oj) chique ri kawinak israelitas. Xu'on chique chi xquik'axaj q'uiy sufrimiento, roma can xu'on chique chi ri calc'ual can xe ye'alex ja yebetorix chi yecom, roma can man nrojo' ta chi yeq'uiyer-ka más.
20 Chupa ri tiempo ri' xalex ri Moisés chiri' chuka' pa Egipto. Y can utz xtz'et roma ri Dios. Oxi' ic' ri x-an cuenta coma ri te'j-tata'j.
21 Y roma quixi'n-qui' chech ri rey Faraón, ja' xbequiya' ri parui' ri rakan-ya', chi nicom. Pero ri ac'ual xbewil-pe roma ri rumi'al ri rey. Ri rumi'al ri rey Faraón can anche'l ral xu'on che ri Moisés.
22 Y ri Moisés can xtijox-wi utz riq'uin ronojel ri no'j (na'oj) ri c'o quiq'uin ri nima'k tak winak aj-Egipto. Can jun nimalaj achi xu'on-ka riq'uin ri nu'on y riq'uin ri nu'ij.
23 Cuando ri Moisés c'o yan cuarenta rujuna', xalex pa ránima chi xeberutzu' ri ruwinak israelitas.
24 Y xutzu' chi jun aj-Egipto nuch'ey jun israelita, ruwinak raja'. Y chi nuto' ri ruwinak y nutzolej ruq'uiexel che, xucamisaj ri achi ri nich'eyon.
25 Raja' xunojij-ka chi ri ruwinak israelitas xtiqui'en entender chi ja raja' ri takon roma ri Dios chi yerucol pa quik'a' ri aj-Egipto, pero reje' xa man xqui'en ta entender chi jari' ri rusamaj.
26 Y ruca'n k'ij, jec'o je ca'i' winak israelitas niqui'en ayowal, y ri Moisés xapon-apo quiq'uin, y xrojo' ta xoc chiquicojol chi quiri' man chic tiqui'en ayowal. Romari' raja' xu'ij chique: ¿Anchique roma niben ayowal? Rix can iwach'alal iwi'. Jix israelitas chi jix ca'i', xcha' chique.
27 Pero ri jun ri nich'eyon, xunim ri Moisés y xu'ij: ¿Ancu'x (Anchique) x-in chawe ret chi c'o ak'ij y chi jatiquier chuka' jojaben juzgar?
28 ¿O najo' yinacamisaj chuka' anche'l xa'an che ri jun achi ri aj-Egipto ri iwir? xcha'.
29 Y cuando ri Moisés xuc'oxaj quiri', xlumaj-e (xnimaj-e) y xbe c'a pa jun rech-ulef ri rubinan Madián. Y chiri', chiquicojol winak ri man je ruwinak ta, xc'ue-wi. Chiri' xc'ule' y xec'ue' je ca'i' ralc'ual.
30 Y k'axinak yan cuarenta juna' tic'ue' ri Moisés chiri' pa Madián, ja' cuando xuc'ut-ri' jun ángel chech pa jun zarza nijinin pa k'ak'. Re' xutzu' pa tz'iran rech-ulef, ri anchi' c'o-wi ri juyu' rubinan Sinaí.
31 Y cuando ri Moisés xutzu' ri', xsatz runo'j (xsach ruc'u'x). Y chi nutzu' más utz, xbe-apo chunakaj. Pero ja' cuando xbech'o'n-pe ri Ajaf che, y xu'ij:
32 Ja ren ri Dios ri xquinimaj ri awati't-amama'. Ja ren ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xcha'. Y ri Moisés can man xrojo' ta chic xtzu'n-apo, xa nibarbot roma xibinri'l.
33 Y ri Ajaf xu'ij chuka' che ri Moisés: Talesaj la axajab chi'awakan, roma ri lugar anchi' jat-pa'l-wi, can lok'olaj-wi.
34 Y cami jatintak-e pa Egipto, chi nacol ri nutenemit, roma nintzu' chi q'uiy sufrimiento niquik'axaj pa quic'aslen, y nuc'oxan chuka' ri ok'ej ri niqui'en, y ja' xika-pe chi yencol, xcha' ri Ajaf che ri Moisés.
35 Can ja ri Dios ri xtako-e ri Moisés chi yerucol ri ruwinak, y chi can ja chuka' raja' ri nic'uan quichi. Y ri xto'n richi ri Moisés, ja ri ángel ri xuc'ut-ri' chupa ri zarza. Y ri Moisés re', jare' ri man xquijo' ta ri ruwinak, y anchok che qui'in-wi: ¿Ancu'x (Anchique) biyon chawe chi c'o ak'ij y jatiquier chuka' jojaben juzgar? Ja Moisés ri' ri xtak-e roma ri Dios.
36 Ja raja' ri xcolo-pe quichi ri kati't-kamama' chiri' pa Egipto. Raja' c'o milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton ri xeru'on chiquiwech ri winak, chi quiri' xk'alajin chi can ja ri Dios ri takayon-e richi. Jec'o milagros ri xeru'on chiri' pa Egipto, riq'uin ri Mar Rojo, y ri cuarenta juna' ri xec'ue' pa tz'iran rech-ulef.
37 Y ri Moisés xu'ij chuka' chique ri kawinak ri tiempo ri' chirij ri Cristo: Ri Kajaf Dios xtuyec-pe jun ri xtuk'alajij ri rutzij chique ri ka-familia ri xquiec'ue' más chakawech apo, can anche'l rubanon wiq'uin ren cami; y ri' jun kawinak. Can tic'oxaj c'a rutzij. Quiri' ru'in can ri Moisés.
38 Y jare' ri Moisés ri xc'ue' pa tz'iran rech-ulef quiq'uin ri je-cha'on roma ri Dios. Y ja chuka' raja' ri xk'axan chique ri kati't-kamama' ri tzij ri xu'ij ri ru-ángel ri Dios che parui' ri juyu' Sinaí. Can che-wi raja' xjach-wi ri tzij chi ri c'aslen chi quiri' raja' tuya' chake roj.
39 Xa ja ri kati't-kamama' man xeniman ta che ri Moisés. Pa ruq'uiexel ri', ri cánima reje' ch'anin xtzolaj c'a pa rech-ulef Egipto.
40 Y cuando ri Moisés c'a c'o parui' ri juyu' Sinaí, xqui'ij che ri Aarón: Tabana' jujun ka-dioses chi quiri' ja reje' yec'uan kachi. Roma ri Moisés ri xlesan-pe kachi ri pa Egipto, man keta'n ta anchique xu'on, romari' man nitzolaj ta pe.
41 Y can xqui'en-wi jun wacx chi quiri' jari' ntoc qui-dioses, y can yequicot riq'uin. Romari' xequicamisala' chicop chech, can xquiya' ruk'ij ri qui-dios ri xa ja reje' xebano-ka.
42 Y ri Dios xeruya' can ri kawinak, roma reje' xa xquiya-ka quik'ij ri dioses ri man je ketzij ta. Ri Dios xuya' lugar chique chi tiquiya' na quik'ij ri ch'umil. Can quiri' quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can. Chupa ri je-tz'iban can, ri Dios nu'ij: Rix aj-Israel, cuando xixc'ue' cuarenta juna' pa tz'iran rech-ulef, ¿chue como ren xe'isuj-wi ri chicop ri xe'icamisaj chiri'? Manak.
43 Pa ruq'uiexel ri' xa xitelej ri rocho ri dios Moloc, y xiya' ruk'ij ri ruch'umil ri i-dios rubinan Renfán. Y jari' ri i-dios ri xe'iben chi xiya' quik'ij. Romari' ren, xcha' ri Dios, xtin-en chiwe chi jixbec'ue' más c'a quiela' che ri Babilonia. Quiri' nu'ij chupa ri je-tz'iban can coma ri je rusamajel ri Dios.
44 Y cuando ri kati't-kamama' xec'ue' pa tz'iran rech-ulef, can quic'uan ri rocho ri Dios ri banon che tziak, y chiri' nuk'alajij-wi-ri' ri Dios chiquiwech. Ri rocho ri Dios ri', can anche'l ri xrojo' ri Dios, can quiri' x-an che, roma ri Dios can xuc'ut-wi chech ri Moisés anchique ru'onic nrojo' chi ni'an che.
45 Y ja rocho ri Dios ri' ri quic'amon-pe ri kati't-kamama' cuando xe'oc-pe chupa ri rech-ulef re', cuando je-c'amon-pe roma ri Josué. Y xec'ue-ka we', cuando xequich'ec ri winak ri jec'o chupa ri rech-ulef re'. Can ja ri Dios xto'n quichi chi xequilesaj-e ri winak. Y ri rocho ri Dios ri quic'amon-pe cuando xeloka, can c'a c'o pa ru-tiempo ri rey David.
46 Y ri rey re' can yalan-wi xojo'x roma ri Dios. Romari' raja' xuc'utuj favor che ri Dios chi tuya' lugar che chi nu'on jun rocho ri Dios, ri can ru-Dios-wi ri Jacob.
47 Pero man ja' ta ri rey David ri xbano ri jay. Xa ja ri Salomón ri ralc'ual ri rey David, jari' ri xbano ri rocho ri Dios.
48 Pero chuka' manak nic'atzin chi c'o ta jun jay anchi' nic'ue-wi ri nimalaj Dios. Romari' c'o ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can, rutz'iban can.
49 Ri Ajaf Dios nu'ij: Ri rocaj jari' ri nu-trono, y ri rech-ulef jari' ri anchi' ninya-wi ri wakan. ¿Anchique c'a ru'onic ri jay niben rix chi ntoc wocho? ¿Y anchi' c'o-wi ri lugar ri niben chi yinuxlan?
50 ¿Rix ninojij chi nic'atzin jun jay chue chi yic'ue' chupa? Manak. Xe toka pa iwi' chi ja ren ri xibano ronojel. Quiri' nu'ij ri rutz'iban can ri rusamajel ri Dios.
51 Y ri Esteban xu'ij chuka' chique: Rix cowirinak ri iwánima chupa ri mac, roma man nijo' ta nic'oxaj ri nu'ij ri Dios chiwe, ni man niya' ta chuka' lugar chi ntoc pa tak iwánima, y can manak-wi nijo' chi ja' ta ri Espíritu Santo ri nuc'uan iwichi. Y can anche'l ri xqui'en ri ojer tak kati't-kamama', can quiri' chuka' ri niben rix cami.
52 ¿C'o como jun chique ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, ri manak xu'on sufrir pa quik'a' ri iwati't-imama'? Man jun. Ri iwati't-imama' xequicamisaj ri xe'in chi ri Cristo ri can chojmilaj-wi ri ruc'aslen can xtipe-wi. Y cuando xoka ri Cristo, ja chic rix ri xixjacho richi, y xi'ij chi ticamises.
53 Y ri ley ri xuya' ri Dios che ri Moisés, can ángeles ri xe'in che. Y ja ley re' ri c'o iwiq'uin rix. Y can ángeles ri xe'in, rix man ninimaj ta, xcha' ri Esteban.
54 Y cuando ri achi'a' ri je autoridades xquic'oxaj ri xu'ij ri Esteban, xcataj quiyowal, y can niquijach'ach'ej quey chirij ri Esteban roma can itzel niquitzu'.
55 Pero ri Esteban can jun achi ri nojinak ránima riq'uin ri Espíritu Santo, romari' raja' xtzu'n chicaj, xutzu' ri ruk'ij ri Dios, y xutzu' chuka' ri Jesús pa'l pa ru-derecha ri Dios.
56 Y can ja' xu'ij: Ren nintzu' la rocaj jakal y nintzu' ri Jesús ri xalex chikacojol pa'l-apo pa ru-derecha ri Dios, xcha'.
57 Y ri winak ri itzel niquitzu' ri Esteban, roma man niquijo' ta chic niquic'oxaj, xquitz'apila' quixiquin; y can yesiq'uin xebecataj-pe chirij y can riq'uin ronojel quichuk'a' xbequitz'ama-pe.
58 Y xquilesaj-e chuchi' ri tenemit, y xquiq'uiak che abaj. Y ri xetz'ucu tzij chirij ri Esteban xquisowila' can ri quitziak chirakan jun ala' rubinan Saulo, chi quiri' utz yeq'uiakon.
Hechos 7 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 7:2-58 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

2 Ri Esteban xuꞌej: Achiꞌaꞌ israelitas y ixreꞌ tataꞌj chupan ri katanamit, tivaxaj ri xtinꞌej chiva: Ri Dios ri cꞌo rukꞌij xucꞌut-riꞌ choch ri kamamaꞌ Abraham ojier can tiempo, antok cꞌa cꞌo chupan ri lugar rubꞌinan Mesopotamia, antok cꞌa majaꞌ rutzijuol chi nicꞌujieꞌ Harán.
3 Y ri Dios xuꞌej cha ri Abraham: Catiel-pa chiquicajol ri avachꞌalal, y tayaꞌ can ri atanamit, y catam-pa chupan ri lugar ri xtincꞌut chavach, xchaꞌ ri Dios cha.
4 Y ri Abraham xuyaꞌ can ri lugar rubꞌinan Caldea y xbꞌacꞌujieꞌ chupan ri tanamet Harán. Y chireꞌ chupan ri Harán xcon ri rutataꞌ ri Abraham, después ri Dios xucꞌam-pa ri Abraham chupan ri Canaán ri pacheꞌ ojcꞌo-ve vacame.
5 Y ri Dios manak herencia xuyaꞌ cha ri Abraham chupan ri lugar reꞌ, nixta pacheꞌ nipiꞌie-ve. Pero ri Dios xuꞌon prometer cha chi ri lugar reꞌ xtuoc richin jajaꞌ y quichin ri rumáma ri xcaꞌcꞌujieꞌ, mesque ri tiempo reꞌ ri Abraham majaꞌ ticꞌujieꞌ ralcꞌual.
6 Y xꞌeꞌx jeꞌ cha ruma ri Dios, chi ri rumáma jajaꞌ xcaꞌbꞌacꞌujieꞌ chupan jun chic nación, chupan ulief ri man quichin ta. Y ri vinak ri icꞌo chupan ri nación reꞌ xcaꞌquiyaꞌ pa samaj y man xcaꞌtuoj ta y xtiquiꞌan chica chi niquiꞌan sufrir cuatrocientos junaꞌ.
7 Y ri Dios xuꞌej jeꞌ: Ri nación ri quireꞌ xtibꞌano chica ri rumáma ri Abraham, can xtinꞌan juzgar. Y cꞌajareꞌ xcaꞌiel-pa chireꞌ, y xcaꞌpa chupan va lugar va, y niquiyaꞌ nukꞌij, xchaꞌ.
8 Y ri Dios xuꞌon jun pacto riqꞌuin ri Abraham. Ri pacto reꞌ cꞌo jun ratal. Y ri ratal ri pacto reꞌ, ja ri circuncisión ri niꞌan chica ri cꞌojolaꞌ. Y antok xalax ri Isaac ri rucꞌajuol ri Abraham, xuꞌon ri circuncisión cha antok xtzꞌakat ri ocho (vakxakiꞌ) kꞌij chi xalax. Quireꞌ jeꞌ xuꞌon ri Isaac antok xalax ri Jacob ri rucꞌajuol. Y quireꞌ jeꞌ xuꞌon ri Jacob quiqꞌuin ri i-doce (cabꞌalajuj) rucꞌojolaꞌ ri xaꞌuoc tataꞌj.
9 Y ri i-nimaꞌk rucꞌojolaꞌ ri Jacob itziel xquitzꞌat ri quichakꞌ José, ruma jajaꞌ ri más najoꞌx. Y rumareꞌ xquicꞌayij-el, y xucꞌuax cꞌa Egipto. Pero ri Dios cꞌo riqꞌuin ri José,
10 y xucol choch nojiel sufrimiento. Ri Dios xuꞌon cha ri Faraón ri rey richin ri nación Egipto, chi otz xutzꞌat ri José, y xutzꞌat jeꞌ chi cꞌo runoꞌj. Rumareꞌ ri rey xuꞌon cha ri José chi xuoc gobernador chupan Egipto, y xuoc jeꞌ encargado chupan ri rachuoch.
11 Y ri tiempo reꞌ paroꞌ ri Egipto y ri Canaán, xpa jun viꞌjal, y jun nem sufrimiento xka pa quiveꞌ. Y ri kateꞌt-kamamaꞌ ri icꞌo Canaán manak chic kax niquil chi niquitej.
12 Antok xraꞌxaj ri Jacob chi cꞌo trigo chupan ri Egipto, xaꞌrutak-el ri ralcꞌual ri naꞌay mul chulokꞌic trigo; ri ralcꞌual jareꞌ ri i-kamamaꞌ.
13 Y antok xaꞌa rucaꞌn mul, cꞌajareꞌ antok ri José xuꞌej chica ri runimal y cha ri ruchakꞌ, chi jajaꞌ ri José. Y rumareꞌ ri Faraón xunaꞌiej chi ri José icꞌo runimal y ruchakꞌ.
14 Cꞌajareꞌ ri José xutak quiyoxic ri Jacob ri rutataꞌ y ri rachꞌalal, i-setenta y cinco chiquinojiel.
15 Quireꞌ xxulie-ka ri Jacob cꞌa Egipto. Chireꞌ xcon-ve jajaꞌ y ri ralcꞌual ri i-kamamaꞌ.
16 Pero ri qui-cuerpo, cꞌa pa jun lugar rubꞌinan Siquem xaꞌmuk-ve. Xaꞌbꞌamuk chupan jun ulief pacheꞌ cꞌo-ve jun jul cꞌatuon choch jun tanatic. Ri jun ulief reꞌ, ja ri Abraham ri lakꞌayuon can chica ri i-ralcꞌual ri ache xubꞌinaj Hamor.
17 Pero antok nijiel-pa ri tiempo richin ri promesa ri rubꞌanun-pa jurar ri Dios cha ri Abraham, ri tanamet Israel más xnimar y xqꞌuiyir-ka chupan ri Egipto,
18 hasta cꞌa antok chireꞌ Egipto xuoc can jun cꞌacꞌacꞌ rey ri man rataꞌn ta roch ri José.
19 Y ri cꞌacꞌacꞌ rey reꞌ xuꞌon maña cha ri ka-nación. Xuꞌon chica ri kateꞌt-kamamaꞌ chi xquikꞌasaj qꞌuiy sufrimiento, ruma xuꞌon chica chi ri calcꞌual joꞌc ncaꞌlax, ja ncaꞌbꞌacꞌak chi ncaꞌcon, ruma man nrajoꞌ ta chi ncaꞌqꞌuiyir-ka más.
20 Chupan ri tiempo reꞌ xalax ri Moisés. Y can otz xtzꞌiet ruma ri Dios. Oxeꞌ icꞌ ri xꞌan cuenta cuma ri rutie-rutataꞌ.
21 Y después antok xyoꞌx choch peligro paroꞌ ri río, xucꞌuax ruma ri rumiꞌal ri Faraón y can incheꞌl ral xuꞌon cha ri Moisés.
22 Y xcꞌut choch ri Moisés nojiel ri noꞌj ri cꞌo quiqꞌuin ri aj-Egipto. Can jun nem ache xuꞌon-ka riqꞌuin ri nuꞌon y riqꞌuin ri nuꞌej.
23 Antok ri Moisés cꞌo cuarenta rujunaꞌ, xalax pa ránima chi xaꞌbꞌarutzꞌataꞌ ri ruvanakil israelitas.
24 Y xutzꞌat chi jun aj-Egipto nuchꞌey jun israelita. Y chi xutoꞌ ri ruvanakil, xuꞌon rucꞌaxiel cha ri aj-Egipto y xuquimisaj.
25 Jajaꞌ xuꞌon-ka pensar chi ri ruvanakil israelitas xtiꞌka pa quiveꞌ (xtiquiꞌan entender) chi jajaꞌ ri takuon-pa ruma ri Dios chi ncaꞌrucol pa quikꞌaꞌ ri aj-Egipto, pero ijejeꞌ xa man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) chi quireꞌ.
26 Y chucaꞌn kꞌij, icꞌo icaꞌyeꞌ israelitas ncaꞌyovar, y ri Moisés xalka quiqꞌuin, y xrajoꞌ ta xujach quivach chi quireꞌ man chic ncaꞌyovar. Rumareꞌ jajaꞌ xuꞌej chica: ¿Karruma nquixayovar? Ixreꞌ israelitas ri ix caꞌyeꞌ, xchaꞌ chica.
27 Pero ri jun ri nichꞌayuon, xunem ri Moisés y xuꞌej: ¿Chica xayoꞌn chi naꞌan gobernar pa kaveꞌ y chi at juez pa kaveꞌ?
28 ¿O navajoꞌ nquinaquimisaj inreꞌ incheꞌl xaꞌan cha ri jun ache aj-Egipto ri ivir? xchaꞌ cha.
29 Y antok ri Moisés xraꞌxaj quireꞌ, xnumaj y xꞌa cꞌa ri nación Madián. Y chireꞌ, chiquicajol vinak ri man i-ruvanakil ta, xcꞌujie-ve. Chireꞌ xcꞌulieꞌ y xaꞌcꞌujieꞌ icaꞌyeꞌ ralcꞌual.
30 Y antok kꞌaxnak chic cuarenta junaꞌ ticꞌujieꞌ ri Moisés chireꞌ Madián, jun ángel xucꞌut-riꞌ choch chupan jun kꞌayis cꞌo ruqꞌuixal ri rubꞌinan zarza ri nicꞌat pa kꞌakꞌ. Reꞌ xutzꞌat chupan jun desierto, ri pacheꞌ cꞌo-ve ri juyuꞌ Sinaí.
31 Y antok ri Moisés xutzꞌat reꞌ, can xchapataj. Y chi nutzꞌat más otz, xjiel-apa cierca. Pero jareꞌ antok xchꞌo-pa ri Ajaf cha, y xuꞌej:
32 Inreꞌ ri Qui-Dios ri avateꞌt-amamaꞌ. Inreꞌ in Ru-Dios ri Abraham, in Ru-Dios ri Isaac y in Ru-Dios ri Jacob, xchaꞌ. Y ri Moisés xuxiꞌij-riꞌ chi xtzuꞌn chic apa, xa nibꞌarbꞌuot.
33 Y ri Ajaf xuꞌej jeꞌ cha ri Moisés: Tavalasaj-el la axajabꞌ chavakan, ruma ri lugar pacheꞌ at-paꞌl-ve can santo.
34 Y vacame catam-pa y ncantak-el Egipto chi nacol ri nutanamit, ruma nitzꞌat chi qꞌuiy sufrimiento niquikꞌasaj, y vaxan jeꞌ ri okꞌiej ri niquiꞌan, y mareꞌ xika-pa chi ncaꞌncol, xchaꞌ ri Ajaf cha ri Moisés.
35 Y ri Moisés reꞌ, man xcajoꞌ ta ri ruvanakil antes, antok xquiꞌej cha: ¿Chica xayoꞌn chi nkojaꞌan gobernar y chi at juez pa kaveꞌ? Ja Moisés reꞌ ri xtak-el ruma ri Dios, chi xaꞌrucol ri ruvanakil y chi jajaꞌ jeꞌ nucꞌuan quichin. Y ri xtoꞌn richin ri Moisés, ja ri ángel ri xucꞌut-riꞌ chupan ri jun kꞌayis ri cꞌo ruqꞌuixal ri rubꞌinan zarza.
36 Jajaꞌ ri xalasan-pa quichin ri kateꞌt-kamamaꞌ chireꞌ Egipto. Jajaꞌ xaꞌruꞌon nimaꞌk tak milagros y señales chupan ri nación Egipto, chupan ri Mar Rojo, y chupan jeꞌ ri desierto durante cuarenta junaꞌ.
37 Y ri Moisés xuꞌej chica ri kavanakil ri tiempo reꞌ chirij ri Cristo: Ri Kajaf Dios xtupilisaj-pa jun profeta chiquicajol ri iviy-imáma ri xcaꞌcꞌujieꞌ más chakavach-apa; jun incheꞌl inreꞌ. Can tivaxaj cꞌa ri rutzij. Quireꞌ ruꞌeꞌn can ri Moisés.
38 Y jareꞌ ri Moisés ri xcꞌujieꞌ chiquicajol ri kavanakil israelitas chupan ri desierto. Y ja jeꞌ jajaꞌ ri xꞌeꞌn chica ri kateꞌt-kamamaꞌ ri tzij ri xuꞌej ri ru-ángel ri Dios cha paroꞌ ri juyuꞌ Sinaí. Can cha cꞌa jajaꞌ xjach-ve ri tzij richin ri cꞌaslien chi quireꞌ jajaꞌ xuyaꞌ chika.
39 Xa ja ri kateꞌt-kamamaꞌ man xaꞌniman ta cha ri Moisés. Pa rucꞌaxiel chi xaꞌniman cha, man xcajoꞌ ta, ri cánima ijejeꞌ chaꞌnin xtzalaj cꞌa chupan ri nación Egipto.
40 Y antok ri Moisés cꞌa cꞌo paroꞌ ri juyuꞌ Sinaí, xquiꞌej cha ri Aarón: Tabꞌanaꞌ ka-dioses chi quireꞌ ijejeꞌ ncaꞌcꞌuan kichin. Ruma ri Moisés ri xalasan-pa kichin chupan ri Egipto, man kataꞌn ta chica xuꞌon.
41 Y can xquiꞌan jun chꞌiti váquix y can xaꞌquicuot riqꞌuin. Rumareꞌ xaꞌquiquimisaj chicop choch, chi xquiyaꞌ rukꞌij ri ídolo.
42 Rumareꞌ ri Dios xaꞌruyaꞌ can ri kavanakil, y xuyaꞌ lugar chica chi tiquiyaꞌ cꞌa quikꞌij ri ncaꞌtzꞌiet chicaj. Can quireꞌ quitzꞌibꞌan can ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo. Chupan ri tzꞌibꞌan can, ri Dios nuꞌej: Ixreꞌ aj-Israel, antok xixcꞌujieꞌ cuarenta junaꞌ chupan ri desierto, ¿chuva came inreꞌ xiyaꞌ ri chicop ri xiꞌquimisaj chireꞌ?
43 Pa rucꞌaxiel reꞌ xa xitaliej ri rachuoch ri dios Moloc, y xiyaꞌ rukꞌij ri ru-estrella (ruchꞌumil) ri i-dios rubꞌinan Renfán. Y jareꞌ ri i-dios ri xiꞌan chi xiyaꞌ quikꞌij. Rumareꞌ inreꞌ, xchaꞌ ri Dios, xtinꞌan chiva chi nquixbꞌacꞌujieꞌ más cꞌa cala choch ri Babilonia. Quireꞌ nuꞌej chupan ri quitzꞌibꞌan can ri profetas.
44 Y antok ri kateꞌt-kamamaꞌ xaꞌcꞌujieꞌ chupan ri desierto, can quicꞌuan ri rachuoch ri Dios ri bꞌanun cha tziak, y chireꞌ nucꞌut-ve-riꞌ ri Dios chiquivach. Ri rachuoch ri Dios xꞌan cha can incheꞌl ri xrajoꞌ, ruma ri Dios can xucꞌut choch ri Moisés ri chica rubꞌanic nrajoꞌ chi niꞌan cha.
45 Y ja rachuoch ri Dios reꞌ ri quicꞌamun-pa ri kateꞌt-kamamaꞌ antok xaꞌuoc-pa chupan ri lugar rubꞌinan Canaán, antok i-cꞌamun-pa ruma ri Josué. Y xaꞌcꞌujie-ka vaveꞌ, antok xaꞌchꞌacuon chiquij ri vinak ri icꞌo chupan ri lugar reꞌ. Can ja ri Dios xtoꞌn quichin chi xaꞌquilasaj-el ri vinak ri man israelitas ta. Y ri rachuoch ri Dios ri quicꞌamun-pa antok xaꞌlka, cꞌa cꞌo pa ru-tiempo ri rey David.
46 Y ri rey reꞌ can altíra xajoꞌx ruma ri Dios. Rumareꞌ jajaꞌ xucꞌutuj favor cha ri Dios chi tuyaꞌ lugar cha chi nuꞌon jun ru-templo richin ri Ru-Dios ri Jacob ri kamamaꞌ.
47 Pero man ja ta ri rey David ri xbꞌano ri templo. Xa ja ri Salomón ri rucꞌajuol ri rey David ri xbꞌano ri templo.
48 Pero ri Namalaj Dios man nicꞌujieꞌ ta chupan templos ri canun achiꞌaꞌ. Incheꞌl rutzꞌibꞌan can jun profeta ri xcꞌujieꞌ ojier can tiempo:
49 Ri Ajaf Dios nuꞌej: Ri rocaj jareꞌ ri nu-trono, y ri roch-ulief jareꞌ ri pacheꞌ niya-ve ri vakan. ¿Chica cꞌa jay ntiꞌan ixreꞌ chi vichin inreꞌ? ¿Y pacheꞌ cꞌo-ve ri lugar ri ntiꞌan chi nquinuxlan?
50 ¿Man xinꞌan ta came nojiel kax riqꞌuin nukꞌaꞌ? Quireꞌ nuꞌej ri rutzꞌibꞌan can ri profeta.
51 Y ri Esteban xuꞌej jeꞌ chica: ¡Ixreꞌ cof ranun ri ivánima, ruma man ntivajoꞌ ta ntivaxaj ri nuꞌej ri Dios chiva, ni man ntiyaꞌ ta jeꞌ lugar chi ntuoc riqꞌuin ivánima, y man ntiyaꞌ ta lugar chi ja ta ri Espíritu Santo ri nucꞌuan ivichin! Y can incheꞌl ri xquiꞌan ri ojier tak kateꞌt-kamamaꞌ, can quireꞌ jeꞌ ri ntiꞌan ixreꞌ vacame.
52 ¿Cꞌo came jun chiquivach ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo, ri man ta xuꞌon sufrir pa quikꞌaꞌ ri ivateꞌt-imamaꞌ? Ri ivateꞌt-imamaꞌ xaꞌquiquimisaj ri xaꞌeꞌn chi xtipa ri Cristo ri can choj ri rucꞌaslien. Y antok xalka ri Cristo, ixreꞌ chic ri xixjacho richin y xiꞌej chi tiquimisas.
53 Y ri Dios xuyaꞌ ri ley chica ángeles chi xalquiyaꞌ chiva. Pero ixreꞌ man xinimaj ta, xchaꞌ ri Esteban chica.
54 Y antok ri autoridades richin ri tanamet xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Esteban, xyacataj quiyoval y can niquikꞌachꞌachꞌiej coray chirij.
55 Pero ri Esteban can jun ache ri nojnak ránima riqꞌuin ri Espíritu Santo. Jajaꞌ xtzuꞌn-el chicaj, xutzꞌat ri ru-gloria ri Dios, y xutzꞌat ri Jesús cꞌo pa ru-derecha ri Dios.
56 Y jareꞌ antok xuꞌej: Inreꞌ nitzꞌat la rocaj jakal y nitzꞌat ri Xtak-pa chicaj chi xalax chikacajol cꞌo pa ru-derecha ri Dios, xchaꞌ.
57 Y ri vinak, ruma man nicajoꞌ ta chic nicaꞌxaj, xquitzꞌapij quixiquin; y ncaꞌsiqꞌuin xaꞌpalaj-pa chirij y xbꞌaquitzꞌama-pa.
58 Y xquilasaj-el chuchiꞌ ri tanamet, y xquicꞌak cha abꞌaj. Y ri xaꞌtzꞌako tzij chirij ri Esteban xquiyaꞌ can ri quitziak chirakan jun alaꞌ rubꞌinan Saulo.

Hechos 7:2-58 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

2 Y ri Esteban xubij: Wach'alal aj Israel y riyix ri principali' chupan re katinamit, tiwac'axaj na c'a re xtinbij chiwe re wacami: Ri Dios ri c'o ruk'ij ruc'ojlen, xuk'alajsaj ri' chuwech ri katata' Abraham ri xc'oje' ojer ca. Y ri', tek c'a c'o na c'a chiri' chupan ri lugar Mesopotamia rubi', tek c'a ma jane rutzijol chi nbec'oje' ta ri pan Harán.
3 Yac'ari' tek ri Dios xubij chare ri Abraham: Catel el chiquicojol ri awach'alal, y taya' ca ri aruwach'ulef, y jet c'a pa jun chic ruwach'ulef ri xtinc'ut chawech, xcha' ri Dios chare.
4 Y ri Abraham can xuya' wi c'a ca ri Caldea ri lugar ri c'o wi, y xk'ax ri pan Harán. Y caminek chic c'a ca ri rutata' ri Abraham chiri' pan Harán, tek ri Dios xuc'om c'a pe ri Abraham chupan re ruwach'ulef Canaán re yixc'o wi wacami.
5 Y ri Dios can majun c'a ulef xuya' ta ca chare ri Abraham chupan re ruwach'ulef re', astape' ta xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi nipa'e' wi. Can majun wi ri xuya' chare. Pero ri Dios can xutzuj (xusuj) wi c'a chare chi re ruwach'ulef re' xtoc riche (rixin) riya' y quiche (quixin) ri ye riy rumam ca. Queri' xubij ri Dios chare ri Abraham, astape' ma jajun ralc'ual ri k'ij ri'.
6 Y xbix c'a chuka' chare ruma ri Dios, chi ri ye riy rumam ca riya' xquebec'oje' c'a pa jun chic ruwach'ulef quiq'ui jun wi chic quiwech chi winek. Y ye ri winek ri' ri xqueya'o quiche (quixin) ri ye riy rumam ri Abraham pa samaj y xtiquiben c'a chique chi xtiquitij pokon caji' ciento juna'.
7 Y ri Dios xubij chuka': Riyin xtinben ruchojmil pa quiwi' ri winek ri xquebano ri pokon ri' chique ri awiy amam. C'ac'ari' xque'el pe ri awiy amam chiquicojol ri winek ri', y xquepe chupan re lugar re' chinusamajixic y chuya'ic nuk'ij, xcha' ri Dios chare ri Abraham.
8 Y ri Dios can xuben c'a chuka' jun trato riq'ui ri Abraham. Ri trato ri' can c'o c'a jun retal. Y ri retal ri trato ri', can yac'a ri circuncisión ri niban chique ri tak c'jola' (alaboni'). Y tek ri Abraham xalex ri ruc'ajol ri xubini'aj Isaac, xuben c'a ri circuncisión chare tek xa c'ari' wakxaki' ruk'ij c'o. Queri' chuka' xuben ri Isaac tek xalex ri Jacob ri ruc'ajol. Y queri' chuka' xuben ri Jacob quiq'ui ri cablajuj ruc'ajol ri xe'oc tata'aj riche (rixin) re tinamit Israel.
9 Y ri nic'aj chic ruc'ajol ri Jacob itzel c'a xquina' chare ri quichak' ri José rubi', ruma can ya riya' ri más najowex. Y rumari' tek xquic'ayij el, y xuc'uex el c'a pan Egipto. Yac'a ri Dios can c'o c'a riq'ui ri José,
10 y xucol chuwech ronojel tijoj pokonal. Xuben c'a chare chi ri Faraón ri rey riche (rixin) ri ruwach'ulef Egipto utz xutz'et y xutz'et chuka' chi can c'o runa'oj. Y rumari' ri rey xuben chare ri José chi xoc jun aj k'atbel tzij pa ruwi' ri Egipto, y xuya' k'atbel tzij pa ruk'a' riche (rixin) chi ya riya' nitakanoj pa ruwi' rachoch ri rey ri'.
11 Y ri tiempo ri' ri pan Egipto y pa Canaán, xpe c'a jun wayjal, jun nimalaj tijoj pokonal. Y ri ye kati't kamama' ri yec'o pa Canaán man c'a niquil ta chic achique niquitij.
12 Y ri Jacob ri rutata' ri José, xapon rutzijol riq'ui chi ri chiri' pan Egipto c'o trigo. Rumari' xerutek c'a el chulok'ic trigo ri ye ruc'ajol, ri ye kati't kamama' riyoj.
13 Y yac'a tek xebe pa rucamul, yac'ari' tek ri José xuk'alajsaj ri' chiquiwech ri rach'alal chi ya riya' ri José. Y queri' tek ri Faraón xretamaj ye achique ri ye rach'alal ri José, rumari' xretamaj chuka' chi ri José jun hebreo.
14 Y yac'ari' tek ri José xutek quic'amaric ri Jacob ri rutata' y ri ye rach'alal. Ye setenta y cinco chiquinojel.
15 Y quec'ari' rubanic tek xxule' ka ri Jacob pan Egipto. Chiri' c'a xcom wi riya' y chiri' c'a xecom wi ri ye ruc'ajol, ri can ye kati't kamama' wi riyoj.
16 Pero ri quich'acul, pa jun lugar Siquem rubi', chiri' xemuk wi. Xemuk pa jun ti pedazo ulef, ri acuchi (achique) can c'o c'ojlibel riche (rixin) chi yebemuk ca caminaki'. Ri jun ti ulef ri', can ya c'a ri Abraham ri lok'oyon ca chique ri ye ralc'ual ri jun achi Hamor rubi'.
17 Y tek ya xa napon ri k'ij riche (rixin) chi nibanatej ri rutzujun (rusujun) ri Dios chare ri Abraham, ri can xubij chare chi can nuben wi, ri tinamit Israel can benak c'a pa nim y ye q'uiyirnek ri winek chiri' pan Egipto.
18 Y ya c'a tiempo ri' tek ri chiri' pan Egipto xoc c'a jun c'ac'ac' rey ri xa ma xretamaj ta ruwech ri José.
19 Y ri rey ri' can c'o c'a runa'oj chubanic ri etzelal chique ri kach'alal aj Israel. Y xuben c'a chique ri kati't kamama' chi xquik'axaj tijoj pokonal, ruma xuben chique chi xequimalij ca ri tak calc'ual ri xa can c'ari' ye'alex riche (rixin) chi xecom. Queri' xuben chique ruma can xrajo' chi man ta xeq'uiyer.
20 Can ya c'a chuka' tiempo ri' tek xalex ri Moisés chiri' pan Egipto. Y ri ac'al ri' xka chuwech ri Dios. Oxi' c'a ic' ri xilix cuma ri rute' rutata'.
21 Y c'ac'ari' tek c'o chi xbequiya' ca pa ruwi' ri raken ya' riche (rixin) chi nicom. Pero ri rumi'al ri rey Faraón xuc'uaj c'a el ri ac'al ri' y xuq'uiytisaj y can achi'el ral c'a xuben chare.
22 Y rumac'ari' ri Moisés can xtijox wi jabel riq'ui ronojel ruwech etamabel ri c'o quiq'ui ri nima'k tak winek aj Egipto. Y can nik'alajin riq'ui ri ruch'abel y riq'ui ronojel ri xerubanala', chi can jun nimalaj achi wi.
23 Yac'a tek ri Moisés c'o chic cawinek rujuna', xalex pa ránima riche (rixin) chi xbe chiquitz'etic ri rach'alal ri ye rech aj Israel.
24 Y xutz'et c'a chi c'o jun aj Egipto ri sibilaj pokon nuben chare jun rech aj Israel. Y riche (rixin) chi nuto' ri rech aj Israel y riche (rixin) chi nuya' ruq'uexel chare ri achi ri nibano ri pokon, xucamisaj.
25 Y pa ruc'u'x ri Moisés chi ri ye rech aj Israel xtiquetamaj chi ya riya' ri takon ruma ri Dios riche (rixin) chi yerucol el pa quik'a' ri aj Egipto, pero xa ma que ta ri' xbanatej. Ri israelitas xa ma xquetamaj ta chi yari' ri rusamaj.
26 Y pa ruca'n k'ij, yec'o c'a ye ca'i' winek israelitas yetajin niquiben ch'a'oj chiquiwech, y ri Moisés xapon c'a apo quiq'ui, y xrajo' ta xoc chiquicojol riche (rixin) chi man ta niquiben ch'a'oj. Rumari' riya' xubij chique: ¿Achique c'a ruma tek niben ch'a'oj? Riyix xa can yix israelitas chi yix ca'i', xcha' chique.
27 Yac'a jun chique ri yebano ch'a'oj, ri can nik'ax ruwi' nuben, xunim el ri Moisés, y xubij chare: ¿Achique xya'o k'atbel tzij pan ak'a' y achique xbin chawe chi nak'et tzij pa kawi'?
28 ¿O xa nawajo' yinacamisaj, achi'el xaben chare ri jun achi aj wawe' pan Egipto ri iwir? xcha' chare.
29 Y tek xa c'a juba' tibix queri' chare ri Moisés, xanmej el y xuya' c'a ca ri Egipto y xbe c'a pa jun chic ruwach'ulef Madián rubi'. Y chiri', chiquicojol winek ri ma ye israelitas ta xc'oje' wi. Chiri' xc'ule' wi chuka', y xec'oje' ye ca'i' ruc'ajol.
30 Y k'axnek chic c'a cawinek juna' tic'oje' ri Moisés chiri' pa Madián, yac'ari' tek xuc'ut ri' jun ángel chuwech, chupan ri juwi' k'ayis ri c'o ruq'uixal, ri zarza nibix chare y nijino pa k'ak'. Ri' xutz'et chupan jun desierto ri acuchi (achique) c'o wi ri juyu' Sinaí rubi'.
31 Y tek ri Moisés xutz'et apo ri xuc'ut ri' chuwech, xumey. Y riche (rixin) chi nutz'et jabel, xjel apo. Pero yari' tek xbech'o pe ri Ajaf chare, y xubij c'a:
32 Yin c'a riyin ri Dios ri xquinimaj ri awati't amama'. Yin c'a riyin ri qui-Dios ri Abraham, ri Isaac y ri Jacob, xcha' chare. Y ri Moisés man c'a xcowin ta chic xtzu'un apo, xa nibarbot (nibaybot) c'a ruma xibinri'il.
33 Y ri Ajaf xubij c'a chuka' chare ri Moisés: Tawelesaj la axajab chawaken, ruma ri acuchi (achique) yit pa'el wi, can jun lok'olaj lugar.
34 Y wacami yatintek c'a el pan Egipto, chucolic ri nutinamit, ruma ntz'et chi sibilaj q'uiy pokonal niquik'axaj, y wac'axan chic chuka' ri ok'ej ri niquiben, y yac'are' xika pe chiquicolic, xcha' ri Ajaf chare ri Moisés.
35 Y ri Esteban xubij: Ya c'a Moisés ri' ri xquetzelaj ri aj Israel y xquibij chare: ¿Achique xya'o k'atbel tzij pan ak'a' y achique xbin chawe chi nak'et tzij pa kawi'? Ya c'a Moisés ri' ri xutek ri Dios riche (rixin) chi ntoc uc'uey quiche (quixin) y yeberucolo' pe ri pa quik'a' ri aj Egipto riq'ui ri to'onic nuya' ri ángel chare, ri ángel ri xuc'ut ri' chuwech chupan ri juwi' k'ayis ri c'o ruq'uixal ri zarza nibix chare.
36 Ya c'a Riya' ri xcolo pe quiche (quixin) ri kati't kamama' chiri' pan Egipto. Riya' c'o c'a milagros ri majun bey ye tz'eton ta ri xerubanala' chiquiwech ri winek, riche (rixin) chi retal chi can ya wi ri Dios ri takayon el riche (rixin). Yec'o c'a ri xerubanala' chiri' pan Egipto, ri pa Mar Rojo, y ri pa jun desierto. Cawinek c'a juna' xebiyajlan ri pa ruwach'ulef ri'.
37 Y ri Moisés xubij c'a chuka' chique ri aj Israel ri tiempo ri': Ri Kajaf Dios xtuyec c'a pe jun profeta chiquicojol ri kach'alal aj Israel, achi'el rubanon chuwe riyin y ya c'a riya' ri xtik'alajsan ri ruch'abel. Tiwac'axaj c'a ri xtubij chiwe. Quec'ari' xubij ca ri Moisés chique.
38 Ri Moisés xc'oje' c'a chiquicojol ri ye cha'on ruma ri Dios, pa jun desierto. Y ya chuka' riya' ri xbin chique ri ye kati't kamama' ri tzij ri xubij ri ángel riche (rixin) ri Dios, ri xtzijon riq'ui pa ruwi' ri juyu' Sinaí. Can chare wi c'a riya' xjach wi ri ch'abel riche (rixin) c'aslen riche (rixin) chi nuya' chake riyoj.
39 Xa ye chic c'a ri ye kati't kamama' ma xeniman ta chare ri Moisés. Pa ruq'uexel chi xeniman ta chare, xa xquetzelaj. Ri cánima riye' xa chanin xtzolin chila' pan Egipto.
40 Y tek ri Moisés c'a c'o na pa ruwi' ri juyu' Sinaí, xquibij c'a chare ri Aarón: Que'abana' c'a wachbel riche (rixin) chi ye'oc ka-dios, y yeri' ri ye'uc'uan kiche (kixin). Ruma ri Moisés ri xojelesan pe pan Egipto, ma ketaman ta achique ruma tek ma tzolijnek ta pe.
41 Y can xquiben c'a ruwachbel jun ti wáquix. Y can xequicot c'a riq'ui ri xa quik'a' riye' ri xbano ka. Rumari' xequicamisala' c'a chicop chuwech, riche (rixin) chi niquiya' ruk'ij.
42 Y yac'ari' tek ri Dios xeruya' ca ri kach'alal aj Israel, ruma riye' xa xquichop niquiya' quik'ij ri xa ma ye dios ta. Rumari' ri Dios xeruya' c'a ca riche (rixin) chi xquiya' quik'ij quiwachbel quinojel ri yetz'et chuwech ri caj. Can quec'ari' xubij ri Dios chupan ri ye tz'ibatal ca cuma ri ruprofetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ojer ca ri acuchi (achique) nubij wi: Riyix winek aj Israel, tek xixbiyin cawinek juna' pa desierto, ¿la xe'icamisala' cami chicop riche (rixin) chi xe'itzuj (xe'isuj) chuwe riyin? Xa ma que ta ri' xiben.
43 Pa ruq'uexel chi que ta ri' xiben, xa xe'itelela' ri ruwachbel ri rachoch ri dios Moloc, ri ruwachbel ri ch'umil, ri i-dios Renfán rubi'. Y ri wachbel ri' xa ik'a' riyix xebano ka, riche (rixin) chi xiya' quik'ij. Rumac'ari' riyin, xtinben chiwe chi yixbec'oje' c'a quela' más nej chrij el ri Babilonia, xcha' ri Dios. Queri' nubij chupan ri ye tz'ibatal ca cuma ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios.
44 Y tek ri ye kati't kamama' xebiyin ri pa jun desierto, can quic'uan c'a ri rachoch ri Dios banon riq'ui tziek, y chiri' c'a nuk'alajsaj wi ri' ri Dios chiquiwech. Ri rachoch ri Dios ri', can achi'el c'a ri xrajo' ri Dios, can queri' rubanic xban chare, ruma ri Dios can xuc'ut wi chuwech ri Moisés ri rubanic nrajo' chi niban chare.
45 Y ya rachoch ri Dios ri' ri quic'amom pe ri ye kati't kamama' tek xe'oc pe chupan re ruwach'ulef re', tek ye c'amom pe ruma ri Josué. Y xec'oje' c'a ka wawe', tek quichapon c'a yequich'ec ri winek ri yec'o chupan re ruwach'ulef re'. Can ya c'a ri Dios xto'o quiche (quixin). Y ri rachoch ri Dios ri quic'amom pe tek xe'oka, can c'a ya na ri' c'o pa rutiempo ri rey David.
46 Y ri rey ri' can utz c'a xtz'etetej ruma ri Dios. Rumari' tek ri David xuc'utuj c'a utzil chare ri Dios chi tuya' k'ij chare riche (rixin) chi nuben jun jay ri ntoc rachoch ri mismo Dios ri can ru-Dios wi ri kamama' Jacob.
47 Pero ma ya ta c'a ri rey David ri xbano ri jay ri'. Xa c'a ya na ri Salomón ri ruc'ajol c'a ri rey David, ri xbano ri rachoch ri Dios.
48 Pero chuka' ri nimalaj Dios, ma rajawaxic ta na chi pa jun jay ri xa banon cuma winek ri acuchi (achique) nic'oje' wi, y rumari' tek jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca xubij:
49 Ri Ajaf Dios nubij c'a: Ya c'a ri caj ri nutz'uybel, y ri ruwach'ulef nupalbel. ¿Achique c'a rubanic chi jay niben riyix riche (rixin) chi ntoc wachoch? ¿Y acuchi (achique) c'o wi ri lugar ri niben ruchojmil riche (rixin) chi yinuxlan?
50 ¿La ma yin ta cami riyin xibano riq'ui nuk'a' ronojel ri cosas? Queri' xubij ri Dios, xcha' ri Esteban.
51 Y ri Esteban xubij c'a chuka' chique: Riyix cowirnek ri iwánima chupan ri etzelal, ruma ma niwajo' ta niwac'axaj ri nubij ri Dios chiwe, ni ma niya' ta chuka' k'ij riche (rixin) chi ntoc pa tak iwánima, y majun bey niwajo' chi ya ta ri Lok'olaj Espíritu ri nuc'uan iwuche (iwixin). Y can achi'el xquibanala' ri ojer tak ye kati't kamama', can queri' c'a chuka' niben riyix re wacami.
52 ¿La c'o ta cami jun chique ri profetas ri xek'alajsan ruch'abel ri Dios ojer ca, ri man ta xutij pokon pa quik'a' ri ye kati't kamama'? Quinojel xquitij pokon. Ri kati't kamama' xequicamisaj ri xebin chi can xtipe na wi ri Cristo ri choj ruc'aslen. Y tek xoka c'a ri Cristo, yix chic c'a riyix ri xixjacho riche (rixin) y xic'utuj chi ticamisex.
53 Riyix xic'ul ri ruley ri Dios ri c'amom pe cuma ri ángeles riche (rixin) chi xk'alajsex chiwech, pero xa ma xinimaj ta, xcha' ri Esteban.
54 Y tek ri achi'a' ri can pa moc (comon) yek'ato tzij xquic'axaj ri xubij ka ri Esteban, xyacatej c'a coyowal, y can xquikach'ach'ej c'a quey chrij, ruma itzel xquina' chare.
55 Pero ri Esteban, jun achi ri can nojnek ránima riq'ui ri Lok'olaj Espíritu. Rumari', tek riya' xtzu'un chicaj, xutz'et c'a ri ruk'ij ruc'ojlen ri Dios, y xutz'et chuka' ri Jesús c'o pa rajquik'a' ri Dios.
56 Y can yac'ari' tek xubij: Riyin ntz'et chi la caj jakel y ntz'et ri Jesús ri C'ajolaxel ri xo'alex ka chkacojol c'o pa rajquik'a' ri Dios, xcha'.
57 Y ri winek c'a ri ye'etzelan riche (rixin) ri Esteban, xaxu (xaxe wi) riche (rixin) chi ma niquic'axaj ta, xquitz'apela' c'a pa tak quixquin. Ri winek c'a ri' can sibilaj c'a pa quichi' xquiben tek xebe chrij ri Esteban riche (rixin) chi xbequichapa' pe.
58 Y xquelesaj c'a el c'a chuchi' ri tinamit, y xquichop ruc'akic chi abej riche (rixin) chi niquicamisaj. Y ri xetz'ucu c'a tzij chrij ri Esteban xquiya' ca ri quitziak riq'ui ri jun c'ajol achi ri Saulo rubi', riche (rixin) chi queri' utz yec'akon.

Hechos 7:2-58 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

2 Re Esteban xubij: Nuvinak israelitas y yex re yix principal re yixc'o chupan re katenemit, tic'axaj re xtimbij chiva vocame: Re Dios re c'o ruk'ij, xuc'ut-ri' chach re karta' Abraham tak c'a c'o chire' chupan re lugar rubini'an Mesopotamia, tak c'amaje-na rutzijol che ne'c'ue' pan Harán.
3 Jare' tak re Dios xubij cha re Abraham: Catel-pa chiquicojol re avch'alal, y taya' can re atenemit, y xcate'c'ue' pa jun chic lugar re xtinc'ut chavach.
4 Y re Abraham can xuya' can re Caldea re lugar re anche' c'o-va, y xk'ax pan Harán. Y rutota' re Abraham quiminak chic chire' pan Harán, tak re Dios xuc'am-pa re Abraham chupan re lugar Canaán re yojc'o-va vocame.
5 Y re Dios camanak-va herencia xuya' can cha re Abraham chupan re lugar re', can ni xe-ta jun ch'et pedazo re anche' nipa'e-va-ka. Pero re Dios can xusuj cha, che re lugar re' xtoc richin reja' y quichin re rey-rumam. Quire' xubij re Dios cha re Abraham, y astapa' chupan re tiempo re' man jun rajc'ual c'o.
6 Y xbex chuka' cha roma re Dios, che re rey-rumam reja' xque'bec'ue' pa jun chic lugar quiq'uin juley chic vinak re man quitaman-ta quivach. Y re vinak re' xque'quiya' pa samaj y xtiquiban chique che xtiquitaj pokan caje' ciento juna'.
7 Y re Dios xubij chuka' che re vinak re xque'bano quire' chique re rey-rumam re Abraham, can xtuya' re castigo pa quive'. Y c'are' xque'el-pa chiquicojol re vinak re', y xque'pa chupan re lugar re', chinusamajesic y chuyi'ic nuk'ij, xcha' re Dios cha re Abraham.
8 Y re Dios can xuban chuka' jun trato riq'uin re Abraham, y re trato re' c'o jun ru-seña. Re seña chin re trato re', ja re circuncisión re niban chique re achi'a'. Y tak re Abraham xalax re ruc'ajol xubini'aj Isaac, xuban re circuncisión cha y c'aja vakxaki' k'ij talax-va re Isaac tak xban re circuncisión cha. Quire' chuka' xuban re Isaac tak xalax re ruc'ajol re xubini'aj Jacob. Y ja chuka' quire' xuban re Jacob quiq'uin re je doce ruc'ajol re xe'oc tata'aj chin re tenemit Israel.
9 Y re nic'aj chic ruc'ajol re Jacob itzel xquina' cha re quichak' rubini'an José, roma ja reja' re más nijovax. Y mare' tak xquic'ayij-a, y xc'uax-a c'a pan Egipto. Pero re Dios can c'o-va riq'uin re José,
10 y xucol chach ronojel tijoj-pokonal. Xuban cha che re Faraón re Rey chin re nación Egipto otz xutz'at y chuka' xutz'at che c'o na'oj riq'uin. Y mare' re Rey xuban cha re José che xoc jun gobernador pa rue' re Egipto, y pa ruk'a' reja' xujach-va re cosas re jec'o chupan re rachoch chin nuchajij.
11 Y re tiempo re' re pan Egipto y pa Canaán, xpa jun viyjal, jun namalaj tijoj-pokonal. Y re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' pa Canaán man niquivel-ta chic andex niquitaj.
12 Y re Jacob re kavinak yoj re yoj israelitas xapon rutzijol riq'uin chila' pa Canaán che pan Egipto c'o trigo. Mare' xe'rutak-a re je ruc'ajol chulok'ic.
13 Y jac'a tak xe'ba chic pa ruca'n bey, jare' tak re José xutzijoj chique re je ruch'alal che ja reja' re José. Y re Faraón xutamaj juco'x re je ruch'alal re José, mare' xutamaj che re José can jun hebreo-va.
14 Y jare' tak re José xutak quic'amic re Jacob re rutota' y re ruch'alal. Je setenta y cinco chiquinojel.
15 Y xa mare' tak xule-ka re Jacob pan Egipto, y chire' xcom-va reja' y chuka' re je ruc'ajol.
16 Pero re qui-cuerpo chupan jun lugar rubini'an Siquem xe'muk-va. Xe'muk pa jun xoral, re anche' c'o-va quic'ojlebal chin ye'muk-va re anama'i'. Re jun xoral re', can jac'a re Abraham re lak'ayon can chiquik'a' re je rajc'ual re jun ache rubini'an Hamor.
17 Y re k'ij che nibanataj re rusujun re Dios cha re Abraham, re xuban jurar cha che can nuban-va, xa can nakaj chic c'o-va. Y re tenemit Israel camas c'a ninimar y niq'uier chire' pan Egipto.
18 Y jac'a tiempo re' tak chire' pan Egipto xoc can jun c'ac'a Rey re man xutamaj-ta rach re José.
19 Y re c'ac'a Rey re' camas listo chubanic re etzelal quiq'uin re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' ajuer can. Y xuban chique che xquik'asaj q'uiy tijoj-pokonal, roma xuban chique che re cajc'ual re c'a ba-oc ca'lax-va xe'betorix can, roma man xrajo-ta che xe'q'uier.
20 Chupan c'a re tiempo re' tak xalax re Moisés chire' pan Egipto. Y re ac'ual re' camas xka chach re Dios. Y oxe' ic' xvilex coma re rute-rutota'.
21 Y c'are' xbequimalij can pa rue' re rakan-ya'. Pero re ac'ual re' ja re rumi'al re Rey Faraón re xc'uan-a richin. Re rumi'al re Rey Faraón can ancha'l c'a ral xuban cha re Moisés.
22 Y mare' re Moisés can xtijox riq'uin ronojel rach na'oj re c'o quiq'uin re vinak aj-Egipto. Y can jun namalaj ache. Y can k'alaj tak c'o nubij y tak c'o nuban.
23 Jac'a tak re Moisés rutz'aktisan chic cuarenta rujuna', xalax pa ránma chin xba chiquitz'etic re ruvinak israelitas.
24 Y xutz'at che jun aj-Egipto re camas nuban cha jun israelita, re ruvinak reja'. Y chin che nuto' re ruvinak re' y nuban ruq'uixel cha, xuquimisaj re ache re'.
25 Roma reja' nunojij che re ruvinak israelitas xtiquinabej che ja reja' re takon roma re Dios chin ye'rucol-a pa quik'a' re aj-Egipto, pero xa man quire-ta xbanataj. Re israelitas xa man xquinabej-ta che jare' rusamaj.
26 Y pa ruca'n k'ij, jec'o je ca'e' aj-israelitas niquiban ayoval, y re Moisés xapon-apo quiq'uin, y xrajo-ta xoc chiquicojol chin che man-ta niquiban ayoval. Mare' reja' xubij chique: ¿Anchique roma niban ayoval? Yex can ivch'alal-ivi'. Yex, yix israelitas che yix ca'e', xcha' chique.
27 Jac'a re jun chique re ye'bano ayoval, y camas nich'olin cha re jun ruchibil, xuchocomij re Moisés, y xubij cha: ¿Anchique xbin chava rat che c'o ak'ij y che yatiquir chuka' yojaban juzgar?
28 ¿O najo' chuka' yinaquimisaj yen, ancha'l xaban cha re jun ache aj-vova' pan Egipto ivir? xcha'.
29 Y tak re Moisés xuc'axaj quire', can jare' tak xnumaj-a y xuya' c'a can re Egipto y xba c'a pa jun chic nación re rubini'an Madián. Y chire' chiquicojol vinak re man je israelitas-ta xc'ue-va. Chire' chuka' xc'ule-va, y xe'c'ue' je ca'e' ruc'ajol.
30 Y tak k'axnak chic c'a cuarenta juna' tic'ue-va re Moisés chire' pa Madián, jare' tak xuc'ut-ri' jun ángel chach chupan jun zarza can nibac'o pa k'ak'. Re' xutz'at chupan re jun lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, re anche' c'o-va re loma rubini'an Sinaí.
31 Y tak re Moisés xutz'at re', xsatz ruc'o'x. Y chin che nutz'at jabal, xjelon-apo. Pero jare' tak xch'o-pa re Ajaf cha, y xubij:
32 Ja yen re Dios re xquinimaj re avinak xe'c'ue' ajuer can. Ja yen re ru-Dios re Abraham, re ru-Dios re Isaac y re ru-Dios chuka' re Jacob, xcha'. Y re Moisés man chic xtiquir-ta xtzu'un-apo, xa can nibarbot roma ruximbire'.
33 Y re Ajaf xubij chuka' cha re Moisés: Talisaj-a la axajab cha'vakan, roma la anche' yatpa'al-va, can jun lok'olaj lugar, roma can yinkejnak-pa aviq'uin vova'.
34 Y vocame yatintak-a pan Egipto, chucolic re nutenemit, roma nintz'at che camas tijoj-pokonal niquik'asaj, y nc'axan chuka' re ok'ej niquiban, y mare' xinka-pa chiquicolic, xcha' re Ajaf cha re Moisés.
35 Y can ja re Dios re xtako-a re Moisés chiquicolic re ruvinak, y che can ja chuka' reja' re nic'uan quichin. Y re xta'o chin re Moisés, ja re ángel re xuc'ut-ri' chach chupan re zarza. Y re Moisés re' xtzelas coma re ruvinak, y ja cha reja' re xbex-va: ¿Anchique biyon chava che c'o ak'ij y yatiquir chuka' yojaban juzgar? Ja Moisés re' re xtak-a roma re Dios.
36 Jac'a reja' re xcola-pa quichin re kavinak yoj re yoj israelitas chire' pan Egipto. Reja' c'o milagros re man jun bey je'tz'eton re xe'rubanala' chiquivach re vinak, chin quire' tik'alajin che can ja re Dios takayon-a richin. Y q'uiy milagros xuban pan Egipto, y chupan re Mar Rojo, y chuka' chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha. Cuarenta juna' xe'c'ue' chire'.
37 Y re Moisés xubij chuka' chique re kavinak re tiempo re': Re Kajaf Dios xtuyac-pa jun rusamajel re nibex profeta cha, can ancha'l rubanon viq'uin yen. Reja' can kavinak-va y tic'axaj ronojel re xtubij chiva, xcha' re Moisés.
38 Y ja Moisés re' re xc'ue' chiquicojol re je'cha'on roma re Dios, chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha. Y ja chuka' reja' re xbin chique re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' ajuer can, re tzij re xubij re ángel cha, re xc'ue' pa rue' re loma rubini'an Sinaí. Can cha-va c'a reja' xjach-va re ch'abal chin c'aslen y reja' xuya' chaka yoj.
39 Xa ja chic c'a re kavinak yoj re yoj israelitas re xe'c'ue' ajuer can, man xe'niman-ta cha re Moisés. Y pa ruq'uixel che xe'niman-ta cha, xa xquijo' che xe'tzolaj-ta chic chila' pa nación Egipto re anche' je'elinak-va-pa.
40 Y tak re Moisés c'a c'o pa rue' re loma rubini'an Sinaí, xquibij cha re Aarón: Ca'bana' imágenes che ye'oc ka-dios, y jare' re ye'c'uan kachin. Roma re Moisés re xlisam-pa kachin pan Egipto, man kataman-ta anchique roma tak man tzolojnak-ta-pa.
41 Y can xquiban ru-imagen jun ch'et vacx. Y camas ye'qui'cot riq'uin re', y xa ja reje' re xe'bano-ka. Mare' xe'quiquimisala' chicop chach, chin niquiya' ruk'ij.
42 Y jare' tak re Dios xe'ruya' can re kavinak israelitas, roma reje' xa xquitz'am ruyi'ic quik'ij dioses re man je katzij-ta. Re Dios xuya' k'ij chique che tiquiya-na quik'ij re qui-imágenes re k'ij, re ic' y re ch'umil. Can quire' quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Y chupan re je'quitz'iban can re profetas, re Dios nubij quire': Yex re yix vinak aj-Israel, tak xixbiyin cuarenta juna' chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha, yex man xe'quimisaj-ta chicop chin xe'isuj chua.
43 Pa ruq'uixel che quire-ta xiban, xa xe'itilila' re ru-imagen re rachoch re dios Moloc, re ru-imagen re ch'umil, re i-dios rubini'an Renfán. Y ja imágenes re' re xe'ibanala' yex, chin che xiya' quik'ij. Mare' yen xtimban chiva che yixe'c'ue' c'a más quila cha re Babilonia, xcha' re Dios. Quire' nubij chupan re je'tz'iban can coma re profetas.
44 Y tak re kavinak xe'c'ue' ajuer can, xe'biyin chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha, can nojel tiempo c'a quic'uan re rachoch re Dios re banon cha tziak, y chire' nuc'ut-va-ri' re Dios chiquivach. Re rachoch re Dios re', can ancha'l re xrajo' re Dios, quire' rubanic xban cha, roma re Dios can xuc'ut-va chach re Moisés re rubanic re xrajo' che xban cha re rachoch.
45 Y ja rachoch re Dios re' re quic'amom-pa re kavinak xe'c'ue' ajuer can, tak xe'oc-pa chupan re lugar rubini'an Canaán, tak je'c'amom-pa roma re Josué. Y xe'c'ue' c'a-ka vova' pa Canaán, tak quitz'amon chic quich'aquic re vinak re jec'o chupan re lugar Canaán. Y quire' xbanataj roma ja re Dios xta'o quichin. Y re rachoch re Dios re quic'amom-pa tak xe'beka vova', c'ajare' re c'o pa ru-tiempo re Rey David.
46 Y re Rey David can ruc'ulun re utzil re pitinak riq'uin re Dios. Mare' tak reja' xuc'utuj utzil cha re Dios che tuya' k'ij cha chin che nuban jun rachoch, re Dios re can ru-Dios-va re Jacob.
47 Pero mana-ta re Rey David re xbano re jay. Xa c'aja re Salomón re ruc'ajol re Rey David, jare' re xbano re rachoch re Dios.
48 Pero chuka' man can-ta nic'atzin che c'o-ta jun jay anche' nic'ue-va re namalaj Dios. Ancha'l re rutz'iban can re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha.
49 Re Ajaf Dios nubij: Jac'a re rocaj re nutz'uyubal, y re ruch'ulef nupilbal. ¿Andex c'a rubanic re jay niban yex chin che ndoc vachoch? ¿Y anche' c'o-va re lugar re niban utzil chin che yinuxlan chupan?
50 Yen man nic'atzin-ta jun jay chua chin yinuxlan chupan. Xaxe te'ka chi'c'o'x che ja yen re ximbano ronojel. Quire' nubij re rutz'iban can re rusamajel re Dios.
51 Y re Esteban xubij chuka' chique: Yex can icoversan re ivánma chupan re etzelal, roma man nijo-ta nic'axaj re nubij re Dios chiva, y chuka' man niya-ta k'ij chin che ndoc pa tak ivánma, y man jun bey nijo' che ja-ta re Espíritu Santo nic'uan ivichin. Y can ancha'l xquibanala' re kavinak xe'c'ue' ajuer can, can quire' chuka' niban yex vocame.
52 Roma conojel re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, can xquitaj pokan pa quik'a' re kavinak xe'c'ue' ajuer can. Roma reje' can xe'quiquimisaj re xe'bin che re Jun choj ruc'aslen xtipa vova', y re' ja re Cristo. Y tak xbeka re Cristo, ja chic c'a yex re xixjacho richin y xic'utuj che tiquimisas.
53 Y re ley re xuya' re Dios cha re Moisés, can ja re ángeles xe'bin cha. Y ja ley re' re ic'ulun yex. Y astapa' can ángeles re xe'bin, pero yex man ninimaj-ta, xcha' re Esteban chique.
54 Y tak re achi'a' pa camon ye'bano juzgar xquic'axaj re xubij-ka re Esteban, xyacataj c'a quiyoval, y can niquikach'ach'ej rocay chij roma itzel xquina' cha.
55 Pero re Esteban can nojnak ránma cha re Espíritu Santo. Mare', tak re Esteban xtzu'un chicaj, xutz'at ruk'ij re Dios, y xutz'at chuka' re Jesús pa'al-apo pa rajquik'a' re Dios.
56 Y can jare' tak xubij: Yen nintz'at che la rocaj jakal y nintz'at re Jesús re xbalax-ka chakacojol c'o-apo pa rajquik'a' re Dios, xcha'.
57 Y re vinak re ye'tzelan chin re Esteban, xaxe chin che man niquic'axaj-ta, xquitz'apij quixquin. Re vinak re' jun c'a pa quichi' xquiban tak xe'ba chij re Esteban chin xbequic'ama-pa.
58 Y xquilisaj-a chuchi' re tenemit, y xquitz'am ruq'uiekic cha aboj chin niquiquimisaj. Y re xe'tz'ucu tzij chij re Esteban xquisovala' can re quitziak riq'uin re jun ala' rubini'an Saulo, chin quire' otz ye'q'uiekon.