Text copied!
CopyCompare
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na - SAN LUCAS - SAN LUCAS 7

SAN LUCAS 7:1-43

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Loꞌo ndye nchcuiꞌ Jesús loꞌo ñati̱ biꞌ, liꞌ nduꞌu yu ndyaa yu ca quichi̱ Capernaum.
2Ca biꞌ ndiꞌi̱ sca capitán nu laca loo jiꞌi̱ sendaru jiꞌi̱ nguꞌ romano. Ntsuꞌu sca msu jiꞌi̱ nu tyacaꞌa tsa jiꞌi̱; pana quicha tsa nu msu biꞌ, cua cajaa ti.
3Loꞌo cua ndyuna nu capitán biꞌ quiñaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús, liꞌ nchcuiꞌ xi loꞌo nguꞌ cusuꞌ nu ca tyi quichi̱ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús cuentya jiꞌi̱, chaꞌ jña nguꞌ jiꞌi̱ Jesús chaꞌ ca̱a̱ yu cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ msu quicha biꞌ jiꞌi̱.
4Nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ liꞌ. Loꞌo ndyalaa nguꞌ biꞌ ca slo Jesús, liꞌ nguxana nguꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu cuentya jiꞌi̱ nu capitán biꞌ. ―Tsoꞌo tsa nu capitán biꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Ndulo tsa yu jinuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ joꞌo jiꞌi̱ msu quicha biꞌ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ nguꞌ―.
5Cua nguiꞌi̱ tsa nu cusuꞌ biꞌ jiꞌna chaꞌ ndiꞌi̱ yu quichi̱ tyi na, hasta ycuiꞌ yu cua nda yu cñi chaꞌ tyaꞌ laa jiꞌna quichi̱ re ―nacui̱ nguꞌ.
6Liꞌ ndyaa Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ. Loꞌo bilya tyalaa nguꞌ loꞌo Jesús ca niꞌi̱ jiꞌi̱ nu capitán biꞌ, liꞌ nda capitán jiꞌi̱ xaꞌ tyaꞌa tsoꞌo chaꞌ tsaa nguꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús ca tyucui̱i̱ su lijya̱: ―Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ nu capitán biꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ―: “Ná quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ culacua tiꞌ nuꞌu̱, cusuꞌ”, nacui̱, “masi ná ca̱a̱ nuꞌu̱ toꞌ niꞌi̱ jnaꞌ”, nacui̱.
7“Biꞌ chaꞌ ná loꞌo naꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ ndyiquiꞌya nguꞌ jinuꞌu̱ tsa̱”, nacui̱. “Tsa biꞌ ti cña ntiꞌ naꞌ, si culo nuꞌu̱ cña, tyaca tsoꞌo msu jnaꞌ juaꞌa̱ ti.” Juaꞌa̱ nacui̱ nu capitán biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ ya loꞌo nuꞌu̱.
8Chaca chaꞌ nacui̱ yu jiꞌi̱ cua: “Loꞌo juaꞌa̱ naꞌ”, nacui̱ yu, “ntsuꞌu xaꞌ ñati̱ nu laca loo la nu nclyo cña ꞌna. Loꞌo juaꞌa̱ nclyo naꞌ cña jiꞌi̱ sendaru nu cuentya jnaꞌ”, nacui̱. “Tsaa nguꞌ lquichi̱ ꞌna, si culo naꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ; lijya̱ nguꞌ slo naꞌ, si xiꞌya naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ; hora ti cuaꞌni msu jnaꞌ sca cña, si culo naꞌ cña biꞌ jiꞌi̱ yu”, nacui̱ nu capitán biꞌ. “Juaꞌa̱ nuꞌu̱ ni, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ taca jinuꞌu̱ culo nuꞌu̱ cña chaꞌ cati̱ quicha biꞌ.” Tsa biꞌ ti chaꞌ ntiꞌ capitán chcuiꞌ loꞌo nuꞌu̱ ―nacui̱ nguꞌ tyaꞌa tsoꞌo nu capitán biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
9Loꞌo cua ndyuna Jesús chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo, ndube tsa tiꞌ yu. Liꞌ nguxtyacui Jesús su ndu̱ tyucui̱i̱, nchcuiꞌ yu loꞌo ñati̱ nu ndyaꞌa̱ loꞌo yu: ―Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani ―nacui̱ Jesús―, chaꞌ bilya ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ sca ñati̱ nu jlya tsa tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ñiꞌya̱ nu jlya tiꞌ nu capitán biꞌ. Tyucui ñaꞌa̱ nasiyu̱ Israel re, ná ntsuꞌu nguꞌ nu jlya tiꞌ jnaꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
10Loꞌo liꞌ nguxtyu̱u̱ tyaꞌa tsoꞌo nu capitán biꞌ, ndyaa nguꞌ ca toꞌ niꞌi̱ jiꞌi̱. Liꞌ nquije chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ msu quicha biꞌ, chaꞌ cua ndyaca tsoꞌo.
11Tiyaꞌ la liꞌ ndyaa Jesús sca quichi̱ ca su naa Naín; ndyaa nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo, loꞌo juaꞌa̱ quiñaꞌa̱ tsa xaꞌ la ñati̱ ndyaa nguꞌ loꞌo.
12Loꞌo cua ndyalaa nguꞌ ca toꞌ quichi̱ biꞌ, liꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndyaa loꞌo nguꞌ quichi̱ biꞌ jiꞌi̱ sca jyoꞌo chaꞌ cua tyatsiꞌ. Sñiꞌ sca nu cunaꞌa̱ tiꞌi laca jyoꞌo biꞌ; cua ndyanu maꞌ ycuiꞌ ti maꞌ nu loꞌo ngujuii sñiꞌ maꞌ, chaꞌ nu sca ti sñiꞌ quiꞌyu maꞌ laca yu nu ngujuii biꞌ. Tyu̱u̱ tsa tyaꞌa nguꞌ quichi̱ biꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo maꞌ.
13Loꞌo naꞌa̱ Jesús nu Xuꞌna na jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ, ngua tyaꞌna tiꞌ yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ tiꞌi xtyaꞌa̱ jyoꞌo biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo maꞌ: ―Ná xiꞌya nuꞌu̱ ―nacui̱.
14Liꞌ ya̱a̱ Jesús cacua la slo nguꞌ biꞌ, ngusta yaꞌ yu chu̱ꞌ caju̱. Liꞌ ndatu̱ nguꞌ nu ndyiꞌya jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ, nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu jyoꞌo biꞌ: ―Yu cuañiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱―. Tyacaꞌa̱ clya nuꞌu̱.
15Hora ti ndacaꞌa̱ nu ngua jyoꞌo biꞌ, nguxana nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ liꞌ. Xaꞌ ndya Jesús jiꞌi̱ nu quiꞌyu cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ yu liꞌ.
16Ndube tsa tiꞌ lcaa ñati̱ ca biꞌ loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu nu ngujuii biꞌ. Liꞌ nguxana nguꞌ ndyuꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. ―Tlyu tsa ñati̱ ndyalaa slo na juani ―nacui̱ nguꞌ―, biꞌ laca nu chcuiꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na. Juaꞌa̱ nacui̱ nguꞌ liꞌ. Loꞌo chaca chaꞌ nacui̱ nguꞌ: ―Cua ndyalaa ycuiꞌ Ndyosi juani chaꞌ xtyucua Ni jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni ―nacui̱ nguꞌ.
17Cua ngañi lye chaꞌ jiꞌi̱ lcaa cña tonu nu ndyuꞌni Jesús tyucui ñaꞌa̱ loyuu su cuentya Judea; juaꞌa̱ lcaa quichi̱ cacua ti, loꞌo biꞌ ngañi chaꞌ biꞌ.
18Ngujui chaꞌ jiꞌi̱ Juan ñiꞌya̱ nu ngua cajua, chaꞌ nu nguꞌ cuañiꞌ nu ndyaꞌa̱ loꞌo Juan, biꞌ laca nguꞌ nu cua ndachaꞌ jiꞌi̱ yu.
19Liꞌ ngusiꞌya Juan jiꞌi̱ tucua tyaꞌa nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ yu biꞌ. Ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ, tsaa xcuane nguꞌ jiꞌi̱ Jesús si chañi chaꞌ ycuiꞌ yu laca yu Cristo, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti; si tya ntsuꞌu chaꞌ jatya la xi nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ca̱a̱ chaca ñati̱ nu cua tlyu la.
20Liꞌ ndyalaa ñati̱ jiꞌi̱ Juan ca su ngaꞌa̱ Jesús. Ndiꞌya̱ nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱: ―Cua nda Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ ya lijya̱ ya ―nacui̱ nguꞌ―, chaꞌ xcuane ya jinuꞌu̱ si chañi chaꞌ la cuiꞌ Cristo laca nuꞌu̱, nu ñati̱ tlyu nu cua ca̱a̱ ti nde chalyuu. Cua ntiꞌ ya chaꞌ caja chaꞌ liñi jiꞌi̱ ya si tya ntsuꞌu chaꞌ jatya la ya jiꞌi̱ chaca ñati̱ nu tlyu la.
21Nu loꞌo ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ slo Jesús, liꞌ nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa ñati̱; masi cua saꞌni ngusñi quicha jiꞌi̱ nguꞌ, masi quicha ndyaꞌa̱ ti, masi ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ, hora ti ndyaca tsoꞌo nguꞌ biꞌ. Loꞌo nu cuityi̱ꞌ, nguaꞌni Jesús chaꞌ ngulane xee cloo nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ chaca quiyaꞌ.
22Biꞌ chaꞌ ndiꞌya̱ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ: ―Yaa clya ma̱ cachaꞌ ma̱ jiꞌi̱ nu Juan biꞌ lcaa chaꞌ nu cua naꞌa̱ ma̱ slo naꞌ, lcaa chaꞌ nu cua ndyuna ma̱ ca nde. Ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ yu chaꞌ xaꞌ nda naꞌ xee ñaꞌa̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ nu ngua cuityi̱ꞌ; loꞌo juani tsoꞌo tsa ndyaꞌa̱ nguꞌ nu ngua quicha quiyaꞌ; juaꞌa̱ cua ngua lubii cuañaꞌ nguꞌ nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ; loꞌo juani cua nduna tsoꞌo nguꞌ nu ngua cuꞌu̱ jyaca̱; juaꞌa̱ xaꞌ ndyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ, nguꞌ nu cua ngujuii; juaꞌa̱ nguꞌ tiꞌi ni, nduna nguꞌ chaꞌ tsoꞌo nu nda naꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nduꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu cuxi. Juaꞌa̱ ñacui̱ ma̱ jiꞌi̱ Juan biꞌ.
23Taca caca tsoꞌo tyiquee ma̱ si ná caca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ.
24Liꞌ nguxtyu̱u̱ nguꞌ ndyaa nguꞌ, ñati̱ nu nguane Juan jiꞌi̱ chaꞌ ca̱a̱ biꞌ. Liꞌ nguxana Jesús nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nu Juan biꞌ loꞌo ñati̱ nu ndyanu slo. ―¿Na laca ngua tiꞌ ma̱, nu loꞌo ndyaa naꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ nu Juan biꞌ ca neꞌ quixi̱ꞌ su ná ndiꞌi̱ ñati̱? ―nacui̱ Jesús―. Ngua tiꞌ ma̱ chaꞌ tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee yu nu loꞌo nchcuiꞌ yu loꞌo ñati̱, ñiꞌya̱ ntiꞌ loꞌo ndya̱a̱ yaca quii tyucuaa chu̱ꞌ ca loꞌo lijya̱ cuiꞌi̱. ¿Ha juaꞌa̱ ntiꞌ ma̱?
25¿Na laca ngua tiꞌ ma̱ loꞌo naꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu biꞌ lacua? ¿Ha tsoꞌo tsa steꞌ yu loꞌo naꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu ca biꞌ? Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ siꞌi neꞌ quixi̱ꞌ ndiꞌi̱ ñati̱ nu tsoꞌo tsa steꞌ, siꞌi neꞌ quixi̱ꞌ ndiꞌi̱ ñati̱ nu ntsuꞌu tsa cñi jiꞌi̱ chaꞌ culiji juaꞌa̱ ti; toꞌ tyi nu culiyaꞌ nu laca rey, ca biꞌ ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
26Ná tyiqueeꞌ ngua tii ma̱ chaꞌ laca nu Juan biꞌ sca ñati̱ nu nda chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ñati̱; chañi chaꞌ laca yu juaꞌa̱, pana loꞌo sca cña tlyu la ngujui jiꞌi̱ Juan.
27Ndiꞌya̱ nscua lo quityi cusuꞌ chaꞌ jiꞌi̱ cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱ Juan biꞌ: Culo naꞌ cña jiꞌi̱ sca msu jnaꞌ chaꞌ tsaa yu ca nde loo la su tyaꞌa̱ nuꞌu̱, chaꞌ saala clya yu tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiꞌ nuꞌu̱, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Cristo.
28Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ: ―Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ bilya cala sca ñati̱ chalyuu nu juaꞌa̱ tlyu tsa cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱, ñiꞌya̱ nu laca jiꞌi̱ Juan biꞌ. Pana cua lijya̱ naꞌ chaꞌ caca naꞌ loo jiꞌi̱ ñati̱, loꞌo juani cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu jlya tiꞌ ꞌna, tlyu la chaꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ que Juan, masi tiꞌi ti nguꞌ, masi cuañiꞌ nguꞌ ―nacui̱ Jesús.
29Loꞌo ñati̱ nu ndyaa slo Juan chaꞌ tyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ tya tsubiꞌ la ni, loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ, liꞌ nguaꞌni tlyu lcaa nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, masi nu nguꞌ cuxi nu nxñi cñi cña loo nguꞌ, masi xaꞌ la ñati̱.
30Pana nu nguꞌ fariseo loꞌo nguꞌ mstru chaꞌ joꞌó nu ná ntajaꞌa̱ chaꞌ tyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ nu ngua liꞌ, ná nguaꞌni nguꞌ cuentya jiꞌi̱ cña nu ndyuꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nguxtyucua Ni jiꞌi̱ ñati̱. Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:
31―Ná tsoꞌo tsiyaꞌ ti ñiꞌya̱ nu nduꞌni ñati̱ chalyuu tyempo juani ―nacui̱―.
32Ñiꞌya̱ nduꞌni nu sube nu ndyaꞌa̱ ndijya ti claꞌbe quichi̱, juaꞌa̱ nduꞌni ñati̱ chalyuu juani. Taja tiꞌ nu sube jiꞌi̱ tyaꞌa quijya nguꞌ, chaꞌ ná ntiꞌ tyaꞌa nguꞌ quijya la loꞌo nguꞌ biꞌ. Liꞌ nxiꞌya nu sube jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ: “¿Ni chaꞌ ná ntajaꞌa̱ ma̱ cula quiyaꞌ ma̱? Na nclyaꞌá ya xi ji̱i̱ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱”, nacui̱ nu sube. “¿Ni chaꞌ ná ntajaꞌa̱ ma̱ ca xñiꞌi̱ tiꞌ ma̱ loꞌo cua? Na nclyaꞌá ya marcha, na nxiꞌya ya ngaꞌa̱ ya.” Loꞌo cuꞌma̱ ni ―nacui̱ Jesús―, la cuiꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌni cuꞌma̱ ñati̱ chalyuu juani; xcuiꞌ na taja tiꞌ ma̱, chaꞌ ná tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ tsiyaꞌ ti ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ ma̱.
33Nde nclyú ti nchcuiꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo ya̱a̱ Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, ná ndyacu yu loꞌo ma̱, ná ndyiꞌo yu lcui loꞌo ma̱; liꞌ nacui̱ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu cuiꞌi̱ xñaꞌa̱ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―.
34Tiyaꞌ la liꞌ nduꞌu tucua naꞌ nu cua nda ycuiꞌ Ndyosi lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱; tsoꞌo ti ndacu naꞌ loꞌo ma̱ liꞌ, stuꞌba ti ngaꞌa̱ naꞌ loꞌo ma̱. Biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ jnaꞌ: “Ñaꞌa̱ na ñiꞌya̱ nu nduꞌni nu jua juani”, nacui̱ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa ma̱, “xcuiꞌ na cacu ti yu jua ntiꞌ yu, xcuiꞌ na cuꞌbi ti yu ndyaꞌa̱ yu. Ná tsoꞌo yu jua chaꞌ laca yu tyaꞌa tsoꞌo nguꞌ nu nxñi cñi cña loo na, loꞌo juaꞌa̱ xi xaꞌ la nguꞌ cuxi laca tyaꞌa tsoꞌo yu”, nacui̱ ma̱ ꞌna.
35Loꞌo juaꞌa̱ nacui̱ ma̱ chaꞌ ná tsoꞌo chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ; pana caca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ nde loo la chaꞌ liñi tsa chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi laca naꞌ.
36Ntsuꞌu sca nguꞌ fariseo nu nchcuiꞌ loꞌo Jesús chaꞌ tsaa cacu xlyaa loꞌo yu ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ yu. Loꞌo nguꞌ fariseo ni, tacati tsa nduꞌni ycuiꞌ nguꞌ, ntiꞌ nguꞌ. Liꞌ ndyaa Jesús ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ yu, ndyaa tucua ca toꞌ mesa.
37La cuiꞌ quichi̱ biꞌ ndiꞌi̱ sca nu cunaꞌa̱ nu quiñaꞌa̱ tsa nu quiꞌyu ntsuꞌu jiꞌi̱. Loꞌo ngua cuayaꞌ tiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ cua ndyalaa Jesús cacu xlyaa ca slo yu fariseo biꞌ, liꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ti nduꞌu nu cunaꞌa̱ biꞌ ndyaa ca slo Jesús; ña̱a̱ loꞌo choꞌ sca caatya̱ setye nu tyixi tsa xtyiꞌi.
38Ndyacaꞌa̱ choꞌ cacua ti slo quiyaꞌ Jesús liꞌ. Ndyunaa tsa choꞌ, hasta ndyalú hitya cloo choꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús; loꞌo quicha̱ꞌ hique choꞌ nsubeꞌ choꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús chaꞌ xquityi jiꞌi̱ quiyaꞌ yu. Nchcuichaꞌ choꞌ quiyaꞌ Jesús liꞌ, ndaꞌa̱ choꞌ setye tyixi xtyiꞌi biꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús.
39Loꞌo nu yu fariseo nu cua nchcuiꞌ loꞌo Jesús chaꞌ tsaa cuaꞌni xlyaa ca slo yu ni, loꞌo cua naꞌa̱ yu jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ, ndiꞌya̱ chaꞌ nguaꞌya hique yu liꞌ: “Siꞌi chaꞌ chañi laca re, chaꞌ laca yu sca ñati̱ nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ chcuiꞌ Ni loꞌo na. Si la cuiꞌ laca yu, liꞌ ta yu cuentya tilaca laca nu cunaꞌa̱ nu nsta yaꞌ lo quiyaꞌ yu juani; caca cuayáꞌ tiꞌ yu chaꞌ sca nu cunaꞌa̱ nu chiyaꞌa̱ tsa nduꞌni su ndiꞌi̱ chalyuu laca nu cua.”
40Liꞌ nguxana Jesús nchcuiꞌ loꞌo nu yu fariseo biꞌ: ―Ntsuꞌu sca chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nuꞌu̱, Simón ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱. ―Cuachaꞌ clya nuꞌu̱ jnaꞌ, cusuꞌ ―nacui̱ yu fariseo jiꞌi̱ liꞌ.
41Liꞌ nchcuane Jesús sca chaꞌ jiꞌi̱ yu fariseo biꞌ: ―Ntsuꞌu tucua tyaꞌa nguꞌ nu ntsuꞌu taneꞌ hichu̱ꞌ nguꞌ, chaꞌ ngüijñiꞌ nguꞌ cñi jiꞌi̱ sca nu culiyaꞌ. Tsaca yu ndacui yu caꞌyu siyento paxu jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ, loꞌo chaca yu ndacui yu tuꞌba tyi ti paxu jiꞌi̱ liꞌ.
42Pana tyucuaa nguꞌ ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ tya nguꞌ cñi jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ liꞌ. Biꞌ chaꞌ ngutaꞌa̱chu̱ꞌ nu culiyaꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu ndacui nguꞌ jiꞌi̱; ngüityi̱ yu cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, nguaꞌni tye taneꞌ jiꞌi̱ tyucuaa nguꞌ juaꞌa̱ ti. Cuachaꞌ clya nuꞌu̱ jnaꞌ lacua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ yu fariseo biꞌ―, ¿tilaca laca nu tsoꞌo la ntsuꞌu tyiquee ñaꞌa̱ jiꞌi̱ nu culiyaꞌ biꞌ? Si tsaca yu, si chaca yu.
43Liꞌ nguxacui̱ Simón chaꞌ jiꞌi̱ Jesús: ―Biꞌ laca nu quiñaꞌa̱ la ndacui, nu ngüiꞌya nu culiyaꞌ biꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱. Juaꞌa̱ ntiꞌ naꞌ ―nacui̱ Simón. ―Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús liꞌ.

Read SAN LUCAS 7SAN LUCAS 7
Compare SAN LUCAS 7:1-43SAN LUCAS 7:1-43