Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 13:31-51 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13:31-51 in GT:cak:Kaqchikel

31 Y chiquivech ri xetzekle'en-pe richin tok xel-pe pa departamento Galilea richin xjote-e pa Jerusalem, ri Jesús c'a q'uiy na k'ij xuc'ut-ri', y ja mismo rije' yek'alajrisan richin chique ri vinak vacami.
32 Y ja jun roj nkutzijon chive ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, ri sujun can chique ri kati't-kamama' ojer,
33 ri c'a ja chikavech roj ri quiy-quimam can xu'on ri Dios chi xtzakon-vi, roma xuc'asoj-pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', achel tz'iban can chupan ri ruca'n salmo ri quire' nu'ij: Rat, rat Nuc'ajol, vacami xatinc'ut chiquivech chi ja yin ri yin yayon ac'aslen, nicha'.
34 Ri Dios xuc'asoj ri Jesús chiquicojol ri anima'i' richin xuya' chic ruc'aslen ri man jun bey xtiq'uis, achel rusujun chique ri kati't-kamama', ri quire' nuij: Ri nusujun che ri rey David chi can ninpokonaj ruvech, can quiri' vi xtin-en iviq'uin, nicha'.
35 Romari' jun chic salmo quire' nu'ij: Man c'a xtaya' ta lugar chi nik'ey-ka ru-cuerpo ri Lok'olaj Ac'ajol, nicha'.
36 Pero ri ch'abel ri', man pa ruvi' ta ri David nich'o-vi, roma ri David tok xc'ase' choch'ulef, xu'on ri xrojo' ri Dios che richin xeruto' ri vinak ri xec'uje' pa ru-tiempo. Jac'a rija' xa (xcom, xquen), y xmuk ri achique lugar emukul-vi ri rati't-rumama' y chiri' xk'ey-vi.
37 Jac'a ri Jesús man xk'ey ta ri ru-cuerpo, roma ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'.
38 Roma c'a ri', rix ri kachak'-kanimal ki' chikavech, tivetemaj c'a chi roma ri Jesús tok nitzijos chive chi ni'an perdonar ri mac.
39 Ri ley ri xyo'ox che ri Moisés man xtiquer ta xu'on chi man jun ta chic imac xivakalej chuvech ri Dios. Pero conojel ri niquiya' cánima riq'uin ri Jesús, man jun quimac nicakalej chuvech ri Dios.
40 Roma c'a ri', tibana' cuenta ivi', man xa pan ivi' tika-vi ri nu'ij ri quitz'iban can ri profetas, roma chiri' ri Dios nu'ij:
41 Titz'eta' rix ri itzel nitz'et ri nuch'abel, tina' ralal ri nika pan ivi', y quixq'uis. Roma yin chupan tak ri k'ij ri yixc'ase-e choch'ulef, xtin-en jun nimalaj samaj chivech, Y masque c'o jun niyo'on rutzijol chive ri xtin-en, rix man xtinimaj ta chi quiri' xtebanataj. Quiri' ru'in can ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Jac'a tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe pa qui-sinagoga ri israelitas, ri man israelitas ta xquic'utuj quemelal chique chi can ta yepe chic vukubix quiq'uin, richin nuquitzijoj chic jun bey chiquivech achel ri ch'abel ri c'a ja xquic'axaj-ka.
43 Y tok xquiquiraj-qui' ri xquimol-qui' pa sinagoga ri k'ij ri', eq'uiy israelitas y eq'uiy yo'ol ruk'ij ri Dios ri man israelitas ta xetzekle'en-e quichin. Jac'a ri Pablo y ri Bernabé xequipaxa'aj y xqui'ij chique chi jumul cof quec'uje' chupan ri favor ri rubanon ri Dios chique.
44 Jac'a tok xquimol chic qui' chi vuku' k'ij chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, xa juba' ma chi jun tinamit xquimol-apu-qui' richin niquic'axaj ruch'abel ri Dios.
45 Pero ri israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, tok xquitz'et chi xa juba' ma ronojel ri tinamit xquimol-apu-qui', nikukut-apu cánima chirij ri Pablo, y itzel yech'o-apu chirij, niqui'ij chi xa man kitzij ta ri nu'ij y yeyok'on-apu.
46 Jac'a ri Pablo y ri Bernabé man xquixi'ij ta qui' richin xqui'ij chique: Ri ruch'abel ri Dios xc'atzin chi na'ey chivech rix kavinak xka'ij-vi, pero roma rix xa itzel nivac'axaj ri ch'abel re', rix mismo nik'alajrisaj-ivi' chi can man utz ta chi niyo'ox ri c'aslen ri richin jumul chive; romari' xa quiq'uin ri man israelitas ta nku'e-vi.
47 Roma ri Ajaf quire' ru'in can chike: Rat nuyo'on richin sakil quichin ri man israelitas ta, Richin yatoc tzijoy richin ri achique ruchojmil yecolotaj ri ec'o c'a pa ruq'uisbel ruchi' ri roch'ulef. Quiri' ri tz'iban can, xcha' ri Pablo.
48 Tok ri man israelitas ta xquic'axaj quiri', xquicot cánima, y xquiya' ruk'ij ruch'abel ri Ajaf, y conojel ri can richin vi chi niquil ri c'aslen ri richin jumul, xquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf xtzijos chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'.
50 Pero chiri' pa tinamit Antioquía ec'o ixoki' eyo'ol ruk'ij ri Dios y can c'o quik'ij, y quiri' mismo ec'o achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri quivinak. Conojel re' xyo'ox quino'oj coma ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesús y xetakchi'ix richin xequi'en pokon chique ri Pablo y ri Bernabé y richin xecokotaj-pe ri chiri' pa roch'ulef Pisidia.
51 Jac'a ri Pablo y ri Bernabé (xquitota', xquiquiraj) can ri pokolaj chicakan richin tik'alajin chiquivech ri aj-Antioquía chi can man utz ta xqui'en chi xquixutuj ruch'abel ri Dios, c'ajari' xebe pa tinamit Iconio.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 13:31-51 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

31 Y q'uiy c'a k'ij ri xuc'utula-ri' ri Jesús chiquivech ri e benek riq'uin tok xel-el ri pa Galilea richin xbe pa Jerusalem. Y jac'a ri xetz'eton richin, jari' ri yek'alajirisan ri Jesús chique ri vinek.
32 Y roj, can jac'a ri utzil ri rusujun ri Dios chique ri kati't-kamama' ri ojer can, jac'ari' ri nikatzijoj chive.
33 Roma xa can c'a ja re chikavech roj ri quiy-quimam can ri xbanatej ri rusujun can ri Dios. Rija' xuben c'a chi xbec'astej-pe ri Jesús, can achi'el vi ri nubij chupan ri ruca'n salmo: Ja rat ri Nuc'ajol. Romari' vacami ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y ri ruch'abel ri Dios nubij c'a chuka': Ri utzil ri nusujun chire ri rey David, can kitzij vi, y can ninya' chuka' chive rix, nicha'. Queri' xubij ri Dios richin nuc'ut chikavech chi ri Jesús can xc'asox-vi roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man chic xtiquen ta (xticom ta).
35 Y ri David nubij-vi c'a chuka' chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man c'a xtaya' ta k'ij chi ri ruch'acul ri Lok'olej Ac'ajol nik'ey ta, nicha'.
36 Pero ri David, tok xa can ruq'uison chic c'a can ri samaj ri ruyo'on-pe ri Dios chire, xquen (xcom), y xbemuk can ri acuchi e mukul-vi ri e rati't-rumama'. Xa can xk'ey-vi c'a ri'.
37 Jac'a ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey ta, roma ri Dios can xuben-vi c'a chire chi xbec'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Roma c'a ri' nuvinak israelitas, tivetamaj c'a chi xaxe roma ri Jesús tok nitzijox chive chi c'o cuyubel-mac. Y ja ri ruch'abel rija' ri kac'amon-pe chive.
39 Roma ri ley richin ri Moisés man nitiquir ta nuben chive chi man jun imac nic'ulun chuvech ri Dios. Man achi'el ta ri nuben ri Jesús. Y conojel c'a ri xqueniman richin, man jun c'a quimac xquec'ulun chuvech ri Dios.
40 Can tichajij c'a ivi', chi man ta pan ivi' rix tika-vi ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Chupan ri e quitz'iban can rije', ri Dios nubij:
41 Rix ri yixetzelan ri nuch'abel, titzu' c'a ri nimalej ruc'ayeval ri nika-pe pan ivi', y quixq'uis c'a, roma ri nimalej ruc'ayeval ri xtinya' pan ivi', can richin c'a chi nitej janíla pokon. Jac'a rix, can man xtinimaj ta, stape' c'o jun ri niyo'on rutzijol chive. Queri' rubin can ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Y jac'a tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe ri chiri' pa jay ri can richin vi chi ri israelitas niquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios, jari' tok ri vinek ri man e israelitas ta xquibij c'a chique: Yixkoyobej c'a ri vukubix apo, richin queri' nikac'axaj jun bey chic ri ch'abel ri ic'amon-pe.
43 Y tok ri vinek ri quimolon-qui' chiri' xquitaluj c'a el qui', e q'uiy c'a ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé. Ec'o c'a israelitas, y ec'o c'a ri xa man e israelitas ta ri can niquiben chuka' ri nubij ri ley richin ri Moisés, roma can e yo'ol-vi ruk'ij ri Dios. Y xbix c'a chique coma ri Pablo y ri Bernabé, chi can ticuker quic'u'x riq'uin ri Dios ri niyo'on ri utzil chique ri vinek, xecha' chique.
44 Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri jun chic semana, xa jubama conojel ri vinek ri ec'o chiri' pa tinamit ri xquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios.
45 Roma c'a ri', ri vinek israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, tok xquitz'et chi e janíla vinek ri xe'apon, janíla itzel xquina', y niquibila' chi ri nubij ri Pablo xa man ja ta ri kitzij, y niquiyok' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé man c'a xquixibij ta qui' chiquivech richin xquibij chique: Can nic'atzin c'a chi nabey na chivech rix ri kavinak nokabij-vi ri ruch'abel ri Dios, pero rix xa man nika' ta chivech. Y riq'uin ri' can nik'alajin c'a chi man ruc'amon ta chive rix ri c'aslen ri man q'uisel ta. Romari' quiq'uin ri vinek ri man e israelitas ta ri yojbe-vi.
47 Y can jac'a ri Ajaf Dios biyon chike. Can rubin c'a: At nuyo'on c'a richin sakil quichin ri vinek ronojel ruvach'ulef, y avoma rat xtiquil colotajic ri vinek ec'o chi nej chi nakaj.
48 Y tok ri vinek ri man e israelitas ta xcac'axaj c'a ri ch'abel xbix-ka, can janíla c'a xequicot pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri ruch'abel ri Ajaf Dios. Y can e janipe' c'a ri c'o chi niquil na ri c'aslen ri man q'uisel ta, xquinimaj.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf Dios xbetzijox c'a chi nej y chi nakaj, ri chiri' pa ruvach'ulef ri'.
50 Jac'a ri vinek israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xebe quiq'uin ri ixoki' ri man e israelitas ta, pero xa can niquiya-vi ruk'ij ri Dios. Ri ixoki' ri' can c'o-vi quik'ij. Y xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' c'o quik'ij ri chiquicojol ri vinek, richin xbequiya' quina'oj, richin yecokotaj-el ri Pablo y ri Bernabé ri chiri' pa ruvach'ulef. Y can queri' vi xquiben-el chique.
51 Romari' rije' xquitotala' c'a can (xquiquirala' c'a can) ri pokolaj ri c'o pa caken chiquivech ri vinek, richin queri' tiquetamaj chi man utz ta ri ye'ajin chubanic. Y rije' xebe c'a pa jun chic tinamit rubini'an Iconio.

Hechos 13:31-51 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

31 Y q'uiy c'a k'ij ri xuc'utula-ri' ri Jesús chiquivüch ri ye benük riq'uin tok xel-e pa ruch'ulef Galilea richin xbe pa tinamit Jerusalén. Y ja ri xetz'eton richin, jari' ri nyek'alajrisan ri Jesús cheque ri vinük.
32 Y roj, ja ri utzilüj tzij pari' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios ri rusujun ri Dios cheque ri kaxquin-kamama' ri ojer can, jari' ri nkatzijoj chive.
33 Roma xa c'a ja ri chikavüch roj ri quixquin-quimam can ri xbanatüj ri rusujun can ri Dios. Rija' xbün c'a que xbec'astüj-pe ri Jesús, cachi'el vi ri nbij chupan ri ruca'n salmo: Ja rat ri Nuc'ajol. Romari' vocomi ninya' ac'aslen, nbij.
34 Y ri rutzij ri Dios nbij c'a chuka': Ri utzilüj tzij pari' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios ri nusujun chin ri rey David, ketzij vi, y ninya' chuka' chive rix, nbij. Quiri' xbij ri Dios richin nuc'ut chikavüch que ri Jesús xc'asos-vi roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man ncom tüj chic.
35 Y ri David nbij-vi c'a chuka' chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man c'a naya' tüj k'ij que ri ruch'acul ri Lok'olüj Ac'ajol nk'ey tüj, nbij.
36 Keteman que ri David man pari' tüj rija' mismo xbij quiri', roma ri David, tok xa ruq'uison chic c'a can ri samaj ri ruyo'on-pe ri Dios chin, xcom, y xbemuk can ape' ye mukutünük-vi ri ye ruxquin-rumama' can. Xa xk'ey-vi c'a ri'.
37 Jac'a ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey tüj, roma ri Dios xbün-vi c'a chin que xbec'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Roma c'a ri' nuvinak israelitas, tivetamaj c'a que xaxe roma ri Jesús tok ntzijos chive que c'o cuyubül-mac. Y ja ri rutzij rija' ri kac'amon-pe chive.
39 Roma ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés man ntiquer tüj nbün chive que ri imac nsutüj chuvüch ri Dios. Man cachi'el tüj ri nbün ri Jesús. Y conojel c'a ri nyetaken richin, ronojel c'a quimac xa nyesutüj-vi chuvüch ri Dios.
40 Tichajij c'a ivi', que man ta pan ivi' rix tika-ka ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Chupan ri ye quitz'iban can rije', ri Dios nbij:
41 Rix ri nyixetzelan ri nutzij, titz'eta' c'a ri nimalüj castigo ri nka-pe pan ivi', y quixq'uis c'a, roma ri nimalüj castigo ri ninya' pan ivi', richin c'a que nitij juis pokonül. Jac'a rix, man ninimaj tüj, stape' (aunque) c'o jun ri nyo'on rutzijol chive. Quiri' rubin can ri Dios, xbij ri Pablo.
42 Y ja tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe chiri' pa jay ape' nquimol-qui' ri israelitas richin ntzijos-vi ri rutzij ri Dios cheque, jari' tok ri vinük ri man ye israelitas tüj xquibij c'a cheque: Nyixkoyobej c'a ri vukubix apu, richin quiri' nkac'axaj jun bey chic ri tzij ri ic'amon-pe.
43 Y tok ri vinük ri quimolon-qui' chiri' xquitaluj c'a e qui', ye q'uiy c'a ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé. Yec'o c'a israelitas, y yec'o c'a ri xa man ye israelitas tüj ri nquibün chuka' ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, roma ye yo'ol-vi ruk'ij ri Dios. Y xbix c'a cheque coma ri Pablo y ri Bernabé, que tiya' cánima riq'uin ri Dios ri nyo'on ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe cheque ri vinük, xquibij cheque.
44 Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri jun chic semana, xa jubama conojel ri vinük ri yec'o chiri' pa tinamit ri xquimol-qui' richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios.
45 Roma c'a ri', ri vinük israelitas ri man nquitakej tüj ri Jesús, tok xquitz'et que ye juis vinük ri xe'apon, juis itzel xquina', y nquibila' que ri nbij ri Pablo xa man ja tüj ri ketzij, y nquiyok' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé xa man nquixbij tüj qui' chiquivüch richin xquibij cheque: Nc'atzin c'a que nabey na chivüch rix ri kavinak nkabij-vi-pe ri rutzij ri Dios, pero rix xa man nka' tüj chivüch. Y riq'uin ri' nk'alajin c'a que man c'uluman tüj chive rix ri c'aslen ri man nq'uis tüj. Romari' quiq'uin ri vinük ri man ye israelitas tüj ri nkube-vi.
47 Y ja ri Ajaf Dios biyon cheke. Rubin c'a: Rat nuyo'on c'a richin sük quichin ri vinük ronojel ruch'ulef, y avoma rat nquil colonic ri vinük yec'o chi nüj chi nakaj.
48 Y tok ri vinük ri man ye israelitas tüj xcac'axaj c'a ri tzij xbix-ka, juis c'a xequicot pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij ri rutzij ri Ajaf Dios. Y ye jaru' c'a ri nc'atzinej que nquil na ri c'aslen ri man nq'uis tüj, xquitakej.
49 Y ri rutzij ri Ajaf Dios xbetzijos c'a chi nüj y chi nakaj, chiri' pa ruch'ulef ri'.
50 Jac'a ri vinük israelitas ri man nquitakej tüj ri Jesús, xebe quiq'uin ri ixoki' ri man ye israelitas tüj, pero xa nquiya-vi ruk'ij ri Dios. Ri ixoki' ri' c'o quik'ij. Y xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinük, richin xbequiya' quina'oj, richin nyecokotaj-e ri Pablo y ri Bernabé chiri' pa ruch'ulef. Y quiri' vi xquibün-e cheque.
51 Romari' rije' xquitotala' c'a can ri pokolaj ri c'o pa cakün chiquivüch ri vinük, richin quiri' tiquetamaj que man utz tüj ri nyetajin chubanic. Y rije' xebe c'a pa jun chic tinamit rubini'an Iconio.

Hechos 13:31-51 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

31 Y ri Jesús q'uiy k'ij xuc'ut-ri' chiquiwech ri can xquitzeklebej cuando xel-e pa Galilea y xbe c'a pa Jerusalem. Y ri xetz'eto richi, jari' ri yek'alajin ri Jesús chique ri winak.
32 Y roj nakatzijoj chiwe ri utzilaj rutzij ri Dios, ri nich'o'n chirij ri xu'ij ri Dios chique ri kati't-kamama' ojer can chi nu'on.
33 Roma xa ja chakawech roj ri joj qui-familia can reje' xbanataj ri ru'in ri Dios ojer can; roma raja' xu'on chi xc'astaj-pe ri Jesús chiquicojol ri caminaki', can anche'l ri nu'ij chupa ri ruca'n salmo: Ja ret jat Walc'ual, romari' cami ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y ri rutzij ri Dios nu'ij chuka': Y ri nu'in can che ri rey David chi ninya', can ketzij-wi, y can ninya' chiwe rix, nicha'. Quiri' xu'ij ri Dios chi nuc'ut chakawech chi ri Jesús can xc'asos roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y manak chic xticom.
35 Y ri David nu'ij chuka' chupa ri Salmos: Man xtaya' ta lugar che ri lok'olaj Awalc'ual chi nik'ey ri ruch'acul, nicha'.
36 Pero ri David, cuando can ruq'uison chic can ri samaj ri ruyo'n-pe ri Dios che, xcom, y xbemuk can ri anchi' je-mukun-wi ri rati't-rumama', y can xk'ey-wi ri ruch'acul.
37 Pero ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey ta, roma ri Dios can xu'on che chi xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Romari' nuwinak israelitas, titemaj c'a chi xe roma ri Jesús nitzijos chiwe chi c'o modo nicoch'otaj (nicuyutaj) imac. Y ja ri rutzij raja' ri kac'amon-pe chiwe.
39 Roma ru-ley ri Moisés man nitiquier ta nu'on chiwe chi can man jun imac niwakalej chech ri Dios. Man anche'l ta ri nu'on ri Jesús. Y conojel ri xquieniman richi, man jun quimac xtiquikalej chech ri Dios.
40 Can tibana' cuenta iwi', chi quiri' man pa iwi' ta rix xtika ri quitz'iban can ri achi'a' ri xquik'alajij ri rutzij ri Dios ojer can. Chupa ri quitz'iban can reje', ri Dios nu'ij:
41 Rix ri jixtze'n chirij ri nutzij, titzu' c'a ri nimalaj castigo ri xtika pa iwi' y ticanoj anchi' nito-iwi'. Roma ri nimalaj castigo ri xtinya' pa iwi', can jun nimalaj sufrimiento. Y rix, can man xtinimaj ta, más que c'o jun niyo'n rutzijol chiwe, roma can yalan nim. Quiri' ru'in can ri Dios, xcha' ri Pablo chique ri winak.
42 Y cuando ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri israelitas chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri winak ri man je israelitas ta xqui'ij chique: Jixkayobej ri kubix apo, chi quiri' nakac'oxaj jun mej (bey) chic ri tzij ri ic'amon-pe.
43 Y cuando ri winak ri quimolon-qui' chiri' xquiquiraj-qui', je q'uiy ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé; jec'o israelitas, y jec'o ri man je israelitas ta ri can niqui'en chuka' ri nu'ij ru-ley ri Moisés, roma can niquiya' chuka' ruk'ij ri Dios. Y x-ix chique coma ri Pablo y ri Bernabé, chi can man tiquiya' can ri Dios ri can jun nim favor xu'on chique chi xerucol.
44 Y chupa ri k'ij chi uxlanen ri jun chic semana, juba' ta chic conojel winak chi ri tenemit ri xquimol-qui' chi niquic'oxaj ri rutzij ri Dios.
45 Romari', cuando ri winak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitzu' chi je q'uiy winak xe'apon, itzel xquina', y niqui'ij chi ri nu'ij ri Pablo xa man ja' ta ri ketzij, y itzel xech'o'n chirij ri nu'ij.
46 Pero ri Pablo y Bernabé man xquixi'j ta qui' chiquiwech chi xqui'ij chique: Can nic'atzin chi na'ey chiwech rix jix kawinak nakatzijoj-wi ri rutzij ri Dios, pero rix xa man nika ta chiwech. Y roma quiri' niben, can k'alaj chi can man utz ta chi niyo'x chiwe rix ri c'aslen ri man niq'uis ta. Romari' quiq'uin ri winak ri man je israelitas ta jojbe-wi.
47 Y can ja ri Ajaf Dios x-in chake: Jatnuyo'n chi jatoc sakil quichi ri winak chi ronojel rech-ulef, y awoma ret xquiecolotaj ri winak naj chi nakaj.
48 Y cuando ri winak ri man je israelitas ta xquic'oxaj ri tzij ri x-ix-ka, can xequicot pa cánima, y xquiya' ruk'ij ri rutzij ri Ajaf Dios. Y can conojel ri can je-cha'on roma ri Dios chi niquiwil ri c'aslen ri man niq'uis ta, xquinimaj.
49 Y ri rutzij ri Ajaf Dios xbetzijos naj chinakaj, chupa ri rech-ulef ri'.
50 Y ri winak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xquiya' quino'j (quina'oj) jujun utzilaj tak ixoki' ri man je israelitas ta ri can c'o quik'ij. Xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winak, chi xbequiya' quino'j (quina'oj), chi yequikotaj-e ri Pablo y ri Bernabé pa quitenemit. Y can quiri-wi xqui'en chique.
51 Romari' reje' xquitotaj can ri pokolaj ri c'o chicakan chiquiwech ri winak, chi quiri' tiquitemaj chi can man utz ta ri ye'ajin. Y reje' xebe c'a pa jun chic tenemit rubinan Iconio.
Hechos 13 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 13:31-51 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

31 Y ri Jesús qꞌuiy kꞌij xucꞌut-riꞌ chiquivach ri xaꞌa riqꞌuin antok xiel-el Galilea y xꞌa cꞌa Jerusalén. Y ri xaꞌtzꞌato richin, jareꞌ ri niquitzijuoj chica ri vinak.
32 Y ojreꞌ nakatzijuoj chiva ri evangelio, ri nichꞌoꞌ chirij ri ranun prometer ri Dios chica ri kateꞌt-kamamaꞌ ojier can.
33 Ruma xa ja chakavach ojreꞌ ri oj quimáma can ijejeꞌ xuꞌon cumplir ri ruꞌeꞌn ri Dios ojier can; ruma jajaꞌ xuꞌon chi xcꞌastaj-pa ri Jesús chiquicajol ri quiminakiꞌ, can incheꞌl ri nuꞌej chupan ri rucaꞌn Salmo: Atreꞌ ri at Nucꞌajuol, inreꞌ niyaꞌ acꞌaslien vacame, nichaꞌ.
34 Y ri ruchꞌabꞌal ri Dios nuꞌej jeꞌ: Y ri nuꞌeꞌn cha ri David chi niyaꞌ, can ketzij, y can niyaꞌ chiva ixreꞌ, nichaꞌ. Quireꞌ xuꞌej ri Dios chi nucꞌut chakavach chi ri Jesús can xcꞌasos ruma jajaꞌ chiquicajol ri quiminakiꞌ, y man chic xticon ta.
35 Y ri David nuꞌej chic chupan jun Salmo: Man xtayaꞌ ta lugar cha ri Santo Acꞌajuol chi nikꞌay ri ru-cuerpo. Quireꞌ ruꞌeꞌn can ri David.
36 Pero ri David, antok ruqꞌuisuon chic ri samaj ri ruyoꞌn-pa ri Dios cha, xcon, y xbꞌamuk ri pacheꞌ i-mukun-ve ri rateꞌt-rumamaꞌ, y can xkꞌay-ve ri ru-cuerpo.
37 Pero ri ru-cuerpo ri Jesús man xkꞌay ta, ruma ri Dios can xuꞌon cha chi xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
38 Rumareꞌ nuvanakil israelitas, tivatamaj cꞌa chi ruma ri Jesús ri nitzijos chiva, niꞌan perdonar ri i-pecados.
39 Ruma ri ley ri xyoꞌx cha ri Moisés man xtiquir ta xuꞌon chiva chi man jun chic i-pecado choch ri Dios. Man incheꞌl ta ri nuꞌon ri Jesús. Y quinojiel ri xcaꞌniman richin, ntiel chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios.
40 Can tibꞌanaꞌ cuenta-iviꞌ, chi quireꞌ man pan iveꞌ ta ixreꞌ xtika-ve ri quitzꞌibꞌan can ri profetas ojier can tiempo. Chupan ri quitzꞌibꞌan can ijejeꞌ, ri Dios nuꞌej:
41 Ixreꞌ ri nquixtzeꞌn chirij ri nuchꞌabꞌal, titzꞌataꞌ cꞌa ri nem castigo ri xtika pan iveꞌ y xquixqꞌuis cꞌa. Ruma ri nem castigo ri xtinyaꞌ pan iveꞌ, can jun nem sufrimiento. Y ixreꞌ, can man xtinimaj ta, mesque cꞌo jun nutzijuoj chiva. Quireꞌ ruꞌeꞌn ri Dios, xchaꞌ ri Pablo chica ri vinak.
42 Y antok ri Pablo y ri Bernabé xaꞌiel-pa chireꞌ chupan ri qui-sinagoga ri israelitas, ri vinak ri man israelitas ta xquiꞌej chica: Tibꞌanaꞌ favor chi nquixpa chic vukubꞌix, chi quireꞌ nakaxaj chic jun bꞌay ri tzij ri nticꞌam-pa.
43 Y antok ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ xaꞌa, iqꞌuiy ri xaꞌa chiquij ri Pablo y ri Bernabé; icꞌo israelitas, y icꞌo ri man israelitas ta ri niquiꞌan jeꞌ ri nuꞌej ri ley richin ri Moisés, ruma niquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xquiꞌej chica chi tiquiyaꞌ cánima riqꞌuin ri Dios ruma xuꞌon jun nem favor chica chi xaꞌrucol.
44 Y chupan ri kꞌij richin uxlanien ri jun chic semana, xa jubꞌaꞌ ma quinojiel ri vinak ri icꞌo chireꞌ pa tanamet ri xquimol-quiꞌ chi nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
45 Rumareꞌ, antok ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitzꞌat chi iqꞌuiy vinak xaꞌlka, itziel xquinaꞌ, y niquiꞌej chi ri nuꞌej ri Pablo xa man ja ta ri ketzij, y itziel xaꞌchꞌoꞌ chirij ri nuꞌej.
46 Pero ri Pablo y ri Bernabé man xquixiꞌij ta quiꞌ chiquivach chi xquiꞌej chica: Can nicꞌatzin chi naꞌay chiva ixreꞌ ix kavanakil nakatzijuoj-ve ri ruchꞌabꞌal ri Dios, pero ixreꞌ xa man nika ta chivach. Y ruma quireꞌ ntiꞌan, can kꞌalaj chi man otz ta niyoꞌx chiva ixreꞌ ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Rumareꞌ quiqꞌuin ri vinak ri man israelitas ta nkuꞌa-ve.
47 Y ja ri Ajaf Dios xꞌeꞌn chika: At-nuyoꞌn chi ncatuoc luz quichin ri man israelitas ta, y avuma atreꞌ xcaꞌcolotaj ri vinak ri icꞌo naj y ri icꞌo cierca.
48 Y antok ri vinak ri man israelitas ta xcaꞌxaj ri tzij ri xꞌeꞌx, can xquicuot cánima y xquiyaꞌ rukꞌij ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Dios. Y quinojiel ri i-choꞌn ruma ri Dios chi niquil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, xquinimaj.
49 Y ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Dios xbꞌatzijos chupan nojiel lugar ri cꞌo cierca ri Antioquía.
50 Pero ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xaꞌquitakcheꞌj ri ixokiꞌ ri man israelitas ta, ri niquiyaꞌ rukꞌij ri Dios y cꞌo quikꞌij chiquivach ri vinak, y xaꞌquitakcheꞌj jeꞌ ri achiꞌaꞌ ri principales chiquicajol ri vinak chi ncaꞌquikotaj-el ri Pablo y ri Bernabé chupan ri quitanamit. Y can quire-ve xquiꞌan chica.
51 Rumareꞌ ijejeꞌ xquitotaꞌ can ri pokolaj ri cꞌo pa tak cakan chiquivach ri vinak, chi quireꞌ ticatamaj chi man otz ta ri niquiꞌan. Y xaꞌa cꞌa ri tanamet Iconio.

Hechos 13:31-51 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

31 Y q'uiy c'a k'ij ri Jesús xuc'utula' ri' chiquiwech ri junan xe'el el riq'ui chiri' pa Galilea riche (rixin) chi xebe pa Jerusalem. Y yec'a riye' ri' ri xetz'eto y xek'alajsan ri Jesús chique ri winek.
32 Y riyoj, can ya c'a ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique ri ye kati't kamama' ri ojer ca, ya c'a ri' ri nikaya' rutzijol chiwe y ri' ya ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
33 Ruma xa can c'a ya re chkawech riyoj, ri yoj quiy quimam ca ri xbanatej wi ri rutzujun (rusujun) ca ri Dios. Riya' xuben c'a chi xbec'astej pe ri Jesús, can achi'el wi ri nubij chupan ri ruca'n Salmo: Yit c'a riyit ri Nuc'ajol. Rumari' wacami nya' ac'aslen, nicha' c'a.
34 Y ri ruch'abel ri Dios nubij c'a chuka': Ri utzil ri ntzujun (nsujun) chare ri rey David, can kitzij wi, y can nya' chuka' chiwe riyix, nicha'. Queri' xubij ri Dios riche (rixin) chi nuc'ut chkawech chi ri Jesús can xc'asox wi ruma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man c'a xticom ta chic.
35 Y nubij c'a chuka' chupan ri wuj Salmos rubi': Man c'a xtaya' ta k'ij chi ri ruch'acul ri Lok'olaj Ac'ajol nik'ey, nicha' c'a.
36 Pero ri David, tek xa can ruq'uison chic ca rubanic ri samaj ri ya'on pe chare ruma ri Dios riche (rixin) chi nuben chiquicojol ri ruwinak, xcom, y xbemuk ca ri acuchi (achique) ye mukun wi ri ye rati't rumama'. Y xk'ey c'a.
37 Yac'a ri ruch'acul ri Jesús ma xk'ey ta, ruma ri Dios can xuc'asoj wi el chiquicojol ri caminaki'.
38 Rumac'ari' wech aj Israel, tiwetamaj c'a chi xaxu (xaxe wi) ruma ri Jesús tek nitzijox chiwe chi c'o cuybel mac. Y yari' ri nikak'alajsaj chiwech.
39 Ruma ri ley riche (rixin) ri Moisés ma xcowin ta xuben chake chi majun kamac yojtz'etetej ruma ri Dios. Pero quinojel c'a ri xqueniman riche (rixin) ri Jesús, xquetz'etetej c'a ruma ri Dios chi majun quimac.
40 Can tichajij c'a iwi', chi man ta pan iwi' riyix xtika wi ri quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Chupan ri ye quitz'iban ca riye', ri Dios nubij:
41 Riyix ri yixetzelan ri nuch'abel, titzu' c'a ri nimalaj ruc'ayewal ri nika pe pan iwi', y quixq'uis c'a, ruma ri nimalaj ruc'ayewal ri xtinya' pan iwi', can riche (rixin) c'a chi nitij sibilaj pokon. Yac'a riyix, can ma xtinimaj ta, astape' c'o jun ri niya'o rutzijol chiwe. Queri' rubin ca ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Y yac'a tek ri Pablo y ri Bernabé xe'el pe chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, yac'ari' tek ri winek ri ma ye israelitas ta xquibij c'a chique: Nikac'utuj c'a jun utzil chiwe chi yixpe chic kiq'ui ri wukbix (kubix) apo riche (rixin) chi no'itzijoj chic jun bey chkawech ri ch'abel ri ic'amom pe, xecha'.
43 Y tek ri winek ri quimolon qui' chiri' xquiquiraj c'a el qui', ye q'uiy c'a ri xetzekelben el quiche (quixin) ri Pablo y ri Bernabé. Yec'o c'a israelitas, y yec'o c'a ri xa ma ye israelitas ta ri can niquiben chuka' ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés, ruma can niquiya' ruk'ij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xquibij c'a chique, chi can ticuke' quic'u'x riq'ui ri rutzil ri Dios.
44 Y chupan c'a ri uxlanibel k'ij ri jun chic semana, xa juba' ma quinojel ri winek ri yec'o chiri' pa tinamit ri xquimol qui' riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios.
45 Rumac'ari', ri winek israelitas ri ma niquinimaj ta ri Jesús, tek xquitz'et chi ye q'uiy winek ri xe'apon, sibilaj itzel xquina', y riche (rixin) chi niquik'et ruwech ri tzij ri nubij ri Pablo, niquibij c'a chi xa ma ya ta ri kitzij nubij ri Pablo, y niquiyok'ola' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé man c'a xquixibij ta qui' chiquiwech riche (rixin) chi xquibij chique: Can rajawaxic c'a chi nabey na chiwe riyix ri yix kech aj Israel nokabij wi ri ruch'abel ri Dios, pero riyix xa ma nika ta chiwech. Y riq'ui ri' can nik'alajin c'a chi ma ruc'amon ta chiwe riyix ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Rumari' quiq'ui ri winek ri ma ye israelitas ta ri yojbe wi.
47 Ruma quec'are' rubin ri Ajaf Dios chake: Yit nuya'on c'a riche (rixin) sakil quiche (quixin) ri winek ri ma ye israelitas ta. Y awuma riyit xtiquil ta ri colotajic ri winek ri yec'o pa ronojel re ruwach'ulef.
48 Y tek ri winek ri ma ye israelitas ta xquic'axaj c'a ri ch'abel ri xbix ka, can xequicot c'a pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri ruch'abel ri Ajaf Dios. Y can xquinimaj c'a quinojel ri c'o chi niquil na ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf Dios xbe c'a rutzijoxic pa ronojel ri ruwach'ulef ri'.
50 Yac'a ri winek israelitas ri ma niquinimaj ta ri Jesús, xequitakchi'ij ri ixoki' ri ma ye israelitas ta, ixoki' ri can niquiya' wi ruk'ij ri Dios y can c'o chuka' quik'ij. Y xequitakchi'ij chuka' ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winek, riche (rixin) chi yecokotaj el ri Pablo y ri Bernabé chiri' chupan ri quiruwach'ulef. Y can queri' wi xquiben el chique.
51 Rumari' riye' xquitotaj (xquiquiraj) c'a ca ri pokolaj ri c'o chicaken chiquiwech ri winek, riche (rixin) chi queri' tiquetamaj chi ma utz ta ri yetajin chubanic. Y riye' xebe c'a pa jun chic tinamit ri Iconio rubi'.

Hechos 13:31-51 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

31 Y q'uiy k'ij xuc'utula-ri' re Jesús chiquivach re je'binak riq'uin tak xel-a pa Galilea chin xba pa Jerusalén. Y jac'a re xe'tz'eto richin, jare' re ye'yi'o rutzijol re Jesús chique re vinak.
32 Y yoj, can ja re utzil re rusujun re Dios chique re kavinak xe'c'ue' ajuer can, jare' re nakatzijoj chiva.
33 Roma xa can c'aja chakavach yoj re quiy-quimam can re xbanataj re rusujun can re Dios. Reja' xuban cha re Jesús che xc'astaj-pa, can ancha'l-va re nubij chupan re ruca'n salmo: Ja rat re yat Nuc'ajol. Mare' vocame ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y re ruch'abal re Dios nubij chuka': Re utzil re nsujun cha re Rey David, can katzij-va, y can ninya' chuka' chiva yex, nicha'. Quire' xubij re Dios chin che nuc'ut chakavach che re Jesús can xc'asos-va re ru-cuerpo roma re Dios chiquicojol re anama'i', y man chic xticom-ta.
35 Y re David nubij chuka' chupan re libro rubini'an Salmos: Man c'a xtaya-ta k'ij che re ru-cuerpo re Lok'olaj Ac'ajol nik'ay-ta-ka, nicha'.
36 Pero tak re David ruq'uison chic re samaj re ruyi'om-pa re Dios cha, xcom y xk'ay re ru-cuerpo.
37 Y jac'a re ru-cuerpo re Jesús man xk'ay-ta, roma re Dios can xuban-va cha che xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
38 Mare' nuvinak israelitas, titamaj c'a che xaxe roma re Jesús tak nitzijos chiva che c'o modo nicuyutaj re mac. Y ja re ruch'abal reja' re kac'amom-pa chiva.
39 Roma re ley chin re Moisés man nitiquir-ta nuban chiva che man jun imac ndel chach re Dios. Man ancha'l-ta nuban re Jesús. Y conojel c'a re xque'niman richin, man jun quimac xtel chach re Dios.
40 Can tichajij-ivi, che man-ta pan ive' yex xtika-va re quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Chupan re je'quitz'iban can reje', re Dios nubij:
41 Yex re yixtzelan re nuch'abal, titzu' c'a re namalaj castigo re nika-pa pan ive', y quixq'uis c'a, roma re namalaj castigo re xtinya' pan ive', can chin c'a che nitaj pokan. Y yex can man xtinimaj-ta, y astapa' c'o jun re niyi'o rutzijol chiva. Quire' rubin can re Dios, xcha' re Pablo.
42 Y jac'a tak re Pablo y re Bernabé xe'el-pa chire' chupan re nema-jay re anche' niquimol-va-qui' re israelitas chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios, re nibex sinagoga cha, jare' tak re vinak re man je israelitas-ta xquibij chique: Yixkayabej chic vukubix-apo, chin quire' nakac'axaj chic jun bey re tzij re xtic'am-pa chaka.
43 Y re vinak re quimalon-qui' chire' xquitaluj-a-qui', je q'uiy c'a xe'ba chiquij re Pablo y re Bernabé. Jec'o israelitas, y jec'o re man je israelitas-ta re can niquiban chuka' re nubij re ley chin re Moisés, roma can niquiya-va ruk'ij re Dios. Y xbex chique coma re Pablo y re Bernabé, che can tiquibana' confiar-qui' riq'uin re Dios re camas otz runa'oj kaq'uin, xe'cha' chique re vinak.
44 Re jun chic semana chupan re k'ij chin uxlanen, xa bama conojel re vinak jec'o chire' pa tenemit re xquimol-qui' chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios.
45 Mare' re vinak israelitas re man niquinimaj-ta re Jesús, tak xquitz'at che camas vinak xe'bapon, camas itzel xquina' y niquibila': Re nubij re Pablo xa mana-ta re katzij, y niquiyok'.
46 Pero re Pablo y re Bernabé man xquixibij-ta-qui' chiquivach re vinak chin xquibij chique: Can nic'atzin che nabey chivach yex re yix kavinak nakatzijoj-va re ruch'abal re Dios, pero yex can man nika-ta chivach. Y riq'uin re' can k'alaj che cama-va ivichin-ta yex re c'aslen re man niq'uis-ta. Mare' quiq'uin re vinak re man je israelitas-ta re yojbo-va.
47 Y can jac'a re Ajaf Dios biyon chaka. Y reja' ja quire' nubij: Rat yatinyi'on c'a chin sakil quichin re vinak re jec'o chach ronojel re ruch'ulef, y avoma rat xque'colotaj chach re quimac re vinak jec'o che naj che nakaj.
48 Y tak re vinak re man je israelitas-ta xquic'axaj re tzij xbex-ka, camas c'a xe'qui'cot pa tak cánma, y xquiya' ruk'ij re ruch'abal re Ajaf Dios. Y chuka' re can banon-va-pa chique roma re Dios che niquivel re c'aslen re man niq'uis-ta, xquinimaj re Jesús.
49 Y re ruch'abal re Ajaf Dios xbetzijos c'a che naj che nakaj chupan re lugar re'.
50 Jac'a re vinak israelitas re man niquinimaj-ta re Jesús, xe'ba quiq'uin re ixoki' re man je israelitas-ta, pero can niquiya-va ruk'ij re Dios. Re ixoki' re' can c'o-va quik'ij. Y xe'ba chuka' quiq'uin re achi'a' c'o quik'ij chiquicojol re vinak, chin xbequiyala' quina'oj, chin ye'quikotaj-a re Pablo y re Bernabé chire' chupan re qui-lugar. Y can quire-va xquiban-a chique.
51 Mare' reje' xquitavaj can re pokolaj c'o pa cakan chiquivach re vinak, chin quire' tiquitamaj che man otz-ta re ye'tajin chubanic. Y reje' xe'ba chupan jun chic tenemit rubini'an Iconio.