Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 1:3-26 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 1:3-26 in GT:cak:Kaqchikel

3 Chupan cuarenta k'ij chirij can ri nimalaj k'axomal y ri camic ri xuk'asaj, jalajoj rubanic xu'on richin xuc'utula-ri' chiquivech, richin xquetemaj chi kitzij xc'astaj chiquicojol ri anima'i', y c'o xu'ij can chique pa ruvi' ru-gobierno ri Dios.
4 Jun k'ij tok ri Jesús c'o quiq'uin, quire' xu'ij chique: Man quixel-e pa tinamit Jerusalem, xa tivoyo'ej ri rusujun-pe ri Dios chi nuya', achel ri ivac'axan-pe viq'uin yin.
5 Roma ri Juan ri Bautista riq'uin ya' xu'on-vi bautizar, jac'a rix, juba' más chikavech apu xquix-an bautizar riq'uin ri Lok'olaj Espíritu, xcha' ri Jesús.
6 Jac'ari' tok ri quimolon-qui' xquic'utuj-apu che ri Jesús: Ajaf, ¿ja cami xril k'ij chi nak'asaj chic jun bey ri gobierno pa kak'a' roj israelitas? xecha' che.
7 Jac'a rija' xu'ij chique: Man ivichin ta rix chi nivetemaj achique tiempo y achique k'ij xtibanataj. Ri' xe pa ruk'a' ri Dios c'o-vi.
8 Pero xtiyo'ox uchuk'a' chive tok xtika-pe ri Lok'olaj Espíritu pan ivi'. Y ri itz'eton y ri ivac'axan viq'uin, rix xtitzijoj pa Jerusalem, pa ronojel tak lugares richin ri Judea, pa departamento Samaria, y pa ruvi' ronojel ri roch'ulef, chi naj chi nakaj xtiya-vi rutzijol, xcha' ri Jesús.
9 Tok ru'in chic ri ch'abel ri', can chiquivech xc'amer-vi-e chicaj y jun sutz' xevan chiquivech.
10 C'a quiri' na benak quivech chirij ri Jesús ri benak chicaj chiquivech, jari' tok xe'epapo' eca'i' achi'a' quiq'uin ri quicusan sak tak tziek.
11 Ri ca'i' achi'a' ri' xqui'ij chique: Rix tata'aj ri rix richin ri departamento Galilea, ¿achique roma yixtzu'un-e chicaj? Roma ri Jesús ri xc'amer-e chivech richin xc'ul chicaj, nipe chic jun bey. Y achel xu'on tok xbe chicaj, quiri' mismo xtu'on tok xtipe, xecha' chique.
12 Ri tzekle'ey richin ri Jesús, xeka-pe pa ruvi' ri juyu' Olivos, y xetzolij pa tinamit Jerusalem ri man naj ta quicojol, xaxe cami jun kilómetro.
13 Tok ec'o chic chiri' pa Jerusalem, xejote-e ri pa ruca'n piso che ri lugar ri can ec'o-vi-pe, y jare' ri quibi': ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ruc'ajol ri Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ni'ix celadores chique, y ri Judas ruc'ajol jun achi rubinan Jacobo.
14 Conojel rije' k'ij-k'ij xa jun cánima niquiquemelaj-qui' chuvech ri Dios niqui'en orar junan quiq'uin ri ixoki', ri María ri rute' ri Jesús, y ri eruchak' ri Jesús.
15 Chupan tak ri k'ij ri' ri quiniman ri Jesucristo quimolon-qui' jun cami ciento veinte. Xpa'e' c'a ri Pedro chiquivech, y xu'ij chique:
16 Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin, can xc'atzin chi xtzakon ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chirij ri Judas. Roma ri Lok'olaj Espíritu xuya' pa ruchi' ri rey David chi ru'in can ri achique xterubana' ri Judas ri xoc uc'uay quibey ri vinak ri xe'uc'uan richin ri Jesús pa cárcel,
17 y ri Judas, mismo jun apóstol chikacojol y junan xsamaj kiq'uin chupan ri samaj re'.
18 Ri méra ri xuc'ul rija' tok xujach-e ri Jesús, xcuses richin xlok' jun juyu'. Jac'a ri Judas xa xujitz'aj rukul, y tok xtzak pan ulef, xcubucu' y xuquiraj-e-ri' rixco'l.
19 Ri xuk'asaj ri Judas, chi ch'uti'k chi nima'k xe'ac'axan vave' pa Jerusalem. Romari' Acéldama xubinaj ri juyu' ri'. Roma pa quich'abel ri aj-Jerusalem, Acéldama nu'ij tzij juyu' richin quic'.
20 Xa romari' chupan ri vuj Salmos quire' nu'ij chirij ri Judas: Man jun c'a tic'uje' chupan ri racho, Ti'an can tolonic jay che; y: Toc chic jun pa ruq'uexel richin nipa'e' can chuvech ri rusamaj, nicha'.
21 Romari' nic'atzin chi ri Judas nikacanoj jun ruq'uexel chiquicojol ri achi'a' ri (xojcachbilaj, xojcach'ilaj) chupan ronojel ri tiempo tok xel-xoc ri Ajaf Jesús chikacojol,
22 richin nutzijoj junan kiq'uin chi ri Jesús can xc'astaj na vi chiquicojol ri anima'i'. Romari' nrojo' jun ri can c'o-pe kiq'uin xe tok x-an bautizar ri Jesús roma ri Juan, c'a ja tok xc'amer-e ri Jesús chikacojol richin xc'ul chila' chicaj, xcha' ri Pedro.
23 Xquiya' c'a apu quibi' ca'i' achi'a', jun rubinan José Barsabás y ni'ix Justo che, y ri jun chic rubinan Matías.
24 Jac'ari' xqui'en orar, y xqui'ij: Ajaf, rat ri natz'et cánima conojel, tac'utu' c'a chikavech achique chique ri ca'i' achi'a' re' acha'on
25 richin nipa'e' can chuvech ri samaj y ntoc apóstol pa ruq'uexel ri Judas ri xyo'on can ri samaj re' roma rumac, richin xbe chupan ri lugar ri can richin vi rija', xecha'.
26 Jac'ari' xquiya' pan etz'anen ri ca'i' (bi'aj, binaj), y ja ri Matías xkaj-en richin xoc apóstol junan quiq'uin ri once chic apóstoles.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 1 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 1:3-26 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

3 Y rija' can xutej pokon, y xcamisex. Pero tok rija' c'astajinek chic pe, xuc'utula' c'a ri' chiquivech. Cavinek k'ij ri xubanala' queri'. Y c'o ch'aka' chic ri xubanala' richin tetamex chi can q'ues vi. Y c'o c'a chuka' xubila' chique chirij tok ri vinek ye'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios.
4 Y jun bey tok ri Jesús y ri e ru-apóstoles quimolon-qui', ri Jesús xubij chique: Quixc'oje' c'a re vave' pa tinamit Jerusalem, y tivoyobej ri nubin chive; tivoyobej c'a ri rusujun-pe ri Dios chi can nuya'.
5 Roma rix ivetaman chi ri Juan riq'uin ya' xeruben bautizar ri vinek. Jac'a rix, pa ca'i-oxi' k'ij apo, riq'uin ri Lok'olej Espíritu xquixban bautizar, xcha' ri Jesús.
6 Y ri quimolon c'a qui' xquic'utuj chire ri Jesús: Ajaf, ¿man cami ja ta k'ij re' tok yojacol roj israelitas y nic'oje' chic ri k'atbel-tzij pa kak'a'? xecha' chire.
7 Pero ri Jesús xubij chique: C'a ja na ri Dios nibin jampe' xtibanatej ri', y man nic'atzin ta chi nivetamaj rix.
8 Xaxe c'a tivetamaj, chi tok ri Lok'olej Espíritu xtika-pe pan ivi', xtic'ul c'a uchuk'a', y xquinik'alajirisaj chique ri vinek pa tinamit Jerusalem, y chique ri vinek ri ec'o pa ch'aka' chic tinamit vave' pa Judea y ri pa Samaria, y chique chuka' conojel vinek pa ch'aka' chic ruvach'ulef chi nej chi nakaj, xcha' ri Jesús.
9 Y can xe chic c'a ri ch'abel ri' ri xubij can. Roma ri ec'o riq'uin ri Jesús ri chiri', can quitzuliben c'a tok xyacatej-el chiquivech pa cak'ik', y xoc-el pa jun sutz', y man chic xquitz'et ta.
10 Y ri apóstoles can c'a quitzuliben na c'a el ri xbe chicaj. Tok c'a xquina' xebec'ulun e ca'i' achi'el achi'a' quiq'uin, ri quicusalon sek tak tziek.
11 Y ri ca'i' achi'el achi'a' ri' xquibij c'a chique ri e ru-apóstoles can ri Jesús: Achi'a' ri yixpe pa Galilea, ¿achique roma tok yixtzu'un chicaj? Re Jesús re xitz'et chi xbe chicaj re vacami, can xtipe chic c'a jun bey. Y can achi'el re xuben-el re xbe, can que chuka' ri' xtuben ri pa ruca'n bey tok xtika-pe chila' chicaj, xecha' chique.
12 Y ri apóstoles xe'el c'a pe ri chiri' pa ruvi' ri juyu' rubini'an Olivos, y xetzolin ri pa tinamit Jerusalem. Ri Olivos man nej ta c'o-vi chire ri Jerusalem, xa pa jun la'ek kilómetro.
13 Y tok xe'apon c'a, xejote-el ri pa ruca'n vik jay (cavek jay) ri acuchi can ec'o-vi-pe: Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri ruc'ajol ri jun achin rubini'an Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri nibix celadores chique, y ri Judas ri rach'alal ri Jacobo.
14 Y conojel rije' can jantape' c'a niquiben orar, junan quivech conojel, e cachibilan ri ixoki', y chuka' ri María ri rute' ri Jesús, y ri e rach'alal ri Jesús.
15 Y jun k'ij tok quimolon c'a qui' jun la'ek ciento veinte kach'alal, ri Pedro xbepa'e-pe chiquivech, y xubij c'a chique:
16 Vach'alal, ri jun ka-rey ri xc'oje' ojer can y xubini'aj David, rutz'iban c'a can ri ch'abel ri xeruya' ri Lok'olej Espíritu pa ránima. Chupan c'a ri vuj ri rutz'iban can rija', c'o c'a ri nich'on chirij ri Judas ri xuc'uan quibey ri vinek ri xebe chuchapic ri Jesús. Can c'o-vi c'a chi xbanatej ri'.
17 Y ri Judas ri' can xoc-vi kachibil, y c'o c'a samaj ri xuben chuka'.
18 Y riq'uin ri ru-mero rija' xlok' jun ulef. Ja mero ri' ri xuc'ul roma xujech-el ri Jesús. Ri Judas xucamisaj-ri'. Rija' xcubucu', y ronojel ri rupan c'a quela' xeka-vi, tok xka' pan ulef.
19 Y tok xbanatej re', conojel c'a ri vinek aj-Jerusalem xe'etaman, y romari' tok Acéldama xbix chire ri ulef ri'. Y jari' ri bi'aj ri niquiya' rije' chire jun ulef richin quic'.
20 Romari' bin can chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man jun c'a tic'oje' chupan ri rachoch, xa timalix can. Y chuka' nubij: Toc chic jun ruq'uexel richin nipa'e' can chuvech ri rusamaj, nicha'.
21 Roma c'a ri', can nic'atzin c'a chi nikacanoj jun ruq'uexel, pero can ja ri chiquicojol ri achi'a' ri can ronojel tiempo ec'o-pe kiq'uin, y ri can e benek-vi kiq'uin tok xc'oje' ri Ajaf Jesús.
22 Jun chique ri can ec'o-pe kiq'uin tok xban bautizar ri Jesús roma ri Juan, c'a tok xbe chila' chicaj, y xel-el chikacojol. Can nic'atzin c'a chi nuk'alajirisaj junan kiq'uin roj achique rubanic tok ri Jesús xbec'astej-pe chiquicojol caminaki', xcha' ri Pedro.
23 Y jac'ari' xquiya' quibi' e ca'i'. Xquiya-apo ri rubi' ri José ri rubini'an Barsabás y niquibij chuka' Justo chire, y ri rubi' ri Matías.
24 Y xquiben c'a orar, quere': Ajaf, rat ri natz'et ri cánima conojel, tac'utu' c'a chikavech achique c'a chique re ca'i' achi'a' re' ri acha'on,
25 richin noc can apóstol pa ruq'uexel ri Judas, y nipa'e' chuvech ri samaj. Roma ri Judas xa xuya' can ri samaj, roma ri itzel xerubanala'. Y vacami rija' xapon yan chupan ri lugar ri ruc'amon chi napon-vi, xecha'.
26 Y ri achin c'a ri xc'oje' can pa ruq'uexel ri Judas richin noc cachibil ri julajuj apóstoles, ja ri rubini'an Matías, roma pa ruvi' rija' xka-vi can ri samaj ri'.

Hechos 1:3-26 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

3 Y rija' xutij pokonül, y xcamsüs. Pero tok rija' c'astajnük chic pe, xuc'utula' c'a ri' chiquivüch. Cuarenta k'ij ri xerubanala' quiri'. Y c'o ch'aka chic ri xerubanala' richin tetamüx que c'üs vi. Y c'o c'a chuka' xubila' cheque pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios.
4 Y jun mul tok ri Jesús y ri ye ru-apóstoles quimolon-qui', ri Jesús xbij cheque: Quixc'uje' c'a chere' pa tinamit Jerusalén. Man quixel-e. Tivoyobej hasta npu'u ri nubin chive. Tivoyobej c'a ri Lok'olüj Espíritu ri rusujun-pe ri Dios que nuya'.
5 Roma rix ivetaman que ri Juan riq'uin ya' xerubün bautizar ri vinük. Jac'a rix, pa ca'i-oxi' k'ij apu, riq'uin ri Lok'olüj Espíritu nyixban bautizar, xbij ri Jesús.
6 Y ri quimolon c'a qui' xquic'utuj chin ri Jesús: Ajaf, ¿man ja tüj k'ij re' tok nkojacol roj israelitas chin ri nquibün mandar pa kavi' ja pa kak'a'? xquibij chin.
7 Pero ri Jesús xbij cheque: C'a ja na ri Nutata' nbin jampe' nbanatüj ri', y man nc'atzin tüj que nivetamaj rix.
8 Xaxe c'a tivetamaj, que tok ri Lok'olüj Espíritu nka-pe pan ivi', nic'ul c'a ivuchuk'a', y nquinik'alajrisaj chiquivüch ri vinük pa tinamit Jerusalén, y cheque ri vinük ri yec'o pa ch'aka chic tinamit chere' pa ruch'ulef Judea y pa ruch'ulef Samaria, y cheque chuka' conojel vinük pa ch'aka chic ruch'ulef chi nüj chi nakaj, xbij ri Jesús.
9 Y xe chic c'a ri tzij ri' ri xbij can. Roma ri yec'o riq'uin ri Jesús chiri', quitz'eton-apu c'a tok xcatüj-e chiquivüch chicaj, y xoc-e pa jun sutz', y man xquitz'et tüj chic.
10 Y ri apóstoles c'a quitz'eton c'a tok xbe chicaj. Tok c'a xquina' xebec'ulun ye ca'i' cachi'el achi'a' quiq'uin, ri quicusalon sük tak tziük.
11 Y ri ca'i' cachi'el achi'a' ri' xquibij c'a cheque ri ye ru-apóstoles ri Jesús: Achi'a' ri nyixpu'u pa ruch'ulef Galilea, man c'uluman tüj tok nyixtzu'un-e chicaj. Ri Jesús ri xitz'et que xbe chicaj vocomi, npu'u chic c'a jun bey. Y cachi'el ri xbün-e ri xbe, quiri' chuka' nbün pa ruca'n mul tok nka-pe chila' chicaj, xquibij cheque.
12 Y ri apóstoles xe'el c'a pe chiri' pari' ri juyu' rubini'an Olivos, y xetzolij pa tinamit Jerusalén. Ri juyu' Olivos man nüj tüj quicojol riq'uin ri Jerusalén, xa colope' pa jun kilómetro.
13 Y tok xe'apon c'a, xejote-e pa ruca'n piso richin ri jay ape' yec'o-vi-pe: Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri jun chic Jacobo ri ruc'ajol ri jun achi rubini'an Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri molaj achi'a' ri nbix celadores cheque, ri ncajo' que nquibün mandar ri israelitas pa ruq'uexel ri aj-Roma, y ri Judas ri ye quichak' qui' riq'uin ri Jacobo.
14 Y conojel rije' chi jumul c'a nquibün orar, junan quivüch conojel, ye cachibilan ri María ri rute' ri Jesús, ri ye ruchak' ri Jesús, y ri ch'aka chic ixoki' ri cachibilan más banun can.
15 Y jun k'ij tok quimolon c'a qui' jun colope' ciento veinte hermanos, ri Pedro xbepa'e-pe chiquicojol, y xbij c'a cheque:
16 Hermanos, ri jun ka-rey ri xc'uje' ojer can y rubini'an David, rutz'iban c'a can ri tzij ri xeruya' ri Lok'olüj Espíritu pa ránima. Chupan c'a ri vuj ri rutz'iban can rija', c'o c'a ri nch'o pari' ri Judas ri xuc'uan quibey ri vinük ri xebe chutz'amic ri Jesús. Nc'atzinej c'a que xbanatüj ri'.
17 Y ri Judas ri' xoc-vi kachibil, y c'o c'a samaj ri xbün chuka'.
18 Y riq'uin ri rutumin rija' xlok' jun ulef. Ja tumin ri' ri xuc'ul roma xujüch-e ri Jesús. Ri Judas xucamsaj-ri'. Rija' xcubucu', y ronojel ri rupan hasta cala' xetzaka', tok xka-ka pan ulef.
19 Y tok xbanatüj re', conojel c'a ri vinük aj-Jerusalén xe'etaman, y romari' tok Acéldama xbix chin ri ulef ri'. Y jari' ri bi'aj ri nquiya' rije' chin jun ulef richin quic'.
20 Romari' bin chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man jun c'a tic'uje' chupan ri racho, xa timalix can. Y chuka' nbij: Toc chic jun ruq'uexel richin npa'e' can chuvüch ri rusamaj, nbij.
21 Roma c'a ri', nc'atzin c'a que nkacanoj jun ruq'uexel ri Judas, pero ja ri chiquicojol ri achi'a' ri ronojel tiempo yec'o-vi kiq'uin, y ri ye benük-vi kiq'uin tok xc'uje' ri Ajaf Jesús.
22 Jun cheque ri yec'o-pe kiq'uin tok xban bautizar ri Jesús roma ri Juan, y xc'uje' kiq'uin hasta tok xbe chila' chicaj, y xel-e chikacojol. Nc'atzin c'a que nuk'alajrisaj junan kiq'uin roj achique rubanic tok ri Jesús xbec'astüj-pe chiquicojol caminaki', xbij ri Pedro.
23 Y jari' xquiya' quibi' ye ca'i'. Xquiya-apu ri rubi' ri José ri rubini'an Barsabás y nquibij chuka' Justo chin, y ri rubi' ri Matías.
24 Y xquibün c'a orar, quere': Ajaf, rat ri natz'et ri cánima conojel, tac'utu' c'a chikavüch achique c'a cheque ri ca'i' achi'a' re' ri acha'on,
25 richin ntoc can apóstol pa ruq'uexel ri Judas, y npa'e' chuvüch ri samaj. Roma ri Judas xa xuya' can ri samaj, roma ri itzel xerubanala'. Y vocomi rija' xapon yan chupan ri lugar ape' c'uluman que napon-vi, xquibij.
26 C'ateri' xquiya' pan atz'anin. Y ri achi c'a ri xc'uje' can pa ruq'uexel ri Judas richin ntoc cachibil ri once apóstoles, ja ri rubini'an Matías, roma pari' rija' xka-vi can ri samaj ri'.

Hechos 1:3-26 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

3 Y raja' xu'on sufrir y xcamises. Pero cuando c'astajinak chic pe, xuc'ut-ri' chiquiwech. Cuarenta k'ij ri quiri' xu'on. Y c'o ch'aka chic ex ri xeru'on chi quiri' tinimex chi can q'ues-wi. Y c'o chuka' ri xutzijoj chique chirij ri ru-gobierno ri Dios.
4 Y jun mej (bey) cuando ri Jesús y ri ru-apóstoles quimolon-qui', ri Jesús xu'ij chique: We' pa tenemit Jerusalem quixc'ue-wi y tiyobej c'a xtoka na ri ru'in ri Dios chi nuya-pe chiwe. Ren can xintzijoj yan chiwe, y cami jari' tiyobej.
5 Roma rix iweta'n chi ri Juan riq'uin ya' xeru'on-wi bautizar ri winak; pero rix, pa jun jani' k'ij apo, riq'uin ri Espíritu Santo xquix-an-wi bautizar, xcha' ri Jesús.
6 Y ri quimolon-qui' xquic'utuj che ri Jesús: Ajaf, ¿ja como ri tiempo re' ri jojacol roj israelitas y ja chic jun kawinak nibano gobernar kachi? xecha' che.
7 Pero ri Jesús xu'ij chique: C'a ja na ri Dios xti'in jampe' xtibanataj ri', y man nic'atzin ta chi nitemaj rix.
8 Pero rix can xtic'ue' iwuchuk'a' cuando ri Espíritu Santo xtika-pe pa iwi', y can xquinik'alajij chiquiwech ri winak pa tenemit Jerusalem, y chiquiwech ri winak ri jec'o pa ch'aka chic tenemit we' pa Judea y ri pa Samaria, y chuka' chiquiwech conojel winak pa ronojel rech-ulef, xcha' ri Jesús.
9 Y can xe ri tzij ri' ri xu'ij can. Y ri jec'o riq'uin chiri', can xquitzu' cuando xbe chicaj y xoc-e pa jun ajawa' (mukul) y manak chic xquitzu'.
10 Y ri apóstoles c'a yetzu'n-e chicaj cuando ri Jesús xbe-e, c'aja' xquina' jec'o yan ca'i' achi'a' quiq'uin, ri quicusalo'n sak tak tziak.
11 Y ri ca'i' achi'a' ri' xqui'ij chique ri je ru-apóstoles ri Jesús: Achi'a' ri jix aj-Galilea, ¿anchique roma rix jixtzu'n chicaj? Ri Jesús ri xitzu' chi xbe chicaj cami, can quila' xtu'on xtipe chic jun mej (bey). Y can anche'l xu'on xbe-e, can quiri' chuka' xtu'on pa ruca'n mej (bey) cuando xtika-pe chila' chicaj, xecha' chique.
12 Y ri apóstoles xe'el-pe chiri' parui' ri juyu' rubinan Olivos, y xetzolaj pa tenemit Jerusalem. Ri Olivos man naj ta c'o-wi che ri Jerusalem, xe la'k jun kilómetro.
13 Y cuando xe'apon, xejote-e pa ruca'n piso chi ri jay ri anchi' can jec'o-wi: Ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri ralc'ual ri jun achi rubinan Alfeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix celadores chique, y ri Judas ri rach'alal ri Jacobo.
14 Y conojel reje' can siempre niqui'en orar, junan cánima conojel. Jec'o chuka' ixoki', y chuka' ri María ri rute' ri Jesús, y ri je rach'alal ri Jesús.
15 Y jun k'ij cuando quimolon-qui' jun je ciento veinte kach'alal, ri Pedro xbepa'e-pe chiquiwech y xu'ij chique:
16 Wach'alal, ri jun ka-rey ri xc'ue' ojer can ri xubinaj David, raja' rutz'iban can ri tzij ri xeruya' ri Espíritu Santo pa ránima. Chupa ri xutz'ibaj can raja', c'o ri nu'ij chirij ri Judas ri xuc'uan quibey ri winak ri xbequitz'ama-pe ri Jesús. Romari' can quiri' na-wi ri xbanataj.
17 Y ri Judas ri' can xc'ue' kaq'uin, y c'o samaj ri xu'on kaq'uin chuka'.
18 Y riq'uin ri mero ri xyo'x che roma xujach-e ri Jesús, xlok' jun ulef. Ri Judas xucamisaj-ri'. Raja' xchiquicho' rupa, y ronojel ri rupa c'a quiela' xeka-wi cuando xka pa ulef.
19 Y cuando xbanataj ri', conojel ri winak aj-Jerusalem xquina'ej, y romari' Acéldama x-ix che ri ulef ri'. Y jari' ri bi'aj ri niquiya' reje' che jun ulef richi quic'.
20 Quiere' xbanataj, roma chupa ri libro rubinan Salmos bin can: Can timalix can ri rocho y man jun winak tic'ue' chupa. Y chuka' nu'ij: Y jun chic toc pa ruq'uiexel chi nipa'e' can chech ri rusamaj, nicha'.
21 Romari' can nic'atzin chi nakacanoj jun ruq'uiexel, pero can ja chiquicojol ri achi'a' ri can ronojel tiempo jec'o-pe kaq'uin, y can je-benak-wi kaq'uin cuando xc'ue' ri Ajaf Jesús.
22 Jun chique ri can jec'o-pe kaq'uin cuando x-an bautizar ri Jesús roma ri Juan, c'a cuando xbe chila' chicaj, y xel-e chikacojol. Can nic'atzin chi nuk'alajij junan kaq'uin roj chi ri Jesús xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki', xcha' ri Pedro.
23 Y xquiya-apo quibi' je ca'i' achi'a': Jun, ja ri José ri rubinan Barsabás y niqui'ij chuka' Justo che, y ri jun chic, ja ri Matías.
24 C'ajari' xqui'en orar, y quiere' xqui'ij: Ajaf, ret ri natzu' ri cánima conojel, tac'utu' chakawech ancu'x (anchique) chique ri ca'i' achi'a' re' ri xacha' yan,
25 chi ntoc can apóstol pa ruq'uiexel ri Judas, y nipa'e' chech ri samaj. Roma ri Judas xa xuya' can ri samaj, roma ri etzelal ri xeru'on. Y cami raja' xapon yan chupa ri lugar ri anchi' utz chi napon raja', xecha'.
26 Y ri achi ri xc'ue' can pa ruq'uiexel ri Judas chi ntoc quiq'uin ri julajuj apóstoles, ja ri Matías, roma pa ruwi' raja' xka-wi ri suerte chi ri samaj ri'.
Hechos 1 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 1:3-26 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

3 Y después antok xuꞌon sufrir y xquimisas y antok cꞌastajnak chic pa, xucꞌut-riꞌ chiquivach cuarenta kꞌij. Y cꞌo nicꞌaj chic kax ri xaꞌruꞌon chi xquinaꞌiej chi cꞌas. Y xutzijuoj jeꞌ chica chirij ri ru-reino ri Dios.
4 Y jun bꞌay antok ri Jesús y ri ru-apóstoles quimaluon-quiꞌ, ri Jesús xuꞌon mandar chica: Quixcꞌujieꞌ vaveꞌ pa tanamet Jerusalén y tivoyoꞌiej hasta cꞌa xtalka ri ranun prometer ri Nataꞌ Dios chiva. Incheꞌl ri nuꞌeꞌn chiva.
5 Ruma ri Juan cha yaꞌ xaꞌruꞌon bautizar ri vinak; pero ixreꞌ, chi jun janeꞌ apa (jaroꞌ apa) kꞌij, riqꞌuin ri Espíritu Santo xquixꞌan bautizar, xchaꞌ ri Jesús.
6 Y ri quimaluon-quiꞌ xquicꞌutuj cha ri Jesús: Ajaf, ¿naꞌan chi jun chikacajol ojreꞌ israelitas nibꞌano chic gobernar kichin chupan ri tiempo vacame? xaꞌchaꞌ cha.
7 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ja ri Dios xtiꞌeꞌn jampeꞌ xtibꞌanataj reꞌ, y man nicꞌatzin ta chi ntinaꞌiej ixreꞌ.
8 Pero ixreꞌ xtiꞌan recibir poder antok ri Espíritu Santo xtika-pa pan iveꞌ, y xquinitzijuoj chiquivach ri vinak pa tanamet Jerusalén, y chiquivach ri vinak ri icꞌo nicꞌaj chic tanamet richin ri Judea y ri Samaria, y chiquivach jeꞌ quinojiel vinak ri icꞌo choch-ulief, xchaꞌ ri Jesús.
9 Y después que xuꞌej ri tzij reꞌ, ri icꞌo riqꞌuin chireꞌ, xquitzꞌat antok xꞌa chicaj y xuoc-el chupan jun mukul ri xravaj chiquivach.
10 Y cꞌa ncaꞌtzuꞌn-el chicaj antok ri Jesús xꞌa-el. Antok xquinaꞌ, icꞌo yan chic icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ quiqꞌuin, ri quicusan sak tziak.
11 Y ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ xquiꞌej chica ri ru-apóstoles ri Jesús: Achiꞌaꞌ aj-Galilea, ¿karruma ixreꞌ nquixtzuꞌn-el chicaj? Ri Jesús ri xitzꞌat chi xꞌa chicaj vacame, can incheꞌl xuꞌon chi xꞌa, can quireꞌ jeꞌ xtuꞌon antok xtipa chic jun bꞌay, xaꞌchaꞌ chica.
12 Y ri apóstoles xaꞌiel-pa chireꞌ paroꞌ ri juyuꞌ rubꞌinan Olivos, y xaꞌtzalaj pa tanamet Jerusalén. Ri juyuꞌ Olivos cierca cꞌo-ve riqꞌuin ri Jerusalén, xa joꞌc laꞌk jun kilómetro.
13 Y antok xaꞌlka, xaꞌjotie-el rucaꞌn piso ri jay ri pacheꞌ niquimol-ve-quiꞌ ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri rucꞌajuol ri Alfeo, ri Simón ri cꞌo quiqꞌuin ri achiꞌaꞌ ri niꞌeꞌx Zelotes chica, y ri Judas ri quichakꞌ-quinimal-quiꞌ riqꞌuin ri Jacobo.
14 Y quinojiel ijejeꞌ junan cánima y siempre niquiꞌan orar. Icꞌo jeꞌ ixokiꞌ, y ri María jeꞌ ri rutieꞌ ri Jesús, y ri i-ruchakꞌ ri Jesús.
15 Y jun kꞌij antok quimaluon-quiꞌ jun laꞌk ciento veinte hermanos, ri Pedro xbꞌapiꞌie-pa chiquicajol y xuꞌej chica:
16 Hermanos, can xcꞌatzin chi nuꞌon cumplir ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri xuyaꞌ ri Espíritu Santo cha ri David, antok xuꞌej chirij ri Judas ri xucꞌuan quichin ri vinak chi xbꞌaquitzꞌamaꞌ ri Jesús.
17 Y ri Judas reꞌ xuoc kachꞌil, y xsamaj jeꞌ kiqꞌuin.
18 Y riqꞌuin ri miera ri xyoꞌx cha ruma xujach ri Jesús, xluokꞌ jun ulief. Ri Judas xuquimisaj-riꞌ. Jajaꞌ xtzak-pa pan ulief y ja ri rujaluon xutic, xbꞌuos ri rupan, y nojiel xpichcan pan ulief.
19 Y antok xbꞌanataj reꞌ, quinojiel ri vinak aj-Jerusalén xquinaꞌiej, y rumareꞌ Acéldama xꞌeꞌx cha ri ulief reꞌ. Ri tzij Acéldama pa quichꞌabꞌal ijejeꞌ nuꞌej, Ulief richin Quicꞌ.
20 Quireꞌ xbꞌanataj, ruma chupan ri libro rubꞌinan Salmos bꞌeꞌn can: Xa tiyoꞌx can ri rachuoch y man jun vinak ticꞌujieꞌ chupan. Y nuꞌej jeꞌ: Jun chic tuoc pa rucꞌaxiel chi nuꞌon ri rusamaj. Quireꞌ nuꞌej ri bꞌeꞌn can.
21 Rumareꞌ nicꞌatzin chi nakacanuj jun rucꞌaxiel, pero chiquicajol ri achiꞌaꞌ ri nojiel tiempo icꞌo kiqꞌuin y can i-bꞌanak kiqꞌuin antok xcꞌujieꞌ ri Ajaf Jesús.
22 Nitzꞌucutaj-pa antok xꞌan bautizar ri Jesús ruma ri Juan, hasta cꞌa antok xꞌa chicaj, y xiel-el chikacajol. Nicꞌatzin chi nutzijuoj junan kiqꞌuin ojreꞌ chi ri Jesús xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ ri Pedro.
23 Y xquiya-apa caꞌyeꞌ bꞌiꞌaj: Jun, ja ri José ri niꞌeꞌx Barsabás cha y niꞌeꞌx jeꞌ Justo cha, y ri jun chic, ja ri Matías.
24 Y xquiꞌan orar, y quireꞌ xquiꞌej: Ajaf, atreꞌ ri natzꞌat ri kánima konojiel, tacꞌutuꞌ chakavach chica chiquivach ri icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ reꞌ ri xachaꞌ,
25 chi ntuoc can apóstol pa rucꞌaxiel ri Judas y nuꞌon ri samaj. Ruma ri Judas xa xuyaꞌ can ri samaj, ruma ri itziel ri xuꞌon. Y vacame jajaꞌ ya xbꞌaka chupan ri lugar ri pacheꞌ chi nibꞌaka-ve, xaꞌchaꞌ.
26 Entonces xquiꞌan sortear ri quibꞌeꞌ ri icaꞌyeꞌ chi chica xticꞌujieꞌ pa rucꞌaxiel ri Judas chi ntuoc cachꞌil ri once (julajuj) apóstoles. Y ja ri Matías ri xchꞌacuon.

Hechos 1:3-26 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

3 Y Riya' can xutij pokon, y xcamisex. Pero tek Riya' c'astajnek chic pe, xuc'utula' c'a ri' chiquiwech. Cawinek k'ij ri xubanala' queri'. Y c'o nic'aj chic ri xubanala' riche (rixin) chi netamex chi can q'ues wi. Y c'o c'a chuka' ri xubila' chique chrij ri rajawaren ri Dios.
4 Y c'o c'a jun bey tek ri Jesús y ri ye ru'apóstoles quimolon qui', ri Jesús xubij chique: Quixc'oje' c'a re wawe' pa tinamit Jerusalem, y tiwoyobej ri nbin chiwe; tiwoyobej c'a ri rutzujun (rusujun) pe ri Nata' Dios chi can xtuya' wi c'a chiwe.
5 Ruma riyix iwetaman chi ri Juan riq'ui ya' xeruben wi bautizar ri winek. Yac'a riyix, pa ca'i' oxi' k'ij apo, riq'ui ri Lok'olaj Espíritu xquixban wi bautizar, xcha' ri Jesús.
6 Y ri quimolon c'a qui' xquic'utuj c'a chare ri Jesús: Ajaf, ¿la ma ya ta c'a k'ij re' tek naben chake riyoj israelitas chi nic'oje' chic jun bey ri k'atbel tzij pa kak'a'? xecha' chare.
7 Yac'a ri Jesús xubij chique: Pa ruk'a' c'a ri Nata' c'o wi achique tiempo xtibanatej ri', y ma rajawaxic ta chi niwetamaj riyix.
8 Xaxu (xaxe wi) c'a tiwetamaj, chi tek ri Lok'olaj Espíritu xtika pe pan iwi', xtic'ul c'a ri uchuk'a', y xquinik'alajsaj chique ri winek pa tinamit Jerusalem, y chique ri winek ri yec'o pa nic'aj chic tinamit wawe' pa rucuenta ri Judea y pa rucuenta ri Samaria, y chique chuka' quinojel ri winek ri yec'o pa ronojel re ruwach'ulef.
9 Y can xu (xe wi) chic c'a ri ch'abel ri' ri xubij ca. Y ri yec'o riq'ui ri Jesús chiri', can niquitzu' c'a tek xyacatej el chiquiwech pa cak'ik', y xoc el pa jun sutz', y ma xquitz'et ta chic.
10 Y ri apóstoles can c'a quitzuliben na c'a el ri xbe chicaj. Tek c'a xquina' xebec'ulun pe ye ca'i' achi'el achi'a' quiq'ui, ri ye quicusan sek tak tziek.
11 Y riye' xquibij c'a chique ri ye ru'apóstoles ca ri Jesús: Achi'a' ri yixpe pa Galilea, ¿achique ruma tek yixtzu'un chicaj? Re Jesús re xitz'et chi xbe chicaj re wacami, xa can xtipe chic jun bey. Y can achi'el re xuben el re xbe, can queri' chuka' xtuben tek xtipe chic, xecha'.
12 Y ri apóstoles xe'el c'a pe chiri' pa ruwi' ri juyu' ri Olivos rubi', y xetzolin pa tinamit Jerusalem. Ri juyu' Olivos xa ma nej ta c'o wi chare ri Jerusalem, xa achi'el pa jun kilómetro.
13 Y tek xe'apon c'a, xejote' el ri pa ruca'n tanaj (wik) jay ri acuchi (achique) ri can yec'o wi pe ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan, ri Andrés, ri Felipe, ri Tomás, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Jacobo ri ruc'ajol ri jun achi Alfeo rubi', ri Simón ri c'o quiq'ui ri achi'a' ri nibix Zelotes chique, y ri Judas ri rach'alal ri Jacobo.
14 Y quinojel riye' can junan quiwech quibanon y can ma yetane' ta chi niquiben orar, ye cachibilan ri ixoki', y chuka' ri María ri rute' ri Jesús, y ri ye rach'alal ri Jesús.
15 Y jun c'a chique ri k'ij ri' tek quimolon c'a qui' achi'el xa ye ciento veinte kach'alal, ri Pedro xpa'e' anej chiquiwech, y xubij c'a chique:
16 Wech aj Israel, ri jun ka-rey ri xc'oje' ojer ca ri xubini'aj David, rutz'iban c'a ca ri ch'abel ri xeruya' ri Lok'olaj Espíritu pa ránima. Chupan c'a ri wuj ri rutz'iban ca riya', c'o c'a ri nubij chrij ri Judas ri xoc uc'uey bey quiche (quixin) ri winek ri xebe chuchapic ri Jesús. Can queri' wi c'a c'o chi xbanatej.
17 Y ri Judas ri' can xoc wi kachibil, y xsamej c'a chkacojol.
18 Y riq'ui ri puek ri xuc'ul ruma xujech el ri Jesús, riq'ui ri puek ri' xlok'bex wi jun ulef. Ri Judas xucamisaj ri'. Riya' xbech'ique' pe ruwi', y ronojel ri rupan c'a quela' xeka wi, tek xka pan ulef.
19 Y quinojel c'a ri winek aj Jerusalem xquetamaj, y rumari' tek Acéldama xbix chare ri ulef ri'. Ntel chi tzij jun ulef riche (rixin) quic'.
20 Rumari' bin ca chupan ri wuj ri Salmos rubi': Man ta jun c'a xtic'oje' chupan ri rachoch, xa xtimalix ta ca. Y chuka' nubij: Xa xtoc ta jun chic ruq'uexel riche (rixin) chi nipa'e' ca chuwech ri rusamaj, nicha'.
21 Rumac'ari', can rajawaxic c'a chi nikacanoj jun ruq'uexel, pero can ya ri chiquicojol ri achi'a' ri can ronojel tiempo yec'o pe kiq'ui, y ri can ye benak wi kiq'ui tek xc'oje' ri Ajaf Jesús.
22 Jun chique ri can yec'o pe kiq'ui tek xban bautizar ri Jesús ruma ri Juan, y can c'o kiq'ui tek xbe ri Jesús chila' chicaj. Yari' ri tikacha'. Y can rajawaxic c'a chi riya' nuk'alajsaj junan kiq'ui riyoj achique rubanic tek ri Jesús caminek chic el y xbec'astej pe.
23 Y yac'ari' tek xquiya' apo quibi' ye ca'i'. Xquiya' apo rubi' ri José ri nibix Barsabás chare y nibix chuka' Justo chare, y xquiya' chuka' apo rubi' ri Matías.
24 Y xquiben c'a orar, quere': Ajaf, riyit ri natz'et ri cánima quinojel, tac'utu' c'a chkawech achique c'a chique re ye ca'i' achi'a' re' ri acha'on,
25 riche (rixin) chi ntoc ca apóstol pa ruq'uexel ri Judas, y nipa'e' chuwech ri samaj. Ruma ri Judas xa xuya' ca ri samaj, ruma ri itzel ri xuben. Y wacami riya' xapon yan chupan ri lugar ri can c'o chi napon wi, xecha'.
26 Y xesaquin c'a, y ya c'a ri Matías ri xkajben chi nic'oje' ca pa ruq'uexel ri Judas riche (rixin) chi ntoc cachibil ri julajuj apóstoles.

Hechos 1:3-26 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

3 Y reja' xutaj pokan, y xquimisas. Pero tak xc'astaj-a chiquicojol re anama'i', xuc'utula-ri' chiquivach re ru-apóstoles. Y cuarenta k'ij quire' xuban. Y q'uiy cosas xuban chin tiquitamaj che reja' can c'as-va. Y chuka' xubila' chique re andex rubanic tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios.
4 Y jun bey tak re Jesús y re je ru-apóstoles quimalon-qui', re Jesús xubij chique: Quixc'ue' vova' pa tenemit Jerusalén, y tiyabej re nbin chiva, tiyabej re rusujun re Dios che can xtuya-va chiva.
5 Roma yex itaman che re Juan riq'uin ya' xe'ruban bautizar re vinak. Jac'a yex, pa ca'e-oxe' k'ij-apo, riq'uin re Espíritu Santo xquixban-va bautizar, xcha' re Jesús chique.
6 Y re quimalon-qui' xquic'utuj cha re Jesús: Ajaf, ¿mana-ta como k'ij re' tak yojacol yoj re yoj israelitas y ja-ta jun israelita re yojbano gobernar? xe'cha' cha.
7 Pero re Jesús xubij chique: C'aja-na re Dios nibin jampa' xtibanataj re', y man nic'atzin-ta che yex nitamaj.
8 Xaxe c'a titamaj, che tak re Espíritu Santo xtika-pa pan ive', can xtic'ul re ru-poder, y xquinitzijoj chique re vinak pa tenemit Jerusalén, y chique re vinak re jec'o pa tak nic'aj chic tenemit vova' pa Judea y pa Samaria, y chique chuka' conojel vinak re jec'o pa tak nic'aj chic naciones che naj che nakaj, xcha' re Jesús chique re ru-apóstoles.
9 Y can xe chic c'a re tzij re' re xe'rubij can. Roma re jec'o riq'uin re Jesús chire', can xquitz'at tak xyacataj-a chiquivach y xoc-a pa jun nube, y man chic xquitz'at-ta.
10 Y re apóstoles can c'a ye'tzu'un chij re xba chicaj, tak xquina' xe'bec'ulun je ca'e' ancha'l achi'a' quiq'uin re quicusalon sak tak tziak.
11 Y re je ca'e' ancha'l achi'a' re' xquibij chique re je ru-apóstoles can re Jesús: Achi'a' re yixpa pa Galilea, ¿anchique roma tak yixtzu'un chicaj? Re Jesús re xitz'at che xba chicaj vocame, can xtipa chic jun bey. Y can ancha'l xuban-a tak xba, can quire' chuka' xtuban pa ruca'n bey tak xtika-pa chila' chicaj, xe'cha' chique re apóstoles.
12 Y re apóstoles xe'el-pa chire' pa rue' re loma rubini'an Olivos, y xe'tzolaj-pa pa tenemit Jerusalén. Re Olivos man naj-ta c'o-va cha re Jerusalén, xa pa jun la'k kilómetro c'o-va.
13 Y tak xe'bapon, xe'jote-a pa ruca'n piso cha re jay re anche' can jec'o-va-pa re Pedro, re Jacobo, re Juan, re Andrés, re Felipe, re Tomás, re Bartolomé, re Mateo, y re Jacobo re ruc'ajol re jun ache rubini'an Alfeo, re Simón re c'o quiq'uin re achi'a' re jec'o riq'uin re jun partido rubini'an celadores, y re Judas re ruch'alal re Jacobo.
14 Y conojel reje' can nojel tiempo niquiban orar, can junan quivach, je quichibil re ixoki', y chuka' re María re rute' re Jesús, y re je ruch'alal re Jesús.
15 Y jun k'ij tak quimalon-qui', jec'o la'k ciento veinte hermanos, y jare' re Pedro xbepa'e-pa chiquivach y xubij chique:
16 Hermanos, re jun ka-Rey re xc'ue' ajuer can y xubini'aj David, rutz'iban can re ch'abal re xe'ruya' re Espíritu Santo pa ránma. Chupan re libro re rutz'iban can reja', nich'o chij re Judas re xc'uan quibey re vinak re xe'ba chutz'amic re Jesús. Y re' tiene que xbanataj.
17 Y re Judas re' can xoc-va kachibil y c'o chuka' samaj xuban.
18 Y riq'uin re ru-mero reja' xlok' jun ulef. Ja mero re' re xtoj cha roma xujach re Jesús. Y re Judas xujetz'aj-ri' y xbetzak-pa, y tak xka pan ulef, can xcubucu' rupan, y c'a quila xe'beka.
19 Y tak xbanataj re', conojel re vinak aj-Jerusalén xe'taman, y mare' tak Acéldama xbex cha re ulef re'. Y jare' re be'aj re niquiya' reje' cha jun ulef chin quic'.
20 Mare' bin can chupan re libro rubini'an Salmos: Man jun c'a tic'ue' chupan re rachoch, xa timalex can. Y chuka' nubij: Toc chic jun ruq'uixel chin nuban can re rusamaj, nicha'.
21 Mare' can nic'atzin che nakacanoj chic jun ruq'uixel, pero ja chiquicojol re achi'a' re nojel tiempo jec'o kaq'uin, y can je'binak kaq'uin tak xc'ue' re Ajaf Jesús chakacojol.
22 Jun chique re c'o kaq'uin tak xban bautizar re Jesús roma re Juan, y c'aja tak xba chila' chicaj. Can nic'atzin che nutzijoj junan kaq'uin yoj, andex rubanic tak re Jesús xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha' re Pedro.
23 Y jare' tak xquiya-apo quibe' je ca'e' achi'a', xquiya-apo rube' re José re rubini'an Barsabás y niquibij chuka' Justo cha, y rube' re Matías.
24 Y xquiban c'a orar, y ja quire' niquibij: Ajaf, rat re natz'at re cánma conojel, tac'utu' c'a chakavach anchique chique re je ca'e' achi'a' re' re acha'on,
25 chin che ndoc apóstol pa ruq'uixel re Judas, y nuban re samaj. Roma re Judas xa xuya' can re samaj, roma re mac xuban. Y vocame reja' xapon-yan chupan re lugar re anche' ruc'amon napon-va, xe'cha' re apóstoles cha re Dios.
26 Y re ache xc'ue' can pa ruq'uixel re Judas chin ndoc quichibil re je once apóstoles, ja re rubini'an Matías, roma ja pa rue' reja' xka-va chin nuban re samaj re'.