Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 14:3-17 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 14:3-17 in GT:cak:Kaqchikel

3 Romari' ri Pablo y ri Bernabé xec'uje' q'uiy k'ij quiq'uin ri quiniman ri Jesucristo chiri'. Y man niquixi'ij ta qui' niquitzijoj ruch'abel ri Ajaf ri achok riq'uin cukul-vi quic'u'x. Y ri Ajaf nuk'alajrisaj chi can kitzij vi ri ru-favor ri niquitzijoj, roma nu'on chi coma rije' yebanataj retal ri ruchuk'a' y milagros ri man jun bey etz'eton.
4 Jac'a ri tinamit xa ca'i' quivech xqui'en, ch'aka' nika chiquivech ri achique niqui'ij ri israelitas ri man quiniman ta, y ch'aka' nika chiquivech ri niqui'ij ri eca'i' apóstoles.
5 Pero ri israelitas y ri man israelitas ta ri man xeniman ta, junan quitzij xqui'en quiq'uin ri qui-gobernantes richin yequiya' chi q'uix ri Pablo y ri Bernabé, y yequic'ak che abaj.
6 Jac'a tok ri Pablo y ri Bernabé xquina'ej ri nojin chiquij, xe'enimaj-pe chiri'. Xebe pa Listra y pa Derbe, ca'i' tinamit richin ri roch'ulef Licaonia, y pa jalajoj tak lugares ri ec'o nakaj.
7 Y chiri' xquitzijoj-vi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak.
8 Chiri' pa tinamit Listra, c'o jun achi tz'uyul man nitiquer ta nibin roma can quiri' vi xalex. Man jun bey ruyo'on jun ruxalk'at.
9 Rija' ruyo'on ruxiquin riq'uin ri nu'ij ri Pablo. Jac'a ri Pablo xutz'et-apu utz-utz ri achi, y tok xuya' pa cuenta chi can nunimaj pa ránima chi nic'achoj,
10 riq'uin ruchuk'a' xu'ij che: Cacataj, capa'e' choj, xcha'. Ri achi jari' xuya' jutzoc' y xtiquer xbin.
11 Tok ri vinak xquitz'et ri xu'on ri Pablo, rije' xech'o pa quich'abel licaónica. Y riq'uin cuchuk'a' niquibila': Eca'i' dios achel achi'a' ekajnak-pe kiq'uin, yecha'.
12 Che ri Bernabé niqui'ij chi jari' ri dios Júpiter, y ri Pablo jari' ri dios Mercurio, yecha', roma ja rija' uc'uayon ri ch'abel.
13 Y ri Júpiter ri qui-dios ri vinak ri', pa jun jay chuchi' e ri tinamit yo'on-vi, y ri sacerdote ri nisamaj ri achique lugar yo'on-vi ri Júpiter xeruq'uen-pe váquix evikon-pe riq'uin cotz'i'j c'a chuchi' ri puertas richin ri tinamit. Rija' y ri vinak quinojin chi yequicamisaj ri váquix richin niquiya' quik'ij ri Pablo y ri Bernabé.
14 Jac'a tok ri Bernabé y ri Pablo xquic'axaj ri quinojin ri vinak, ri apóstoles re' xk'axo ri cánima, y romari' xquiretzela-ka ri quitziak chiquij, y xe'oc chiquicojol ri vinak, niqui'ij chique:
15 Rix ri rix tata'aj, ¿achique roma quire' ni'en? Roj xa roj vinak achel rix, y roj petenak iviq'uin richin nikatzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yixcolotaj, richin quiri' niya' can ri no'oj re man jun utz nuq'uen-pe, y yixoc richin ri c'aslic Dios ri banayon ri caj y ri ec'o chiri', ri roch'ulef y ri ec'o chuvech, ri mar y ri ec'o chupan.
16 Rija' xuya' lugar chique ri vinak ri xec'uje' más ojer can choch'ulef chi xquibanala' xa achique na ri xka chiquivech,
17 pero can ruk'alajrisan-vi-pe-ri' chikavech chi can utz ránima pa kavi' roma nuya-pe ri job chicaj, nuya-pe utzulaj tak tico'n, nuya-pe ronojel ri nic'atzin chike y nu'on chi niquicot ri kánima.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 14 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 14:3-17 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

3 Romari' ri Pablo y ri Bernabé c'a xec'oje' na c'a q'uiy k'ij quiq'uin ri kach'alal. Y roma can quicukuban quic'u'x riq'uin ri Ajaf Jesucristo, romari' can man jun c'a xibinri'il quiq'uin richin niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios chique ri vinek, ch'abel ri nik'alajirisan ri rutzil ri Dios chiquivech. Y ri Dios can nuk'alajirisaj c'a chiquivech ri vinek, chi ri niquibij ri Pablo y ri Bernabé can e kitzij vi. Y romari' yequibanala' c'a q'uiy milagros.
4 Romari' ri tinamit ca'i' c'a rubanon, roma ch'aka' yequito' ri israelitas ri man quiniman ta, y ri ch'aka' chic yequito' ri Pablo y ri Bernabé ri e apóstoles.
5 Y jac'a tok ri vinek israelitas ri' y ri man e israelitas ta chuka' y ri quik'atoy tak tzij quiyo'on chiquivech chi janíla xtiquiben chique ri Pablo y ri Bernabé, y hasta xquequicamisaj chi abej,
6 ri Pablo y ri Bernabé xa xquinabej ri ch'obon chiquij. Romari' rije' xquevala-el-qui' richin xebe c'a pa Listra y c'a pa Derbe, ri tinamit ri ec'o pa Licaonia. Chuka' xebe pa ch'aka' chic lugar ri ec'o-pe chiquinakaj ri ca'i' tinamit ri'.
7 Rije' jac'a ri pa tak tinamit y ri pa tak lugar ri' xquitzijoj-vi ri ch'abel richin colotajic.
8 Y jac'a ri chiri' pa tinamit rubini'an Listra, c'o c'a jun achin ri can pa ralaxic chi man nitiquir ta nibiyin. Can man jun bey c'a biyinek ta juba'. Y re achin c'a re' tz'uyul ri chiri'.
9 Rija' nrac'axaj c'a ri najin chubixic ri Pablo. Y ri Pablo xutz'et c'a chi ri achin ri' can rucukuban-vi ruc'u'x riq'uin ri Dios richin nic'achojirisex.
10 Romari' ri Pablo can riq'uin ruchuk'a' xch'on chire ri achin, y xubij chire: Capa'e' c'a el choj. Y ri achin can jari' jutzoc' xuya', xpa'e-el y xuchop nibiyin-el.
11 Tok ri vinek xquitz'et ri xuben ri Pablo, ri vinek xech'on c'a pa Licaónica, ri quich'abel rije'. Y can riq'uin c'a cuchuk'a' xquibila' ri pa quich'abel: Re achi'a' re yekatz'et, can ja ri e ka-dios ri e kajinek-pe chikacojol vacami.
12 Niquibila' c'a chi ri Bernabé jari' ri qui-dios rubini'an Júpiter, y ri Pablo jari' ri qui-dios rubini'an Mercurio, roma ja rija' ri uc'uayon ri ch'abel.
13 Y ri Júpiter ri qui-dios ri vinek ri', can c'o c'a jun rusamajel, y ri dios ri' c'o c'a chuka' rachoch c'a chuchi' el ri tinamit. Ri rusamajel c'a ri Júpiter c'a pa tak puertas c'a xeruc'uaj-vi ri váquix ri e vikon-pe (e vekon-pe) riq'uin cotz'i'j. Rija' y ri vinek nicajo' c'a niquiya' quik'ij ri Pablo y ri Bernabé, romari' tok e quic'amalon-pe ri váquix richin yequicamisaj.
14 Pero tok ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinabej ri niquich'ob ri vinek, rije' xpe bis pa cánima, y romari' rije' xquiretzela' ri quitziak ri cucusan. Y can jac'ari' tok xe'oc chiquicojol ri vinek, y niquibila' c'a chique:
15 ¿Achique roma tok rix niben quere'? Roj oj vinek achi'el rix, y oj petenek iviq'uin richin nokabij chive chi timestaj can re na'oj que tak re', ri xa man jun utz nuq'uen-pe chive, y tinimaj c'a ri c'aslic Dios ri banayon ronojel. Ri banayon ri caj y ri ec'o chupan, ri banayon re ruvach'ulef y ri ec'o chuvech, ri banayon ri mar y ri ec'o chupan.
16 Y stape' ri ojer can, ri Dios can xuya-vi k'ij chique ri vinek ri man e israelitas ta, chi xequic'uala' ri bey ri xeka' chiquivech.
17 Pero can ruk'alajirisan-vi c'a ri' chiquivech riq'uin ri nuya-pe job ri chicaj, nuya-pe tico'n. Y can nuya' c'a pe ronojel richin nitij, richin queri' niquicot ri cánima. Can ruyo'on-vi-pe rutzil pa kavi' konojel, xecha'.

Hechos 14:3-17 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

3 Romari' ri Pablo y ri Bernabé c'a xec'uje' na c'a q'uiy k'ij quiq'uin ri hermanos. Y roma quiyo'on cánima riq'uin ri Ajaf Jesucristo, romari' man jun c'a xbiri' quiq'uin richin nquitzijoj ri rutzij ri Dios cheque ri vinük, tzij ri nk'alajrisan ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios chiquivüch. Y ri Dios nuk'alajrisaj c'a chiquivüch ri vinük, que ri nquibij ri Pablo y ri Bernabé ye ketzij vi. Y romari' nyequibanala' c'a q'uiy milagros.
4 Romari' ri vinük xa jach'ül quivüch pari' ri quina'oj, roma ch'aka nyequito' ri israelitas ri man quitaken tüj, y ri ch'aka chic nyequito' ri Pablo y ri Bernabé ri ye apóstoles.
5 Y ja tok ri vinük israelitas ri' y ri man ye israelitas tüj chuka' y ri nyebanun mandar pa quivi' quiyo'on chiquivüch que juis nquibün cheque ri Pablo y ri Bernabé, y hasta nyequicamsaj chi abüj,
6 ri Pablo y ri Bernabé xa xquinabej ri nucun chiquij. Romari' rije' xquevala-e-qui' richin xebe c'a pa tinamit Listra y c'a pa Derbe, ri tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Licaonia. Chuka' xebe pa ch'aka chic lugar ri yec'o-pe chiquinakaj ri ca'i' tinamit ri'.
7 Rije' ja pa tak tinamit y pa tak lugar ri' nquitzijoj-vi ri tzij richin colonic.
8 Y ja chiri' pa tinamit rubini'an Listra, c'o c'a jun achi pa ralaxic que man ntiquer tüj nbiyin. Man jun bey c'a biyinük tüj ba'. Y ri achi c'a re' tz'uyul chiri'.
9 Rija' nrac'axaj c'a ri ntajin chubixic ri Pablo. Y ri Pablo xutz'et c'a que ri achi ri' ruyo'on-vi ránima riq'uin ri Dios richin nc'achojrisüs.
10 Romari' ri Pablo riq'uin ruchuk'a' xch'o chin ri achi, y xbij chin: Capa'e' c'a e choj. Y ri achi jari' jutzoc' xuya', xpa'e-e y xutz'om nbiyin-e.
11 Tok ri vinük xquitz'et ri xbün ri Pablo, ri vinük xech'o c'a pa Licaónica, ri quich'abül rije'. Y riq'uin c'a cuchuk'a' xquibila' pa quich'abül: Ri achi'a' ri nyekatz'et nquibün quiri', ja ri ye ka-dios ri ye kajnük-pe chikacojol vocomi.
12 Nquibila' c'a que ri Bernabé jari' ri qui-dios rubini'an Júpiter, ri más nimalüj cheque ri qui-dios rije', y ri Pablo jari' ri qui-dios rubini'an Mercurio, ri uc'uey tak tzij cheque ri qui-dios, roma ja rija' ri uc'uayon ri tzij.
13 Y ri Júpiter ri qui-dios ri vinük ri', c'o c'a jun rusamajel, y ri dios ri' c'o c'a chuka' racho c'a chuchi' e ri tinamit. Ri rusamajel c'a ri Júpiter c'a pa tak puertas c'a xeruc'uaj-vi ri vacx ye vekon-pe riq'uin cotz'i'j. Rija' y ri vinük ncajo' c'a nquiya' quik'ij ri Pablo y ri Bernabé, romari' tok ye quic'amalon-pe ri vacx richin nyequicamsaj.
14 Pero tok ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinabej ri nquinuc ri vinük, rije' xpu'u bis pa cánima, y romari' rije' nquiretzela' ri quitziek ri quicusan. Y jari' tok xe'oc chiquicojol ri vinük, y nquibila' c'a cheque:
15 ¿Achique roma tok rix nibün quere'? Roj roj vinük cachi'el rix, y roj petenük iviq'uin richin nkabij-pe chive que timestaj can ri tak na'oj quere', ri xa man jun utz nuc'ün-pe chive, y titakej c'a ri c'aslic Dios ri banayun ronojel. Ri banayun ri caj y ri yec'o chupan, ri banayun ri ruch'ulef y ri yec'o chuvüch, ri banayun ri mar y ri yec'o chupan.
16 Y stape' (aunque) ri ojer can, ri Dios xuya-vi k'ij cheque ri vinük ri man ye israelitas tüj, que xequic'uala' ri itzel bey ri xeka' chiquivüch.
17 Pero ruk'alajrisan-vi c'a ri' chiquivüch riq'uin ri nuya-pe job chicaj, nuya-pe tico'n. Y nuya' c'a pe ronojel richin nc'ux, richin quiri' nquicot ri cánima. Ruyo'on-vi-pe utz pa kavi' konojel, xquibij.

Hechos 14:3-17 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

3 Romari' ri Pablo y ri Bernabé q'uiy k'ij xec'ue' quiq'uin ri kach'alal. Y roma can quiyo'n cánima riq'uin ri Ajaf Jesucristo, can man niquixi'j ta qui' niquitzijoj ri rutzij ri Dios chique ri winak, ri nuk'alajij chi ri Dios yalan yerojo'. Y ri Dios can nuk'alajij chiquiwech ri winak, chi ri niqui'ij ri Pablo y ri Bernabé can ketzij-wi. Romari' q'uiy milagros yequi'en.
4 Romari' ri tenemit ca'i' rubanon. Jujun yequito' ri israelitas ri man quiniman ta, y ri ch'aka chic yequito' ri Pablo y ri Bernabé, ri apóstoles.
5 Y ri winak israelitas y ri man je israelitas ta y ri autoridades xquiya' chiquiwech chi niqui'en quitzelal chique ri Pablo y ri Bernabé y xquiequicamisaj che abaj.
6 Pero ri Pablo y ri Bernabé xquina'ej ronojel ri nojin chiquij; romari' reje' xquiwewaj-e-qui' y xebe c'a pa Listra y pa Derbe, ri tenemit ri jec'o pa Licaonia. Chuka' xebe pa ch'aka chic lugar ri jec'o-pe chiquinakaj ri ca'i' tenemit ri'.
7 Reje' ja ri pa tak tenemit y ri pa tak lugar ri' xquitzijoj-wi ri utzilaj rutzij ri Ajaf Dios.
8 Y chiri' pa tenemit rubinan Listra, c'o jun achi ri desde que xalex-pe man tiquirinak ta nibin. Can man jun mej (bey) bininak ta juba'. Y ri achi re' ch'ocol chiri'.
9 Raja' nuc'oxaj ri nu'ij ri Pablo. Y ri Pablo xutzu' chi ri achi ri' can ruyo'n ránima riq'uin ri Dios chi can nic'achoj-wi.
10 Romari' ri Pablo can riq'uin ruchuk'a' xch'o'n che ri achi, y xu'ij che: Capa'e' choj. Y ri achi can ja' xropin, y xpa'e' y utz xbin.
11 Cuando ri winak xquitzu' ri xu'on ri Pablo, ri winak ri' xech'o'n pa Licaónica, ri quich'abel. Y can riq'uin quichuk'a' xqui'ij: Ri achi'a' ri yekatzu', can je ka-dios ri je-kajinak-pe chikacojol cami.
12 Reje' niqui'ij chi ri Bernabé jari' ri qui-dios rubinan Júpiter, y ri Pablo jari' ri qui-dios rubinan Mercurio, roma ja raja' ri uc'uayon ri tzij.
13 Ri Júpiter ri qui-dios ri winak ri', c'o jun rusamajel, y ri dios ri' c'o ri rocho chuchi' ri tenemit. Ri rusamajel ri Júpiter xeruc'uaj pa tak puertas ri wacx ri je-wakon-pe riq'uin cotz'i'j. Raja' y ri winak niquijo' niquiya' quik'ij ri Pablo y ri Bernabé, romari' jequic'amon-pe ri wacx chi yequicamisaj.
14 Pero cuando ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquina'ej ri niquinojij ri winak, xebison-ka, romari' xquiretzela' quitziak chiquij. Y ja' xe'oc chiquicojol ri winak, y niqui'ij chique:
15 ¿Anchique roma rix niben quiere'? Roj joj winak anche'l rix, y joj-petenak iwiq'uin chi naka'ij chiwe que man chic quie'iben anche'l ri ye'iben-pe cami, ri man jun yec'atzin-wi, roma man jun utz nuc'om-pe chiwe; pa ruq'uiexel ri' tinimaj ri c'aslic Dios ri banayon ronojel. Ri banayon ri rocaj y ri jec'o chupa, ri banayon ri rech-ulef y ri jec'o chech, ri banayon ri mar y ri jec'o chupa.
16 Y más que ri ojer can tiempo, ri Dios can xuya-wi lugar chique ri winak ri man je israelitas ta, chi xequic'uaj ri bey ri xeka chiquiwech.
17 Pero can ruk'alajin-wi-ri' chiquiwech riq'uin ri nu'on-pe job ri chicaj, nuya' ri tico'n, y can nuya-pe ronojel ri nitej, chi quiri' niquicot ri kánima. Can ruyo'n-wi-pe ri utz pa kawi' konojel, xecha'.
Hechos 14 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 14:3-17 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

3 Rumareꞌ ri Pablo y ri Bernabé qꞌuiy kꞌij xaꞌcꞌujieꞌ chireꞌ. Y ruma quiyoꞌn cánima riqꞌuin ri Ajaf Jesucristo, man niquixiꞌij ta quiꞌ niquitzijuoj ri ru-favor ri Dios chica ri vinak. Y ri Dios nuꞌon chi nikꞌalajin chiquivach ri vinak, chi ri niquiꞌej ri Pablo y ri Bernabé can ketzij. Rumareꞌ qꞌuiy señales y milagros ncaꞌquiꞌan.
4 Rumareꞌ ri vinak caꞌyeꞌ quibꞌanun. Nicꞌaj icꞌo quiqꞌuin ri israelitas ri man quiniman ta, y ri nicꞌaj chic icꞌo quiqꞌuin ri apóstoles.
5 Y ri vinak israelitas y ri man israelitas ta y ri autoridades, xquiꞌej chiquivach chi ncaꞌquiyaꞌ pa qꞌuix ri Pablo y ri Bernabé y xcaꞌquiquimisaj cha abꞌaj.
6 Pero ri Pablo y ri Bernabé xquinaꞌiej nojiel ri bꞌanun pensar chiquij; rumareꞌ xaꞌnumaj cꞌa Listra y Derbe, ri icꞌo chupan ri Licaonia, y xaꞌa jeꞌ nicꞌaj chic lugar ri icꞌo-pa cierca ri caꞌyeꞌ tanamet reꞌ,
7 y chireꞌ xquitzijuoj-ve ri evangelio.
8 Y chireꞌ pa tanamet Listra, cꞌo jun ache tzꞌuyul, xa-jan antok xalax man nitiquir ta niꞌin. Can man jun bꞌay cꞌa bꞌayejnak.
9 Jajaꞌ nraꞌxaj ri nuꞌej ri Pablo. Y ri Pablo xucaꞌyiej pa roch ri ache reꞌ chi rucukubꞌan rucꞌuꞌx riqꞌuin ri Dios chi niꞌan sanar.
10 Rumareꞌ ri Pablo riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ cha ri ache, y xuꞌej cha: Capiꞌieꞌ choj. Y ri ache xirucꞌaka-pa-riꞌ, y xpiꞌieꞌ y otz xꞌin.
11 Antok ri vinak xquitzꞌat ri xuꞌon ri Pablo, xaꞌchꞌoꞌ pa Licaónica, ri quichꞌabꞌal. Y riqꞌuin quichukꞌaꞌ xquiꞌej: Ri ncaꞌkatzꞌat, can ika-dios ri i-kajnak-pa chikacajol ri quibꞌanun-pa i-incheꞌl achiꞌaꞌ.
12 Ijejeꞌ niquiꞌej chi ri Bernabé jareꞌ ri qui-dios rubꞌinan Júpiter, y ri Pablo jareꞌ ri qui-dios rubꞌinan Mercurio, ruma jajaꞌ ri nichꞌoꞌ.
13 Ri Júpiter, ri qui-dios ri vinak reꞌ, cꞌo jun ru-sacerdote, y ri dios reꞌ cꞌo ri ru-templo chuchiꞌ ri tanamet. Ri ru-sacerdote ri Júpiter xaꞌrucꞌam-pa váquix ri i-vakuon-pa cha cotzꞌeꞌj, cꞌa chuchiꞌ ri puertas. Jajaꞌ y ri vinak nicajoꞌ ncaꞌquiquimisaj ri váquix chiquivach ri Pablo y ri Bernabé chi niquiyaꞌ quikꞌij.
14 Pero antok ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinaꞌiej ri niquiꞌan pensar ri vinak, xaꞌbꞌisuon-ka, y rumareꞌ xquirakꞌachꞌij-ka ri quitziak chiquij. Y xaꞌuoc chiquicajol ri vinak, y niquiꞌej chica:
15 ¿Karruma ixreꞌ ntiꞌan quireꞌ? Ojreꞌ oj vinak incheꞌl ixreꞌ, y oj-patanak iviqꞌuin chi nakaꞌej chiva chi man chic tiꞌan incheꞌl ri ntiꞌan vacame, ruma man jun otz nucꞌam-pa chiva; pa rucꞌaxiel reꞌ, tinimaj ri cꞌaslic Dios ri bꞌanayuon nojiel. Ri bꞌanayuon ri rocaj y ri icꞌo choch, ri bꞌanayuon ri roch-ulief y ri icꞌo choch, ri bꞌanayuon ri mar y ri icꞌo chupan.
16 Y mesque ri ojier can tiempo, ri Dios can xuyaꞌ lugar chica ri vinak chi xaꞌquicꞌuaj ri bꞌay ri xaꞌka chiquivach,
17 pero jajaꞌ can rucꞌutun-pa-riꞌ chiquivach chi otz ruma nuya-pa ri jobꞌ ri chicaj, nuya-pa ri ticoꞌn, y nuya-pa nojiel ri nitij, chi quireꞌ niquicuot ri cánima. Can ruyoꞌn-ve-pa ri ru-favor pa kaveꞌ konojiel, xaꞌchaꞌ.

Hechos 14:3-17 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

3 Rumari' ri Pablo y ri Bernabé c'a xec'oje' na c'a q'uiy k'ij quiq'ui ri kach'alal. Y ruma can quicukuban quic'u'x riq'ui ri Ajaf Jesucristo, rumari' can majun c'a xibinri'il quiq'ui riche (rixin) chi niquitzijoj ri ruch'abel ri Dios chique ri winek, ch'abel ri nik'alajsan ri rutzil ri Dios. Y ri Dios can nuk'alajsaj c'a chiquiwech ri winek, chi ri niquibij ri Pablo y ri Bernabé can ye kitzij wi. Y rumari' yequibanala' c'a q'uiy milagros.
4 Rumari' ri tinamit ca'i' c'a rubanon, ruma nic'aj yec'o quiq'ui ri israelitas ri ma quiniman ta, y ri nic'aj chic yec'o quiq'ui ri apóstoles.
5 Y yac'a tek ri winek israelitas ri' y chuka' ri ma ye israelitas ta y ri ye aj k'atbel tak tzij quiya'on chiquiwech chi niquiya' (niquitzek) el quiq'uix ri Pablo y ri Bernabé, y hasta xquequicamisaj chi abej,
6 ri Pablo y ri Bernabé xa xquinabej ri achique ch'obon chiquij. Rumari' riye' xquewala' el qui' riche (rixin) chi xebe c'a pa Listra y c'a pa Derbe, ri tinamit ri yec'o pa rucuenta ri Licaonia. Chuka' xebe pa ronojel lugar ri yec'o pe chiquinakajal ri ca'i' tinamit ri'.
7 Riye' ya c'a ri pa tak tinamit y ri pa tak lugar ri' xquitzijoj wi ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
8 Y ri chiri' pa tinamit Listra, c'o c'a jun achi ri can pa ralaxic pe chi ma nicowin ta nibiyin. Can majun bey c'a biyinek ta juba'. Y ri achi c'a ri' tz'uyul chiri'.
9 Riya' nrac'axaj c'a ri ntajin chubixic ri Pablo. Y ri Pablo xutz'et c'a chi ri achi ri' can rucukuban wi ruc'u'x riq'ui ri Dios riche (rixin) chi nic'achojsex.
10 Rumari' ri Pablo can riq'ui ruchuk'a' xch'o chare ri achi, y xubij chare: Cayacatej y capa'e' choj. Y ri achi can yac'ari' xropin y xuchop nibiyin el.
11 Tek ri winek xquitz'et ri xuben ri Pablo, ri winek xech'o c'a pa licaónica, ri quich'abel riye'. Y can riq'ui c'a quichuk'a' xquibila' pa quich'abel: Re yekatz'et wacami xa can ye ri ka-dios ri ye kajnek pe chkacojol, quibanon pe ye achi'el achi'a'.
12 Niquibila' c'a chi ri Bernabé yari' ri dios ri rubini'an Júpiter, y ri Pablo yari' ri dios ri rubini'an Mercurio, ruma ya riya' ri uc'uayon ri ch'abel.
13 Y ri Júpiter ri qui-dios ri winek ri', c'o c'a rachoch c'a chuchi' el ri tinamit, y can c'o c'a jun sacerdote ri nisamej chrij. Ri sacerdote ri' c'a pa tak puertas c'a xeruc'uaj wi ri wáquix ri ye wikon pe riq'ui cotz'i'j. Riya' y ri winek nicajo' c'a niquiya' quik'ij ri Pablo y ri Bernabé, rumari' tek ye quic'amalon pe ri wáquix riche (rixin) chi yequicamisaj.
14 Pero tek ri apóstol Bernabé y ri apóstol Pablo xquinabej ri niquich'ob ri winek, riye' xk'axo ri cánima, y rumari' riye' xquiretzela' (xquitzerela') ri quitziak ri quicusan. Y can yac'ari' tek xe'oc chiquicojol ri winek, y niquibila' c'a chique:
15 ¿Achique ruma tek riyix niben quere'? Riyoj xa yoj winek achi'el riyix, y yoj petenak iwuq'ui riche (rixin) chi nokabij chiwe chi que'iya' ca ri xa majun quejkalen, achi'el re yixtajin chubanic, y tinimaj c'a ri c'aslic Dios ri banayon ronojel. Ri banayon ri caj y ri yec'o chuwech, ri banayon re ruwach'ulef y ri yec'o chuwech, ri banayon ri mar y ri yec'o chupan.
16 Y astape' ri ojer ca, ri Dios majun xuben chique ri winek ri ma ye israelitas ta, chi xequic'uala' ri itzel bey ri xka chiquiwech riye',
17 pero ri Dios can ruk'alajsan wi c'a ri' chiquiwech riye' y chkawech konojel ri yoj winek, ruma can nuya' wi pe job pa kawi' y nuben chare ri tico'n chi nuya' utzilaj cosecha. Y can nuya' c'a pe ronojel ri nikatij, riche (rixin) chi queri' niquicot ri kánima. Can ruya'on wi pe rutzil pa kawi' konojel, xecha' chique.

Hechos 14:3-17 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

3 Mare' re Pablo y re Bernabé xe'c'ue' q'uiy k'ij quiq'uin re hermanos. Y roma quibanon confiar-qui' riq'uin re Ajaf Jesucristo, mare' can man jun ximbire' quiq'uin chin niquitzijoj re ruch'abal re Dios chique re vinak, y niquibila' chique che re Dios camas otz runa'oj kaq'uin. Y re Dios can nusekresaj chiquivach re vinak, che re niquibij re Pablo y re Bernabé can katzij-va. Y mare' ye'quibanala' q'uiy milagros.
4 Mare' re tenemit ca'e' c'a rubanon, roma re nic'aj ye'quito' re israelitas re man quiniman-ta re Jesucristo, y re nic'aj chic ye'quito' re Pablo y re Bernabé re je apóstoles.
5 Y jac'a re israelitas re' y re man je israelitas-ta y chuka' re qui-autoridades xquiya' chiquivach che camas xtiquiban chique re Pablo y re Bernabé, y hasta xque'quiquimisaj cha aboj.
6 Pero re Pablo y re Bernabé xquinabej re quinojin re vinak re' chiquij. Mare' reje' xquivovala-a-qui' chin xe'ba pa Listra y chuka' c'a pa Derbe, re ca'e' tenemit re' chupan re lugar rubini'an Licaonia jec'o-va. Chuka' xe'ba pa tak nic'aj chic lugares re jec'o-pa chiquinakaj re ca'e' tenemit re'.
7 Y jac'a pa tak tenemit y re pa tak lugares re' xquitzijoj-va re utzulaj ch'abal chin re Dios.
8 Y chire' pa tenemit rubini'an Listra, c'o c'a jun ache re man nitiquir-ta nibiyin. Y re ache re' can jac'a tak xalax quire' rubanon, y can man jun bey biyinak-ta ba'. Y re ache re' tz'uyul chire'.
9 Reja' nuc'axaj c'a re ntajin chubixic re Pablo. Y re Pablo xutz'at che re ache re' can rubanon confiar-ri' riq'uin re Dios chin che nic'achoj.
10 Mare' re Pablo can cof xch'o-apo cha re ache, y xubij cha: Choj capa'e'. Y re ache can jare' xtzoq'uin, y xpa'e-a y can xbiyin-a.
11 Tak re vinak aj-Listra xquitz'at re xuban re Pablo, cof xe'ch'o re pa quich'abal-ka reje' re nibex Licaónica cha. Y ja quire' re niquibila': Re achi'a' re ye'katz'at, can ja re je ka-dios re je'kejnak-pa chakacojol vocame.
12 Niquibila' che re Bernabé jare' re qui-dios rubini'an Júpiter, y re Pablo jare' re qui-dios rubini'an Mercurio, roma ja re Pablo re más nich'o que chach re Bernabé.
13 Y re Júpiter re qui-dios re vinak re', can c'o jun rusamajel, y re dios re' c'o chuka' rachoch c'a chuchi-a re tenemit. Re rusamajel re Júpiter c'a pa tak puertas c'a xe'ruc'uaj-va-a re vacx re je'vekom-pa che cotz'e'j. Reja' y re vinak niquijo' niquiya' quik'ij re Pablo y re Bernabé, mare' tak je'quic'amalom-pa re vacx chin ye'quiquimisaj.
14 Pero tak re apóstoles Bernabé y re Pablo xquinabej re niquinojij re vinak, reje' xpa bis pa tak cánma y mare' reje' xquiretzela' re quitziak re quicusan. Y can jare' tak xe'oc chiquicojol re vinak y niquibila' chique:
15 ¿Anchique roma tak quire' niban yex? Yoj xa yoj vinak ancha'l yex, y yojpitinak iviq'uin chin nakabij chiva che tiya' can rubanic re cosas qui tak re' re xa man jun rajkalen, re tibana' yex ja che tinimaj re c'aslic Dios re banayon ronojel. Re banayon re rocaj y re jec'o chach, re banayon re ruch'ulef y re jec'o chach, re mar y re jec'o chupan.
16 Y astapa' ajuer can re Dios can xuya-va k'ij chique re vinak re man je israelitas-ta, che xe'quic'uaj re bey re xka chiquivach.
17 Pero can nuc'utula-va-ri' chiquivach roma nuya-pa job, nuya' quitico'n Y can nuya-pa ronojel chin niquitaj, chin quire' niqui'cot re cánma. Can ruyi'on-va-pa bendición pa kave' konojel, xe'cha'.