Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 18:11-28 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 18:11-28 in GT:cak:Kaqchikel

11 Jun juna' riq'uin nic'aj xc'uje' ri Pablo chiri', yerutijoj ri aj-Corinto riq'uin ruch'abel ri Dios.
12 Ri tiempo ri', jun achi rubinan Galión nibano gobernar chiri' pa roch'ulef Acaya ri c'o-vi ri Corinto. Jac'ari' tok ri israelitas xa jun quitzij xqui'en richin xecataj chirij ri Pablo, xquic'uaj c'a e chuvech ri Galión,
13 y quire' xqui'ij che: Ri jun achi re' nutij ruk'ij nujal quino'oj ri kavinak richin tiquiya' ruk'ij ri Dios, pero man achel ta nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.
14 Jac'a tok ri Pablo xrojo' xch'o-apu, xa ja ri Galión na'ey xch'o-pe chique ri israelitas, y xu'ij: Xa ta ri achi re' c'o ta jun mac rubanon chuvech ri gobierno o jun ta chic nimalaj mac, yin can ta yixincoch' riq'uin ri nibila-pe, rix israelitas.
15 Pero si ri sujunic ri ic'amon-pe xa chirij ri achique nuc'ut rija', y xa chirij ri i-ley y ri rubi' ri Jesús, tichojmirisaj-ka rix chivech, roma yin manak sujunic achel re' ninjo' nin-en ruchojmil, xcha'.
16 Jari' xerelesaj-pe ri achique lugar nic'ojon-vi.
17 Jac'ari' tok rije' chiconojel (xquitz'om, xquichop) ri Sóstenes, ri principal ri pa sinagoga, y chiri' chupan ri lugar ri yec'ojox-vi ri vinak xquich'ey-vi. Jac'a ri Galión manak achique che; achel xa man ta nutz'et ri najin.
18 Ri Pablo c'a xc'uje' na q'uiy k'ij chiri' pa Corinto, c'ajari' xch'o can chique ri quiniman ri Jesucristo, xoc-e pa jun barco richin ni'e pa roch'ulef Siria, y xebe ri Priscila y ri Aquila chirij. Tok xek'ax pa tinamit Cencrea, ri Pablo xusocaj-e ronojel rusumal ruvi', richin retal chi c'o rusujun che ri Dios chi nu'on.
19 Jac'ari' (xapon, xebos) pa tinamit Efeso. Chiri' xeruya-vi can ri Priscila y ri Aquila, ruyon c'a xbe ri pa sinagoga, y chiri' junan yetzijon pa ruvi' ruch'abel ri Jesucristo quiq'uin ri ruvinak israelitas.
20 Rije' xquic'utuj quemelal che ri Pablo chi tic'uje' q'uiy k'ij chiri' quiq'uin pan Efeso, pero rija' man quiri' ta xu'on,
21 xa xch'o can chique y xu'ij: Jamel man jamel yin nic'atzin yic'uje' pa Jerusalem chupan tak ri k'ij richin ri nimak'ij petenak, pero yitzolij chic pe jun bey iviq'uin, si quiri' nrojo' ri Dios, xcha'. Jac'ari' xoc-e pa barco, xuya' can ri tinamit Efeso.
22 Tok (xapon, xebos) pa tinamit Cesarea, ri Pablo xjote-e pa tinamit Jerusalem richin xe'erubana' saludar ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios chiri', c'ajari' xxule-ka pa tinamit Antioquía.
23 Chiri' xc'uje-vi juba' tiempo. C'ajari' xtzolij chic jun bey chiquitz'etic ri quiniman ri Ajaf, y ja achel rubanon-pe, quiri' rutzolic quitz'etic xu'on ri pa tak lugar richin ri roch'ulef Galacia, y pa roch'ulef Frigia richin nuya' can ruchuk'a' ri cánima.
24 Jac'a ri pa tinamit Efeso (xapon, xebos) yan chic jun achi israelita rubinan Apolos. Rija' aj-Alejandría, jabel reteman nich'o chiquivech ri vinak, y can q'uiy reteman pa ruvi' ruch'abel ri Dios ri tz'iban can.
25 Ri Apolos re' tijon pa rubey ri Ajaf. Can niq'uenc'ot-vi ránima, romari' can pa ruchojmil nich'o y nitijon, pero xaxe ri ru'in can ri Juan ri Bautista, xaxe ri' reteman pa ruvi' ruc'aslen ri Ajaf.
26 Man juba' ruxi'in-ri' xutz'uc nitzijon chiquivech ri quimolon-qui' pa sinagoga. Ri Priscila y ri Aquila tok xquic'axaj ri najin chubixic, xetzijon riq'uin ruyon, y xquichojmij más rubey ri Dios chuvech.
27 Tok xetemex chi ri Apolos nurayij ránima nik'ax pa roch'ulef Acaya, ri quiniman ri Jesucristo chiri' pan Efeso más xquiya' ruchuk'a' ri ránima riq'uin ri nunojij, y xqui'en c'a e jun vuj chique ri quiniman ri ec'o pan Acaya, ri nu'ij chi utz tiquic'ulu' ri Apolos. Chiri' pa roch'ulef Acaya, ri xsamaj yan ru-favor ri Dios pa quic'aslen richin xquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo, rija' jani na xeruto',
28 roma can chiquivech conojel, riq'uin ruchuk'a' ri rutzij xutz'apij quichi' ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo riq'uin rucusasic nu'on ruch'abel ri Dios richin nuc'ut chi ri Jesús jari' ri Jun ri takon-pe chucolic rutinamit ri Dios.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 18 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 18:11-28 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

11 Romari' jun juna' riq'uin nic'aj ri xc'oje-ka ri Pablo ri chiri' pa Corinto, rija' can nuc'ut-vi c'a ri ruch'abel ri Dios.
12 Y chupan ri tiempo ri', jac'a ri jun achin rubini'an Galión ri k'atoy-tzij ri chiri' pa ruvach'ulef rubini'an Acaya, ri acuchi c'o-vi ri Corinto. Y ja tiempo ri' tok ri israelitas xquimol-qui' richin xeyacatej chirij ri Pablo. Xbequichapa-pe, xquic'uaj pa k'atbel-tzij,
13 y xbequibij c'a chire ri Galión: Re jun achin re' nuben c'a chique ri vinek chi tiquiya' ruk'ij ri Dios, pero xa man achi'el ta rubanic ri nubij ri ley richin ri Moisés.
14 Y tok ri Pablo xrajo' xch'on-apo, xa jac'a ri Galión ri xch'on-pe nabey, y xubij c'a chique ri israelitas ri': Man chic c'a jun tibij-pe chuve. Roma xa ta camic o jun ta chic ruvech ch'a'oj rubanon can re achin re', utz ta chi nibij-pe chuve. Pero xa man que ta ri'.
15 Roma re rumac re achin re' xa chivech ka rix. Xa chirij tijonic, ri i-ley y ri bi'aj Jesús. Yin man ninvajo' ta c'a ninben ruchojmil re'. Xa tichojmirisaj-ka chivech rix, xcha'.
16 Y xerelesaj-pe chiri' pa k'atbel-tzij.
17 Can jac'ari' tok ri vinek xquichop ri Sóstenes chuvech ri Galión ri k'atoy-tzij, y xquich'ey. Re Sóstenes c'a re' jun principal ri chiri' chupan ri jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Pero ri Galión can xuben chi man xutz'et ta ri xbanatej.
18 Y ri Pablo q'uiy c'a k'ij ri xc'oje' na ka ri chiri' quiq'uin ri kach'alal pa Corinto, pero tok c'o c'a chi xbe, c'o chi xeruya' can. Y tok ch'ovinek chic can chique ri kach'alal, rija' xbe richin neruchapa-pe jun barco richin nibe c'a pa ruvach'ulef rubini'an Siria. Y e rachibilan c'a el ri Priscila y ri Aquila. Y ri Pablo c'o ri rusujun chire ri Dios. Romari' tok xe'apon pa Cencrea, ri tinamit ri c'o chi ye'oc-el pa barco, ri Pablo xujuc'-el ri rusmal tak ruvi', richin retal chi rija' xuq'uis yan pa ruvi' ri rusujun chire ri Dios chi nuben.
19 Y tok xek'ax juc'an-ya', xe'apon c'a ri pa tinamit rubini'an Éfeso. Ri Pablo xeruya' can ri Priscila y ri Aquila, y rija' xbe pa jun jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Junan c'a niquich'ob rij ri ruch'abel ri Jesucristo, quiq'uin ri ruvinak e israelitas.
20 Y ri israelitas ri' xquibij c'a chire chi tic'oje-ka juba' quiq'uin ri chiri' pan Éfeso, pero rija' man xrajo' ta.
21 Xa xubij c'a can chique chi can nic'atzin chi c'o pa Jerusalem ri k'ij richin ri nimak'ij ri petenek. Pero xquitzolin chic pe jun bey iviq'uin, vi queri' nrajo' ri Dios, xcha'. Y tok ch'ovinek chic c'a can chique conojel, xuya' c'a can ri tinamit Éfeso y xoc chic el pa barco.
22 Tok xbeka' can ri pa Cesarea, can choj c'a xbe ri pa Jerusalem. Y tok e ruk'ejelon chic can (e ruk'ijalon chic can) ri kach'alal ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios ri chiri', rija' xbe c'a pan Antioquía.
23 Y xc'oje' na c'a el juba' ri chiri' pan Antioquía. C'ari' xtzolin chic jun bey chucukubaxic quic'u'x ri kach'alal ri ec'o pa tak tinamit ri ec'o pa ruvach'ulef Galacia y ri ec'o chuka' pa ruvach'ulef Frigia.
24 Y ri chiri' pa tinamit Éfeso ri tiempo ri', xapon c'a jun achin israelita rubini'an Apolos, jun achin aj pa tinamit Alejandría. Y can jebel c'a retaman ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can, y jebel chuka' retaman nich'on chiquivech ri vinek, romari' jebel rubixic nuben chire.
25 Y can jebel vi rutijoxic banon chupan ri ruch'abel ri Ajaf Jesús. Y can riq'uin c'a ronojel ránima nutzijoj ri ruch'abel ri Ajaf chique ri vinek. Can jebel vi yerutijoj. Xa jac'a rija' xaxe ri bautismo richin ri Juan ri Bautista ri retaman.
26 Y can man nuxibij ta c'a ri' nutzijoj chiquivech ri vinek ri pa jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios. Y ri Priscila y ri Aquila xcac'axaj c'a. Y rije' pa ruyonil c'a xech'on riq'uin, y xquiya' más rubeyal chuvech, chirij ri ruch'abel ri Dios.
27 Y can rurayibel vi c'a rija' chi nibe pa ruvach'ulef rubini'an Acaya. Romari' tok ri kach'alal ri ec'o pan Éfeso xquibij c'a chire chi utz ri nuch'ob, y xquiben chuka' el jun vuj richin nuya' chique ri can e nimanela' vi richin ri Jesús ri ec'o pan Acaya. Ri vuj ri' nubij c'a chi tiquic'ulu' ri Apolos. Y tok ri Apolos xapon, can janíla xucukuba' quic'u'x ri nimanela' ri ec'o chiri', ri can xsamej yan ri rutzil ri Dios ri pa tak cánima richin quiniman y e colotajinek chic.
28 Y ri Apolos can chiquivech c'a conojel tok xuk'alajirisaj chi ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo, man ja ta ri ye'ajin chubanic. Y ri israelitas ri' man jun c'a niquibij, roma ri Apolos can nrucusaj c'a ri ruch'abel ri Dios ri e tz'ibatel can, richin nubij chi ri Jesús can jari' ri Cristo.

Hechos 18:11-28 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

11 Romari' jun juna' riq'uin nic'aj ri xc'uje-ka ri Pablo chiri' pa Corinto, rija' nuc'ut-vi c'a ri rutzij ri Dios.
12 Y chupan ri tiempo ri', ja ri jun achi rubini'an Galión ri gobernador chiri' pa ruch'ulef rubini'an Acaya, ri ape' c'o-vi ri tinamit Corinto. Y ja tiempo ri' tok ri israelitas xquimol-qui' richin xecatüj chirij ri Pablo. Xbequitz'ama-pe, xquic'uaj pa juzgado,
13 y xbequibij c'a chin ri gobernador Galión: Ri jun achi re' nbün c'a cheque ri vinük que tiquiya' ruk'ij ri Dios, pero xa man cachi'el tüj rubanic ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés.
14 Y tok ri Pablo xrajo' xch'o-apu, xa ja ri Galión ri xch'o-pe nabey, y xbij c'a cheque ri israelitas ri': Man chic c'a jun tibij-pe chuve. Roma xa ta camic o jun ta chic ruvüch ch'a'oj rubanun can ri achi re', utz ta que nibij-pe chuve. Pero xa man quiri' tüj.
15 Roma ri rumac ri achi re' xa chivüch ka rix. Xa pari' tijonic, ri i-ley y ri bi'aj Jesús. Yin man ninjo' tüj c'a ninbün juzgar pari' re'. Xa tichojmirsaj-ka chivüch rix, xbij.
16 Y xerelesaj-pe chiri' pa juzgado.
17 Jari' tok ri vinük xquitz'om ri Sóstenes chuvüch ri Galión ri gobernador, y xquich'ey. Ri Sóstenes c'a re' jun ri uc'uey quichin ri vinük chiri' chupan ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Pero ri Galión xbün que man xutz'et tüj ri xbanatüj.
18 Y ri Pablo q'uiy c'a k'ij ri xc'uje' na ka chiri' quiq'uin ri hermanos pa tinamit Corinto, pero tok nc'atzinej que xbe, nc'atzinej que xeruya' can. Y tok ch'ovinük chic can cheque ri hermanos, rija' xbe richin nyerutz'ama-pe jun barco richin nbe c'a pa ruch'ulef rubini'an Siria. Y ye rachibilan c'a e ri Priscila y ri Aquila. Y ri Pablo c'o ri rusujun chin ri Dios. Romari' tok xe'apon pa Cencrea, ri tinamit ri c'o que nye'oc-e pa barco, ri Pablo xujuc'-e ri rusmal tak ruvi', richin retal que rija' xuq'uis yan pari' ri rusujun chin ri Dios que nbün.
19 Y tok xec'o lojc'an-ya', xe'apon c'a pa tinamit rubini'an Éfeso. Ri Pablo xeruya' can ri Priscila y ri Aquila, y rija' xbe pa jun jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Junan c'a nquinuc pari' ri rutzij ri Jesucristo, quiq'uin ri ruvinak ye israelitas.
20 Y ri israelitas ri' xquibij c'a chin que tic'uje-ka ba' quiq'uin chiri' pan Éfeso, pero rija' man xrajo' tüj.
21 Xa xbij c'a cheque que nc'atzin que c'o pa tinamit Jerusalén ri k'ij richin ri nimak'ij ri petenük. Pero nquitzolij chic pe jun bey iviq'uin, si quiri' nrajo' ri Dios, xbij. Y tok ch'ovinük chic c'a can cheque conojel, xuya' c'a can ri tinamit Éfeso y xoc chic e pa barco.
22 Tok xbeka-ka can pa tinamit Cesarea, choj c'a xbe pa tinamit Jerusalén. Y tok ye rubanun saludar chic can ri hermanos ri nquimol-qui' pa rubi' ri Dios chiri', rija' xbe c'a pa tinamit Antioquía.
23 Y xc'uje' na c'a e ba' chiri' pan Antioquía. C'ateri' xtzolij chic jun bey chin nyerucukubala' quic'u'x ri hermanos ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Galacia y ri yec'o chuka' pa ruch'ulef Frigia.
24 Y chiri' pa tinamit Éfeso ri tiempo ri', xapon c'a jun achi israelita rubini'an Apolos, jun achi aj pa tinamit Alejandría. Y jabel c'a retaman ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, y jabel chuka' retaman nch'o chiquivüch ri vinük, romari' jabel rubixic nbün chin.
25 Y jabel vi rutijosic banun chupan ri rutzij ri Ajaf Jesús. Y riq'uin c'a ronojel ránima nutzijoj ri rutzij ri Ajaf Jesús cheque ri vinük. Jabel vi nyerutijoj pari' ri Jesús. Xa ja rija' xaxe ri bautismo richin ri Juan Bautista y ri retaman ri Juan pari' ri Jesús, jari' ri retaman Apolos chuka'.
26 Y man nuxbij tüj c'a ri' nutzijoj chiquivüch ri vinük pa jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Y ri Priscila y ri Aquila xcac'axaj c'a. Y rije' pa ruyon c'a xech'o riq'uin, y xquiya' más rubeyal chuvüch, pari' ri rutzij ri Dios, y más pari' ri Jesús y ri colonic ri c'o riq'uin.
27 Y rurayibül vi c'a rija' que nbe pa ruch'ulef rubini'an Acaya. Romari' tok ri hermanos ri yec'o pa tinamit Éfeso xquibij c'a chin que utz ri nunuc, y xquibün chuka' e jun vuj richin nuya' cheque ri ye takenela' vi richin ri Jesús ri yec'o pa ruch'ulef Acaya. Ri vuj ri' nbij c'a que tiquic'ulu' ri Apolos. Y tok ri Apolos xapon, juis xucukuba' quic'u'x ri takenela' ri yec'o chiri', ri xsamüj yan ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios pa tak cánima richin quitaken y ye colotajnük chic.
28 Y ri Apolos chiquivüch c'a conojel tok xuk'alajrisaj que ri israelitas ri man quitaken tüj ri Jesucristo, man ja tüj ri nyetajin chubanic. Y ri israelitas ri' man jun c'a nquibij, roma ri Apolos nucusaj c'a ri rutzij ri Dios ri ye tz'iban can, richin nbij que ri Jesús jari' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios.

Hechos 18:11-28 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

11 Romari' jun juna' y nic'aj xc'ue' ri Pablo chiri' pa Corinto, raja' can nuc'ut-wi ri rutzij ri Dios.
12 Y chupa ri tiempo ri', ja ri jun achi rubinan Galión ri gobernador chiri' pa rech-ulef rubinan Acaya, anchi' c'o-wi ri tenemit Corinto. Ri tiempo ri' ri israelitas xquimol-qui' chi xecataj chirij ri Pablo. Y xquic'uaj pa tribunal,
13 y xbequi'ij che ri Galión: Ri jun achi re' nu'ij chique ri winak chi tiquiya' ruk'ij ri Dios, pero man anche'l ta ri nu'ij ru-ley ri Moisés.
14 Ri Pablo xrojo' xch'o'n ta, pero xa ja ri Galión ri xch'o'n-pe na'ey y xu'ij chique ri israelitas: Man jun anchique ti'ij-pe chue. Roma xa ta camic o jun ta chic ch'a'oj rubanon ri achi re', utz ni'ij-pe chue. Pero xa man quiri' ta.
15 Roma ri rumac ri achi re' xa chiwech ka rix c'o-wi. Xa chirij tzij, ri i-ley y ri bi'aj Jesús. Ren man ninjo' ta nin-en juzgar. Xa tibana-ka juzgar chiwech rix, xcha'.
16 Y xerulesaj-pe chiri' pa tribunal.
17 Y ri winak xquitz'om ri Sóstenes chech ri Galión ri c'o pa tribunal y xquich'ey. Ri Sóstenes jun encargado chiri' chupa ri sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Pero ri Galión can xu'on anche'l man xutzu' ta ri xbanataj.
18 Ri Pablo q'uiy k'ij ri xc'ue-ka chiri' quiq'uin ri kach'alal pa Corinto, c'ajari' xeru'on can despedir ri kach'alal, y xbe pa Cencrea chi ntoc-e pa jun barco chi nibe pa rech-ulef rubinan Siria. Y ri Priscila y ri Aquila xebe chuka' riq'uin. Y ri Pablo c'o ru'in che ri Dios chi nu'on. Romari' cuando xe'apon pa Cencrea, ri Pablo xujuk-e ri rusmal-ruwi', retal chi raja' xuq'uis yan ri ru'in che ri Dios chi nu'on.
19 Y cuando xek'ax juc'an-ya', ja xe'apon pa tenemit Éfeso. Ri Pablo xeruya' can ri Priscila y ri Aquila, y raja' xbe pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Raja' nitzijon quiq'uin ri israelitas chirij ri rutzij ri Jesucristo.
20 Y ri israelitas ri' xqui'ij che chi tic'ue-ka juba' quiq'uin chiri' pa Éfeso, pero raja' man xrojo' ta.
21 Xa xu'ij chique chi can nic'atzin chi nic'ue' pa Jerusalem ri k'ij chi ri nimak'ej ri petenak. Pero xquitzolaj chic pe jun mej (bey) iwiq'uin, xa quiri' nrojo' ri Dios. Quiri' xu'ij ri Pablo cuando xeru'on despedir conojel ri winak ri', y ja xoc chic e pa barco y xuya' can ri tenemit Éfeso.
22 Y cuando xapon pa Cesarea, can choj xbe pa Jerusalem, chi xeberu'ona' saludar ri kach'alal ri niquimol-qui' pa rubi' ri Dios chiri'. C'ajari' raja' xbe pa Antioquía.
23 Y xc'ue-ka juba' chiri'; c'ajari' xtzolaj chic jun mej (bey) chi nuya' ruchuk'a' cánima ri kach'alal ri jec'o pa rech-ulef Galacia y ri jec'o chuka' pa Frigia.
24 Y chiri' pa tenemit Éfeso ri tiempo ri', xapon jun achi israelita rubinan Apolos, jun achi aj-tenemit Alejandría. Y can utz reta'n ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, y chuka' reta'n utz nich'o'n chiquiwech ri winak, romari' utz rubixic nu'on che.
25 Y can utz-wi tijon chupa rutzij ri Ajaf Jesús. Y can riq'uin ronojel ránima nutzijoj ri rutzij ri Ajaf chique ri winak. Can utz-wi yerutijoj. Y raja' xe ri bautismo chi ri Juan Bautista reta'n.
26 Y can man nuxi'j ta ri' nutzijoj chiquiwech ri winak pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y cuando ri Priscila y ri Aquila xquic'oxaj, reje' xech'o'n riq'uin cuando ruyon c'o can, y xquiya' más pa ruchojmil ri rutzij ri Dios chech.
27 Y can xurayij raja' xbe pa rech-ulef Acaya. Romari' ri kach'alal ri jec'o pa Éfeso xqui'ij che chi utz ri nunojij, y xqui'en chuka' jun carta chi nuya' chique ri quiniman ri Jesús ri jec'o pa Acaya. Ri carta ri' nu'ij chi utz tiquic'ulu' rech ri Apolos. Y cuando ri Apolos xapon, yalan xuya' ruchuk'a' cánima ri kach'alal chiri'. Reje' quiniman ri Jesús roma ri Dios can xeruto' chi xquinimaj y xecolotaj chech quimac.
28 Y ri Apolos can chiquiwech conojel xuk'alajij chi ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo, man utz ta quibanon. Y ri israelitas ri' man jun anchique yetiquier niqui'ij, roma ri Apolos can nucusaj ri rutzij ri Dios ri tz'iban can, chi nuk'alajij chi ri Jesús can ja-wi ri Cristo ri xtak-pe roma ri Dios.
Hechos 18 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 18:11-28 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

11 Rumareꞌ jun junaꞌ riqꞌuin nicꞌaj xcꞌujieꞌ ri Pablo chireꞌ Corinto, jajaꞌ can nucꞌut ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
12 Y chupan ri tiempo reꞌ, ja ri Galión ri gobernador chireꞌ chupan ri Acaya, pacheꞌ cꞌo-ve ri tanamet Corinto. Ri tiempo reꞌ ri israelitas xquimol-quiꞌ chi xaꞌpalaj chirij ri Pablo. Y xquicꞌuaj pa tribunal,
13 y xbꞌaquiꞌej cha ri Galión: Ri jun ache reꞌ nuꞌej chica ri vinak chi tiquiyaꞌ rukꞌij ri Dios, pero man incheꞌl ta nuꞌej ri ley richin ri Moisés.
14 Ri Pablo xrajoꞌ xchꞌo-pa, pero xa ja ri Galión ri xchꞌo-pa naꞌay y xuꞌej chica ri israelitas: Man jun cꞌa chica tiꞌej-pa chuva. Ruma xa ta camic o jun ta chic chꞌoꞌj rubꞌanun va ache va, otz chi ntiꞌej-pa chuva. Pero xa manak.
15 Ruma ri ruchꞌoꞌj ri ache reꞌ xa chivach-ka ixreꞌ. Xa chirij tzij, ri i-ley y ri bꞌiꞌaj Jesús. Inreꞌ man nivajoꞌ ta niꞌan juzgar. Xa tibꞌanaꞌ juzgar chivach ixreꞌ, xchaꞌ.
16 Y xaꞌrutarariej-pa chireꞌ pa tribunal.
17 Y ri vinak xquitzꞌom ri Sóstenes choch ri Galión ri cꞌo pa tribunal y xquichꞌey. Ri Sóstenes jun principal chireꞌ chupan ri sinagoga. Pero ri Galión can xuꞌon incheꞌl man xutzꞌat ta ri xquiꞌan cha.
18 Ri Pablo qꞌuiy kꞌij ri xcꞌujie-ka chireꞌ Corinto, después xaꞌruꞌon can despedir ri hermanos ri icꞌo chireꞌ, y xꞌa Cencrea chi ntuoc-el chupan jun barco chi niꞌa chupan ri lugar rubꞌinan Siria. Y chireꞌ Cencrea, ri Pablo xusocaj-el nojiel ri ruveꞌ, ratal chi jajaꞌ ya xuqꞌuis ri ruꞌeꞌn cha ri Dios chi nuꞌon. Y ri Priscila y ri Aquila xaꞌa riqꞌuin.
19 Y antok xaꞌkꞌax-apa jucꞌan-yaꞌ, xaꞌbꞌaka chupan ri tanamet Efeso. Ri Pablo xaꞌruyaꞌ can ri Priscila y ri Aquila, y jajaꞌ xꞌa pa sinagoga. Y chiquivach ri israelitas nutzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Jesucristo.
20 Y ri israelitas reꞌ xquicꞌutuj favor cha chi ticꞌujie-ka más tiempo quiqꞌuin chireꞌ Efeso, pero jajaꞌ man xrajoꞌ ta.
21 Xa xuꞌej cꞌa chica: Can nicꞌatzin chi nquicꞌujieꞌ Jerusalén ri kꞌij richin ri namakꞌej ri patanak. Pero xquitzalaj chic pa jun bꞌay iviqꞌuin, vi xa quireꞌ nrajoꞌ ri Dios, xchaꞌ chica. Y xaꞌruꞌon can despedir quinojiel y ja xuoc chic el chupan ri barco y xuyaꞌ can ri tanamet Efeso.
22 Y antok xbꞌaka pa tanamet Cesarea, choj xꞌa Jerusalén chi xirunaꞌ saludar ri iglesia, y después xꞌa Antioquía.
23 Y xcꞌujie-ka jubꞌaꞌ chireꞌ; después xtzalaj chic jun bꞌay chi nuyaꞌ ruchukꞌaꞌ cánima ri discípulos ri icꞌo chupan ri lugar rubꞌinan Galacia, y ri icꞌo jeꞌ chupan ri lugar rubꞌinan Frigia.
24 Y chireꞌ pa tanamet Efeso ri tiempo reꞌ, xalka jun ache israelita rubꞌinan Apolos, jun ache aj-tanamet Alejandría. Y can jaꞌal rataꞌn ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can, y jaꞌal rataꞌn nichꞌoꞌ chiquivach ri vinak, rumareꞌ jaꞌal rubꞌixic nuꞌon cha.
25 Y can otz cꞌa cꞌutun choch ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Jesús. Y riqꞌuin nojiel ránima nutzijuoj ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf chica ri vinak. Can jaꞌal nucꞌut mesque jajaꞌ xa joꞌc ri bautismo richin ri Juan el Bautista rataꞌn.
26 Y man nuxiꞌij ta riꞌ nutzijuoj chiquivach ri vinak pa sinagoga. Y antok ri Priscila y ri Aquila xcaꞌxaj, ijejeꞌ xaꞌchꞌoꞌ riqꞌuin antok ruyuon cꞌo can, y xquicꞌut choch más chirij ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
27 Y can nrajoꞌ jajaꞌ chi niꞌa chupan ri lugar rubꞌinan Acaya. Rumareꞌ ri hermanos ri icꞌo Efeso xquiꞌej cha chi otz ri nuꞌon pensar, y xquiꞌan jeꞌ jun carta chi nuyaꞌ chica ri discípulos ri icꞌo Acaya. Ri carta reꞌ nuꞌej chi tiquibꞌanaꞌ recibir ri Apolos. Y antok ri Apolos xbꞌaka, altíra xuyaꞌ ruchukꞌaꞌ cánima ri icꞌo chireꞌ. Ijejeꞌ quiniman ri Jesús ruma ri ru-favor ri Dios.
28 Y ri Apolos chiquivach cꞌa quinojiel xuꞌej chi ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesucristo, xa man ketzij ta ri niquiꞌan. Ri Apolos can nucusaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can, richin nucꞌut chi ri Jesús ja ri Cristo.

Hechos 18:11-28 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

11 Rumari' jun juna' riq'ui nic'aj ri xc'oje' ka ri Pablo ri chiri' pa Corinto, y riya' can nuc'ut wi c'a ri ruch'abel ri Dios chiquiwech.
12 Y chupan ri tiempo ri', ya c'a ri jun achi ri Galión rubi' ri aj k'atbel tzij chiri' pa ruwach'ulef Acaya, ri acuchi (achique) c'o wi ri Corinto. Y ya tiempo ri' tek ri israelitas xquimol qui' riche (rixin) chi xeyacatej chrij ri Pablo. Xbequichapa' pe, xquic'uaj pa k'atbel tzij,
13 y xbequibij c'a chare ri Galión: Re jun achi re' can nutij c'a ruk'ij chi nubij chique ri winek chi rajawaxic chi tiquiya' ruk'ij ri Dios, pero xa man achi'el ta rubanic ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés.
14 Y tek ri Pablo xrajo' xch'o apo, xa ya c'a ri Galión ri xch'o pe nabey, y xubij c'a chique ri israelitas ri': Ma tibij ta chic pe chuwe. Ruma xa ta camic o jun ta chic ruwech mac rubanon ca re jun achi re', riyin can ruc'amon chi yixinwac'axaj. Pero xa ma que ta ri'.
15 Ruma ri rumac re achi re' xa chiwech ka riyix. Xa chrij ch'abel, chrij ri iley y chrij ri bi'aj Jesús. Riyin ma nwajo' ta c'a nben ruchojmil re'. Xa tichojmirisaj ka chiwech riyix, xcha'.
16 Y xerelesaj pe chiri' pa k'atbel tzij.
17 Can yac'ari' tek ri winek xquichop ri Sóstenes chuwech ri Galión ri aj k'atbel tzij y xquich'ey. Ri Sóstenes c'a ri' jun principal chiri' chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Pero ri Galión can xuben chi achi'el xa ma xutz'et ta ri xbanatej.
18 Y ri Pablo q'uiy c'a k'ij ri xc'oje' na ka ri chiri' quiq'ui ri kach'alal pa Corinto, ri tinamit ri c'o pa rucuenta ri Acaya, pero xapon c'a jun k'ij tek c'o chi xbe el. Y tek ch'onak chic c'a ca chique ri kach'alal, riya' xoc c'a el pa jun barco riche (rixin) chi xbe c'a pa ruwach'ulef Siria ye rachibilan c'a el ri Priscila y ri Aquila. Yac'a ri Pablo c'o ri rutzujun (rusujun) chare ri Dios. Rumari' tek xe'apon pa Cencrea, ri tinamit ri c'o chi ye'oc wi el pa barco, ri Pablo xusocaj ri rusmal tak ruwi' y co'ol xuben c'a chare, riche (rixin) chi retal chi riya' xuq'uis yan pa ruwi' ri rutzujun (rusujun) chare ri Dios chi nuben.
19 Y tek xek'ax juc'an chic ruchi' ya', xe'apon c'a ri pa tinamit Efeso. Ri Pablo xeruya' ca ri Priscila y ri Aquila, y xbe chupan ri jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Junan c'a niquich'ob rij ri ruch'abel ri Jesucristo quiq'ui ri israelitas.
20 Y ri israelitas ri' xquibij c'a chare chi tic'oje' ka juba' quiq'ui chiri' pan Efeso, pero riya' ma xrajo' ta.
21 Xa xubij c'a ca chique chi can nic'atzin chi c'o pa Jerusalem ri k'ij riche (rixin) ri nimak'ij ri petenak. Pero xquitzolin chic pe jun bey iwuq'ui, wi queri' nrajo' ri Dios, xcha'. Y tek ch'onak chic c'a ca chique quinojel, xuya' c'a ca ri tinamit Efeso y xoc chic el pa barco.
22 Tek xbeka c'a ri pa Cesarea, xa can choj c'a xbe ri pa Jerusalem. Y tek ye ruya'on chic ca rutzil tak quiwech ri kach'alal ri niquimol qui' pa rubi' ri Dios ri chiri', riya' xbe c'a pan Antioquía.
23 Y xc'oje' na c'a el juba' ri chiri' pan Antioquía. C'ac'ari' xtzolin chic jun bey chucukubaxic quic'u'x ri kach'alal ri yec'o pa tak tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Galacia y ri yec'o chuka' pa rucuenta ri Frigia.
24 Y ri chiri' pa tinamit Efeso ri tiempo ri', xapon c'a jun achi israelita ri Apolos rubi', jun achi aj pa tinamit Alejandría. Y can jabel c'a retaman ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca, y jabel chuka' retaman nich'o chiquiwech ri winek, rumari' jabel rubixic nuben chare.
25 Y can jabel wi rutijoxic banon chupan ri bey riche (rixin) ri Ajaf Jesús. Y can riq'ui c'a ronojel ránima nutzijoj ri ruch'abel ri Ajaf chique ri winek. Can jabel wi yerutijoj. Xa yac'a riya' xaxu (xaxe wi) ri bautismo riche (rixin) ri Juan ri Bautista ri retaman.
26 Y can ma nuxibij ta c'a ri' chi nutzijoj chique ri winek ri pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Y ri Priscila y ri Aquila xquic'axaj c'a. Y riye' pa ruyonil c'a xech'o riq'ui, y más xquik'alajsaj chuwech ri achique rubanic ri bey riche (rixin) ri Dios.
27 Y can ruraybel wi c'a riya' chi nibe pa ruwach'ulef Acaya. Rumari' tek ri kach'alal ri yec'o pan Efeso xquibij c'a chare chi utz ri nuch'ob, y xquiben chuka' el jun wuj riche (rixin) chi nuya' chique ri can ye nimanel wi riche (rixin) ri Jesús ri yec'o pan Acaya. Ri wuj ri' nubij c'a chi tiquic'ulu' ri Apolos. Y tek ri Apolos xapon, can sibilaj xucukuba' quic'u'x ri ye nimanel ri yec'o chiri', ri can samajnek chic ri rutzil ri Dios ri pa tak cánima riche (rixin) chi quiniman y ye colotajnek chic.
28 Y ri Apolos can chiquiwech c'a quinojel tek xuk'alajsaj chi ri israelitas ri ma quiniman ta ri Jesucristo, xa ma ya ta ri yetajin chubanic. Y ri israelitas ri' majun c'a niquibij, ruma ri Apolos can nucusaj c'a ri ruch'abel ri Dios ri ye tz'ibatal ca, riche (rixin) chi nubij chique chi ri Jesús can ya wi ri' ri Cristo.

Hechos 18:11-28 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

11 Mare' jun juna' y nic'aj xc'ue-ka re Pablo chire' pa Corinto, reja' nuc'ut c'a re ruch'abal re Dios.
12 Y chupan re tiempo re', ja re jun ache rubini'an Galión jare' re gobernador chire' chupan re lugar rubini'an Acaya, re anche' c'o-va re tenemit Corinto. Y ja tiempo re' tak re israelitas xquimol-qui' chin xe'yacataj chij re Pablo. Xbequitz'ama-pa, xquic'uaj chach re gobernador,
13 y xbequibij cha re gobernador che re jun ache re' can nuban chique re vinak che tiquiya' ruk'ij re Dios, pero man ancha'l-ta nubij re ley chin re Moisés.
14 Y tak re Pablo xrajo' xch'o-apo, xa ja re Galión re gobernador re xch'o-pa nabey, y xubij chique re israelitas: Man chic jun tzij tibij-pa chua. Roma xe-ta xa camic o jun-ta chic rach ch'a'oj rubanon can re ache re', otz-ta che nibij-pa chua. Pero xa man quire-ta.
15 Roma re rumac re ache re' xa chivach-ka yex. Xa chij re nuc'ut, y chij chuka' re i-ley y re be'aj Jesús. Yen man ninjo-ta nimban rubiyal re'. Xa tibana' rubiyal chivach-ka yex, xcha'.
16 Y re gobernador xe'rulisaj-pa chire',
17 y can jare' tak re vinak xquitz'am re jun ache c'o ruk'ij rubini'an Sóstenes chach re ache rubini'an Galión re gobernador, y xquich'ay. Re ache rubini'an Sóstenes jun principal chire' chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Pero re Galión can xuban che ancha'l che man xutz'at-ta re xbanataj.
18 Y re Pablo q'uiy k'ij xc'ue-ka chire' quiq'uin re hermanos re jec'o pa tenemit Corinto, pero tak xba, tiene que xe'ruya' can. Y tak ch'ovenak chic can chique re hermanos re', reja' xba chin ne'oc chupan jun barco chin che niba chupan re lugar rubini'an Siria. Y je ruchibil-a re hermana Priscila y re hermano Aquila. Y re Pablo can c'o rusujun cha re Dios. Mare' tak xe'bapon pa jun puerto rubini'an Cencrea, re tenemit re anche' ye'oc-a chupan re barco, re Pablo xujuc'-a pa rujalom, chin jun seña che xuban-yan re rusujun cha re Dios.
19 Y tak xe'k'ax juc'an-ya', xe'bapon chupan re tenemit rubini'an Efeso. Re Pablo xe'ruya' can re Priscila y re Aquila, y reja' xba chupan jun nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Y junan c'a niquinojij rij re ruch'abal re Jesucristo quiq'uin re ruvinak israelitas.
20 Y re israelitas re' xquibij cha che tic'ue-ka ba' quiq'uin chire' pan Efeso, pero reja' man xrajo-ta.
21 Xa xubij chique che reja' tiene que ne'c'ue' pa Jerusalén chin re namak'ij pitinak. Pero xquintzolaj chic-pa jun bey iviq'uin, vo xa quire' nrajo' re Dios, xcha' chique. Y tak ch'ovenak chic can chique conojel, xuya' can re tenemit Efeso y xoc chic-a chupan re barco.
22 Y tak xka can pa Cesarea, can choj c'a xba pa Jerusalén. Y tak xuya-yan can ruxnokil-quivach re hermanos re niquimol-qui' pa rube' re Dios re jec'o chire' pa Jerusalén, reja' xba c'a pan Antioquía.
23 Y xc'ue-na ba' chire' pan Antioquía. C'are' xtzolaj chic jun bey chin no'rcukuba' quic'o'x re hermanos jec'o pa tak tenemit re jec'o pa ru-cuenta re lugar rubini'an Galacia y re jec'o chuka' pa ru-cuenta re lugar rubini'an Frigia.
24 Y chire' pa tenemit Efeso re tiempo re' xapon jun ache israelita rubini'an Apolos, re jun ache re' aj pa tenemit Alejandría. Y jabal rutaman re ruch'abal re Dios re tz'iban can, y jabal chuka' rutaman nich'o chiquivach re vinak, y otz rubixic nuban cha.
25 Y can jabal-va rutijoxic banon chupan re ruch'abal re Ajaf Jesús. Y can riq'uin ronojel ránma nutzijoj re ruch'abal re Ajaf chique re vinak. Can jabal ye'rutijoj. Roma reja' astapa' xaxe re bautismo chin re Juan Bautista rutaman.
26 Y man nuxibij-ta-ri' nutzijoj chiquivach re vinak chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Y re Priscila y re Aquila xquic'axaj. Y reje' pa ruyonil c'a xe'ch'o riq'uin, y xquic'ut más chach chij re ruch'abal re Dios.
27 Y reja' can nurayij c'a che niba chupan re lugar rubini'an Acaya. Mare' tak re hermanos re jec'o pan Efeso xquibij cha che otz re nunojij, y xquiban-a chuka' jun carta chach chin nuya' chique re quiniman chic re Jesús re jec'o pan Acaya. Re carta re' nubij che tiquic'ulu' re Apolos. Y tak re Apolos xapon, camas xucukuba' quic'o'x re hermanos re jec'o chire', y reje' can xquinimaj roma can xsamaj-yan re utzil pitinak riq'uin re Dios pa tak cánma.
28 Y re Apolos can chiquivach conojel tak xubij che re israelitas re man quiniman-ta re Jesucristo, mana-ta re ye'tajin chubanic. Y re israelitas re' man jun andex niquibij, roma re Apolos can nucusaj re ruch'abal re Dios re je'tz'iban can, chin nubij che re Jesús can ja-va re' re Cristo.