Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 19:9-25 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 19:9-25 in GT:cak:Kaqchikel

9 Pero ec'o xquicovirisaj ri cánima, y man xquinimaj ta. Chiquivech ri vinak niquibila' itzel tak tzij chirij ri utzulaj Bey. Romari' ri Pablo xel-e chiquicojol, y xeruc'uaj-e ri quiniman ri Jesucristo pa jun jay richin jun achi rubinan Tiranno, ri banon richin yetijox ri niquimol-qui' chupan, y chiri' yetzijon-vi ronojel k'ij pa ruvi' ruch'abel ri Dios.
10 Ca'i' juna' quiri' xu'on ri Pablo. Romari' conojel ri ec'o chiri' pa roch'ulef Asia, chi israelitas y man israelitas ta, xquic'axaj ri ruch'abel ri Ajaf Jesús.
11 Y ri Dios xucusaj ri Pablo richin xerubanala' nimalaj tak milagros.
12 Roma hasta ri rutziak ri nuya' choruc'u'x richin nisamaj y ri rupáya ri ek'axnak ruk'a' ri Pablo chirij, ye'uc'uax quiq'uin ri yeyavej, y ri yeyavej yec'achoj, y ri itzel tak espíritu ye'el-e.
13 Pero ec'o jujun israelitas ri yebiyaj richin yequelesaj itzel tak espíritu. Rije' xcajo' xquisiq'uij rubi' ri Ajaf Jesús pa quivi' ri ocunak itzel tak espíritu quiq'uin, y romari' xqui'ij: Pa rubi' ri Jesús ri nutzijoj ri Pablo yixkatak chi quixel, yecha'.
14 Quiri' niqui'en evuku' ruc'ajol jun achi israelita uc'uay quichin sacerdotes rubinan Esceva.
15 Xcajo' xquelesaj jun itzel espíritu ri ocunak pa ránima jun vinak, pero ri itzel espíritu xch'o-pe y xu'ij: Yin veteman (achique, acu'x) ri Jesús y veteman ruvech ri Pablo. Jac'a rix, ¿rix achique? xcha' chique.
16 Ri achi ri achok riq'uin ocunak-vi ri itzel espíritu, xuc'ak-ri' chiquij y can xtiquer-vi, man jun xetiquer xqui'en pa ruk'a'. Esocotajnak y ech'anel xe'enimaj-e ri pa jay.
17 Ri xbanataj, chi israelitas y man israelitas ta xe'ac'axan chiri' pan Efeso. Can xquixi'ij-qui' conojel, y jani na xnimer ruk'ij ri rubi' ri Ajaf Jesús.
18 Eq'uiy c'a chique ri xquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo yepe, nuquik'alajrisaj y man niquevaj ta ronojel ri man utz ta ri xequibanala' na'ey.
19 Quiri' mismo q'uiy aj-k'ija' xequic'amala-pe ri vuj ri xequicusaj richin (xe'itzin, magia) y chiquivech conojel xequiporoj-vi. Tok xajlex rajil ri vuj xporox, c'o cami jun cien mil quetzales rajil.
20 Y quiri' ri ruch'abel ri Ajaf más xbe pa jotol; riq'uin uchuk'a' benak y man jun nipaban richin.
21 Chirij ronojel ri xbanataj chiri', ri Pablo xuya' pa ránima ni'e pa tinamit Jerusalem, pero na'ey na ye'erutz'eta-pe ri quiniman ri Jesucristo pa roch'ulef Macedonia y Acaya, y c'ajari' nic'atzin ni'e pa tinamit Roma. Quiri' nunojij ri Pablo pa ránima.
22 Xerutak c'a e pa Macedonia eca'i' chique ri yeto'on richin, y ri' ja ri Timoteo y ri Erasto, jac'a rija' c'a xc'uje' na can jun tiempo pa roch'ulef Asia.
23 Pa tinamit Efeso ri tiempo ri', ri vinak man juba' ta oc coyoval xcataj chirij ri Kitzij Bey.
24 Roma c'o jun samajiy plata rubinan Demetrio, ri nusamajij ri plata richin nubanala' ch'utik ruvachibel ri jay ri niyo'ox-vi ruk'ij ri diosa Diana. Ri achi re' y ri más chic samajela' man juba' ta oc méra niquich'ec chiquij tak ruvachibel ri jay ri'.
25 Ri Demetrio re' xeroyoj ri yesamaj riq'uin, y ri ch'aka' chic ri mismo ebanoy ruvachibel ri jay richin ri Diana, y xu'ij chique: Rix tata'aj iveteman chi ri samaj re' nuya' kabeyomal.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 19 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 19:9-25 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

9 Pero ec'o c'a ch'aka' ri xquicovirisaj ri cánima, y man xeniman ta. Xa pa ruq'uexel xeniman ta, xa xquichop itzel yech'on chiquivech ri vinek chirij ri Ajaf Jesús, ri utzilej Bey. Romari' ri Pablo xuch'er-el-ri' quiq'uin, y xeruc'uaj c'a chuka' el ri can e nimanela' chic. Y pa jun jay richin tijonic ri richin ri achin rubini'an Tiranno niquimol-vi-qui', richin niquich'ob rij ruch'abel ri Dios ronojel k'ij.
10 Y ca'i' juna' ri xuben queri' ri Pablo. Romari' tok can conojel xe'ac'axan ri ruch'abel ri Ajaf Jesús ri chiri' pa ruvach'ulef rubini'an Asia. Chi israelitas y man israelitas ta ri xe'ac'axan.
11 Y ri Dios xrucusaj c'a ri Pablo richin xerubanala' nima'k tak milagros.
12 Romari' hasta ri tziek ri nuya' chuva-ruc'u'x rija' tok nisamej y chuka' ri rusu't ri xe'uc'uex quiq'uin yava'i', ri yava'i' ri' can xec'achoj. Chuka' ri vinek ec'o itzel tak espíritu quiq'uin, ri itzel tak espíritu can xe'el-vi-el, riq'uin xe'uc'uex chuka' ri tziek quiq'uin.
13 Y ec'o c'a achi'a' israelitas ri yebiyaj, ri can e elesey vi itzel tak espíritu. Ch'aka' c'a chique rije' can nicajo' c'a niquicusaj ri rubi' ri Ajaf Jesús richin chi niquiben queri'. Romari' rije' niquibij c'a chique ri itzel tak espíritu: Pa rubi' ri Ajaf Jesús ri nutzijoj ri Pablo nikabij c'a chive chi quixel-el, yecha' c'a chique.
14 Y can que c'a chuka' ri' nicajo' niquiben ri e vuku' ruc'ajol ri achin rubini'an Esceva, ri quitata'al ri sacerdotes.
15 Pero jun bey tok rije' xquicusaj ri rubi' ri Jesús richin niquelesaj ri itzel espíritu c'o riq'uin jun achin, ri espíritu ri' xch'on-pe y xubij: Yin vetaman achique ri Jesús y chuka' vetaman achique chi achin ri Pablo. Jac'a rix, ¿yixtiquir cami nibij chuve ix achique? xcha' chique.
16 Y ri achin ri c'o ri itzel espíritu riq'uin, xuq'uek c'a ri' chiquij ri achi'a' ri', y man jun chic c'a ri yetiquir niquiben pa ruk'a', xa can xch'acon-vi chiquij. Xuretz c'a ri quitziak chiquij y e socotajinek xe'anmej-el chupan ri jay ri'.
17 Y re xbanatej xetamex c'a coma conojel. Can xetamex c'a coma ri israelitas y ri man e israelitas ta ri ec'o chupan ri tinamit Éfeso. Rije' can janíla c'a xibinri'il xpe chique roma ri xbanatej. Y ri Ajaf Jesús xuc'ul c'a ruk'ij-ruc'ojlen.
18 Y e q'uiy c'a chique ri vinek ri can quiniman chic, ye'oka' chuk'alajirisaxic ri itzel tak quibanobal.
19 E q'uiy c'a ri quiniman chic ri Ajaf Jesús, e aj-itza' ri rubanon can. Romari' xequicanola-pe ri quivuj richin itz, y can ja ri chiquivech ri vinek xequiporoj-vi ri quivuj ri'. Y ri rajel ri janipe' vuj richin itz ri xporox, c'o la'ek jun lajuj mil quetzales.
20 Y roma c'a ri xbanatej, xk'alajin ri ruchuk'a' ri ruch'abel ri Ajaf Dios; y e janíla vinek ri yeniman.
21 Y ri Pablo xpe c'a pa ránima chi nibe c'a pa Macedonia y pan Acaya chiquitz'etic ri kach'alal. Y chuka' xpe pa ránima chi nibe c'a pa Jerusalem, y c'ari' c'o chi nibe pa Roma.
22 Romari' xerutek c'a el ri Timoteo y ri Erasto, ri yeto'on richin, c'a pa Macedonia. Y rija' c'a xc'oje' na chic can juba' ri pa ruvach'ulef Asia.
23 Y ri pa tinamit Éfeso ri tiempo ri', ri vinek janíla c'a coyoval y xeyacatej c'a chirij ri kitzij bey.
24 Y ja ri jun achin samajiy-sakipuek ri rubini'an Demetrio, ri xetakchi'in ri vinek. Roma ri chiri' pan Éfeso, can c'o rachoch jun ruvachibel ixok ri nibix Diana chire, y jac'a ri ruvachibel ri jay ri' ri yerubanala' rija' riq'uin ri sakipuek, y yeruc'ayij. Y ri achin ri', e rachibilan ri samajela' janíla c'a yech'acon chiquij ri tak ruvachibel jay ri'.
25 Romari' ri achin ri' xeroyoj ri samajela', y xerumol chuka' ri ch'aka' chic banoy ruvachibel ri jay richin ri Diana, y xubij chique: Rix ivetaman c'a chi re jun samaj kachapon, can c'o-vi ch'acoj chirij.

Hechos 19:9-25 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

9 Pero yec'o c'a ch'aka ri xquicovirsaj ri cánima, y man xetaken tüj. Xa pa ruq'uexel xetaken tüj, xa xquitz'om itzel nyech'o chiquivüch ri vinük chirij ri Ajaf Jesús, ri utzilüj Bey. Romari' ri Pablo xuch'ür-e-ri' quiq'uin, y xeruc'uaj c'a e chuka' ri ye takenela' chic. Y pa jun jay richin tijonic ri richin ri achi rubini'an Tiranno nquimol-vi-qui', richin nquinuc pari' ri rutzij ri Dios ronojel k'ij.
10 Y ca'i' juna' ri xbün quiri' ri Pablo. Romari' tok conojel xe'ac'axan ri rutzij ri Ajaf Jesús chiri' pa ruch'ulef rubini'an Asia. Chi israelitas y man israelitas tüj ri xe'ac'axan.
11 Y ri Dios xucusaj c'a ri Pablo richin xerubanala' nimak' tak milagros.
12 Romari' hasta ri tziük ri nuya' chu-ruc'u'x rija' tok nsamüj y chuka' ri rusu't ri xe'uc'u'üx quiq'uin yava'i', ri yava'i' ri' xec'achoj. Chuka' ri vinük yec'o itzel tak espíritu quiq'uin, ri itzel tak espíritu xe'el-vi-e, riq'uin xe'uc'u'üx chuka' ri tziük quiq'uin.
13 Y yec'o c'a achi'a' israelitas ri nyebiyaj, ri ye elesüy vi itzel tak espíritu. Ch'aka c'a cheque rije' ncajo' c'a nquicusaj ri rubi' ri Ajaf Jesús richin que nquibün quiri'. Romari' rije' nquibij c'a cheque ri itzel tak espíritu: Pa rubi' ri Ajaf Jesús ri nutzijoj ri Pablo nkabij c'a chive que quixel-e, nquibij c'a cheque.
14 Y quiri' c'a chuka' ncajo' nquibün ri ye vuku' (siete) ruc'ajol ri achi rubini'an Esceva, jun ri nuc'uan ri sacerdotes.
15 Pero jun bey tok rije' xquicusaj ri rubi' ri Jesús richin nquelesaj ri itzel espíritu c'o riq'uin jun achi, ri espíritu ri' xch'o-pe y xbij: Yin vetaman achique ri Jesús y chuka' vetaman achique chi achi ri Pablo. Jac'a rix, ¿achique uch'uk'a' pan ik'a' rix? xbij cheque.
16 Y ri achi ri c'o ri itzel espíritu riq'uin, xtorij c'a ri' chiquij ri achi'a' ri', y man jun chic c'a ri nyetiquer nquibün pa ruk'a', xa xch'acon-vi chiquij. Xuretz c'a ri quitziek chiquij y ye socotajnük xe'anmüj-e chupan ri jay ri'.
17 Y ri xbanatüj xetamüx c'a coma conojel. Xetamüx c'a coma ri israelitas y ri man ye israelitas tüj ri yec'o chupan ri tinamit Éfeso. Rije' juis c'a xbiri' xpu'u cheque roma ri xbanatüj. Y ri Ajaf Jesús xuc'ul c'a ruk'ij.
18 Y ye q'uiy c'a cheque ri vinük ri quitaken chic, nquimol-qui' chin nquik'alajrisaj chiquivüch ri itzel ri quibanun.
19 Ye q'uiy c'a ri quitaken chic ri Ajaf Jesús, ye aj-itza' ri rubanun can. Romari' xequicanola-pe ri quivuj richin itz, y ja chiquivüch ri vinük xequiporoj-vi ri quivuj ri'. Y ri rajil ri jaru' vuj richin itz ri xporox, c'o colope' jun cincuenta mil sakpük tumin.
20 Y roma c'a ri xbanatüj, xk'alajin ri ruchuk'a' ri rutzij ri Ajaf Dios y ye juis vinük ri nyetaken.
21 Y ri Pablo xunuc que nc'atzinej que nbe c'a pa ruch'ulef Macedonia y pa ruch'ulef Acaya chiquitz'etic ri hermanos. Y chuka' xunuc que nc'atzinej que nbe c'a pa tinamit Jerusalén, y c'ateri' que nbe pa tinamit Roma.
22 Romari' xerutük c'a e ri Timoteo y ri Erasto, ri nyeto'on richin, c'a pa ruch'ulef Macedonia. Y rija' c'a xc'uje' na chic ba' pa ruch'ulef Asia.
23 Y pa tinamit Éfeso ri tiempo ri', ri vinük juis c'a coyoval xecatüj c'a chirij ri ketzij bey ri Ajaf Jesús.
24 Y ja ri jun achi samajiy-sakpük ri rubini'an Demetrio, ri xetakchi'in ri vinük. Roma chiri' pan Éfeso, c'o racho jun ruvachbül ri ixok dios ri nbix Diana chin, y ja ri ruvachbül ri jay ri' ape' nyerubanala' rija' riq'uin ri sakpük, y nyeruc'ayij. Y ri achi ri', ye rachibilan ri samajela' juis c'a nyech'acon chiquij ri tak ruvachbül jay ri'.
25 Romari' ri achi ri' xeroyoj ri samajela', y xerumol chuka' ri ch'aka chic banoy ruvachbül ri jay richin ri Diana, y xbij cheque: Rix ivetaman c'a que ri jun samaj katz'amon, c'o-vi ch'acoj chirij.

Hechos 19:9-25 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

9 Pero jec'o ch'aka ri can cof xqui'en che ri cánima, y man xquinimaj ta. Xa itzel yech'o'n chiquiwech conojel chirij ri Ajaf Jesús, ri utzilaj Bey. Romari' ri Pablo xbe chiquiwech, y xeruc'uaj chuka' ri can quiniman yan ri Ajaf. Y pa jun jay anchi' yetijox-wi winak chi ri achi rubinan Tiranno xquimol-wi-qui', y can k'ij-k'ij xetzijon chirij ri rutzij ri Dios.
10 Y ca'i' juna' ri quiri' xu'on ri Pablo. Romari' can conojel ri israelitas y ri man je israelitas ta pa rech-ulef rubinan Asia, xquic'oxaj rutzij ri Ajaf Jesús.
11 Y ri Dios xucusaj ri Pablo chi xeru'on nimalaj tak milagros.
12 Romari' hasta ri tziak ri nucusaj chi nusu' ruwo'l y chuka' ri rutziak ri nucusaj, xec'uax quiq'uin yawa'i' y ri yawa'i' ri' can xec'achoj riq'uin ri tziak ri'. Chuka' ri winak ri jec'o itzel tak espíritus quiq'uin, ri itzel tak espíritus can xe'el-e, roma xec'uax chuka' ri tziak quiq'uin.
13 Y jec'o achi'a' israelitas ri yeplakin, ri can yequilesaj itzel tak espíritus. Jujun chique reje' can niquijo' niquicusaj ri rubi' ri Ajaf Jesús chi niqui'en quiri'. Romari' reje' niqui'ij chique ri itzel tak espíritus: Pa rubi' ri Ajaf Jesús ri nutzijoj ri Pablo naka'ij chiwe chi quixel-e, yecha' chique.
14 Y can quiri' chuka' niquijo' niqui'en ri je wuku' ralc'ual ri achi israelita rubinan Esceva, ri jun nimalaj sacerdote.
15 Pero jun mej (bey) reje' xquicusaj ri rubi' ri Jesús chi niquilesaj jun itzel espíritu ri c'o riq'uin jun achi, ri espíritu ri' xch'o'n-pe y xu'ij: Ren weta'n rech ri Jesús y chuka' weta'n rech ri Pablo. Pero rix ¿jix ancu'x (anchique)? xcha' chique.
16 Y ri achi ri c'o ri itzel espíritu riq'uin, xuq'uiak-ri' chiquij ri achi'a' ri', y man jun chic yetiquier niqui'en pa ruk'a', xa can xeruch'ec. Xuretz ri quitziak chiquij, y quiri', can man jun quitziak chiquij y je-socotajnak xelumaj-e (xenimaj-e) chupa ri jay ri'.
17 Y ri xbanataj xna'ex coma conojel. Can xna'ex coma ri israelitas y ri man je israelitas ta ri jec'o chupa ri tenemit Éfeso. Reje' can xquixi'j-qui' roma ri xbanataj. Y ri Ajaf Jesús xyo'x ruk'ij.
18 Y je q'uiy chique ri winak ri can quiniman chic ri Ajaf Jesús, yeloka chi niquik'alajij ri itzel tak quino'j (quina'oj) ri quibanon-pe.
19 Y je q'uiy chique reje', je aj-itza' ri rubanon can. Romari' xequic'om-pe ri qui-libros chi itzibel, y can chiquiwech ri winak xequiporoj-wi. Y ri rajil ronojel ri libros ri xeporox, c'o cincuenta mil monedas de plata.
20 Y roma ri xbanataj, xk'alajin ri ruchuk'a' ri rutzij ri Ajaf Dios, y je q'uiy winak yeniman rubi' ri Dios.
21 Y ri Pablo xpe pa ránima chi nibe pa Macedonia y pa Acaya chiquitz'etic ri kach'alal. Y chuka' xpe pa ránima chi nibe Jerusalem, y nic'atzin chi nibe c'a Roma chuka'.
22 Romari' xerutak-e pa Macedonia ri Timoteo y ri Erasto ri yeto'n richi, y raja' xc'ue' chic can juba' pa rech-ulef Asia.
23 Y pa tenemit Éfeso ri tiempo ri', ri winak can yalan catajinak quiyowal, romari' xecataj chirij ri utzilaj rutzij ri Dios.
24 Y ja ri jun achi samajiy-plata ri rubinan Demetrio, xyaco quichi ri winak. Roma chiri' pa Éfeso c'o ri rocho ri dios ri ni'ix Diana che, y ja ri ruwachibel ri jay ri' ri yeru'on raja' che plata, y yeruc'ayij. Ri achi ri' y ri je rusamajel, can q'uiy mero niquich'ec chiquij ri tak ruwachibel jay ri yequi'en.
25 Romari' ri achi ri' xeroyoj ri rusamajel, y xerumol chuka' ri ch'aka chic banoy ruwachibel ri jay chi ri Diana, y xu'ij chique: Rix iweta'n chi ri jun samaj re' can q'uiy ch'acoj nuya' chake.
Hechos 19 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 19:9-25 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

9 Pero icꞌo nicꞌaj ri can cof xquiꞌan cha ri cánima, y man xquinimaj ta. Xa itziel ncaꞌchꞌoꞌ chiquivach ri vinak, chirij ri Utzulaj Bꞌay. Rumareꞌ ri Pablo xaꞌruyaꞌ can, y xaꞌrucꞌuaj ri ru-discípulos ri Ajaf. Y chupan jun xcuela richin ri ache rubꞌinan Tiranno xquimol-ve-quiꞌ, y can kꞌij-kꞌij xaꞌtzijuon chirij ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
10 Y caꞌyeꞌ junaꞌ ri quireꞌ xuꞌon ri Pablo. Rumareꞌ quinojiel ri israelitas y man israelitas ta chireꞌ chupan ri lugar rubꞌinan Asia, xcaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Jesús.
11 Y ri Dios xucusaj ri Pablo chi xaꞌruꞌon nimaꞌk tak milagros.
12 Rumareꞌ hasta ri ru-pañuelos y ri ru-gavacha xaꞌcꞌuax quiqꞌuin ri ncaꞌyavaj y can xaꞌan sanar riqꞌuin ri tziak reꞌ. Y ri icꞌo itziel tak espíritus quiqꞌuin, can xaꞌiel-el.
13 Y icꞌo achiꞌaꞌ israelitas ri ncaꞌbꞌiej, ri can ncaꞌquilasaj itziel tak espíritus. Nicꞌaj cꞌa chiquivach ijejeꞌ can nicajoꞌ niquicusaj ri rubꞌeꞌ ri Ajaf Jesús chi ncaꞌquilasaj itziel tak espíritus. Rumareꞌ ijejeꞌ niquiꞌej chica ri itziel tak espíritus: Pa rubꞌeꞌ ri Jesús ri nutzijuoj ri Pablo nakaꞌej chiva chi quixiel-el, ncaꞌchaꞌ chica.
14 Y quireꞌ jeꞌ niquiꞌan ri i-siete (ivukuꞌ) rucꞌajuol ri ache israelita Esceva rubꞌeꞌ, ri qui-jefe ri sacerdotes.
15 Pero jun bꞌay antok ijejeꞌ quireꞌ niquiꞌan, jun itziel espíritu ri cꞌo riqꞌuin jun ache xchꞌo-pa y xuꞌej: Inreꞌ vataꞌn roch ri Jesús y vataꞌn jeꞌ roch ri Pablo. Pero ixreꞌ, ¿ix chica? xchaꞌ chica.
16 Y ri ache ri cꞌo ri itziel espíritu riqꞌuin, xirucꞌaka-pa-riꞌ chiquij ri achiꞌaꞌ reꞌ, y man xaꞌtiquir ta pa rukꞌaꞌ, xa xcovin chiquij. Mareꞌ xaꞌnumaj chupan ri jay reꞌ, man jun quitziak chiquij y i-socotajnak-el.
17 Y ri xbꞌanataj xnaꞌax cuma quinojiel. Can xnaꞌax cuma ri israelitas y ri man israelitas ta ri icꞌo chupan ri tanamet Efeso. Y xquixiꞌij-quiꞌ quinojiel ijejeꞌ ruma ri xbꞌanataj. Y xyoꞌx cꞌa rukꞌij ri Ajaf Jesús.
18 Y iqꞌuiy ri quiniman chic ri Ajaf Jesús, ncaꞌlka y niquichol ri itziel tak kax ri quibꞌanun-pa.
19 Y iqꞌuiy chiquivach ijejeꞌ, i-aj-itz ri quibꞌanun-pa y xaꞌquicꞌam-pa ri qui-libros y can chiquivach ri vinak xaꞌquiparuoj. Y ri rajal nojiel ri libros ri xaꞌparox, cincuenta mil monedas de plata.
20 Y ruma ri xbꞌanataj, xkꞌalajin ri ru-poder ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Dios, y iqꞌuiy vinak niquinimaj.
21 Y ri Pablo xpa pa ránima chi niꞌa y nicꞌujieꞌ Jerusalén, después antok kꞌaxnak chic Macedonia y Acaya. Y tiene que niꞌa cꞌa Roma, antok ntiel Jerusalén.
22 Rumareꞌ xaꞌrutak-el Macedonia ri Timoteo y ri Erasto ri ncaꞌtoꞌn richin, y jajaꞌ xcꞌujieꞌ chic can bꞌaꞌ chupan ri Asia.
23 Y pa tanamet Efeso ri tiempo reꞌ, ri vinak can altíra xpa quiyoval, y xaꞌpalaj chirij ri Utzulaj Bꞌay.
24 Y ja ri jun ache rubꞌinan Demetrio ri nisamaj cha plata, ri xaꞌtakcheꞌn quichin ri vinak. Jajaꞌ ncaꞌruꞌon cha plata chꞌitak templos richin ri dios ri niꞌeꞌx Diana cha, y ncaꞌrucꞌayij. Ri ache reꞌ y ri i-rusamajiel, can qꞌuiy miera niquichꞌec chirij ri chꞌitak templos ri ncaꞌquiꞌan.
25 Rumareꞌ ri ache reꞌ xaꞌrayuoj ri rusamajiel, y xaꞌrumol jeꞌ ri nicꞌaj chic ri ncaꞌbꞌano ri chꞌitak templos richin ri Diana, y xuꞌej chica: Ixreꞌ ivataꞌn chi ri jun samaj reꞌ can qꞌuiy nakachꞌec chirij.

Hechos 19:9-25 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

9 Pero yec'o c'a nic'aj ri xa xquicowirisaj ri cánima, y ma xeniman ta. Pa ruq'uexel chi xeniman ta, xa xquichop itzel yech'o chiquiwech ri winek chrij ri Ajaf Jesús, ri kitzij Bey. Rumari' ri Pablo xujech el ri' quiq'ui y xeruc'uaj el ri quiniman chic ri Jesucristo, riche (rixin) chi nbequimolo' qui' pa jun jay ri acuchi (achique) yetijox wi ri winek ruma jun achi ri Tiranno rubi', riche (rixin) chi niquich'ob rij ri ruch'abel ri Dios ronojel k'ij.
10 Y ca'i' juna' ri queri' xuben ri Pablo. Rumari' tek can quinojel xe'ac'axan ri ruch'abel ri Ajaf Jesús chiri' pa ruwach'ulef Asia. Chi israelitas y ma israelitas ta ri xe'ac'axan.
11 Y ri Dios xucusaj c'a ri Pablo riche (rixin) chi xerubanala' nima'k tak milagros.
12 Rumari' hasta ri rutziak ri nibix gabacha chare y chuka' ri rusu't xe'uc'uex quiq'ui yawa'i', y ri yawa'i' ri' can xec'achoj. Chuka' ri winek ri yec'o itzel tak espíritu quiq'ui, ri itzel tak espíritu can xe'el wi el.
13 Y yec'o c'a achi'a' israelitas ri yebiyaj, ri can ye elesey wi itzel tak espíritu. Nic'aj c'a chique riye' can nicajo' c'a niquicusaj ri rubi' ri Ajaf Jesús riche (rixin) chi yequelesaj ri itzel tak espíritu. Rumari' riye' niquibij c'a chique ri itzel tak espíritu: Pa rubi' ri Ajaf Jesús ri nutzijoj ri Pablo nikabij c'a chiwe chi quixel el, yecha' c'a chique.
14 Y can queri' chuka' nicajo' niquiben ri ye wuku' ruc'ajol ri jun achi ri Esceva rubi'. Ri achi ri' jun israelita, y cajawalul jumoc sacerdotes.
15 Pero jun bey tek riye' xquicusaj ri rubi' ri Jesús riche (rixin) chi niquelesaj ri itzel espíritu ri c'o riq'ui jun achi, ri espíritu ri' xch'o pe y xubij: Riyin wetaman achique ri' ri Jesús y chuka' wetaman achique chi achi ri' ri Pablo. Y riyix, ¿achique ta c'a chic ibanic? xcha' chique.
16 Y ri achi ri c'o ri itzel espíritu riq'ui, xuq'uek c'a ri' chiquij ri achi'a' ri', y majun chic c'a ri xecowin xquiben pa ruk'a', xa can xch'acon wi chiquij. Xuretz (xutzer) c'a ri quitziak chiquij y ye socotajnek xe'anmej el chupan ri jay ri'.
17 Y ri xbanatej xetamex c'a cuma quinojel. Can xetamex c'a cuma ri israelitas y cuma ri ma ye israelitas ta ri yec'o chupan ri tinamit Efeso. Riye' xpe c'a jun nimalaj xibinri'il chique ruma ri xbanatej. Y ri Ajaf Jesús xya'ox (xya') c'a ruk'ij ruc'ojlen.
18 Y ye q'uiy c'a chique ri winek ri can quiniman chic, ye'oka chuk'alajsaxic ri itzel ri ye quibanalon.
19 Ye q'uiy c'a ri quiniman chic ri Ajaf Jesús, ye aj itza' ri rubanon ca. Rumari' xequicanola' pe ri quiwuj riche (rixin) itz, y can ya ri chiquiwech ri winek xequiporoj wi ri quiwuj ri'. Y ri rajel ri q'uiy wuj riche (rixin) itz ri xporox, achi'el xa cincuenta mil sakapuek.
20 Y ruma c'a ri xbanatej, can sibilaj c'a ye q'uiy winek xquichop niquinimaj ri ruch'abel ri Ajaf Dios, y can xk'alajin chi ri ruch'abel ri Dios sibilaj nim ri ruchuk'a'.
21 Tek banatajnek chic ronojel ri', ri Pablo xpe c'a pa ránima chi nibe c'a pa Macedonia y pan Acaya chiquitz'etic ri kach'alal. Y chuka' xpe pa ránima chi nibe c'a pa Jerusalem, y c'ac'ari' c'o chi nibe pa Roma.
22 Rumari' ri Timoteo y ri Erasto ri yeto'o riche (rixin), xerutek c'a el c'a pa Macedonia. Y riya' c'a xc'oje' na ca juba' ri pa ruwach'ulef Asia.
23 Y ri pa tinamit Efeso ri tiempo ri', ri winek sibilaj c'a coyowal y xeyacatej c'a chrij ri kitzij Bey.
24 Y ya ri jun achi aj samajel chrij sakapuek ri Demetrio rubi', ri xetakchi'in ri winek. Ruma ri chiri' pan Efeso, can c'o rachoch jun ruwachbel ixok ri nibix Diana chare, y ya c'a ri ruwachbel ri jay ri' ri yerubanala' riya' riq'ui ri sakapuek, y yeruc'ayij. Y ri achi ri', ye rachibilan ri ye rumozo sibilaj c'a yech'acon chiquij ri tak ruwachbel ri jay ri'.
25 Rumari' ri achi ri' xerusiq'uij (xeroyoj) ri ye rumozos, y xerumol chuka' ri nic'aj chic aj banoy ruwachbel ri jay riche (rixin) ri Diana, y xubij chique: Riyix iwetaman c'a chi re jun samaj kachapon, can c'o ch'acoj chrij.

Hechos 19:9-25 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

9 Pero jec'o nic'aj chic re xquicoversaj re cánma, y man xquinimaj-ta. Pa ruq'uixel che xquinimaj, xa xquitz'am rubixic itzel tak tzij chiquivach re vinak chij re utzulaj ruch'abal re Ajaf Jesús. Mare' re Pablo xel-a quiq'uin, y xe'ruc'uaj-a chuka' re can quiniman chic. Y pa jun escuela chin re ache rubini'an Tiranno niquimol-va-qui', chin niquinojij rij re ruch'abal re Dios ronojel k'ij.
10 Y ca'e' juna' quire' xuban re Pablo. Mare' tak can conojel xe'c'axan re ruch'abal re Ajaf Jesús chire' chupan re lugar rubini'an Asia, che israelitas y man je israelitas-ta re xe'c'axan.
11 Y re Dios xucusaj re Pablo chin xe'rubanala' namalaj tak milagros.
12 Mare' hasta re rutziak chin samaj y chuka' re rusu't, jare' re xe'c'uax quiq'uin re yava'i', y riq'uin re' can xe'c'achoj. Y chuka' re vinak jec'o itzel tak espíritu quiq'uin, can xe'el-va-a, roma xc'uax re tziak re' quiq'uin.
13 Y jec'o achi'a' israelitas re ye'biyaj, re can ye'quilisaj itzel tak espíritu. Ja'jun chique reje' can niquijo' niquicusaj re rube' re Ajaf Jesús chin che niquiban quire'. Mare' reje' niquibij chique re itzel tak espíritu: Pa rube' re Ajaf Jesús re nutzijoj re Pablo nakabij chiva che quixel-a, ye'cha' chique.
14 Y chuka' quire' niquijo' niquiban re je vuku' ruc'ajol re ache rubini'an Esceva, y re ache Esceva pa'al pa quive' jun grupo sacerdotes.
15 Pero jun bey tak reje' xquicusaj re rube' re Jesús chin niquilisaj re itzel espíritu c'o riq'uin jun ache, re espíritu re' xch'o y xubij: Yen ntaman anchique re' re Jesús y chuka' ntaman anchique che ache re Pablo. Jac'a yex, ¿yixtiquir como nibij chua yix anchique yex? xcha' chique.
16 Y re ache re c'o itzel espíritu riq'uin, xuch'akij-ri' chiquij re achi'a' re', y can man xe'tiquir-ta pa ruk'a', roma can xuxil re quitziak chiquij y xe'rusoc, y quire' quibanon xe'numaj-a chupan re jay re'.
17 Y re xbanataj xnabex coma conojel re vinak israelitas y re man je israelitas-ta re jec'o chupan re tenemit Efeso. Reje' camas ximbire' xpa quiq'uin roma re xbanataj. Y xquiyala' ruk'ij re Ajaf Jesús.
18 Y je q'uiy chique re vinak re quiniman chic re Jesús ye'beka y can niquicholola' re itzel tak banabal re je'quibanalom-pa.
19 Y je q'uiy re xquiban itz rubanon can y quiniman chic re Ajaf Jesús, xe'quicanola-pa re qui-libros chin itz, y can chiquivach re vinak xe'quiparola'. Y re rajal re jenipa' libros chin itz re xe'parox, c'o la'k cincuenta mil fichas re banon cha sakapuak.
20 Y roma re xbanataj, xk'alajin re ru-poder re ruch'abal re Ajaf Dios, y camas vinak re ye'niman.
21 Y re Pablo xunojij pa ránma che niba pa Macedonia y pan Acaya chiquitz'etic re hermanos. Y chuka' xunojij pa ránma che niba pa Jerusalén, y c'are' reja' xunojij che tiene que niba pa Roma.
22 Mare' xe'rutak-a re Timoteo y re Erasto, re ye'ta'o richin pa Macedonia. Y reja' c'a xc'ue-na can ba' chic chupan re jun lugar rubini'an Asia.
23 Y pa tenemit Efeso re tiempo re', re vinak camas quiyoval y xe'yacataj chij re utzulaj ruch'abal re Ajaf Jesús.
24 Y ja re jun ache nisamajin sakapuak re rubini'an Demetrio, re xtakchi'in quichin re vinak. Roma chire' pan Efeso c'o rachoch jun qui-dios, pero re qui-Dios re' xa ru-imagen jun ixok, y nibex Diana cha, y jac'a ch'utak ru-forma re jay re' re ye'rubanala' reja' cha sakapuak, y ye'ruc'ayij. Y re ache re' y re ye'samaj riq'uin, camas c'a ye'ch'acon chij re ch'utak ru-forma re jay ye'quiban.
25 Mare' re ache re' xe'rayoj re ye'samaj riq'uin, y xe'rumol chuka' re nic'aj chic re ye'bano ch'utak ru-forma re jay chin re dios Diana, y xubij chique: Yex itaman che re jun samaj katz'amon, jabal yojch'acon chij.