Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 21:15-35 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 21:15-35 in GT:cak:Kaqchikel

15 Tok xek'ax ri ajani k'ij xojc'uje' chiri', y kabanon chic kabanic, jari' xojjote-e pa Jerusalem.
16 Xepe c'a chikij jujun chique ri quiniman ri Jesucristo chiri' pa tinamit Cesarea y xquiq'uen-pe jun achi aj pa roch'ulef Chipre rubinan Mnasón ri achok chiracho nkujec'uje-vi. Ri achi re' c'o chic chi tiempo runiman-pe ri Ajaf Jesús.
17 Tok (xojapon, xojebos) pa tinamit Jerusalem, ri quiniman ri Ajaf Jesús niquicot cánima xojqui'en saludar.
18 Chuca'n k'ij, xbe ri Pablo kiq'uin richin xkatz'eta' ri Jacobo, y quimolon-qui' conojel ri e'uc'uay quichin ri quiniman ri Jesucristo chiri'.
19 Ri Pablo na'ey xeru'on saludar. C'ajari' chi jujun chi jujun xutzijoj-apu rucusasic rusamaj rija' ri xu'on ri Dios chiquicojol ri man israelitas ta.
20 Jac'a tok xquic'axaj ri xu'ij ri Pablo, xquiya' ruk'ij ri Dios, y xqui'ij che: Pablo, rat aveteman chi ri kavinak israelitas chi miles xquinimaj yan ri Jesucristo, y rije' niqui'ij chi nic'atzin ni'an ronojel ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.
21 Pero chique rije' tzijon chi rat, cha', nac'ut chiquivech conojel ri israelitas ri ec'o chiquicojol ri man israelitas ta, chi man tiqui'en chic ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés; na'ij, cha', chi man quequi'en chic circuncidar ri calc'ua'l, ni man tiquiya' chic pa cuenta ruchojmil ri c'aslen kichin roj israelitas.
22 ¿Achique c'a xtika'an vacami? Roma ri kavinak tok xtiquina'ej-pe chi xatuka vave', xa xtuquimolo-qui'.
23 Roma c'a ri', más utz tabana' ri nika'ij chave: Chikacojol ec'o (caji', quiji') achi'a' ri nic'atzin chi niqui'en ri quisujun che ri Dios.
24 Que'ac'uaj c'a, y junan quiq'uin tibana' ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, richin ch'ajch'oj yixk'alajin. Ja rat cayo'on rajil ronojel ri nu'ij ri ley ri nic'atzin chi niquiya' richin xtiquijuc'-e ri rusumal quivi'. Si rat xta'an ronojel ri xka'ij chave, ri kavinak xtiquetemaj chi xa man kitzij ta ri nitzijos chavij, y xtiquetemaj chi ja jun rat pa ruchojmil (ac'uan, avuc'a'n) ri ac'aslen, achel nu'ij ri ley.
25 Jac'a ri xquinimaj yan ri Jesucristo chiquicojol ri man israelitas ta, xkatak yan e vuj chique richin xojcanaj chikavech chi xaxe nic'atzin chi man quequitij ri xa sujun chic chiquivech tiox, ni man tiquitij quic', ni man tiquitij quich'acul chicop ri man elesan ta quiquiq'uel, ni man tiquicusaj ri qui-cuerpo richin yec'uje' xa achok riq'uin na, xecha' che.
26 Chuca'n k'ij, ri Pablo xeruq'uen-pe ri achi'a', y junan quiq'uin xuch'ajch'ojij-ri', achel nu'ij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. Jac'ari' xeruc'uaj pa racho ri Dios chiri' pa Jerusalem, richin xbequi'ij achique k'ij xtitz'akat ronojel tok nic'atzin chi nisuj chuvech ri Dios pa quiq'uexel chiquijununal ri bin can chupan ri ley chi niquiya'.
27 Jac'a tok nitz'akat yan ri vuku' k'ij richin ch'ajch'oj yek'alajin, c'o jujun israelitas epetenak quila' pa roch'ulef Asia ri xetz'eto ri Pablo chiri' pa racho ri Dios, romari' xequiyec conojel ri quivinak richin (xquitz'om, xquichop).
28 Rije' riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Kavinak ri rix tata'aj! ¡Kojito'! ¡Kojito'! Roma ja achi re' ri pa ronojel tak tinamit yerutijoj ri vinak chi itzel quetz'et ri kavinak, chi man ti'an ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y chi itzel ti'an che racho ri Dios ri c'o vave' pa Jerusalem. Y man xe ta ri', hasta erucusan-pe vinak man israelitas ta vave' pa racho ri Dios, y romari' man ch'ajch'oj ta chic rubanon che ri lok'olaj jay re'.
29 Quiri' niqui'ij roma quitz'eton chi ri Pablo ja ri Trófimo ri aj-Efeso ri (rachbilan, rach'ilan) chiri' pa Jerusalem, y rije' niquinojij chi rucusan-apu ri Trófimo pa racho ri Dios.
30 Xecataj c'a pe conojel ri vinak, chi jun tinamit xquimol-qui' (xquitz'om, xquichop) ri Pablo, quichiriren xquelesaj-pe pa racho ri Dios. Y cha'anin c'a xetz'apilo's ri ruchi' ri racho ri Dios.
31 Tok ja niquinojij chi niquicamisaj-ka ri Pablo chiri', jari' xbeyo'ox rutzijol che ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados chi ri vinak aj-Jerusalem catajnak coyoval.
32 Roma c'a ri', ja xeruq'uen-pe soldados y jujun uc'uay quichin, junanin c'a xebe ri achique lugar quimolon-vi-qui' ri vinak. Tok ri vinak xequitz'et ri soldados y ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin, xquiya' can chi niquich'ey ri Pablo.
33 Jac'a tok ri achi ri c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados xjel-apu chiri', ja (xutz'om, xuchop) ri Pablo, y xu'ij chi tixim riq'uin ca'i' cadenas. Jac'ari' xuc'utuj achique achi ri Pablo, y achique ri xu'on.
34 Jac'a ri vinak riq'uin cuchuk'a' yesiq'uin-apu, pero ch'aka' jun vi niqui'ij, y ch'aka' jun vi chic niqui'ij, y roma ecatajnak ri vinak, ri achi c'o pa quivi' ri uc'uay quichin soldados man xtiquer ta xretemaj ri kitzij, romari' xu'ij chi tuc'uax ri Pablo pa cuartel.
35 Jac'a tok ejotol-e ri soldados chuvech ri gradas chuvech ri cuartel, xc'atzin chi xquitzekej ri Pablo chicaj, roma ri vinak man juba' ta oc coyoval niqui'en chirij
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 21 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 21:15-35 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

15 Y c'ari' xkachojmirisala-ki', y xkachop-el bey pa Jerusalem.
16 Y can ec'o kach'alal aj-Cesarea ri xekachibilaj-el. Y chiquicojol rije' benek c'a jun kach'alal ri aj-Chipre, y rubini'an Mnasón. Rija' c'o yan c'a chic tiempo runiman-pe ri Ajaf Jesús, y c'o jun rachoch ri pa Jerusalem ri xojbec'oje-vi.
17 Y tok xojapon c'a ri pa Jerusalem, riq'uin c'a quicoten xojc'ul coma ri kach'alal.
18 Y pa ruca'n k'ij xkachibilaj c'a el ri Pablo richin xbekatz'eta' can ri Jacobo. Tok xojapon riq'uin ri Jacobo, conojel ri achi'a' ri e uc'uey quichin kach'alal, quimolon c'a chuka' qui' chiri'.
19 Ri Pablo xeruk'ejela' (xeruk'ijala'), y c'ari' chi jujun chi jujun xutzijoj ri xuben ri Dios chiquicojol ri vinek man e israelitas ta, roma ri rusamaj rija'.
20 Y tok xcac'axaj ri xubij ri Pablo chique, rije' xquiya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri Dios romari', y xquibij c'a chire ri Pablo: Kach'alal, janíla c'a niquicot ri kánima roma ri xatzijoj-ka chike, pero ec'o man que ta ri'. Rat can avetaman chic c'a chi pa mil israelitas ri quiniman chic, y ja rije' c'a ri yebin chi can nic'atzin chi niban ri nubij chupan ri ley ri richin ri Moisés.
21 Y tzijon c'a cha chique chi rat nabij chique ri israelitas ri ec'o pa ch'aka' chic ruvach'ulef, chi man tiquiben ronojel ri nubij ri ru-ley ri Moisés, chi man tiquiben ri circuncisión chique ri c'ajola', y chuka' man tiquiben ri ch'aka' chic ri rubin can ri Moisés chi c'o chi niban.
22 ¿Achique c'a xtikaben vacami? Roma tok rije' xtiquinabej chi atc'o, can xque'oka-vi.
23 Más c'a utz tabana' re xtikabij chave: Ec'o c'a caji' kach'alal achi'a' ri c'o quisujun chire ri Dios richin niquiben, y xa chua'k-cabij ri nitz'aket ri k'ij.
24 Que'ac'uaj c'a el, tich'ajch'ojirisaj-ivi' quiq'uin y tiya' chire ri Dios ri nubij ri ley richin ri Moisés. Y ja rat calok'on ronojel ri nic'atzin. Y c'ari' rije' xtiquijuc'-el ri rusmal tak quivi'. Vi rat xtaben ronojel ri xkabij chave, ri vinek xtiquetamaj c'a chi xa man kitzij ta ri nitzijox chavij chi man naben ta ri nubij ri ley richin ri Moisés, xa xtiquibij c'a chi can at nimanel vi richin ri ley.
25 Y chique ri xa man e israelitas ta ri quiniman chic, xkatek yan c'a el vuj quiq'uin chirij re na'oj re c'ari' nikatzijoj-ka. Xaxe c'a xkachilabej chique chi man tiquitej ti'ij richin jun chicop ri xcamisex richin xsuj chire jun dios ri man kitzij ta, chi man tiquitej quic', man tiquitej ti'ij ri c'a c'o na quic' ruc'uan, achi'el ri quichin ri chicop ri xejik', chuka' ri achi'a' y ri ixoki' man tiquicanola-qui' richin yemacun, xecha' chire.
26 Y ri Pablo xeruc'uaj c'a el ri caji' achi'a' ri', y pa ruca'n k'ij xquich'ajch'ojirisaj c'a el qui', y xebe pa rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa Jerusalem, richin xbequibij can jampe' xtitz'aket ri k'ij richin ri ch'ajch'ojirisanic y chiquijujunal xtiquiya' chire ri Dios ri nic'atzin chi niquiya'.
27 Y tok nitz'aket yan c'a ri vuku' k'ij, ri Pablo c'o c'a ri chiri' pa rachoch ri Dios; y jari' tok xtz'et coma ch'aka' israelitas ri yepe c'a quela' pan Asia. Y re israelitas re' xquiya' c'a chuka' quina'oj ri ch'aka' chic quivinak israelitas richin xquichop ri Pablo.
28 Y tok xquichop, can riq'uin c'a cuchuk'a' xquibila': ¡Kojito'! ¡Kojito', rix kavinak israelitas! ¡Ja achin re' ri nibiyaj ronojel tinamit, y yerutijoj ri vinek chi man tiquiben ri nubij chupan ri ley richin ri Moisés, y itzel chuka' nich'on chirij re rachoch ri Dios re c'o vave' pa Jerusalem. Q'uiy c'a chuka' ri nubij chikij roj israelitas, y vacami e rucusan-pe vinek ri man e israelitas ta, achi'el xa man rachoch ta ri Dios nuben chire re lok'olej jay re!
29 Que c'a ri' niquibila' ri vinek ri', roma quitz'eton ri pa tinamit chi ri Pablo junan benek riq'uin ri Trófimo ri aj-Éfeso, y rije' xquich'ob chi ri Pablo ruc'uan chuka' apo ri Trófimo ri pa rachoch ri Dios.
30 Y can conojel la'ek vinek richin ri tinamit ri xebeyacatej-pe, y junanin e petenek. Y can quikiriren c'a ri Pablo, xquelesaj-pe ri chiri' pa rachoch ri Dios. Y can ja chuka' ri' xetz'apelox can ri ruchi' ri rachoch ri Dios.
31 Y niquicamisaj yan c'a ri Pablo. Pero xapon c'a rutzijol riq'uin ri achin ri uc'uey quichin ri soldados y can c'o ruk'ij achi'el ruk'ij jun Coronel, chi ri vinek richin ri Jerusalem e yacatajinek.
32 Romari' ri achin ri' can chanin c'a xerumol-pe ri achi'a' ri ec'o pa ruk'a', ri soldados y ri Capitanes, y junanin xebe acuchi quimolon-vi-qui' ri vinek. Y ri vinek, can xe c'a xequitz'et, xquiya' can ruch'ayic ri Pablo.
33 Y ri achin ri achi'el jun Coronel xtiquir c'a xjel-apo c'a riq'uin ri Pablo, xberuchapa-pe, y xutek c'a ruximic riq'uin ca'i' cadenas. Y c'ari' c'a xuc'utuj chi achique achin ri', y achique ri xumacuj.
34 Y ri achin achi'el Coronel man jun c'a tzij xrac'axaj ta jebel, roma janíla e q'uiy vinek ri ec'o chiri'. Jun vi c'a ri niquibij ch'aka', y jun vi chic niquibij ri ch'aka', y can riq'uin ronojel cuchuk'a' tok niquibij. Romari' xubij c'a chi tuc'uex ri Pablo coma ri soldados c'a chupan ri jay acuchi ec'o-vi rije'.
35 Jac'a tok e benek chuvech ri gradas ri ec'o chuvech ri acuchi ec'o-vi ri soldados, re soldados re' c'o chi xquitzekej ri Pablo chicaj, roma ri vinek más xyacatej coyoval.

Hechos 21:15-35 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

15 Y c'ateri' xkachojmirsala-ki', y xkatz'om-e bey pa tinamit Jerusalén.
16 Y yec'o hermanos aj-Cesarea ri xekachibilaj-e. Y chiquicojol rije' benük c'a jun hermano aj-Chipre, y rubini'an Mnasón. Rija' c'o chic c'a tiempo rutaken-pe ri Ajaf Jesús, y c'o jun racho pa tinamit Jerusalén ape' xojbec'uje-vi.
17 Y tok xojapon c'a pa Jerusalén, riq'uin c'a quicot xojc'ulux coma ri hermanos.
18 Y pa ruca'n k'ij xkachibilaj c'a e ri Pablo richin xbekatz'eta' can ri Jacobo, ri nabey uc'uey quichin ri hermanos. Tok xojapon riq'uin ri Jacobo, conojel ri ch'aka chic achi'a' ri ye uc'uey quichin hermanos, quimolon c'a chuka' qui' chiri'.
19 Ri Pablo xerubün saludar, y c'ateri' chiquijujunal xutzijoj ri xbün ri Dios chiquicojol ri vinük man ye israelitas tüj, roma ri rusamaj rija'.
20 Y tok xcac'axaj ri xbij ri Pablo cheque, rije' xquiya' c'a ruk'ij ri Dios romari', y xquibij c'a chin ri Pablo: Hermanos, juis c'a nquicot ri kánima roma ri xatzijoj-ka cheke, pero yec'o man quiri' tüj. Rat avetaman chic c'a que pa mil israelitas ri quitaken chic, y ja rije' c'a ri nyebin que nc'atzin que nban ri nbij chupan ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés.
21 Y tzijon c'a cha cheque que rat nabij cheque ri israelitas ri yec'o pa ch'aka chic ruch'ulef, que man tiquibün ronojel ri nbij ri ru-ley ri Moisés, que man tiquibün ri circuncisión cheque ri c'ajola', y chuka' man tiquibün ri ch'aka chic ri rubin can ri Moisés que nc'atzinej que nban.
22 ¿Achique c'a nkabün vocomi? Roma tok rije' nquinabej que ratc'o, nyeka-pe chin nquich'ojij.
23 Más c'a utz tabana' ri nkabij chave: Yec'o c'a caji' hermanos achi'a' ri c'o quisujun chin ri Dios richin nquibün, y xa chuak'-cabij ri ntz'aküt ri k'ij.
24 Que'ac'uaj c'a e, tich'ajch'ojrisaj-ivi' quiq'uin y tiya' chin ri Dios ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y ja rat calok'on ronojel ri nc'atzin richin ri achique nquisujuj chuvüch ri Dios. Y c'ateri' rije' nquikupij-e ri rusmal tak quivi' richin retal que xeq'uis yan pa quivi' richin ri quisujun chin ri Dios que nquibün. Si rat nabün ronojel ri xkabij chave, ri vinük nquetamaj c'a que xa man ketzij tüj ri ntzijos chavij que man nabün tüj ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, xa nquibij c'a que rat takenel vi richin ri ley.
25 Y cheque ri xa man ye israelitas tüj ri quitaken chic, xkatük yan c'a e vuj quiq'uin pari' ri na'oj ri c'ateri' nkatzijoj-ka. Xaxe c'a xkachilabej cheque que man tiquic'ux ti'ij richin jun chico ri xcamsüs richin xsuj chin jun dios ri man ketzij tüj, que man tiquitij quic', man tiquic'ux ti'ij ri c'a c'o na quic' ruc'uan, cachi'el ri quichin ri chico ri xejik', chuka' ri achi'a' y ri ixoki' man tiquirayij-qui' chiquivüch richin nyemacun, xquibij chin.
26 Y ri Pablo xeruc'uaj c'a e ri caji' achi'a' ri', y pa ruca'n k'ij xquich'ajch'ojrisaj-qui', y xebe pa racho ri Dios ri c'o chiri' pa tinamit Jerusalén, richin xbequibij can jampe' ntz'aküt ri k'ij richin ri ch'ajch'ojrisanic y chiquijujunal nquiya' chin ri Dios ri nc'atzin que nquiya'.
27 Y tok ntz'aküt yan c'a ri siete k'ij, ri Pablo c'o c'a chiri' pa racho ri Dios. Y jari' tok xtz'et coma ch'aka israelitas ri nyepu'u c'a cala' pa ruch'ulef Asia. Y ri israelitas re' xquiya' c'a chuka' quina'oj ri ch'aka chic quivinak israelitas richin xquitz'om ri Pablo.
28 Y tok xquitz'om, riq'uin c'a cuchuk'a' xquibila': ¡Kojito'! ¡Kojito', rix kavinak israelitas! ¡Ja achi re' ri nbiyaj ronojel tinamit, y nyerutijoj ri vinük que man tiquibün ri nbij chupan ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, y itzel chuka' nch'o chirij ri racho ri Dios ri c'o chere' pa Jerusalén. Q'uiy c'a chuka' ri nbij chikij roj israelitas, y vocomi ye rucusan-pe vinük ri man ye israelitas tüj, cachi'el xa man racho tüj ri Dios nbün chin ri lok'olüj jay re'!
29 Quiri' c'a nquibila' ri vinük ri', roma quitz'eton pa tinamit que ri Pablo junan benük riq'uin ri Trófimo ri aj-Éfeso, y rije' xquinuc que ri Pablo ruc'uan chuka' apu ri Trófimo pa racho ri Dios. Roma rije' quetaman que jun ri man israelita tüj, xajan que ntoc chupan ri racho ri Dios ri'.
30 Y xa bama conojel vinük richin ri tinamit ri xebecatüj-pe, y junanin ye petenük. Y quichiriren c'a ri Pablo, xquelesaj-pe chiri' pa racho ri Dios. Y ja chuka' ri' xetz'apilos can ri ruchi' ri racho ri Dios.
31 Y nquicamsaj yan c'a ri Pablo. Pero xapon c'a rutzijol riq'uin ri Comandante quichin ri soldados que ri vinük richin ri Jerusalén ye catajnük.
32 Romari' ri achi ri' chanin c'a xerumol-pe ri achi'a' ri yec'o pa ruk'a', ri soldados y ri Capitanes, y junanin xebe ape' quimolon-vi-qui' ri vinük. Y ri vinük, xe c'a xequitz'et, xquiya' can ruch'ayic ri Pablo.
33 Y ri achi ri Comandante xtiquer c'a xjel-apu c'a riq'uin ri Pablo, xberutz'ama-pe, y xutük c'a ruximic riq'uin ca'i' cadenas. Y c'ateri' c'a xuc'utuj que achique achi ri', y achique ri xumacuj.
34 Y ri achi Comandante man jun c'a tzij xrac'axaj tüj jabel, roma juis ye q'uiy vinük ri yec'o chiri'. Jun vi c'a ri nquibij ch'aka, y jun vi chic nquibij ri ch'aka, y riq'uin ronojel cuchuk'a' tok nquibij. Romari' xbij c'a que tuc'u'üx ri Pablo coma ri soldados c'a chupan ri jay ape' yec'o-vi rije'.
35 Ja tok ye benük chuvüch ri gradas ri yec'o chuvüch ri ape' yec'o-vi ri soldados, ri soldados re' nc'atzinej que xquitzekej ri Pablo chicaj, roma ri vinük más xcatüj coyoval.

Hechos 21:15-35 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

15 Y can xka'an kabanic, chi xojbe-e pa Jerusalem.
16 Y can jec'o kach'alal aj-Cesarea ri xebe kaq'uin. Y chiquicojol reje' benak jun kach'alal ri aj-Chipre, rubinan Mnasón. Raja' c'o yan tiempo runiman-pe ri Ajaf Jesús, y c'o jun rocho pa Jerusalem, y chiri' xojbec'ue-wi.
17 Y cuando xojapon pa Jerusalem, ri kach'alal can yequicot xquic'ul kawech.
18 Y ruca'n k'ij xojbe riq'uin ri Pablo chi xbekabana' visitar ri Jacobo. Cuando xojapon riq'uin ri Jacobo, conojel ri achi'a' ri je-pa'l chech ri samaj chiquicojol ri kach'alal, quimolon-qui' chiri'.
19 Ri Pablo xuya' ruxnakil-quiwech conojel, y chijujun-chijujun xutzijoj ronojel ri xu'on ri Dios chiquicojol ri winak ri man je israelitas ta, roma raja' xutzijoj rutzij ri Dios chique ri winak ri'.
20 Y cuando xquic'oxaj ri xu'ij ri Pablo chique, reje' xquiya' ruk'ij ri Dios romari', y xqui'ij che ri Pablo: Kach'alal, can niquicot ri kánima roma ri xatzijoj chake. Ret aweta'n chi can je miles israelitas ri quiniman ri Jesucristo, y ja reje' ye'in chi can nic'atzin ni'an ri nu'ij chupa ru-ley ri Moisés.
21 Y reje' x-ix chique, chi ret na'ij chique ri israelitas ri jec'o pa ch'aka chic rech-ulef, chi can man tiqui'en ri nu'ij ru-ley ri Moisés, que man tiqui'en ri circuncisión chique ri c'ajola', y chuka' man tiqui'en ri ch'aka chic ex ri ru'in can ri Dios che ri Moisés.
22 ¿Anchique xtaka'an cami? Roma cuando reje' xtiquina'ej chi jatc'o-pe, ja' xquieloka.
23 Más utz tabana' ri xtaka'ij chawe: Jec'o quieji' kach'alal achi'a' ri c'o qui'in che ri Dios chi niqui'en, y chua'k-cabij nitzakon ri k'ij.
24 Quie'ac'uaj-e, tach'ajch'ojij-awi' junan quiq'uin reje' y tiya' che ri Dios ri nu'ij ri ru-ley ri Moisés. Y tatojo' ret ronojel ri nic'atzin chique, c'ajari' reje' xtiquijuk-e ri rusmal-quiwi'. Xa ret xta'an ronojel ri xka'ij chawe, ri winak xtiquitzu' chi can man ketzij ta ri nitzijos chawij chi ret man na'an ta ri nu'ij ri ru-ley ri Moisés, xa xtiqui'ij chi can nanimaj-wi ri ley.
25 Y chique ri man je israelitas ta ri quiniman ri Jesucristo, xkatak yan e jun carta quiq'uin anchi' xka'ij-e chi can man nic'atzin ta niqui'en ronojel ri nu'ij ri ru-ley ri Moisés. Chupa ri carta xka'ij-e xe ri anchique más nic'atzin niqui'en, que man tiquitaj ti'j chi jun chicop ri xcamises chi xsuj chech jun dios ri man ketzij ta, man tiquitaj quic', man tiquitaj ti'j chi jun chicop ri xcom roma xjik', chuka' ri achi'a' y ri ixoki' man tiquicanola-qui' chi niqui'en mac, xecha' che.
26 Y ri Pablo xeruc'uaj-e ri quieji' achi'a' ri', y ruca'n k'ij xquich'ajch'ojij-qui', y xebe pa rocho ri Dios ri c'o chiri' pa Jerusalem, chi xbequi'ij anchique k'ij nitzakon chi quich'ajch'ojin chic qui'. Y c'ajari' chiquijunal niquiya' ri can qui'in chi niquiya-wi che ri Dios.
27 Y cuando nitzakon yan ri wuku' k'ij, ri Pablo c'o chiri' pa rocho ri Dios, y xtz'et coma jujun israelitas ri aj-Asia. Y ri israelitas re' xquiya' quino'j (quina'oj) ri ch'aka chic israelitas chi niquitz'om ri Pablo.
28 Y cuando xquitz'om, can yesiq'uin niqui'ij: ¡Kojito'! ¡Kojito', rix kawinak israelitas! ¡Ja achi re' ri can pa ronojel tenemit yerutijoj ri winak chi quiri' man niqui'en ta ri nu'ij chupa ru-ley ri Moisés, y itzel chuka' nich'o'n chirij ri rocho ri Dios ri c'o we' pa Jerusalem. Q'uiy chuka' ri nu'ij chakij roj ri joj israelitas, y cami anche'l xa man rocho ta ri Dios nu'on che ri lok'olaj jay re', roma jerucusan-pe winak ri man je israelitas ta y reje' man utz ta ye'oc-pe we'!
29 Quiri' niqui'ij ri winak ri', roma quitz'eton ri Pablo junan benak riq'uin ri Trófimo chiri' pa tenemit, y ri Trófimo xa aj-Éfeso, y reje' xqui'ij chi ri Pablo ruc'uan chuka' ri Trófimo pa rocho ri Dios.
30 Y conojel winak pa tenemit xebecataj-pe, y junanin xepe; y xquikirirej ri Pablo, xquilesaj-pe chiri' pa rocho ri Dios, y xequitz'apij can ri ruchi' ri rocho ri Dios.
31 Ya niquicamisaj ri Pablo. Pero ri comandante quichi ri soldados ch'anin x-ix che chi conojel ri winak chi ri Jerusalem je-catajinak.
32 Romari' ri achi ri' can ch'anin xerumol ri achi'a' ri jec'o pa ruk'a', ri soldados y ri capitanes, y junanin xebe anchi' quimolon-wi-qui' ri winak. Y cuando ri winak xequitzu', xquimalij ruch'ayic ri Pablo.
33 Y ri comandante xtiquier xapon-apo c'a riq'uin ri Pablo, xberutz'ama-pe, y xu'ij chi tixim che ca'i' cadenas. Y c'ajari' xuc'utuj anchique achi raja', y anchique rumac.
34 Y roma ri winak xabachique (xama'anchique) yequi'ij-apo, ri comandante man jun xu'on entender. Can je q'uiy ri winak y can yesiq'uin yech'o'n-apo. Romari' ri comandante xu'ij chi tic'uax-apo ri Pablo pa cuartel.
35 Y cuando je-benak chech ri gradas chi ri cuartel, ri soldados xquitzekej ri Pablo chicaj, roma ri winak más xcataj quiyowal.
Hechos 21 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 21:15-35 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

15 Después reꞌ, xkachojmij-kiꞌ y xojꞌa-el Jerusalén.
16 Y can icꞌo discípulos aj-Cesarea ri xaꞌa kiqꞌuin. Y chiquicajol ijejeꞌ bꞌanak jun ri aj-Chipre, ri rubꞌinan Mnasón. Jajaꞌ cꞌo yan tiempo runiman ri Ajaf Jesús, y cꞌo jun rachuoch Jerusalén, y chireꞌ xojcꞌujie-ve.
17 Y antok xojbꞌaka Jerusalén, ri hermanos can ncaꞌquicuot xojquiꞌan recibir.
18 Y chucaꞌn kꞌij xojꞌa riqꞌuin ri Pablo chi xbꞌakatzꞌataꞌ ri Jacobo. Antok xojbꞌaka riqꞌuin ri Jacobo, quinojiel ri ancianos richin ri iglesia quimaluon-quiꞌ chireꞌ.
19 Ri Pablo xaꞌruꞌon saludar quinojiel, y después chijujun-chijujun xutzijuoj nojiel ri xuꞌon ri Dios chiquicajol ri vinak ri man israelitas ta, ruma ri rusamaj jajaꞌ.
20 Y antok xcaꞌxaj ri xuꞌej ri Pablo chica, xquiyaꞌ rukꞌij ri Dios rumareꞌ, y xquiꞌej cha ri Pablo: Hermano, atreꞌ avataꞌn chi can i-miles ri israelitas ri quiniman ri Jesucristo, y ijejeꞌ ncaꞌeꞌn chi nicꞌatzin niꞌan ri nuꞌej chupan ri ley richin ri Moisés.
21 Y eꞌn chica, chi atreꞌ naꞌej chica ri israelitas ri icꞌo nicꞌaj chic lugares, chi man tiquiꞌan ri nuꞌej ri ley richin ri Moisés, chi man tiquiꞌan ri circuncisión chica ri calcꞌual, y man tiquiꞌan jeꞌ ri nicꞌaj chic kax ri xuꞌej ri Dios cha ri Moisés.
22 ¿Chica xtakaꞌan vacame? Ruma antok ijejeꞌ xtiquinaꞌiej chi atcꞌo, xtiquimol-pa-quiꞌ.
23 Más otz tabꞌanaꞌ ri xtakaꞌej chava: Icꞌo icajeꞌ achiꞌaꞌ chikacajol ri cꞌo quiꞌeꞌn cha ri Dios chi niquiꞌan.
24 Caꞌvucꞌuaj, y tibꞌanaꞌ purificar-iviꞌ junan quiqꞌuin ijejeꞌ y tiyaꞌ cha ri Dios ri nuꞌej ri ru-ley ri Moisés. Y tatajoꞌ jeꞌ atreꞌ chi niquisocaj-el ri quiveꞌ. Xa atreꞌ xtaꞌan nojiel ri xkaꞌej chava, ri vinak xtiquitzꞌat chi man ketzij ta ri nitzijos chavij chi atreꞌ man naꞌan ta ri nuꞌej ri ru-ley ri Moisés, xa xtiquiꞌej chi can nanimaj ri ley.
25 Y chica ri man israelitas ta ri quiniman ri Jesucristo, xkatak yan el jun carta quiqꞌuin y xkaꞌej-el chi man nicꞌatzin ta niquiꞌan nojiel ri nuꞌej ri ley richin ri Moisés. Joꞌc xkaꞌej-el chi man tiquitej kax ri xyoꞌx chiquivach ri ídolos, man tiquitej quicꞌ, man tiquitej jun chicop ri xcon ruma xjitzꞌ chukul, y quireꞌ jeꞌ ri achiꞌaꞌ y ri ixokiꞌ man tiquicanuj-quiꞌ chi niquiꞌan pecado, xaꞌchaꞌ cha.
26 Y ri Pablo xaꞌrucꞌuaj ri icajeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ, y chucaꞌn kꞌij xquitzꞌuc-el chi niquiꞌan purificar-quiꞌ, y xaꞌa pa templo chi xiꞌquiꞌej ri chica kꞌij xtitzꞌakat chi niquiꞌan purificar-quiꞌ y chiquijunal xtiquiyaꞌ ri quiꞌeꞌn chi niquiyaꞌ cha ri Dios.
27 Pero antok ya nitzꞌakat ri siete (vukuꞌ) kꞌij chi niquijoskꞌij-quiꞌ, ri Pablo cꞌo chireꞌ pa templo, y xtzꞌiet cuma nicꞌaj israelitas ri aj-Asia. Y ri israelitas reꞌ xaꞌquitakcheꞌj ri nicꞌaj chic israelitas chi xquitzꞌom ri Pablo.
28 Y antok quitzꞌamuon chic, can ncaꞌsiqꞌuin niquiꞌej: ¡Kojitoꞌ! ¡Kojitoꞌ, achiꞌaꞌ israelitas! Ja ache va ri nojiel tanamet ncaꞌrutijuoj ri vinak chi man tiquiꞌan ri nuꞌej chupan ri ley richin ri Moisés, y itziel jeꞌ nichꞌoꞌ chirij ri templo. Qꞌuiy jeꞌ ri nuꞌej chikij ojreꞌ ri oj israelitas, y vacame i-rucusan-pa ri man israelitas ta chupan ri templo, y tzꞌil cꞌa xuꞌon cha ri santo lugar va.
29 Quireꞌ niquiꞌej ri vinak reꞌ, ruma antes quitzꞌatuon ri Pablo junan bꞌanak riqꞌuin ri jun ache Trófimo rubꞌeꞌ chireꞌ pa tanamet, y ri Trófimo xa aj-Efeso, y ijejeꞌ xquiꞌan pensar chi ri Pablo rucꞌuan jeꞌ ri Trófimo pa templo.
30 Y quinojiel ri vinak pa tanamet xaꞌbꞌayacataj-pa, y jun-anin xaꞌpa; y xquichiririej ri Pablo, xquilasaj-pa chireꞌ pa templo, y xaꞌquitzꞌapij can ri puertas.
31 Ijejeꞌ nicajoꞌ niquiquimisaj ri Pablo. Pero chaꞌnin xꞌeꞌx cha ri comandante quichin ri soldados romanos chi quinojiel ri vinak ri icꞌo Jerusalén i-yacatajnak.
32 Rumareꞌ ri ache reꞌ can chaꞌnin xaꞌrumol ri soldados y ri capitanes, y jun-anin xaꞌa pacheꞌ quimaluon-ve-quiꞌ ri vinak. Y antok ri vinak xaꞌquitzꞌat, xquitanabꞌaꞌ ruchꞌayic ri Pablo.
33 Y ri comandante xbꞌaka cꞌa riqꞌuin ri Pablo, xbꞌarutzꞌama-pa, y xuꞌej chi titzꞌam cha caꞌyeꞌ cadenas (yariena). Y cꞌajareꞌ xucꞌutuj chica ache jajaꞌ, y chica ruchꞌoꞌj xuꞌon.
34 Y ruma ri vinak chica-na ncaꞌquiꞌej-apa, ri comandante man jun xiꞌka paroꞌ (xuꞌon entender). Can iqꞌuiy ri vinak y can ncaꞌsiqꞌuin ncaꞌchꞌo-apa. Rumareꞌ ri comandante xuꞌej chi tucꞌuax ri Pablo pa cuartel.
35 Y antok xaꞌbꞌaka choch ri gradas richin ri cuartel, ri soldados xquipilisaj ri Pablo chicaj, ruma ri vinak más xyacataj quiyoval.

Hechos 21:15-35 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

15 Y c'ac'ari' xkachojmirisala' ki', y xkachop el bey pa tinamit Jerusalem.
16 Y can yec'o kach'alal aj Cesarea ri xekachibilaj el. Y chiquicojol riye' benak c'a jun kach'alal ri aj Chipre, ri Mnasón rubi'. Riya' c'o yan c'a chic tiempo runiman pe ri Ajaf Jesús, y c'o jun rachoch pa tinamit Jerusalem ri xojbec'oje' wi.
17 Y tek xojapon c'a pa tinamit Jerusalem, riq'ui c'a quicoten xojc'ul cuma ri kach'alal.
18 Y pa ruca'n k'ij xkachibilaj c'a el ri Pablo riche (rixin) chi xbekatz'eta' ca ri Jacobo. Tek xojapon riq'ui ri Jacobo, quinojel ri ancianos riche (rixin) ri iglesia, quimolon c'a chuka' qui' chiri'.
19 Ri Pablo xuyala' rutzil quiwech, y c'ac'ari' chi jojun chi jojun xutzijoj ri xuben ri Dios chiquicojol ri winek ri ma ye israelitas ta, ruma ri rusamaj riya'.
20 Y tek xquic'axaj ri xubij ri Pablo chique, riye' xquiya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri Dios, y xquibij c'a chare ri Pablo: Kach'alal, can niquicot c'a ri kánima ruma ri xatzijoj ka chake, y riyit can awetaman chic c'a chi pa mil israelitas ri quiniman chic, y riye' niquibij chi can rajawaxic chi niban ri nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés.
21 Y tzijon c'a chique chi riyit nabij chique ri israelitas ri yec'o pa nic'aj chic ruwach'ulef, chi ma tiquiben ta ronojel ri nubij ri ruley ri Moisés, chi ma tiquiben ta ri circuncisión chique ri tak c'ajola' (alaboni'), y chuka' ma tiquiben ta ri nic'aj chic ri rubin ca ri Moisés ri c'o chi niban.
22 ¿Achique c'a xtikaben wacami? Ruma tek riye' xtiquinabej chi yitc'o wawe', can kitzij chi xque'oka.
23 Más c'a utz tabana' re xtikabij chawe: Yec'o c'a caji' kach'alal achi'a' ri c'o quitzujun (quisujun) chare ri Dios riche (rixin) chi niquiben, y xa chua'k cabij nitz'aket ri k'ij.
24 Que'ac'uaj c'a el, tich'ajch'ojsaj iwi' quiq'ui y tiya' chare ri Dios ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés. Y yit c'a riyit yatojo ronojel ri nic'atzin. Y c'ac'ari' riye' xtiquisocaj el ronojel ri rusmal tak quiwi'. Wi riyit xtaben ronojel ri xkabij chawe, ri winek xtiquetamaj c'a chi xa ma kitzij ta ri nitzijox chawij chi ma naben ta ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés, y xa xtiquibij c'a chi can nanimaj wi ri ley.
25 Y chique ri winek ri xa ma ye israelitas ta ri quiniman chic, xkatek yan c'a el jun wuj quiq'ui riche (rixin) chi xkabij el chique chi ma rajawaxic ta chi niquiben ronojel ri nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, xaxu (xaxe wi) xkabij el chique chi ma tiquitij ta ti'ij riche (rixin) jun chicop ri xcamisex riche (rixin) chi xtzuj (xsuj) chuwech jun dios ri xa banon cuma winek, chi ma tiquitij ta quic', ni man c'a chuka' tiquitij ta ti'ij quiche (quixin) ri chicop ri xa xejitz'ex chiquikul, chuka' ri achi'a' y ri ixoki' ri xa ma quic'ulaj ta qui', ma tiquicanola' ta qui' riche (rixin) chi yemacun, xecha' chare.
26 Y ri Pablo xeruc'uaj c'a el ri caji' achi'a' ri', y pa ruca'n k'ij xquich'ajch'ojsaj c'a el qui', y xebe pa rachoch ri Dios ri c'o chiri' pa Jerusalem, riche (rixin) chi xbequibij ca achique k'ij xtitz'aket ri k'ij riche (rixin) ri ch'ajch'ojirisanic y chiquijujunal xtiquiya' chare ri Dios ri c'o chi niquiya'.
27 Y tek ya xa nitz'aket c'a ri wuku' k'ij, ri Pablo c'o c'a ri chiri' pa rachoch ri Dios; y yac'ari' tek xtz'et cuma nic'aj israelitas ri yepe c'a quela' pan Asia. Y ri israelitas ri' xquiya' c'a chuka' quina'oj ri nic'aj chic quech aj Israel riche (rixin) chi xquichop ri Pablo.
28 Y tek xquichop niquirek quichi', xquibila' c'a: ¡Kojito'! ¡Kojito', riyix kech aj Israel! ¡Ya achi re' ri nibiyaj pa ronojel tinamit, y yerutijoj ri winek chi ma tiquiben ta ri nubij chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, y can itzel chuka' nich'o chrij re rachoch ri Dios re c'o wawe' pa Jerusalem. Q'uiy c'a chuka' ri nubij chikij riyoj israelitas, y ruma chi wacami ye rucusan pe winek ri ma ye israelitas ta chupan re rachoch ri Dios, tz'il c'a xuben chare re lok'olaj jay re!
29 Quec'ari' niquibila' ri winek ri', ruma quitz'eton ri pa tinamit chi ri Pablo junan benak riq'ui ri jun achi ri Trófimo rubi', ri aj Efeso, y riye' xquich'ob chi ri Pablo ruc'uan chuka' apo ri Trófimo ri pa rachoch ri Dios.
30 Y quinojel ri winek riche (rixin) ri tinamit xebeyacatej pe, y junanin (anibel) ye petenak. Y can quikiriren c'a pe ri Pablo, xquelesaj pe ri chiri' pa rachoch ri Dios. Y can ya chuka' ri' xetz'apix ca ri ruchi' ri rachoch ri Dios.
31 Y niquicamisaj yan c'a ri Pablo. Pero xapon c'a rutzijol riq'ui ri achi ri uc'uey quiche (quixin) ri soldados ri can c'o ruk'ij achi'el ruk'ij jun coronel, chi ri winek riche (rixin) ri Jerusalem ye yacatajnek.
32 Rumari' ri achi ri' can chanin c'a xerumol pe ri achi'a' ri yec'o pa ruk'a', ri soldados y ri capitanes, y junanin (anibel) xebe acuchi (achique) quimolon wi qui' ri winek. Y ri winek, can xu (xe) wi c'a xequitz'et, xquitanaba' ruch'ayic ri Pablo.
33 Y ri achi ri achi'el jun coronel tek xapon c'a riq'ui ri Pablo, xberuchapa', y xutek c'a ruximic riq'ui ca'i' cadenas. Y c'ac'ari' xuc'utuj achique chi achi ri' y achique ri xumacuj.
34 Y ri achi achi'el jun coronel majun c'a tzij xrac'axaj ta jabel, ruma sibilaj ye q'uiy ri winek ri yec'o chiri'. Jun wi c'a niquibij ri nic'aj, y jun wi chic niquibila' ri nic'aj chic, y can niquirek quichi' tek niquibij. Rumari' ri achi achi'el coronel xubij chi tuc'uex apo ri Pablo pa cuartel cuma ri soldados.
35 Yac'a tek ye benak chuwech ri gradas ri yec'o chuwech ri cuartel, ri soldados ri' c'o chi xquitzekej ri Pablo chicaj, ruma ri winek sibilaj yacatajnek coyowal.

Hechos 21:15-35 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

15 Y c'are' xkabanala-a kabanic chin xojba pa tenemit Jerusalén.
16 Y can jec'o hermanos aj-Cesarea re xe'oc-a kachibil. Y chiquicojol reje' binak jun hermano re aj-Chipre, y rubini'an Mnasón. Reja' c'o chic che tiempo runimam-pa re Ajaf Jesús, y c'o jun rachoch pa tenemit Jerusalén y ja chire' re xojec'ue-va.
17 Y tak xojapon pa tenemit Jerusalén, camas c'a ye'qui'cot re hermanos tak xojquic'ul.
18 Y pa ruca'n k'ij kachibil-a re Pablo xbakatz'eta' can re Jacobo. Tak xojapon riq'uin re Jacobo, conojel re achi'a' re je ec'uay quichin re hermanos quimalon-qui' chire'.
19 Re Pablo xuya' ruxnokil-quivach, y c'are' che ja'jun che ja'jun xutzijoj re xuban re Dios chiquicojol re vinak man je israelitas-ta, roma reja' banayom-pa re samaj re'.
20 Y tak xquic'axaj re xubij re Pablo chique, reje' xquiya' ruk'ij re Dios, y xquibij cha re Pablo: Hermano, camas c'a niqui'cot re kánma roma re xatzijoj-ka chaka, pero jec'o man quire-ta chiquivach. Rat can ataman chic che can pa mil israelitas re quiniman chic rube' re Jesucristo, y ja reje' re ye'bin che can nic'atzin che niban re nubij chupan re ru-ley re Moisés.
21 Y tzijon can chique che rat nabij chique re israelitas re jec'o pa tak nic'aj chic lugares, che man tiquiban ronojel re nubij re ru-ley re Moisés, che man tiquiban re circuncisión chique re cajc'ual, y chuka' man tiquiban re nic'aj chic re rubin can re Moisés che tiban.
22 ¿Andex xtakaban vocame? Roma tak xtiquinabej-pa che yatc'o vova', can xte'quimalo-qui'.
23 Más otz tabana' re xtakabij chava: Jec'o je caje' achi'a' chakacojol yoj re c'o quisujun cha re Dios che niquiban, y xa chua'k-cabij re nitz'akater re k'ij.
24 Ca'c'uaj-a, y tijosk'ij-ivi' quiq'uin y tiya' cha re Dios re nubij re ley chin re Moisés. Y ja rat calok'o ronojel re nic'atzin. Y c'are' reje' xtiquijuc'-a pa quijalom. Vo xa rat xtaban ronojel re xkabij chava, re vinak man xtiquinimaj-ta re nitzijos chavij che rat man naban-ta re ru-ley re Moisés, xa xtiquibij che can nanimaj-va re ley.
25 Y chique re man je israelitas-ta re quiniman chic re Jesús, xkatz'ibaj-yan-a chij re na'oj re c'a nakatzijoj-ka. Xaxe xkachalabej chique che man tiquitaj ti'ij chin jun chicop re xquimisas y sujun chic chach jun imagen re xa vinak banayon-ka, che man tiquitaj quic', man tiquitaj ti'ij re c'a c'o quic' ruc'uan, ancha'l re quich'acul re chicop ye'jik' tak ye'quimisas, chuka' re achi'a' y re ixoki' man tiquicanola-qui' chin ye'macun, xe'cha' cha re Pablo.
26 Y re Pablo xe'ruc'uaj-a re je caje' achi'a' re', y ruca'n k'ij tak xquijosk'ij-a-qui' y xe'ba pa rachoch re Dios re c'o chire' pa tenemit Jerusalén, chin xbequibij jampa' xtitz'akater re k'ij chin che ja'jun che ja'jun xtiquiya' cha re Dios re nic'atzin che niquiya'.
27 Y tak nitz'akater-yan re vuku' k'ij, re Pablo c'o chire' pa rachoch re Dios, y jare' tak xtz'et coma nic'aj israelitas re ye'pa quila pan Asia. Y re israelitas re' xquiya' chuka' quina'oj re nic'aj chic quivinak israelitas chin xquitz'am re Pablo.
28 Y tak xquitz'am, cof xe'ch'o y xquibij: ¡Kojito', kojito', yex kavinak israelitas! Ja ache re' re nibiyaj ronojel tenemit, y ye'rutijoj re vinak che man tiquiban re nubij chupan re ley chin re Moisés, y itzel chuka' nich'o chij re rachoch re Dios re c'o vova' pa tenemit Jerusalén. Q'uiy chuka' re nubij chakij yoj re yoj israelitas, y vocame je'rucusam-pa vinak re man je israelitas-ta, ancha'l xa man rachoch-ta re Dios nuban cha re lok'olaj jay re'.
29 Quire' niquibila' re vinak, roma quitz'eton pa tenemit Jerusalén che re Pablo junan binak riq'uin re Trófimo re aj-Efeso, y reje' xquinojij che ja re Pablo re ec'uayon-apo chin re Trófimo pa rachoch re Dios.
30 Y conojel re vinak chin re tenemit Jerusalén xe'yacataj, y jonanin je'pitinak. Y can quikararen re Pablo, xquilisaj-pa chire' chupan re rachoch re Dios. Y can jare' xe'tz'apes can re ruchi' tak jay chin re rachoch re Dios.
31 Y niquiquimisaj-yan re Pablo. Pero xapon rutzijol riq'uin re coronel re ec'uay quichin re soldados, che re vinak chin re tenemit Jerusalén je'yacatajnak.
32 Mare' re ache re' can cha'nin c'a xe'rumol-pa re achi'a' re jec'o pa ruk'a', re soldados y re capitanes, y jonanin xe'ba anche' quimalon-va-qui' re vinak. Y re vinak, can xe xe'quitz'at, xquitanaba' ruch'ayic re Pablo.
33 Y re coronel xtiquir xjelon-apo riq'uin re Pablo, xbo'rtz'ama-pa, y xutak ruximic cha ca'e' cadenas. Y c'are' xuc'utuj anchique ache re', y andex rumac xuban.
34 Y re coronel man can-ta xuc'axaj otz re tzij xquibila', roma camas je q'uiy vinak jec'o chire'. Jun-va niquibij re nic'aj, y jun-va niquibij re nic'aj chic, y can jun pa quichi' tak quire' niquibij. Mare' xubij che tic'uax-a re Pablo coma re soldados chupan re jay anche' jec'o-va reje'.
35 Jac'a tak je'binak chach re gradas re jec'o chach re anche' jec'o-va re soldados, re soldados re' xquitzekej re Pablo chicaj, roma re vinak camas yacatajnak quiyoval.