Text copied!
Bibles in Kaqchikel

Hechos 13:10-52 in Kaqchikel

Help us?

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13:10-52 in GT:cak:Kaqchikel

10 y xu'ij che: Rat pan avánima nojnak-vi chi nasetz quino'oj vinak y chi ye'abanala' itzel tak no'oj. Rat jun ralc'ua'l ri itzel, y itzel natz'et ronojel ri choj. ¿Man xcatane' ta cami chi na'an xotoxic che ri chojmilaj rubey ri Ajaf Dios?
11 Vacami c'a, ri Ajaf Dios xtuya-pe castigo pan avi'. Man xcatzu'un ta y man xtatz'et ta rusakil ri k'ij jun tiempo, xcha' ri Pablo. Jac'ari' xmake-ka pa k'eku'n ri Barjesús, man jun achique nutz'et, xe nimakak nibin, nucanoj jun richin niyuken chuk'a'.
12 Tok ri gobernador Sergio Paulo xutz'et ri xbanataj, xsatz ruc'u'x pa ruvi' ri ruchuk'a' ri (tijonic, enseñanza) richin ri ruch'abel ri Ajaf, y ja xunimaj.
13 Pa tinamit Pafos ri Pablo y ri ebenak riq'uin xe'oc-e pa jun barco y xebe pa tinamit Perge ri c'o pa roch'ulef Panfilia. Jac'a ri Juan ri ni'ix Marcos che, xa xeruya' can, y xtzolij pa tinamit Jerusalem.
14 Jac'a tok quiyo'on chic can ri tinamit Perge, ri Pablo y ri Bernabé xebe pa jun chic tinamit rubinan Antioquía ri c'o pa roch'ulef Pisidia. Y pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, rije' xe'oc pa sinagoga y xetz'uye'.
15 Jac'a tok banon chic leer ri ajani che ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri ajani che ri quitz'iban can ri profetas ri ruk'ijul chi ni'an leer chupan ri k'ij ri', jari' tok ri c'o quik'ij chiri' quire' rubixic xquitak chique ri Pablo y ri Bernabé: Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin, si c'o ca'i-oxi' itzij ni'ij chique ri quimolon-qui' vave' richin ye'ipaxa'aj, tibana', xecha' chique.
16 Jac'ari' xpa'e' ri Pablo y xu'on retal riq'uin ruk'a' richin man jun tich'o, y xu'ij chique: Nuvinak israelitas ri rix tata'aj, y rix man israelitas ta ri ichajin ic'aslen chuvech ri Dios, tivac'axaj c'a ri xtin-ij chive:
17 Ri ka-Dios roj israelitas xerucha' ri kati't-kamama' y xu'on nimalaj tinamit chique pa roch'ulef Egipto, ri mana-ta quiroch'ulef. Jac'a tok ruk'ijul chic chi ye'el-pe pa quik'a' ri aj-Egipto, riq'uin ruchuk'a' xerelesaj-pe chiri'.
18 Jun cami cuarenta juna' xerucoch' ri pa chakijlaj tz'iran ulef.
19 Y tok eruq'uison chic vuku' tinamit pa roch'ulef Canaán, xuya' ri quiroch'ulef chique ri kati't-kamama'.
20 C'ajari' xeruya' jueces pa quivi' richin yec'ojon jun cami (caji', quiji') ciento juna' riq'uin nic'aj, y ri ruq'uisbel xc'ojon pa quivi' ja ri profeta Samuel.
21 Jari' c'a tok xquic'utuj jun rey richin yeru'on gobernar. Y ri Dios jun riy-rumam can ri Benjamín ri xuya' pa quivi' chi rey cuarenta juna', jun achi rubinan Saúl ruc'ajol jun achi rubinan Cis.
22 Jac'a tok ri Dios xrelesaj-e ri Saúl chi rey, ja ri David xuya' richin xoc rey, y can c'o ru'in pa ruvi' ruc'aslen tok xu'ij: Vacami xinvil jun achi ri can ja achel ri vánima yin, quiri' ránima rija', y ri' ja ri David ri ruc'ajol ri Isaí ri can xtu'on-vi ri ninrayij yin. Quiri' xu'ij ri Dios.
23 Y ja chiquicojol riy-rumam can ri rey David xalex-vi ri Jesús, achel ri rusujun-pe ri Dios chi nipe na jun Kacolonel roj israelitas.
24 Pero na'ey chi xuka ri Jesús, ri Juan ri Bautista xu'ij chique ri kavinak israelitas chi tiquijala' quino'oj, tiquiya' can ri quimac, y tiquibana' bautizar qui'.
25 Jac'a ri Juan na'ey chi nuq'uis ri samaj, quire' xu'ij: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin ninojij rix? Yin man yin ta ri Jun ri oyo'en chi nitak-pe roma ri Dios, pero chuvij yin petenak Jun ri man nuc'ul ta chi ja yin yisolo ri ximibel ruxajab, xcha'.
26 Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin roma junan roj riy-rumam can ri katata' Abraham, y rix man israelitas ta ri ichajin ic'aslen chuvech ri Dios ri rixc'o chikacojol, yin nin-ij chive chi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ja chive rix takon-vi-pe.
27 Roma ri vinak pa tinamit Jerusalem y ri yebano gobernar chiquicojol, man xquetemaj ta chi ja ri Jesús ri Colonel takon-pe roma ri Dios, nis-ta xquetemaj chi nitzakon ri quitz'iban can ri profetas ojer, masque c'o che ri tz'iban can ni'an leer chiquivech pa ronojel tak sábado ri k'ij richin uxlanen. Y roma man xquetemaj ta, jari' xbano chi xquic'utuj chi tika ri camic pa ruvi' ri Jesús, y riq'uin ri' xtzakon ri quitz'iban can ri profetas.
28 Y masque man jun mac xquil chirij ri Jesús richin can ta utz nika ri camic pa ruvi', xa xquic'utuj che ri Pilato chi ticamises.
29 Jac'a tok xtzakon yan ronojel ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chirij ri Jesús, xquikasaj-pe chuvech che', c'ajari' xbequimuku'.
30 Pero ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'.
31 Y chiquivech ri xetzekle'en-pe richin tok xel-pe pa departamento Galilea richin xjote-e pa Jerusalem, ri Jesús c'a q'uiy na k'ij xuc'ut-ri', y ja mismo rije' yek'alajrisan richin chique ri vinak vacami.
32 Y ja jun roj nkutzijon chive ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil yecolotaj ri vinak, ri sujun can chique ri kati't-kamama' ojer,
33 ri c'a ja chikavech roj ri quiy-quimam can xu'on ri Dios chi xtzakon-vi, roma xuc'asoj-pe ri Jesús chiquicojol ri anima'i', achel tz'iban can chupan ri ruca'n salmo ri quire' nu'ij: Rat, rat Nuc'ajol, vacami xatinc'ut chiquivech chi ja yin ri yin yayon ac'aslen, nicha'.
34 Ri Dios xuc'asoj ri Jesús chiquicojol ri anima'i' richin xuya' chic ruc'aslen ri man jun bey xtiq'uis, achel rusujun chique ri kati't-kamama', ri quire' nuij: Ri nusujun che ri rey David chi can ninpokonaj ruvech, can quiri' vi xtin-en iviq'uin, nicha'.
35 Romari' jun chic salmo quire' nu'ij: Man c'a xtaya' ta lugar chi nik'ey-ka ru-cuerpo ri Lok'olaj Ac'ajol, nicha'.
36 Pero ri ch'abel ri', man pa ruvi' ta ri David nich'o-vi, roma ri David tok xc'ase' choch'ulef, xu'on ri xrojo' ri Dios che richin xeruto' ri vinak ri xec'uje' pa ru-tiempo. Jac'a rija' xa (xcom, xquen), y xmuk ri achique lugar emukul-vi ri rati't-rumama' y chiri' xk'ey-vi.
37 Jac'a ri Jesús man xk'ey ta ri ru-cuerpo, roma ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'.
38 Roma c'a ri', rix ri kachak'-kanimal ki' chikavech, tivetemaj c'a chi roma ri Jesús tok nitzijos chive chi ni'an perdonar ri mac.
39 Ri ley ri xyo'ox che ri Moisés man xtiquer ta xu'on chi man jun ta chic imac xivakalej chuvech ri Dios. Pero conojel ri niquiya' cánima riq'uin ri Jesús, man jun quimac nicakalej chuvech ri Dios.
40 Roma c'a ri', tibana' cuenta ivi', man xa pan ivi' tika-vi ri nu'ij ri quitz'iban can ri profetas, roma chiri' ri Dios nu'ij:
41 Titz'eta' rix ri itzel nitz'et ri nuch'abel, tina' ralal ri nika pan ivi', y quixq'uis. Roma yin chupan tak ri k'ij ri yixc'ase-e choch'ulef, xtin-en jun nimalaj samaj chivech, Y masque c'o jun niyo'on rutzijol chive ri xtin-en, rix man xtinimaj ta chi quiri' xtebanataj. Quiri' ru'in can ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Jac'a tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe pa qui-sinagoga ri israelitas, ri man israelitas ta xquic'utuj quemelal chique chi can ta yepe chic vukubix quiq'uin, richin nuquitzijoj chic jun bey chiquivech achel ri ch'abel ri c'a ja xquic'axaj-ka.
43 Y tok xquiquiraj-qui' ri xquimol-qui' pa sinagoga ri k'ij ri', eq'uiy israelitas y eq'uiy yo'ol ruk'ij ri Dios ri man israelitas ta xetzekle'en-e quichin. Jac'a ri Pablo y ri Bernabé xequipaxa'aj y xqui'ij chique chi jumul cof quec'uje' chupan ri favor ri rubanon ri Dios chique.
44 Jac'a tok xquimol chic qui' chi vuku' k'ij chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen, xa juba' ma chi jun tinamit xquimol-apu-qui' richin niquic'axaj ruch'abel ri Dios.
45 Pero ri israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, tok xquitz'et chi xa juba' ma ronojel ri tinamit xquimol-apu-qui', nikukut-apu cánima chirij ri Pablo, y itzel yech'o-apu chirij, niqui'ij chi xa man kitzij ta ri nu'ij y yeyok'on-apu.
46 Jac'a ri Pablo y ri Bernabé man xquixi'ij ta qui' richin xqui'ij chique: Ri ruch'abel ri Dios xc'atzin chi na'ey chivech rix kavinak xka'ij-vi, pero roma rix xa itzel nivac'axaj ri ch'abel re', rix mismo nik'alajrisaj-ivi' chi can man utz ta chi niyo'ox ri c'aslen ri richin jumul chive; romari' xa quiq'uin ri man israelitas ta nku'e-vi.
47 Roma ri Ajaf quire' ru'in can chike: Rat nuyo'on richin sakil quichin ri man israelitas ta, Richin yatoc tzijoy richin ri achique ruchojmil yecolotaj ri ec'o c'a pa ruq'uisbel ruchi' ri roch'ulef. Quiri' ri tz'iban can, xcha' ri Pablo.
48 Tok ri man israelitas ta xquic'axaj quiri', xquicot cánima, y xquiya' ruk'ij ruch'abel ri Ajaf, y conojel ri can richin vi chi niquil ri c'aslen ri richin jumul, xquiya' cánima riq'uin ri Jesucristo.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf xtzijos chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'.
50 Pero chiri' pa tinamit Antioquía ec'o ixoki' eyo'ol ruk'ij ri Dios y can c'o quik'ij, y quiri' mismo ec'o achi'a' ri can c'o quik'ij chiquicojol ri quivinak. Conojel re' xyo'ox quino'oj coma ri israelitas ri man quiniman ta ri Jesús y xetakchi'ix richin xequi'en pokon chique ri Pablo y ri Bernabé y richin xecokotaj-pe ri chiri' pa roch'ulef Pisidia.
51 Jac'a ri Pablo y ri Bernabé (xquitota', xquiquiraj) can ri pokolaj chicakan richin tik'alajin chiquivech ri aj-Antioquía chi can man utz ta xqui'en chi xquixutuj ruch'abel ri Dios, c'ajari' xebe pa tinamit Iconio.
52 Y ri quiniman ri Jesús, jani na yequicot y nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa cánima.
Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13 in GT:cak:Kaqchikel

Hechos 13:10-52 in Ri C'ac'a Trato ri Xuben ri Dios Quiq'uin ri Vinek

10 y xubij chire: Rat xa nojinek avánima riq'uin ronojel ruvech k'oloj y riq'uin ronojel ruvech etzelal. Xa at jun ralc'ual ri itzel-vinek, roma navetzelaj ronojel ri utz. Rat xa can xotoxic naben chire ri chojmilej bey richin ri Ajaf Dios. ¿Can man cami xcatane' ta chubanic ri'?
11 Vacami c'a, ri Ajaf Dios xtuya-pe ruc'ayeval pan avi'. Xcamoyir, y xtic'o c'a jun tiempo ri man xtatz'et ta ruvech ri k'ij. Y can xe c'a xubij queri' ri Pablo, can jac'a chuka' ri' man xtzu'un ta chic ri achin aj-itz. Romari' rija' nucanoj c'a jun ri niyuken richin, roma xmake' can pa k'eku'n.
12 Tok ri Sergio Paulo ri k'atoy-tzij rutz'eton chic ka ri xc'ulvachitej, man nril ta c'a achique nuch'ob chirij ri ruch'abel ri Ajaf. Y rija' xunimaj c'a chupan ri k'ij ri'.
13 Y ri Pablo y ri rachibil xquiya' c'a can ri tinamit Pafos. Xquic'ovisaj-apo ri ya' richin xebe pa tinamit Perge ri c'o pa Panfilia. Jac'a ri Juan ri rubini'an chuka' Marcos, xerumalij can ri rachibil y xtzolin pa Jerusalem.
14 Y tok ri Pablo y ri Bernabé e k'axinek chic el ri pa Perge, xebe c'a pa jun chic tinamit ri rubini'an chuka' Antioquía. Y re tinamit re' pa Pisidia c'o-vi. Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen, rije' xebe c'a pa jun jay ri can nitzijox-vi ri ruch'abel ri Dios, y xebetz'uye'.
15 Jac'a tok xsiq'uix-ka ri ley richin ri Moisés y ri e quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can, ri principal-i' chupan ri jay ri' c'o c'a jun ri xquitek-apo riq'uin ri Pablo y ri Bernabé, richin xberubij chique: Vach'alal, vi c'o c'a jun chive rix ri nrajo' nubij ca'i-oxi' ch'abel chique re quimolon-qui' vave', utz nubij, xcha' ri xapon quiq'uin.
16 Y ri Pablo can jac'ari' xpa'e', y xuben c'a retal riq'uin ruk'a' chi man jun tich'on, y xuchop c'a rubixic chique: Tivac'axaj rix nuvinak israelitas y tivac'axaj c'a rix ri man ix israelitas ta ri can nixibij-ivi' yixmacun chuvech ri Dios; tivac'axaj c'a re xtinbij chive:
17 Ri ka-Dios roj israelitas can xerucha' c'a ri kati't-kamama', y xuben c'a chique chi xe'oc jun nimalej tinamit tok can c'a ec'o na chiri' pan Egipto, ruvach'ulef ri xa man quichin ta rije'. Ri Dios can riq'uin c'a ri ruchuk'a' xerelesaj-pe ri chiri'.
18 Y ri jubama cavinek juna' ri xquic'ovisaj chupan ri tz'iran ruvach'ulef, ri Dios xucoch' ri quibanobal.
19 Y xuben chuka' chi ri pa ruvach'ulef rubini'an Canaán xeq'uis ri vinek quichin vuku' tinamit, xaxe richin chi ri ulef ri' xuya' can pa quik'a' ri kati't-kamama'.
20 C'ari' ri Dios xuya' jun ruvech k'atbel-tzij pa quivi', ri nibix juez chire. Y jac'a ri Samuel ri ruq'uisibel juez ri xc'oje'. Y ri Samuel can jun c'a chuka' chique ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Caji' c'a ciento juna' riq'uin nic'aj xek'aton tzij ri jueces pa quivi' ri kati't-kamama'.
21 Pero rije' jun rey ri xcajo' richin nik'aton tzij pa quivi'. Y ri Dios can xuya-vi c'a ri qui-rey. Y cavinek juna' c'a xk'aton tzij pa quivi' ri kati't-kamama' ri jun rey xubini'aj Saúl. Ri Saúl ri' ruc'ajol c'a ri achin rubini'an Cis. Y ri Saúl jun riy-rumam can ri Benjamín.
22 Y tok ri Dios xrajo' chi ri Saúl xel che rey, xuya' ri David richin chi xoc rey. Ri Dios can xubij c'a chirij ri rey David: Can c'o-vi jun ri xtuben ri nurayibel y can nika' chinuvech. Yin can nintz'et c'a chi ri xtibanon queri' ja ri David ri ruc'ajol ri Isaí. Queri' xubij ri Dios.
23 Y jun c'a chique ri riy-rumam ri rey David, ja ri Jesús. Y ja ri Jesús ri yo'on-pe roma ri Dios richin yojrucol roj israelitas, can achi'el ri rusujun-vi chike.
24 Y tok c'a man jani toka' ri Jesús, ri Juan ri Bautista xubij c'a chique ri kavinak israelitas chi titzolej-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y queban bautizar.
25 Jac'a tok ri Juan napon yan chuvech ri camic, rija' xubij: ¿Achique c'a yin, nich'ob rix? Roma man ja ta yin ri Cristo. Roma ri Cristo c'a man jani tuchop samaj chi'icojol, y can janíla ruk'ij. Y yin man ruc'amon ta c'a ni richin ninsol ri ruximbal ruxajab rija', xcha' c'a.
26 Rix nuvinak israelitas, ri can oj riy-rumam can ri katata' Abraham, y rix ri man ix israelitas ta, ri can nixibij-ivi' yixmacun chuvech ri Dios, ninbij c'a chive, chi ri ruch'abel ri Dios, ri can nich'on c'a chirij ri colotajic, can ivichin c'a rix yo'on-pe.
27 Xa ja ri vinek ri ec'o pa Jerusalem y ri principal-i' chuka' ri ec'o chiquicojol, xa jari' ri man xenaben ta achique ri' ri Jesús, ni man chuka' k'axinek ta chiquivech ri ruch'abel ri Dios tz'ibatel can coma ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ojer can. Y pa ronojel c'a k'ij richin uxlanen nisiq'uix ri pa tak jay ri can richin nitzijox ruch'abel ri Dios. Romari', tok rije' xquibij chi tika' ri camic pa ruvi' ri Jesús, can ja rije' ri xeto'on chi kitzij xbe'el ri nubij ri ruch'abel ri Dios.
28 Pero ri vinek y ri principal-i', stape' man jun rumac ri Jesús xquil richin nicamisex, rije' xquic'utuj chire ri k'atoy-tzij rubini'an Pilato chi ticamisex.
29 Y chupan ri ruch'abel ri Dios, can tz'ibatel c'a can ronojel ri xtiban chire ri Jesús, y can queri' xbanatej. Chuka' ec'o ri xebekasan-pe chuva ri cruz, y c'ari' xbequimuku' can.
30 Y ri Dios xuben chire ri Jesús chi xbec'astej-pe.
31 Y q'uiy c'a k'ij ri xuc'utula-ri' ri Jesús chiquivech ri e benek riq'uin tok xel-el ri pa Galilea richin xbe pa Jerusalem. Y jac'a ri xetz'eton richin, jari' ri yek'alajirisan ri Jesús chique ri vinek.
32 Y roj, can jac'a ri utzil ri rusujun ri Dios chique ri kati't-kamama' ri ojer can, jac'ari' ri nikatzijoj chive.
33 Roma xa can c'a ja re chikavech roj ri quiy-quimam can ri xbanatej ri rusujun can ri Dios. Rija' xuben c'a chi xbec'astej-pe ri Jesús, can achi'el vi ri nubij chupan ri ruca'n salmo: Ja rat ri Nuc'ajol. Romari' vacami ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y ri ruch'abel ri Dios nubij c'a chuka': Ri utzil ri nusujun chire ri rey David, can kitzij vi, y can ninya' chuka' chive rix, nicha'. Queri' xubij ri Dios richin nuc'ut chikavech chi ri Jesús can xc'asox-vi roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man chic xtiquen ta (xticom ta).
35 Y ri David nubij-vi c'a chuka' chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man c'a xtaya' ta k'ij chi ri ruch'acul ri Lok'olej Ac'ajol nik'ey ta, nicha'.
36 Pero ri David, tok xa can ruq'uison chic c'a can ri samaj ri ruyo'on-pe ri Dios chire, xquen (xcom), y xbemuk can ri acuchi e mukul-vi ri e rati't-rumama'. Xa can xk'ey-vi c'a ri'.
37 Jac'a ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey ta, roma ri Dios can xuben-vi c'a chire chi xbec'astej-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Roma c'a ri' nuvinak israelitas, tivetamaj c'a chi xaxe roma ri Jesús tok nitzijox chive chi c'o cuyubel-mac. Y ja ri ruch'abel rija' ri kac'amon-pe chive.
39 Roma ri ley richin ri Moisés man nitiquir ta nuben chive chi man jun imac nic'ulun chuvech ri Dios. Man achi'el ta ri nuben ri Jesús. Y conojel c'a ri xqueniman richin, man jun c'a quimac xquec'ulun chuvech ri Dios.
40 Can tichajij c'a ivi', chi man ta pan ivi' rix tika-vi ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajirisan ri ruch'abel ri Dios ojer can. Chupan ri e quitz'iban can rije', ri Dios nubij:
41 Rix ri yixetzelan ri nuch'abel, titzu' c'a ri nimalej ruc'ayeval ri nika-pe pan ivi', y quixq'uis c'a, roma ri nimalej ruc'ayeval ri xtinya' pan ivi', can richin c'a chi nitej janíla pokon. Jac'a rix, can man xtinimaj ta, stape' c'o jun ri niyo'on rutzijol chive. Queri' rubin can ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Y jac'a tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe ri chiri' pa jay ri can richin vi chi ri israelitas niquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios, jari' tok ri vinek ri man e israelitas ta xquibij c'a chique: Yixkoyobej c'a ri vukubix apo, richin queri' nikac'axaj jun bey chic ri ch'abel ri ic'amon-pe.
43 Y tok ri vinek ri quimolon-qui' chiri' xquitaluj c'a el qui', e q'uiy c'a ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé. Ec'o c'a israelitas, y ec'o c'a ri xa man e israelitas ta ri can niquiben chuka' ri nubij ri ley richin ri Moisés, roma can e yo'ol-vi ruk'ij ri Dios. Y xbix c'a chique coma ri Pablo y ri Bernabé, chi can ticuker quic'u'x riq'uin ri Dios ri niyo'on ri utzil chique ri vinek, xecha' chique.
44 Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri jun chic semana, xa jubama conojel ri vinek ri ec'o chiri' pa tinamit ri xquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios.
45 Roma c'a ri', ri vinek israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, tok xquitz'et chi e janíla vinek ri xe'apon, janíla itzel xquina', y niquibila' chi ri nubij ri Pablo xa man ja ta ri kitzij, y niquiyok' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé man c'a xquixibij ta qui' chiquivech richin xquibij chique: Can nic'atzin c'a chi nabey na chivech rix ri kavinak nokabij-vi ri ruch'abel ri Dios, pero rix xa man nika' ta chivech. Y riq'uin ri' can nik'alajin c'a chi man ruc'amon ta chive rix ri c'aslen ri man q'uisel ta. Romari' quiq'uin ri vinek ri man e israelitas ta ri yojbe-vi.
47 Y can jac'a ri Ajaf Dios biyon chike. Can rubin c'a: At nuyo'on c'a richin sakil quichin ri vinek ronojel ruvach'ulef, y avoma rat xtiquil colotajic ri vinek ec'o chi nej chi nakaj.
48 Y tok ri vinek ri man e israelitas ta xcac'axaj c'a ri ch'abel xbix-ka, can janíla c'a xequicot pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij-ruc'ojlen ri ruch'abel ri Ajaf Dios. Y can e janipe' c'a ri c'o chi niquil na ri c'aslen ri man q'uisel ta, xquinimaj.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf Dios xbetzijox c'a chi nej y chi nakaj, ri chiri' pa ruvach'ulef ri'.
50 Jac'a ri vinek israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xebe quiq'uin ri ixoki' ri man e israelitas ta, pero xa can niquiya-vi ruk'ij ri Dios. Ri ixoki' ri' can c'o-vi quik'ij. Y xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' c'o quik'ij ri chiquicojol ri vinek, richin xbequiya' quina'oj, richin yecokotaj-el ri Pablo y ri Bernabé ri chiri' pa ruvach'ulef. Y can queri' vi xquiben-el chique.
51 Romari' rije' xquitotala' c'a can (xquiquirala' c'a can) ri pokolaj ri c'o pa caken chiquivech ri vinek, richin queri' tiquetamaj chi man utz ta ri ye'ajin chubanic. Y rije' xebe c'a pa jun chic tinamit rubini'an Iconio.
52 Y conojel c'a ri can e kach'alal chic ri ec'o chiri' pan Antioquía ri c'o pa Pisidia, can nojinek-vi c'a cánima riq'uin quicoten y ri Lok'olej Espíritu.

Hechos 13:10-52 in RI DIOS NCH'O PA KACH'ABÜL CHEKE

10 y xbij chin: Rat xa nojnük avánima riq'uin ronojel ruvüch ch'aconel y riq'uin ronojel ruvüch itzel. Xa rat jun ralc'ual ri itzel-vinük, roma navetzelaj ronojel ri utz. Rat xa nacotoyij ri chojmilüj bey richin ri Ajaf Dios. Rat man jun bey ncatane' chubanic quiri'.
11 Vocomi c'a, ri Ajaf Dios nuya-pe castigo pan avi'. Ncamoyir, y nc'o c'a jun tiempo ri man natz'et tüj ruvüch ri k'ij. Y xe c'a xbij quiri' ri Pablo, ja chuka' ri' man xtzu'un tüj chic ri achi aj-itz. Romari' rija' nucanoj c'a jun ri niyuken richin, roma xmuke' can pa k'eku'n.
12 Tok ri Sergio Paulo ri gobernador rutz'eton chic ka ri xc'ulachitüj, xsatz ruc'u'x pari' ri rutzij ri Ajaf Dios. Y rija' xutakej c'a ri Jesús chupan ri k'ij ri'.
13 Y ri Pablo y ri rachibil xquiya' c'a can ri tinamit Pafos. Xquic'usaj-apu ri ya' richin xebe pa tinamit Perge ri c'o pa ruch'ulef Panfilia. Jac'a ri Juan ri rubini'an chuka' Marcos, xerumalij can ri rachibil y xtzolij pa tinamit Jerusalén.
14 Y tok ri Pablo y ri Bernabé ye c'unük chic e pa tinamit Perge, xebe c'a pa jun chic tinamit ri rubini'an chuka' Antioquía. Y ri tinamit re' pa ruch'ulef Pisidia c'o-vi. Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen, rije' xebe c'a pa jun jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, y xebetz'uye'.
15 Ja tok xsiq'uis-ka ri ley richin ri Moisés y ri ye quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can, ri más nimalüj chupan ri jay ri' c'o c'a jun ri xquitük-apu riq'uin ri Pablo y ri Bernabé, richin xberubij cheque: Hermanos, si c'o c'a jun chive rix ri nrajo' nbij ca'i-oxi' tzij cheque ri quimolon-qui' chere', utz nbij, xbij ri xapon quiq'uin.
16 Y ri Pablo jari' xpa'e', y xbün c'a retal riq'uin ruk'a' que man jun tich'o, y xutz'om c'a rubixic cheque: Tivac'axaj rix nuvinak israelitas y tivac'axaj c'a rix ri man rix israelitas tüj ri nyixbij-ivi' nyixmacun chuvüch ri Dios. Tivac'axaj c'a ri ninbij chive:
17 Ri ka-Dios roj israelitas xerucha' c'a ri kaxquin-kamama' can, y xbün c'a cheque que xe'oc jun nimalüj tinamit tok c'a yec'o na chiri' pan Egipto, ruch'ulef ri xa man quichin tüj rije'. Ri Dios riq'uin c'a ri ruchuk'a' xerelesaj-pe chiri'.
18 Y ri jubama cuarenta juna' ri xquic'usaj chupan ri tz'iran ruch'ulef, ri Dios xucoch' ri quinojibül.
19 Y xbün chuka' que pa ruch'ulef rubini'an Canaán xeq'uis ri vinük quichin siete tinamit, xaxe richin que ri ulef ri' xuya' can pa quik'a' ri kaxquin-kamama' can.
20 C'ateri' ri Dios xuya' jun ruvüch nbanun mandar pa quivi', ri nbix juez chin. Y ja ri Samuel ri ruq'uisbül juez ri xc'uje'. Y ri Samuel jun c'a chuka' cheque ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Caji' c'a ciento juna' riq'uin nic'aj xebanun mandar ri jueces pa quivi' ri kaxquin-kamama' can.
21 Pero rije' jun rey ri xcajo' richin nbanun mandar pa quivi'. Y ri Dios xuya-vi c'a ri qui-rey. Y cuarenta juna' c'a xbanun mandar pa quivi' ri kaxquin-kamama' can ri jun rey rubini'an Saúl. Ri Saúl ri' ruc'ajol c'a ri achi rubini'an Cis. Y ri Saúl jun ruxquin-rumam can ri Benjamín, ri ruc'ajol ri Jacob.
22 Y tok ri Dios xrajo' que ri Saúl xel chi rey, xuya' ri David richin que xoc rey. Ri Dios xbij c'a pari' ri rey David: C'o-vi jun ri nbün ri nurayibül y nka' chinuvüch. Yin nintz'et c'a que ri nbanun quiri' ja ri David ri ruc'ajol ri Isaí. Quiri' xbij ri Dios.
23 Y jun c'a cheque ri ruxquin-rumam can ri rey David, ja ri Jesús. Y ja ri Jesús ri yo'on-pe roma ri Dios richin nkurucol roj israelitas, cachi'el ri rusujun-pe cheke.
24 Y tok c'a man jani tika-pe ri Jesús, ri Juan Bautista xbij c'a cheque ri kavinak israelitas que titzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y queban bautizar.
25 Ja tok ri Juan napon yan chuvüch ri camic, rija' xbij: ¿Achique c'a yin, ninuc rix? Roma man ja tüj yin ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. Roma ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios c'a man jani tutz'om samaj chi'icojol, y juis ruk'ij. Y yin man c'uluman tüj c'a ni richin ninsol ri ruximbül ruxajab rija', xbij c'a.
26 Rix nuvinak israelitas, ri roj ruxquin-rumam can ri katata' Abraham, y rix ri man rix israelitas tüj, ri nyixbij-ivi' nyixmacun chuvüch ri Dios, ninbij c'a chive, que ri rutzij ri Dios, ri nch'o c'a pari' ri colonic, ivichin c'a rix yo'on-pe.
27 Xa ja ri vinük ri yec'o pa tinamit Jerusalén y ri más nimalüj chuka' ri yec'o chiquicojol, xa jari' ri man xenaben tüj achique ri' ri Jesús, ni man chuka' k'axnük tüj cheque ri rutzij ri Dios tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ojer can. Y pa ronojel c'a k'ij richin uxlanen nsiq'uis pa tak jay ape' ntzijos rutzij ri Dios. Romari', tok rije' xquibij que tika-ka ri camic pari' ri Jesús, ja rije' ri xeto'on que ketzij xbe'el ri nbij ri rutzij ri Dios.
28 Pero ri vinük y ri más nimalüj, stape' (aunque) man jun rumac ri Jesús xquil richin ncamsüs, rije' xquic'utuj chin ri gobernador rubini'an Pilato que ticamsüs.
29 Y chupan ri rutzij ri Dios, tz'iban c'a can ronojel ri nban chin ri Jesús, y quiri' xbanatüj. Chuka' yec'o ri xebekasan-pe chuvüch ri cruz, y c'ateri' xbequimuku' can.
30 Y ri Dios xbün chin ri Jesús que xbec'astüj-pe.
31 Y q'uiy c'a k'ij ri xuc'utula-ri' ri Jesús chiquivüch ri ye benük riq'uin tok xel-e pa ruch'ulef Galilea richin xbe pa tinamit Jerusalén. Y ja ri xetz'eton richin, jari' ri nyek'alajrisan ri Jesús cheque ri vinük.
32 Y roj, ja ri utzilüj tzij pari' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios ri rusujun ri Dios cheque ri kaxquin-kamama' ri ojer can, jari' ri nkatzijoj chive.
33 Roma xa c'a ja ri chikavüch roj ri quixquin-quimam can ri xbanatüj ri rusujun can ri Dios. Rija' xbün c'a que xbec'astüj-pe ri Jesús, cachi'el vi ri nbij chupan ri ruca'n salmo: Ja rat ri Nuc'ajol. Romari' vocomi ninya' ac'aslen, nbij.
34 Y ri rutzij ri Dios nbij c'a chuka': Ri utzilüj tzij pari' ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios ri nusujun chin ri rey David, ketzij vi, y ninya' chuka' chive rix, nbij. Quiri' xbij ri Dios richin nuc'ut chikavüch que ri Jesús xc'asos-vi roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man ncom tüj chic.
35 Y ri David nbij-vi c'a chuka' chupan ri vuj rubini'an Salmos: Man c'a naya' tüj k'ij que ri ruch'acul ri Lok'olüj Ac'ajol nk'ey tüj, nbij.
36 Keteman que ri David man pari' tüj rija' mismo xbij quiri', roma ri David, tok xa ruq'uison chic c'a can ri samaj ri ruyo'on-pe ri Dios chin, xcom, y xbemuk can ape' ye mukutünük-vi ri ye ruxquin-rumama' can. Xa xk'ey-vi c'a ri'.
37 Jac'a ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey tüj, roma ri Dios xbün-vi c'a chin que xbec'astüj-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Roma c'a ri' nuvinak israelitas, tivetamaj c'a que xaxe roma ri Jesús tok ntzijos chive que c'o cuyubül-mac. Y ja ri rutzij rija' ri kac'amon-pe chive.
39 Roma ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés man ntiquer tüj nbün chive que ri imac nsutüj chuvüch ri Dios. Man cachi'el tüj ri nbün ri Jesús. Y conojel c'a ri nyetaken richin, ronojel c'a quimac xa nyesutüj-vi chuvüch ri Dios.
40 Tichajij c'a ivi', que man ta pan ivi' rix tika-ka ri quitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Chupan ri ye quitz'iban can rije', ri Dios nbij:
41 Rix ri nyixetzelan ri nutzij, titz'eta' c'a ri nimalüj castigo ri nka-pe pan ivi', y quixq'uis c'a, roma ri nimalüj castigo ri ninya' pan ivi', richin c'a que nitij juis pokonül. Jac'a rix, man ninimaj tüj, stape' (aunque) c'o jun ri nyo'on rutzijol chive. Quiri' rubin can ri Dios, xbij ri Pablo.
42 Y ja tok ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe chiri' pa jay ape' nquimol-qui' ri israelitas richin ntzijos-vi ri rutzij ri Dios cheque, jari' tok ri vinük ri man ye israelitas tüj xquibij c'a cheque: Nyixkoyobej c'a ri vukubix apu, richin quiri' nkac'axaj jun bey chic ri tzij ri ic'amon-pe.
43 Y tok ri vinük ri quimolon-qui' chiri' xquitaluj c'a e qui', ye q'uiy c'a ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé. Yec'o c'a israelitas, y yec'o c'a ri xa man ye israelitas tüj ri nquibün chuka' ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, roma ye yo'ol-vi ruk'ij ri Dios. Y xbix c'a cheque coma ri Pablo y ri Bernabé, que tiya' cánima riq'uin ri Dios ri nyo'on ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe cheque ri vinük, xquibij cheque.
44 Y chupan c'a ri k'ij richin uxlanen ri jun chic semana, xa jubama conojel ri vinük ri yec'o chiri' pa tinamit ri xquimol-qui' richin ncac'axaj ri rutzij ri Dios.
45 Roma c'a ri', ri vinük israelitas ri man nquitakej tüj ri Jesús, tok xquitz'et que ye juis vinük ri xe'apon, juis itzel xquina', y nquibila' que ri nbij ri Pablo xa man ja tüj ri ketzij, y nquiyok' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé xa man nquixbij tüj qui' chiquivüch richin xquibij cheque: Nc'atzin c'a que nabey na chivüch rix ri kavinak nkabij-vi-pe ri rutzij ri Dios, pero rix xa man nka' tüj chivüch. Y riq'uin ri' nk'alajin c'a que man c'uluman tüj chive rix ri c'aslen ri man nq'uis tüj. Romari' quiq'uin ri vinük ri man ye israelitas tüj ri nkube-vi.
47 Y ja ri Ajaf Dios biyon cheke. Rubin c'a: Rat nuyo'on c'a richin sük quichin ri vinük ronojel ruch'ulef, y avoma rat nquil colonic ri vinük yec'o chi nüj chi nakaj.
48 Y tok ri vinük ri man ye israelitas tüj xcac'axaj c'a ri tzij xbix-ka, juis c'a xequicot pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij ri rutzij ri Ajaf Dios. Y ye jaru' c'a ri nc'atzinej que nquil na ri c'aslen ri man nq'uis tüj, xquitakej.
49 Y ri rutzij ri Ajaf Dios xbetzijos c'a chi nüj y chi nakaj, chiri' pa ruch'ulef ri'.
50 Jac'a ri vinük israelitas ri man nquitakej tüj ri Jesús, xebe quiq'uin ri ixoki' ri man ye israelitas tüj, pero xa nquiya-vi ruk'ij ri Dios. Ri ixoki' ri' c'o quik'ij. Y xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinük, richin xbequiya' quina'oj, richin nyecokotaj-e ri Pablo y ri Bernabé chiri' pa ruch'ulef. Y quiri' vi xquibün-e cheque.
51 Romari' rije' xquitotala' c'a can ri pokolaj ri c'o pa cakün chiquivüch ri vinük, richin quiri' tiquetamaj que man utz tüj ri nyetajin chubanic. Y rije' xebe c'a pa jun chic tinamit rubini'an Iconio.
52 Y conojel c'a ri ye hermanos chic ri yec'o chiri' pa tinamit Antioquía ri c'o pa ruch'ulef Pisidia, nojnük-vi c'a cánima riq'uin quicot y ri Lok'olüj Espíritu.

Hechos 13:10-52 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

10 y xu'ij che: Ret xa nojinak awánima riq'uin ronojel rech tz'ucun-tzij y riq'uin ronojel itzel tak ex. Xa jat jun ralc'ual ri itzel, roma itzel natzu' ronojel ri utz. Ret man choj ta na'an che ri rubey ri Ajaf Dios. ¿Anchique roma man namalij ta na'an quiri'?
11 Cami, ri Ajaf Dios xcatru'on castigar; can xcamoyir, y jun tiempo ri man xcatiquier ta xtatzu' rech ri k'ij. Y can xe xu'ij quiri' ri Pablo, can ja' xmoyir-ka ri achi aj-itz. Romari' raja' nucanoj jun ri nic'uan chuk'a', roma xc'ue' can pa k'eku'm.
12 Cuando ri Sergio Paulo ri gobernador xutzu' ri xbanataj riq'uin ri aj-itz, man nril ta anchique nunojij chirij ri rutzij ri Ajaf. Y ja xunimaj rutzij ri Dios chupa ri k'ij ri'.
13 Y ri Pablo y ri je-benak riq'uin xquiya' can ri tenemit Pafos, xek'ax-apo parui' ri ya' chi xebe pa tenemit Perge ri c'o pa Panfilia. Pero ri Juan, ri ni'ix chuka' Marcos che, xerumalij can y xtzolaj pa Jerusalem.
14 Y cuando ri Pablo y ri Bernabé xek'ax yan pa Perge, xebe pa jun chic tenemit ri rubinan chuka' Antioquía. Y ri tenemit re' pa Pisidia c'o-wi. Y chupa ri k'ij chi uxlanen, reje' xebe pa sinagoga, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios, y xech'oquie-apo.
15 Y cuando x-an-ka leer ri ley chi ri Moisés y ri jequitz'iban can ri achi'a' ri xek'alajin ri rutzij ri Dios ojer can, ri achi'a' ri c'o quik'ij chupa ri jay ri', xquitak-apo jun riq'uin ri Pablo y ri Bernabé, chi xberu'ij chique: Wach'alal, xa c'o jun chiwe rix ri c'o jujun tzij nrojo' nu'ij chique ri quimolon-qui' we', utz nu'ij, xcha' ri xapon quiq'uin.
16 Y ri Pablo can ja' xpa'e', y xu'on retal che ruk'a' chique ri winak chi quiri' man quietzijon chic y xu'ij-ka chique: Tic'oxaj rix nuwinak israelitas y tic'oxaj rix ri man jix israelitas ta ri can nixi'j-iwi' niben imac chech ri Dios; tic'oxaj ri xtin-ij chiwe:
17 Ri ka-Dios roj israelitas can xerucha' ri ojer tak kati't-kamama', y xu'on chique chi xe'oc jun nimalaj tenemit cuando jec'o pa Egipto, ri rech-ulef ri man quichi ta reje'. C'ajari' ri Dios can riq'uin ri ruchuk'a' xerulesaj-pe chiri'.
18 Y ri jun la'k cuarenta juna' ri xqui'en chupa ri tz'iran rech-ulef, ri Dios xucoch' ronojel ri xqui'en.
19 Y xeruq'uis ri winak ri jec'o pa wuku' tenemit chi ri rech-ulef Canaán, y jari' ri ulef ri xuya' can pa quik'a' ri ojer tak kati't-kamama'.
20 C'ajari' ri Dios xeruya' jueces pa quiwi' chi yequi'en gobernar. Jun la'k cuatrocientos cincuenta juna' xec'ue' ri jueces pa quiwi'. Y ri ruq'uisbel juez ri xc'ue', ja ri Samuel, ri jun ri xuk'alajij chuka' rutzij ri Dios.
21 Pero reje' jun rey ri xquijo' chi xeru'on gobernar. Y ri Dios can xuya-wi qui-rey. Y cuarenta juna' xeru'on gobernar ri kati't-kamama' ri jun rey ri xubinaj Saúl. Ri Saúl ri' ralc'ual ri achi xubinaj Cis, ru-familia can ri Benjamín.
22 Y cuando ri Dios xrojo' chi ri Saúl xel-e, xuya' can ri David chi xoc rey. Ri Dios can xu'ij chirij ri rey David: C'o jun ri xtu'on ronojel ri ninjo' y can nika chinuech. Ren can nintzu' chi ri xtibano quiri' ja ri David ri ralc'ual ri Isaí. Quiri' xu'ij ri Dios.
23 Y jun chique ri ru-familia ri rey David, ja ri Jesús. Y ja ri Jesús ri yo'n-pe roma ri Dios chi jojrucol roj israelitas, can anche'l ri ru'in ri Dios chi nu'on.
24 Y cuando man jani toka ri Jesús, ri Juan Bautista xu'ij chique ri kawinak israelitas chi tiquiya' can ri quimac y tiquibana' ri nrojo' ri Dios, y quie'an bautizar.
25 Y cuando ri Juan ya nuq'uis ri samaj ri xyo'x che roma ri Dios, raja' xu'ij: ¿Jin ancu'x (anchique) ren ni'ij rix? Roma, man ja' ta ren ri Cristo. Roma ri Cristo man jani tisamaj-ka chi'icojol. Raja' can c'o ruk'ij, romari' can man nuc'ul ta chi ja ren yisolo ri ruximbel ruxajab, xcha' ri Juan.
26 Rix nuwinak israelitas, ru-familia can ri Abraham, y rix ri man jix israelitas ta, ri can nixi'j-iwi' niben imac chech ri Dios, nin-ij chiwe, chi ri rutzij ri Dios can iwichi rix yo'n-pe, y ri tzij ri' nu'ij anchique modo jixcolotaj.
27 Xa ja ri winak ri jec'o pa Jerusalem y ri achi'a' ri c'o quik'ij jec'o chiquicojol, xa ja reje' ri man xena'en ta anchique ri Jesús, y chuka' man quibanon ta entender rutzij ri Dios ri tz'iban can coma ri achi'a' ri xquik'alajij rutzij ojer can. Y can ronojel k'ij chi uxlanen ni'an leer ri pa tak sinagogas, ri jay anchi' can nitzijos-wi rutzij ri Dios. Romari', cuando reje' xqui'ij chi ticamises ri Jesús, can ja' xeto'n chi xtzakon ri nu'ij ri rutzij ri Dios.
28 Pero ri winak y ri achi'a' ri c'o quik'ij, más que man jun rumac ri Jesús xquiwil chi nicamises, reje' xquic'utuj che ri Pilato chi ticamises.
29 Y cuando xbanataj yan ronojel ri tz'iban can chupa rutzij ri Dios chirij ri rucamic ri Jesús, xbequikasaj-pe chech ri cruz, y c'ajari' xbequimuku' can.
30 Pero ri Dios xu'on che ri Jesús chi xbec'astaj-pe.
31 Y ri Jesús q'uiy k'ij xuc'ut-ri' chiquiwech ri can xquitzeklebej cuando xel-e pa Galilea y xbe c'a pa Jerusalem. Y ri xetz'eto richi, jari' ri yek'alajin ri Jesús chique ri winak.
32 Y roj nakatzijoj chiwe ri utzilaj rutzij ri Dios, ri nich'o'n chirij ri xu'ij ri Dios chique ri kati't-kamama' ojer can chi nu'on.
33 Roma xa ja chakawech roj ri joj qui-familia can reje' xbanataj ri ru'in ri Dios ojer can; roma raja' xu'on chi xc'astaj-pe ri Jesús chiquicojol ri caminaki', can anche'l ri nu'ij chupa ri ruca'n salmo: Ja ret jat Walc'ual, romari' cami ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y ri rutzij ri Dios nu'ij chuka': Y ri nu'in can che ri rey David chi ninya', can ketzij-wi, y can ninya' chiwe rix, nicha'. Quiri' xu'ij ri Dios chi nuc'ut chakawech chi ri Jesús can xc'asos roma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y manak chic xticom.
35 Y ri David nu'ij chuka' chupa ri Salmos: Man xtaya' ta lugar che ri lok'olaj Awalc'ual chi nik'ey ri ruch'acul, nicha'.
36 Pero ri David, cuando can ruq'uison chic can ri samaj ri ruyo'n-pe ri Dios che, xcom, y xbemuk can ri anchi' je-mukun-wi ri rati't-rumama', y can xk'ey-wi ri ruch'acul.
37 Pero ri ruch'acul ri Jesús man xk'ey ta, roma ri Dios can xu'on che chi xc'astaj-pe chiquicojol ri caminaki'.
38 Romari' nuwinak israelitas, titemaj c'a chi xe roma ri Jesús nitzijos chiwe chi c'o modo nicoch'otaj (nicuyutaj) imac. Y ja ri rutzij raja' ri kac'amon-pe chiwe.
39 Roma ru-ley ri Moisés man nitiquier ta nu'on chiwe chi can man jun imac niwakalej chech ri Dios. Man anche'l ta ri nu'on ri Jesús. Y conojel ri xquieniman richi, man jun quimac xtiquikalej chech ri Dios.
40 Can tibana' cuenta iwi', chi quiri' man pa iwi' ta rix xtika ri quitz'iban can ri achi'a' ri xquik'alajij ri rutzij ri Dios ojer can. Chupa ri quitz'iban can reje', ri Dios nu'ij:
41 Rix ri jixtze'n chirij ri nutzij, titzu' c'a ri nimalaj castigo ri xtika pa iwi' y ticanoj anchi' nito-iwi'. Roma ri nimalaj castigo ri xtinya' pa iwi', can jun nimalaj sufrimiento. Y rix, can man xtinimaj ta, más que c'o jun niyo'n rutzijol chiwe, roma can yalan nim. Quiri' ru'in can ri Dios, xcha' ri Pablo chique ri winak.
42 Y cuando ri Pablo y ri Bernabé xe'el-pe chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri israelitas chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, ri winak ri man je israelitas ta xqui'ij chique: Jixkayobej ri kubix apo, chi quiri' nakac'oxaj jun mej (bey) chic ri tzij ri ic'amon-pe.
43 Y cuando ri winak ri quimolon-qui' chiri' xquiquiraj-qui', je q'uiy ri xebe chiquij ri Pablo y ri Bernabé; jec'o israelitas, y jec'o ri man je israelitas ta ri can niqui'en chuka' ri nu'ij ru-ley ri Moisés, roma can niquiya' chuka' ruk'ij ri Dios. Y x-ix chique coma ri Pablo y ri Bernabé, chi can man tiquiya' can ri Dios ri can jun nim favor xu'on chique chi xerucol.
44 Y chupa ri k'ij chi uxlanen ri jun chic semana, juba' ta chic conojel winak chi ri tenemit ri xquimol-qui' chi niquic'oxaj ri rutzij ri Dios.
45 Romari', cuando ri winak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitzu' chi je q'uiy winak xe'apon, itzel xquina', y niqui'ij chi ri nu'ij ri Pablo xa man ja' ta ri ketzij, y itzel xech'o'n chirij ri nu'ij.
46 Pero ri Pablo y Bernabé man xquixi'j ta qui' chiquiwech chi xqui'ij chique: Can nic'atzin chi na'ey chiwech rix jix kawinak nakatzijoj-wi ri rutzij ri Dios, pero rix xa man nika ta chiwech. Y roma quiri' niben, can k'alaj chi can man utz ta chi niyo'x chiwe rix ri c'aslen ri man niq'uis ta. Romari' quiq'uin ri winak ri man je israelitas ta jojbe-wi.
47 Y can ja ri Ajaf Dios x-in chake: Jatnuyo'n chi jatoc sakil quichi ri winak chi ronojel rech-ulef, y awoma ret xquiecolotaj ri winak naj chi nakaj.
48 Y cuando ri winak ri man je israelitas ta xquic'oxaj ri tzij ri x-ix-ka, can xequicot pa cánima, y xquiya' ruk'ij ri rutzij ri Ajaf Dios. Y can conojel ri can je-cha'on roma ri Dios chi niquiwil ri c'aslen ri man niq'uis ta, xquinimaj.
49 Y ri rutzij ri Ajaf Dios xbetzijos naj chinakaj, chupa ri rech-ulef ri'.
50 Y ri winak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xquiya' quino'j (quina'oj) jujun utzilaj tak ixoki' ri man je israelitas ta ri can c'o quik'ij. Xebe chuka' quiq'uin ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winak, chi xbequiya' quino'j (quina'oj), chi yequikotaj-e ri Pablo y ri Bernabé pa quitenemit. Y can quiri-wi xqui'en chique.
51 Romari' reje' xquitotaj can ri pokolaj ri c'o chicakan chiquiwech ri winak, chi quiri' tiquitemaj chi can man utz ta ri ye'ajin. Y reje' xebe c'a pa jun chic tenemit rubinan Iconio.
52 Y conojel ri can quiniman chic ri Jesucristo ri jec'o chiri' pa Antioquía ri c'o pa Pisidia, can nojinak-wi cánima riq'uin ri Espíritu Santo, y can yequicot.
Hechos 13 in Ri utzilaj rutzij ri Dios pa kachʼabel

HECHOS 13:10-52 in Ri c'ac'ac' Testamento pa kach'ab'al

10 y xuꞌej cha: ¡Atreꞌ xa nojnak avánima riqꞌuin nojiel roch tzꞌakoy-tzij y riqꞌuin nojiel itziel tak kax! ¡Xa at jun ralcꞌual ri diablo, ruma itziel natzꞌat nojiel ri otz! ¿Can man ncatanieꞌ ta chi man choj ta naꞌan cha ri rubꞌiey ri Ajaf Dios?
11 Vacame cꞌa, ri Ajaf Dios xcaruꞌon castigar; xa man xcatzuꞌn ta jun tiempo y man xtatzꞌat ta roch ri kꞌij. Y joꞌc quireꞌ xuꞌej ri Pablo, can ja man xtzuꞌn ta chic ri ache aj-itz. Rumareꞌ jajaꞌ nucanuj jun chi nucꞌuan chukꞌaꞌ.
12 Antok ri Sergio Paulo ri gobernador xutzꞌat ri xbꞌanataj riqꞌuin ri aj-itz, can xchapataj chirij ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf. Y xunimaj ri Dios chupan ri kꞌij reꞌ.
13 Y ri Pablo y ri i-bꞌanak riqꞌuin xquiyaꞌ can ri tanamet Pafos, xaꞌkꞌax-apa paroꞌ ri yaꞌ chi xaꞌa pa tanamet Perge ri cꞌo Panfilia. Pero ri Juan xaꞌruyaꞌ can y xtzalaj Jerusalén.
14 Y antok ri Pablo y ri Bernabé i-kꞌaxnak chic ri Perge, xaꞌa cꞌa jun chic tanamet ri rubꞌinan jeꞌ Antioquía. Y ri tanamet reꞌ Pisidia cꞌo-ve. Y chupan ri kꞌij richin uxlanien, ijejeꞌ xaꞌa pa sinagoga y xaꞌtzꞌuye-apa.
15 Y después antok xꞌan leer ri ley richin ri Moisés y ri quitzꞌibꞌan can ri profetas ojier can tiempo, ri achiꞌaꞌ principales ri icꞌo chupan ri sinagoga reꞌ, xquitak-apa jun quiqꞌuin ri Pablo y ri Bernabé, chi xbꞌaruꞌej chica: Achiꞌaꞌ israelitas, xa cꞌo ntivajoꞌ ntiꞌej chica ri quimaluon-quiꞌ vaveꞌ chi nquiꞌan animar, otz chi ntiꞌej, xchaꞌ ri xalka quiqꞌuin.
16 Y ri Pablo can ja xpiꞌieꞌ, y xuꞌon seña cha rukꞌaꞌ chiquivach chi man jun chic tichꞌoꞌ y xuꞌej cꞌa chica: Tivaxaj ixreꞌ nuvanakil israelitas y tivaxaj ixreꞌ ri man ix israelitas ta ri ntixiꞌij-iviꞌ ntiꞌan pecado choch ri Dios; tivaxaj ri xtinꞌej chiva:
17 Ri Ka-Dios ojreꞌ israelitas can xaꞌruchaꞌ cꞌa ri kateꞌt-kamamaꞌ ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can, y xuꞌon chica chi xaꞌuoc jun nem tanamet antok cꞌa icꞌo Egipto, ri nación ri man quichin ta ijejeꞌ. Ri Dios can riqꞌuin ri ru-poder xaꞌralasaj-pa chireꞌ.
18 Y jun laꞌk cuarenta junaꞌ ri xquiꞌan chupan ri desierto, ri Dios xucochꞌ nojiel ri xquiꞌan.
19 Y xaꞌruqꞌuis ri vinak ri icꞌo chupan ri siete (vukuꞌ) naciones ri icꞌo chupan ri Canaán, y jareꞌ ri ulief ri xuyaꞌ can pa quikꞌaꞌ ri kateꞌt-kamamaꞌ ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can.
20 Después ri Dios xaꞌruyaꞌ jueces pa quiveꞌ. Jun laꞌk cuatrocientos cincuenta junaꞌ xaꞌcꞌujieꞌ ri jueces pa quiveꞌ. Y ri ruqꞌuisbꞌal juez ri xcꞌujieꞌ, ja ri profeta Samuel.
21 Pero ijejeꞌ jun rey ri xcajoꞌ chi xaꞌruꞌon gobernar. Y ri Dios can xuya-ve cꞌa ri qui-rey. Y cuarenta junaꞌ xaꞌruꞌon gobernar ri jun rey ri xubꞌinaj Saúl. Ri Saúl reꞌ rucꞌajuol ri Cis, rumáma can ri Benjamín.
22 Y antok ri Dios xrajoꞌ chi ri Saúl xiel-el, xuyaꞌ can ri David chi xuoc rey. Ri Dios can xuꞌej cꞌa chirij ri rey David: Xinvil ri David ri rucꞌajuol ri Isaí, ri can nika chinoch, jajaꞌ xtuꞌon nojiel ri nivajoꞌ inreꞌ. Quireꞌ xuꞌej ri Dios.
23 Y jun cꞌa chiquivach ri rumáma ri rey David, ja ri Jesús. Incheꞌl ri ranun prometer ri Dios, xupilisaj-pa ri Jesús ri nicalo kichin ojreꞌ ri israelitas.
24 Y antok majaꞌ talka ri Jesús, ri Juan el Bautista xuꞌej chica ri kavanakil israelitas chi titzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y tiquibꞌanaꞌ ri nrajoꞌ jajaꞌ, y caꞌan bautizar.
25 Y antok ri Juan ya nuqꞌuis ri samaj ri xyoꞌx cha ruma ri Dios, jajaꞌ xuꞌej: ¿In chica inreꞌ ntiꞌan pensar ixreꞌ? Ruma, man inreꞌ ta ri Cristo. Ruma ri Cristo majaꞌ tutzꞌom samaj chiꞌicajol. Jajaꞌ can cꞌo rukꞌij, rumareꞌ nixta nucꞌul chi inreꞌ niquir ri ximbꞌal-roch ri ruxajabꞌ, xchaꞌ ri Juan.
26 Ixreꞌ nuvanakil israelitas, ri ix rumáma can ri Abraham, y ixreꞌ ri man ix israelitas ta, ri ntixiꞌij-iviꞌ ntiꞌan pecado choch ri Dios, niꞌej chiva chi ri ruchꞌabꞌal ri Dios can ivichin ixreꞌ yoꞌn-pa, ri nichꞌoꞌ chirij ri chica modo nquixcolotaj.
27 Xa ja ri vinak ri icꞌo Jerusalén y ri achiꞌaꞌ ri ncaꞌbꞌano gobernar chiquicajol, xa ijejeꞌ ri man xaꞌnaꞌien ta chica ri Jesús, y man quibꞌanun ta jeꞌ entender ri ruchꞌabꞌal ri Dios ri tzꞌibꞌan can cuma ri profetas ojier can tiempo, ri niꞌan leer nojiel kꞌij richin uxlanien ri pa tak sinagogas. Rumareꞌ, antok ijejeꞌ xquiꞌej chi tiquimisas ri Jesús, can xquiꞌan incheꞌl nuꞌej ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
28 Y mesque man jun ruchꞌoꞌj ri Jesús xquil chi niquimisas, ijejeꞌ xquicꞌutuj cha ri Pilato chi tiquimisas.
29 Y antok xuꞌon cumplir nojiel ri tzꞌibꞌan can chupan ri ruchꞌabꞌal ri Dios chirij ri rucamic ri Jesús, xbꞌaquikasaj-pa choch ri cruz, y xbꞌaquimukuꞌ.
30 Pero ri Dios xuꞌon cha ri Jesús chi xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
31 Y ri Jesús qꞌuiy kꞌij xucꞌut-riꞌ chiquivach ri xaꞌa riqꞌuin antok xiel-el Galilea y xꞌa cꞌa Jerusalén. Y ri xaꞌtzꞌato richin, jareꞌ ri niquitzijuoj chica ri vinak.
32 Y ojreꞌ nakatzijuoj chiva ri evangelio, ri nichꞌoꞌ chirij ri ranun prometer ri Dios chica ri kateꞌt-kamamaꞌ ojier can.
33 Ruma xa ja chakavach ojreꞌ ri oj quimáma can ijejeꞌ xuꞌon cumplir ri ruꞌeꞌn ri Dios ojier can; ruma jajaꞌ xuꞌon chi xcꞌastaj-pa ri Jesús chiquicajol ri quiminakiꞌ, can incheꞌl ri nuꞌej chupan ri rucaꞌn Salmo: Atreꞌ ri at Nucꞌajuol, inreꞌ niyaꞌ acꞌaslien vacame, nichaꞌ.
34 Y ri ruchꞌabꞌal ri Dios nuꞌej jeꞌ: Y ri nuꞌeꞌn cha ri David chi niyaꞌ, can ketzij, y can niyaꞌ chiva ixreꞌ, nichaꞌ. Quireꞌ xuꞌej ri Dios chi nucꞌut chakavach chi ri Jesús can xcꞌasos ruma jajaꞌ chiquicajol ri quiminakiꞌ, y man chic xticon ta.
35 Y ri David nuꞌej chic chupan jun Salmo: Man xtayaꞌ ta lugar cha ri Santo Acꞌajuol chi nikꞌay ri ru-cuerpo. Quireꞌ ruꞌeꞌn can ri David.
36 Pero ri David, antok ruqꞌuisuon chic ri samaj ri ruyoꞌn-pa ri Dios cha, xcon, y xbꞌamuk ri pacheꞌ i-mukun-ve ri rateꞌt-rumamaꞌ, y can xkꞌay-ve ri ru-cuerpo.
37 Pero ri ru-cuerpo ri Jesús man xkꞌay ta, ruma ri Dios can xuꞌon cha chi xcꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ.
38 Rumareꞌ nuvanakil israelitas, tivatamaj cꞌa chi ruma ri Jesús ri nitzijos chiva, niꞌan perdonar ri i-pecados.
39 Ruma ri ley ri xyoꞌx cha ri Moisés man xtiquir ta xuꞌon chiva chi man jun chic i-pecado choch ri Dios. Man incheꞌl ta ri nuꞌon ri Jesús. Y quinojiel ri xcaꞌniman richin, ntiel chi man jun chic qui-pecado choch ri Dios.
40 Can tibꞌanaꞌ cuenta-iviꞌ, chi quireꞌ man pan iveꞌ ta ixreꞌ xtika-ve ri quitzꞌibꞌan can ri profetas ojier can tiempo. Chupan ri quitzꞌibꞌan can ijejeꞌ, ri Dios nuꞌej:
41 Ixreꞌ ri nquixtzeꞌn chirij ri nuchꞌabꞌal, titzꞌataꞌ cꞌa ri nem castigo ri xtika pan iveꞌ y xquixqꞌuis cꞌa. Ruma ri nem castigo ri xtinyaꞌ pan iveꞌ, can jun nem sufrimiento. Y ixreꞌ, can man xtinimaj ta, mesque cꞌo jun nutzijuoj chiva. Quireꞌ ruꞌeꞌn ri Dios, xchaꞌ ri Pablo chica ri vinak.
42 Y antok ri Pablo y ri Bernabé xaꞌiel-pa chireꞌ chupan ri qui-sinagoga ri israelitas, ri vinak ri man israelitas ta xquiꞌej chica: Tibꞌanaꞌ favor chi nquixpa chic vukubꞌix, chi quireꞌ nakaxaj chic jun bꞌay ri tzij ri nticꞌam-pa.
43 Y antok ri vinak ri quimaluon-quiꞌ chireꞌ xaꞌa, iqꞌuiy ri xaꞌa chiquij ri Pablo y ri Bernabé; icꞌo israelitas, y icꞌo ri man israelitas ta ri niquiꞌan jeꞌ ri nuꞌej ri ley richin ri Moisés, ruma niquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xquiꞌej chica chi tiquiyaꞌ cánima riqꞌuin ri Dios ruma xuꞌon jun nem favor chica chi xaꞌrucol.
44 Y chupan ri kꞌij richin uxlanien ri jun chic semana, xa jubꞌaꞌ ma quinojiel ri vinak ri icꞌo chireꞌ pa tanamet ri xquimol-quiꞌ chi nicaꞌxaj ri ruchꞌabꞌal ri Dios.
45 Rumareꞌ, antok ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús xquitzꞌat chi iqꞌuiy vinak xaꞌlka, itziel xquinaꞌ, y niquiꞌej chi ri nuꞌej ri Pablo xa man ja ta ri ketzij, y itziel xaꞌchꞌoꞌ chirij ri nuꞌej.
46 Pero ri Pablo y ri Bernabé man xquixiꞌij ta quiꞌ chiquivach chi xquiꞌej chica: Can nicꞌatzin chi naꞌay chiva ixreꞌ ix kavanakil nakatzijuoj-ve ri ruchꞌabꞌal ri Dios, pero ixreꞌ xa man nika ta chivach. Y ruma quireꞌ ntiꞌan, can kꞌalaj chi man otz ta niyoꞌx chiva ixreꞌ ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta. Rumareꞌ quiqꞌuin ri vinak ri man israelitas ta nkuꞌa-ve.
47 Y ja ri Ajaf Dios xꞌeꞌn chika: At-nuyoꞌn chi ncatuoc luz quichin ri man israelitas ta, y avuma atreꞌ xcaꞌcolotaj ri vinak ri icꞌo naj y ri icꞌo cierca.
48 Y antok ri vinak ri man israelitas ta xcaꞌxaj ri tzij ri xꞌeꞌx, can xquicuot cánima y xquiyaꞌ rukꞌij ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Dios. Y quinojiel ri i-choꞌn ruma ri Dios chi niquil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta, xquinimaj.
49 Y ri ruchꞌabꞌal ri Ajaf Dios xbꞌatzijos chupan nojiel lugar ri cꞌo cierca ri Antioquía.
50 Pero ri vinak israelitas ri man niquinimaj ta ri Jesús, xaꞌquitakcheꞌj ri ixokiꞌ ri man israelitas ta, ri niquiyaꞌ rukꞌij ri Dios y cꞌo quikꞌij chiquivach ri vinak, y xaꞌquitakcheꞌj jeꞌ ri achiꞌaꞌ ri principales chiquicajol ri vinak chi ncaꞌquikotaj-el ri Pablo y ri Bernabé chupan ri quitanamit. Y can quire-ve xquiꞌan chica.
51 Rumareꞌ ijejeꞌ xquitotaꞌ can ri pokolaj ri cꞌo pa tak cakan chiquivach ri vinak, chi quireꞌ ticatamaj chi man otz ta ri niquiꞌan. Y xaꞌa cꞌa ri tanamet Iconio.
52 Y quinojiel ri ru-discípulos ri Jesucristo ri icꞌo chireꞌ Antioquía ri cꞌo chupan ri Pisidia, can nojnak-ve cánima riqꞌuin ri Espíritu Santo, y ncaꞌquicuot altíra.

Hechos 13:10-52 in Ri C'ac'ac' Testamento pa Kach'abel

10 y xubij chare: Riyit xa nojnek ri awánima riq'ui ronojel ruwech k'oloj y riq'ui ronojel ruwech etzelal. Xa yit jun ralc'ual ri itzel winek, ruma nawetzelaj ronojel ri xa utz. ¿La can ma xtaya' ta cami ca chi nasuk' ri chojmilaj bey riche (rixin) ri Ajaf Dios?
11 Wacami c'a, ri Ajaf Dios xtuya' pe ruc'ayewal pan awi'. Xcamoyir, y xtik'ax c'a jun tiempo ri ma xtatz'et ta ruwech ri k'ij. Y can xu (xe) wi c'a xubij queri' ri Pablo, can yac'a chuka' ri' tek ma xtzu'un ta chic ri achi aj itz. Rumari' riya' nucanoj c'a jun ri niyuken ta chuk'a', ruma xmake' pa k'eku'm.
12 Tek ri Sergio Paulo ri aj k'atbel tzij xutz'et ri xbanatej, xumey ri ruch'abel ri Ajaf. Y riya' can ya c'a k'ij ri' tek xunimaj.
13 Y ri Pablo y ri rachibil xquiya' c'a ca ri tinamit Pafos. Xe'oc c'a el chupan jun barco riche (rixin) chi xebe pa tinamit Perge ri c'o pa rucuenta ri Panfilia. Yac'a ri Juan xeruya' ca ri rachibil y xtzolin pa Jerusalem.
14 Y tek ri Pablo y ri Bernabé ye k'axnek chic el ri pa Perge, xebe c'a pa jun chic tinamit ri Antioquía chuka' rubi'. Y ri tinamit ri' pa rucuenta ri Pisidia c'o wi. Y chupan c'a ri uxlanibel k'ij, riye' xebe c'a pa jun jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, y xebetz'uye' c'a.
15 Yac'a tek xsiq'uix yan ka ruwech ri ley riche (rixin) ri Moisés y ri ye quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri principali' chupan ri jay ri' c'o c'a jun ri xquitek apo riq'ui ri Pablo y ri Bernabé, riche (rixin) chi xberubij chique: Wach'alal, wi c'o c'a jun chiwe riyix ri nrajo' nubij ca'i' oxi' ch'abel riche (rixin) chi nuya' jun pixabanic chique ri quimolon qui' wawe', xa utz chi nubij, xcha' ri xapon quiq'ui.
16 Y ri Pablo can yac'ari' xpa'e' anej, y xuben apo retal riq'ui ruk'a' chi majun chic tich'o, y xuchop c'a rubixic chique: Tiwac'axaj riyix wech aj Israel y chuka' riyix ri can nixibij iwi' chi yixmacun chuwech ri Dios; tiwac'axaj c'a re xtinbij chiwe:
17 Ri ka-Dios riyoj israelitas can xerucha' c'a ri ye kati't kamama' ri xec'oje' ojer ca, y xuben c'a chique chi xe'oc jun nimalaj tinamit tek can c'a yec'o na chiri' pan Egipto, ruwach'ulef ri xa ma quiche (quixin) ta riye'. Ri Dios can riq'ui c'a ri ruchuk'a' xerelesaj pe chiri'.
18 Y juba' ma cawinek juna' ri xec'oje' pa desierto, y ri Dios sibilaj xucoch' ronojel ri xquibanala'.
19 Y xuben chuka' chi ri pa ruwach'ulef Canaán xeq'uis ri winek quiche (quixin) wuku' tinamit, y ri culef ri winek ri' xuya' ca pa quik'a' ri ye kati't kamama'.
20 C'ac'ari' xeruya' aj k'atbel tzij pa quiwi' ri nibix jueces chique. Y caji' c'a ciento juna' riq'ui nic'aj, xek'ato tzij pa quiwi' ri ye kati't kamama' y ya c'a ri Samuel ri ruq'uisbel juez ri xc'oje'. Y riya' jun c'a chuka' chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios.
21 Yac'a ri kati't kamama' xquic'utuj rey riche (rixin) chi nik'ato tzij pa quiwi'. Y ri Dios can xuya' wi c'a jun rey pa quiwi' ri xubini'aj Saúl, ri ruc'ajol jun achi ri Cis rubi'. Ri rey Saúl cawinek juna' c'a xk'ato tzij pa quiwi' ri kati't kamama'. Y riya' jun chique ri ye riy rumam ca ri Benjamín.
22 Y tek ri Dios xrelesaj ri k'atbel tzij pa ruk'a' ri Saúl, pa ruk'a' c'a ri David xuya' wi ri k'atbel tzij riche (rixin) chi xoc rey. Ri Dios can xubij c'a chrij ri rey David: Riyin ntz'et chi ri David ri ruc'ajol ri Isaí, riya' jun achi ri can nika wi chinuwech, ruma can xtuben wi ri nrajo' ri wánima, xcha' ri Dios.
23 Y riq'ui jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David ri xalex wi ri Jesús, can achi'el ri tzujun (sujun) pe ruma ri Dios, riche (rixin) chi yojrucol riyoj israelitas.
24 Y tek c'a ma jane toka ri Jesús, ri Juan ri Bautista xuk'alajsaj c'a chique ri kech aj Israel chi titzolin pe quic'u'x riq'ui ri Dios, y queban bautizar.
25 Yac'a tek ri Juan xa napon yan chuwech ri camic, riya' xubij: ¿Yin achique c'a riyin, nich'ob riyix? Ruma ma yin ta riyin ri Cristo. Ruma ri Cristo c'a ma jane tuchop samaj chicojol, y can sibilaj nim ruk'ij. Y riyin ma yin ruc'amon ta (ma takal ta chuwij) chi nquir ri ruximbel ruxajab chraken Riya', xcha' c'a.
26 Riyix wech aj Israel, ri can yoj riy rumam ca ri katata' Abraham ri xc'oje' ojer ca, y riyix ri ma yix israelitas ta, ri can nixibij iwi' chi yixmacun chuwech ri Dios, nbij c'a chiwe, chi ri ruch'abel ri Dios, ri can nich'o c'a chrij ri colotajic, can iwuche (iwixin) c'a riyix tek ya'on pe.
27 Y re' xa ruma chi ri winek ri yec'o pa Jerusalem y ri principali' chuka' ri yec'o chiquicojol, can ma xquetamaj ta achique ri' ri Jesús, ni ma xch'obotej ta chiquiwech ri nubij ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca cuma ri profetas ojer ca, ri nisiq'uix pa ronojel uxlanibel k'ij ri pa tak jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios. Rumari', tek xquibij riye' chi ticamisex ri Jesús, can yec'a riye' ri xebano chi kitzij xbe'el ri nubij chupan ri ruch'abel ri Dios.
28 Yac'a ri winek y ri principali', astape' majun rumac ri Jesús xquil riche (rixin) chi nicamisex, riye' xquic'utuj chare ri aj k'atbel tzij ri Pilato rubi', chi ticamisex.
29 Y tek banatajnek chic c'a ronojel ri tz'ibatal ca chupan ri ruch'abel ri Dios ri xtiban chare ri Jesús, c'ac'ari' yec'o ri xebekasan pe chuwech ri crusin che', y xbequimuku' ca.
30 Yac'a ri Dios xuc'asoj ri Jesús chiquicojol ri caminaki'.
31 Y q'uiy c'a k'ij ri Jesús xuc'utula' ri' chiquiwech ri junan xe'el el riq'ui chiri' pa Galilea riche (rixin) chi xebe pa Jerusalem. Y yec'a riye' ri' ri xetz'eto y xek'alajsan ri Jesús chique ri winek.
32 Y riyoj, can ya c'a ri rutzujun (rusujun) ri Dios chique ri ye kati't kamama' ri ojer ca, ya c'a ri' ri nikaya' rutzijol chiwe y ri' ya ri lok'olaj ch'abel ri niya'o colotajic.
33 Ruma xa can c'a ya re chkawech riyoj, ri yoj quiy quimam ca ri xbanatej wi ri rutzujun (rusujun) ca ri Dios. Riya' xuben c'a chi xbec'astej pe ri Jesús, can achi'el wi ri nubij chupan ri ruca'n Salmo: Yit c'a riyit ri Nuc'ajol. Rumari' wacami nya' ac'aslen, nicha' c'a.
34 Y ri ruch'abel ri Dios nubij c'a chuka': Ri utzil ri ntzujun (nsujun) chare ri rey David, can kitzij wi, y can nya' chuka' chiwe riyix, nicha'. Queri' xubij ri Dios riche (rixin) chi nuc'ut chkawech chi ri Jesús can xc'asox wi ruma ri Dios chiquicojol ri caminaki', y man c'a xticom ta chic.
35 Y nubij c'a chuka' chupan ri wuj Salmos rubi': Man c'a xtaya' ta k'ij chi ri ruch'acul ri Lok'olaj Ac'ajol nik'ey, nicha' c'a.
36 Pero ri David, tek xa can ruq'uison chic ca rubanic ri samaj ri ya'on pe chare ruma ri Dios riche (rixin) chi nuben chiquicojol ri ruwinak, xcom, y xbemuk ca ri acuchi (achique) ye mukun wi ri ye rati't rumama'. Y xk'ey c'a.
37 Yac'a ri ruch'acul ri Jesús ma xk'ey ta, ruma ri Dios can xuc'asoj wi el chiquicojol ri caminaki'.
38 Rumac'ari' wech aj Israel, tiwetamaj c'a chi xaxu (xaxe wi) ruma ri Jesús tek nitzijox chiwe chi c'o cuybel mac. Y yari' ri nikak'alajsaj chiwech.
39 Ruma ri ley riche (rixin) ri Moisés ma xcowin ta xuben chake chi majun kamac yojtz'etetej ruma ri Dios. Pero quinojel c'a ri xqueniman riche (rixin) ri Jesús, xquetz'etetej c'a ruma ri Dios chi majun quimac.
40 Can tichajij c'a iwi', chi man ta pan iwi' riyix xtika wi ri quitz'iban ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Chupan ri ye quitz'iban ca riye', ri Dios nubij:
41 Riyix ri yixetzelan ri nuch'abel, titzu' c'a ri nimalaj ruc'ayewal ri nika pe pan iwi', y quixq'uis c'a, ruma ri nimalaj ruc'ayewal ri xtinya' pan iwi', can riche (rixin) c'a chi nitij sibilaj pokon. Yac'a riyix, can ma xtinimaj ta, astape' c'o jun ri niya'o rutzijol chiwe. Queri' rubin ca ri Dios, xcha' ri Pablo.
42 Y yac'a tek ri Pablo y ri Bernabé xe'el pe chiri' pa jay ri kas nic'ut wi ri ruch'abel ri Dios, yac'ari' tek ri winek ri ma ye israelitas ta xquibij c'a chique: Nikac'utuj c'a jun utzil chiwe chi yixpe chic kiq'ui ri wukbix (kubix) apo riche (rixin) chi no'itzijoj chic jun bey chkawech ri ch'abel ri ic'amom pe, xecha'.
43 Y tek ri winek ri quimolon qui' chiri' xquiquiraj c'a el qui', ye q'uiy c'a ri xetzekelben el quiche (quixin) ri Pablo y ri Bernabé. Yec'o c'a israelitas, y yec'o c'a ri xa ma ye israelitas ta ri can niquiben chuka' ri nubij ri ley riche (rixin) ri Moisés, ruma can niquiya' ruk'ij ri Dios. Y ri Pablo y ri Bernabé xquibij c'a chique, chi can ticuke' quic'u'x riq'ui ri rutzil ri Dios.
44 Y chupan c'a ri uxlanibel k'ij ri jun chic semana, xa juba' ma quinojel ri winek ri yec'o chiri' pa tinamit ri xquimol qui' riche (rixin) chi niquic'axaj ri ruch'abel ri Dios.
45 Rumac'ari', ri winek israelitas ri ma niquinimaj ta ri Jesús, tek xquitz'et chi ye q'uiy winek ri xe'apon, sibilaj itzel xquina', y riche (rixin) chi niquik'et ruwech ri tzij ri nubij ri Pablo, niquibij c'a chi xa ma ya ta ri kitzij nubij ri Pablo, y niquiyok'ola' c'a.
46 Y ri Pablo y ri Bernabé man c'a xquixibij ta qui' chiquiwech riche (rixin) chi xquibij chique: Can rajawaxic c'a chi nabey na chiwe riyix ri yix kech aj Israel nokabij wi ri ruch'abel ri Dios, pero riyix xa ma nika ta chiwech. Y riq'ui ri' can nik'alajin c'a chi ma ruc'amon ta chiwe riyix ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Rumari' quiq'ui ri winek ri ma ye israelitas ta ri yojbe wi.
47 Ruma quec'are' rubin ri Ajaf Dios chake: Yit nuya'on c'a riche (rixin) sakil quiche (quixin) ri winek ri ma ye israelitas ta. Y awuma riyit xtiquil ta ri colotajic ri winek ri yec'o pa ronojel re ruwach'ulef.
48 Y tek ri winek ri ma ye israelitas ta xquic'axaj c'a ri ch'abel ri xbix ka, can xequicot c'a pa cánima, y xquiya' c'a ruk'ij ruc'ojlen ri ruch'abel ri Ajaf Dios. Y can xquinimaj c'a quinojel ri c'o chi niquil na ri c'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek.
49 Y ri ruch'abel ri Ajaf Dios xbe c'a rutzijoxic pa ronojel ri ruwach'ulef ri'.
50 Yac'a ri winek israelitas ri ma niquinimaj ta ri Jesús, xequitakchi'ij ri ixoki' ri ma ye israelitas ta, ixoki' ri can niquiya' wi ruk'ij ri Dios y can c'o chuka' quik'ij. Y xequitakchi'ij chuka' ri achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winek, riche (rixin) chi yecokotaj el ri Pablo y ri Bernabé chiri' chupan ri quiruwach'ulef. Y can queri' wi xquiben el chique.
51 Rumari' riye' xquitotaj (xquiquiraj) c'a ca ri pokolaj ri c'o chicaken chiquiwech ri winek, riche (rixin) chi queri' tiquetamaj chi ma utz ta ri yetajin chubanic. Y riye' xebe c'a pa jun chic tinamit ri Iconio rubi'.
52 Y quinojel c'a ri can ye kach'alal chic ri yec'o chiri' pa tinamit Antioquía ri c'o pa rucuenta ri Pisidia, can nojnek wi c'a ri cánima riq'ui quicoten y riq'ui ri Lok'olaj Espíritu.

Hechos 13:10-52 in Re C'ac'a Testamento pa Kach'abal

10 y xubij cha: Rat xa nojnak avánma riq'uin ronojel rach tz'ucuj-tzij y riq'uin ronojel rach etzelal. Xa yat jun rajc'ual re itzel, roma natzelaj ronojel re otz. Rat xa can naban cha re bey choj chin re Ajaf Dios che man choj-ta. Mare' yen nimbij chava che catane' chubanic quire'.
11 Vocame re Ajaf Dios xtuya' re castigo pan ave'. Y mare' can xcamoyer, y can xtak'ax jun tiempo re man xtatz'at-ta rach re k'ij. Y can xe quire' xubij re Pablo, can jare' xmoyer re ache aj-itz. Mare' reja' nucanoj jun re niyuken richin, roma xc'ue' can pa k'oko'm.
12 Tak re Sergio Paulo re gobernador xutz'at re xbanataj, man nuvel-ta andex nunojij chij re ruch'abal re Ajaf. Y reja' xunimaj chupan re k'ij re'.
13 Y re Pablo y re je ruchibil xquiya' can re tenemit Pafos. Xquik'asaj-apo re ya' chin xe'ba pa tenemit Perge, re tenemit re' chupan re lugar rubini'an Panfilia c'o-va. Jac'a re Juan re nibex chuka' Marcos cha, xe'ruya' can re ruchibil y xtzolaj-pa pa Jerusalén.
14 Y tak re Pablo y re Bernabé je'k'axnak chic pa Perge, xe'ba pa jun chic tenemit rubini'an chuka' Antioquía. Y re tenemit re' chupan re lugar rubini'an Pisidia c'o-va. Y chupan re k'ij chin uxlanen, reje' xe'ba chupan jun nema-jay rubini'an sinagoga re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios, y xe'betz'uye'.
15 Jac'a tak xquiban-ka leer re ley chin re Moisés re je'quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique, re je principal re jec'o chupan re jay re' c'o jun xquitak-apo riq'uin re Pablo y re Bernabé, chin xbo'rbij chique: Hermanos, vo xa c'o jun chiva yex re nrajo' nubij jun ca'e-oxe' tzij chique re quimalon-qui' vova', otz nubij, xcha' re xapon quiq'uin.
16 Y re Pablo can jare' xpa'e' y xuban seña chiquivach che man chic jun tich'o, y xutz'am rubixic chique: Tic'axaj yex nuvinak israelitas y tic'axaj chuka' yex re man yix israelitas-ta re can nixibij-ivi' yixmacun chach re Dios, tic'axaj c'a re xtimbij chiva:
17 Re ka-Dios yoj re yoj israelitas can xe'rucha' re kavinak xe'c'ue' ajuer can, y xuban chique che camas xe'q'uier y xe'oc jun namalaj tenemit tak c'a jec'o chire' pan Egipto, re nación re' man quichin-ta reje'. Re Dios can riq'uin ru-poder xe'rulisaj-pa chire'.
18 Y bama cuarenta juna' re xquik'asaj chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha, re Dios xucoch' re quibanabal.
19 Y re Dios xuban che xe'q'uis re vinak re jec'o chupan re vuku' naciones chin re lugar rubini'an Canaán, xaxe che xuya' can re ulef re' pa quik'a' re kavinak xe'c'ue' ajuer can.
20 C'are' re Dios xuya' jun re xbano gobernar pa quive', re nibex juez cha. Y jac'a re Samuel re ruq'uisibal juez re xc'ue'. Y re Samuel can jun chuka' rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Cuatro cientos cincuenta juna' xquiban gobernar re jueces pa quive' re kavinak xe'c'ue' ajuer can.
21 Y c'are' reje' xquic'utuj jun Rey chin che nuban gobernar pa quive'. Y re Dios xuya' jun qui-Rey re xubini'aj Saúl. Y re Rey Saúl cuarenta juna' xuban gobernar pa quive' re kavinak xe'c'ue' ajuer can. Re Saúl ruc'ajol re ache rubini'an Cis. Y re Saúl jun rey-rumam can re Benjamín.
22 Y tak re Dios xrajo' che xel re Saúl che Rey, xuya' re David chin che xoc Rey. Re Dios can xubij chij re Rey David: Can c'o-va jun re xtibano re ninrayij yen y can nika chinoch. Yen nintz'at che re xtibano quire' ja re David re ruc'ajol re Isaí. Quire' xubij re Dios.
23 Y jun c'a chique re rey-rumam re Rey David, ja re Jesús. Y ja re Jesús re yi'om-pa roma re Dios chin che yojrucol chach re kamac yoj re yoj israelitas, can ancha'l re rusujun chaka.
24 Y tak c'amaje-na te'ka re Jesús, ja re Juan Bautista re xbin chique re kavinak israelitas che tijalataj quic'aslen chach re Dios, y que'ban bautizar.
25 Jac'a tak re Juan niquimisas-yan, reja' xubij: ¿Yin anchique c'a yen ninojij yex? Roma mana-ta yen re Cristo. Roma re Cristo c'amaje-na tutz'am samaj chi'icojol, y reja' camas ruk'ij. Y mare' yen can man yin ruc'amon-ta chin che ninsol re ximibal-rach re ruxajab, xcha' re Juan Bautista.
26 Yex re yix nuvinak israelitas, re can yoj rey-rumam can re karta' Abraham, y yex re man yix israelitas-ta, re nixibij-ivi' yixmacun chach re Dios, nimbij chiva, che re ruch'abal re Dios, can ivichin c'a yex tak yi'om-pa y nubij re andex rubanic chin yixcolotaj chach re imac.
27 Xa jac'a re vinak re jec'o pa Jerusalén y chuka' re je principal re jec'o chiquicojol, xa ja reje' re man xe'naben-ta anchique re' re Jesús, y chuka' man k'axnak-ta pa quive' re ruch'abal re Dios re tz'iban can coma re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Y can ronojel k'ij chin uxlanen niban leer re ruch'abal re Dios pa tak nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios, re nibex sinagoga cha. Mare' tak reje' xquibij che tiquimisas re Jesús, can ja reje' re xe'ta'on che katzij xbe'el re nubij re ruch'abal re Dios.
28 Pero re vinak y re je principales, astapa' man jun rumac re Jesús xquivel chin che niquimisas, reje' xquic'utuj cha re gobernador rubini'an Pilato che tiquimisas.
29 Y can tz'iban-va can chupan re ruch'abal re Dios, ronojel re xtiban cha re Jesús y can ja quire' xbanataj. Chuka' jec'o re xe'bekasam-pa cho cruz, y c'are' xbequimuku' can.
30 Y re Dios xuban cha re Jesús che xc'astaj-pa re ru-cuerpo chiquicojol re anama'i'.
31 Y q'uiy k'ij xuc'utula-ri' re Jesús chiquivach re je'binak riq'uin tak xel-a pa Galilea chin xba pa Jerusalén. Y jac'a re xe'tz'eto richin, jare' re ye'yi'o rutzijol re Jesús chique re vinak.
32 Y yoj, can ja re utzil re rusujun re Dios chique re kavinak xe'c'ue' ajuer can, jare' re nakatzijoj chiva.
33 Roma xa can c'aja chakavach yoj re quiy-quimam can re xbanataj re rusujun can re Dios. Reja' xuban cha re Jesús che xc'astaj-pa, can ancha'l-va re nubij chupan re ruca'n salmo: Ja rat re yat Nuc'ajol. Mare' vocame ninya' ac'aslen, nicha'.
34 Y re ruch'abal re Dios nubij chuka': Re utzil re nsujun cha re Rey David, can katzij-va, y can ninya' chuka' chiva yex, nicha'. Quire' xubij re Dios chin che nuc'ut chakavach che re Jesús can xc'asos-va re ru-cuerpo roma re Dios chiquicojol re anama'i', y man chic xticom-ta.
35 Y re David nubij chuka' chupan re libro rubini'an Salmos: Man c'a xtaya-ta k'ij che re ru-cuerpo re Lok'olaj Ac'ajol nik'ay-ta-ka, nicha'.
36 Pero tak re David ruq'uison chic re samaj re ruyi'om-pa re Dios cha, xcom y xk'ay re ru-cuerpo.
37 Y jac'a re ru-cuerpo re Jesús man xk'ay-ta, roma re Dios can xuban-va cha che xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i'.
38 Mare' nuvinak israelitas, titamaj c'a che xaxe roma re Jesús tak nitzijos chiva che c'o modo nicuyutaj re mac. Y ja re ruch'abal reja' re kac'amom-pa chiva.
39 Roma re ley chin re Moisés man nitiquir-ta nuban chiva che man jun imac ndel chach re Dios. Man ancha'l-ta nuban re Jesús. Y conojel c'a re xque'niman richin, man jun quimac xtel chach re Dios.
40 Can tichajij-ivi, che man-ta pan ive' yex xtika-va re quitz'iban can re rusamajela' re Dios re xe'c'ue' ajuer can, re xbex profetas chique. Chupan re je'quitz'iban can reje', re Dios nubij:
41 Yex re yixtzelan re nuch'abal, titzu' c'a re namalaj castigo re nika-pa pan ive', y quixq'uis c'a, roma re namalaj castigo re xtinya' pan ive', can chin c'a che nitaj pokan. Y yex can man xtinimaj-ta, y astapa' c'o jun re niyi'o rutzijol chiva. Quire' rubin can re Dios, xcha' re Pablo.
42 Y jac'a tak re Pablo y re Bernabé xe'el-pa chire' chupan re nema-jay re anche' niquimol-va-qui' re israelitas chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios, re nibex sinagoga cha, jare' tak re vinak re man je israelitas-ta xquibij chique: Yixkayabej chic vukubix-apo, chin quire' nakac'axaj chic jun bey re tzij re xtic'am-pa chaka.
43 Y re vinak re quimalon-qui' chire' xquitaluj-a-qui', je q'uiy c'a xe'ba chiquij re Pablo y re Bernabé. Jec'o israelitas, y jec'o re man je israelitas-ta re can niquiban chuka' re nubij re ley chin re Moisés, roma can niquiya-va ruk'ij re Dios. Y xbex chique coma re Pablo y re Bernabé, che can tiquibana' confiar-qui' riq'uin re Dios re camas otz runa'oj kaq'uin, xe'cha' chique re vinak.
44 Re jun chic semana chupan re k'ij chin uxlanen, xa bama conojel re vinak jec'o chire' pa tenemit re xquimol-qui' chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios.
45 Mare' re vinak israelitas re man niquinimaj-ta re Jesús, tak xquitz'at che camas vinak xe'bapon, camas itzel xquina' y niquibila': Re nubij re Pablo xa mana-ta re katzij, y niquiyok'.
46 Pero re Pablo y re Bernabé man xquixibij-ta-qui' chiquivach re vinak chin xquibij chique: Can nic'atzin che nabey chivach yex re yix kavinak nakatzijoj-va re ruch'abal re Dios, pero yex can man nika-ta chivach. Y riq'uin re' can k'alaj che cama-va ivichin-ta yex re c'aslen re man niq'uis-ta. Mare' quiq'uin re vinak re man je israelitas-ta re yojbo-va.
47 Y can jac'a re Ajaf Dios biyon chaka. Y reja' ja quire' nubij: Rat yatinyi'on c'a chin sakil quichin re vinak re jec'o chach ronojel re ruch'ulef, y avoma rat xque'colotaj chach re quimac re vinak jec'o che naj che nakaj.
48 Y tak re vinak re man je israelitas-ta xquic'axaj re tzij xbex-ka, camas c'a xe'qui'cot pa tak cánma, y xquiya' ruk'ij re ruch'abal re Ajaf Dios. Y chuka' re can banon-va-pa chique roma re Dios che niquivel re c'aslen re man niq'uis-ta, xquinimaj re Jesús.
49 Y re ruch'abal re Ajaf Dios xbetzijos c'a che naj che nakaj chupan re lugar re'.
50 Jac'a re vinak israelitas re man niquinimaj-ta re Jesús, xe'ba quiq'uin re ixoki' re man je israelitas-ta, pero can niquiya-va ruk'ij re Dios. Re ixoki' re' can c'o-va quik'ij. Y xe'ba chuka' quiq'uin re achi'a' c'o quik'ij chiquicojol re vinak, chin xbequiyala' quina'oj, chin ye'quikotaj-a re Pablo y re Bernabé chire' chupan re qui-lugar. Y can quire-va xquiban-a chique.
51 Mare' reje' xquitavaj can re pokolaj c'o pa cakan chiquivach re vinak, chin quire' tiquitamaj che man otz-ta re ye'tajin chubanic. Y reje' xe'ba chupan jun chic tenemit rubini'an Iconio.
52 Y conojel re can je hermanos chic re jec'o chire' pan Antioquía re c'o chupan re lugar Pisidia, can nojnak c'a cánma riq'uin re Espíritu Santo, y camas ye'qui'cot.