Text copied!
Bibles in Chiquitano

Hechos 27:9-41 in Chiquitano

Help us?

Hechos 27:9-41 in Manitanati Tuparrü

9 Tütabe sürümana naneneca sobesa viajerrü. Tüsai aiñanai nitiempo maquiütürrü, auche peligrosorrü viajerrü isuqui turrü. Auqui arrti Pablo macuansomoconoti ümo bama maquiataca au barco,
10 nanti ümoma: —Mañoñünca, mejor basiquia auna. Arrtü uücatito, rrepente ensoro barco usaübu y aübu niquiacarrü.
11 Pero arrti capitán Julio chicocotatipü nurarrti Pablo. Manrrü oncotitü ümoti maniqui esache manu barco y ümoti maniqui manejabo.
12 Arrümanu puertorrü nürirri Coñorrtai champürrtü urria nurria ümoma na asioma acamanu enterurrü nitiempo maquiütürrü. Tüsaipü namanaiña chepatai ñapensacarrüma nauqui somenotito auqui manu. Rranrrüma aiñanaimia au manu quiatarrü puertorrü au manu cürrü Creta, nürirrti Fenice, itopiqui acamanu chümaquiütücapü fuerte auqui ba torrü nitoripiacü tansürü.
13 Auqui iñatai pario mancarrü. Arrüma caüma ñaquioncorrüma puerurrü aiñanaimia au Fenice. Auqui itononioma ape manio cüboca yerurrü, arrüba uiche tochenco barco. Somecatü isiuqui nabeu manu cürrü Creta.
14 Pero contoatai maquiütüca fuerte auqui manu cürrü Creta. Arrümanu maquiütürrü nürirri uimia “Nitoripiacü Tansürü”.
15 Chüpuerurrüpü manrrü aüromatü aübu barco auna cauta rranrrüma. Peoro barco au narubaitu turrü ui maquiütürrü.
16 Supapasaca auqui manu cüma cümuinta turrü, nürirri Clauda, ane ümo maquiütürrü. Acamanu champürrtü tarucapae maquiütürrü. Sane nauquiche puerurrü sopiñe manu canoarrü arrüna tonono isiu barco. Pero corrtabapae suiñemo.
17 Sopitonota au barco. Auqui quiñoeno barco uimia oboi tucumaca, tapü iñarrio ui turrü, itopiqui tarucu nipococo turrü ui maquiütürrü. Birrubuma ito tapü iñataimia ui maquiütürrü onü manu cüosorrü quiurubatai ane abeu manu cürrü Libia. Arrümanu cürrü Libia ane topü narubaitu turrü. Iquiaübutama ba belaca uiche amenco barco. Auqui caüma chebatai uimia, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü.
18 Tarucu suichaquisürücü uirri. Au quiatarrü nanenese yarutaübutama au turrü cümuinta niquiaca barco.
19 Au manu tercer nanenese yarutaübutama ito au turrü nanaiña erramientorrü y nanaiña arrüba abe au barco, tapü umianeneiqui.
20 Omenotü naneneca. Ünantatai napese, chütusiopü surrü ni norrtoñecapü. Maquiütücaiqui fuerte, y tarucapae ito nipococo turrü. Au nitacürurrü suisucheca, chauqui chüsupapensacaiquipü nauqui suisübori.
21 Chauqui tüsürümana naneneca chüsubacapü. Auqui atüraiti Pablo eanama, nanti ümoma: —Mañoñünca, ¿causanempü chapicocotapü nisura numo sucanañü aume tapü oecatü auqui Creta? Uirri caüma utaquisürüca auna, y chauqui tensoro chama noñenarri oñopünanaqui.
22 Pero caüma, tapü ane penarrü aboi, itopiqui champüti coiño au na barco. Tapü arrüna barco tiene que añarri.
23 Itopiqui arrüñü rranaunca ümoti Tuparrü, yaserebiquia ümoti. Nütoba cuati yesañü taman ángel esaquiti,
24 nanti iñemo: “Tapü airruca, Pablo. Tiene que anitaiqui isucarüti yarusürürrü yüriaburrü César. Arrti Tuparrü bayurarati aume, tapü anati naqui coiño eanaqui bama acumpañeru au barco”. Tone nurarrti iñemo.
25 Sane nauquiche, tapü aupirruca, mañoñünca. Tusio nurria iñemo, itopiqui ñoncatü nurria ümoti Tuparrü. Pasao caüma isiu arrüna nurarrti iñemo.
26 Contoatai tiene que uiñanai ui maquiütürrü esa taman cürrü ane cümuinta turrü.
27 Tütabe catorce naneneca subaca isu manu narubaitu turrü nürirri Adria ui manu maquiütürrü. Au manu tobirri ñaquioncorrüma bama batrabacara au barco, que tüsubaca saimia cürrü.
28 Auqui iñemecatama au turrü taman canrrü tomoeno icutacu pita, na atusi notücürrü. Ane treinta y seis metros. Manrrü tahiqui merirao tatito, ane veintisiete metros.
29 Birrubuma, tapü sürotü barco ubuturu canca ui maquiütürrü y ui nipococo turrü. Sane nauquiche iñemecanioma manio cuatro cüboca yerrurrü motomoeno yucutacu tucumaca, iyoto barco, nauqui atoche. Auqui meaboma nauqui anene conto.
30 Tapü arrübama batrabacara au barco rranrrüma aesübuma auqui barco au manu canoarrü. Mapañama rranrrüma aiñamecanioma cüboca icutacuqui barco, abu ñapanturrüma, abu iñatama canoarrü isu turrü.
31 Auqui nanti Pablo ümoti capitán y ümo bama masortaboca: —Arrtü süromatü auqui barco manuma mañoñünca, auconca nanaiña arraño.
32 Auqui süromatü bama masortaboca aitüsünanioma manio tucumaca uiche ananca tomoeno canoarrü. Sane caüma sürotü canoarrü pünanaquimia.
33 Barrüperaramainqui nauqui anene. Arrti Pablo manitanati nurria ümoma, nanti: —Auba caüma, chauqui tabe catorce naneneca chaubacapü, nabaca isu na turrü aübu tarucu naupirrucu.
34 Sucanañü aume, auba na ane naucusüu, nauqui puerurrü autaesübu. Nanaiña arraño caüma urria nabaca, champü causane.
35 Chauqui ñanitacarrti ümoma, iñentati pan. Machampiencanati ümoti Tuparrü isucarüma, chepesünana pan uiti, basoti.
36 Auqui arucu pario ümo namanaiña bama maquiataca. Basoma ito.
37 Arrüna sububiqui au barco doscientos setenta y seis.
38 Numo tabecoma, yarutaübutama au turrü nanaiña manu trigo, niquiaca barco, tapü umianeneiqui.
39 Numo tütaneneca, tusio cürrü. Ane cüosorrü isiu nabeurrü. Chisuputacaipüma manu cürrü. Rranrrümapü caüma aüromatü eana manu cüosorrü aübu barco.
40 Botüsüro uimia ba tucumaca apüche abe motomoeno manio cuatro cüboca yerurrü. Omoncono eana turrü. Icoñocotama manio torrü rremorrü uiche manejaboma barco. Iñatama ito ape taman vela, nauqui aürotü barco ui maquiütürrü, somequi caüma ümo manu cüosorrü.
41 Rrepenteatai iñatai barco eana cüosorrü, auna cauta chotüsapü. Sürocütu nurria niñau barco, pero auna iyoto masamuña añarri ui na tarucapae nipococo turrü.
Hechos 27 in Manitanati Tuparrü