Text copied!
CopyCompare
Eta Táurinaquene máechajiriruvahi ema Viya eta viyehe, ticaijare puito Eta Nuevo Testamento - San Lucas - San Lucas 11

San Lucas 11:12-44

Help us?
Click on verse(s) to share them!
12Étaripa te tiyasea­ca­hea­napuca eta varayuha, váhivare táuricaimahi íjara­cahini eta sáse.
13Étiarihi éti vahi ecaji­ra­hihini nayehe ena achaneana. Iúrihisera nayehe ena echicha­naveana. Ítucahi íjara­cavaca jácani nayasea­ru­heanahi táuriqueneana. Mavetiji ema Tata Ecaiyaquene tiávihahi te anuma. Éma, vahi ticavi­ja­ru­heimahi eta te eyase­se­repiana. Tíjara­ca­he­yarehi tamutu eta eyasearuana, émaripa ema Espíritu Santo tiávahá­ca­he­yarehi —macahepa ema Jesús.
14Te apana­quenepa sache, ema Jesús macana­racahi ema achane, úpainihi eta máitaresira taicha eta mávahá­sirahi ema éreana. Tacahe, eta máuchusirapa ema éreana te máquehe ema úpainihi, tiúripa téchajica. Ichape­rinehi nárami ena achaneana.
15Natiari­hi­hisera ena apamuriana achaneana, ánipa nacahehi: —Ema maca Jesús, vémeteaca majupahahi ema Satanás, ema náquenu­murihi ena éreanana. Máijararuhi jácani eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta macuchu­si­ra­vacahi éna —nacahepa.
16Narari­hi­hivare ena apamuriana achaneana váhivare nasuapa­pa­ji­cahini ema Jesús. Eta tacahe, navarahapa nacaicu­tia­ra­yarehi, nayaseacapa macuchu­cahini eta tiáramicare, máimereu­chayare eta émairahi Cristo mavaneruhi ema Viya. Váhisera nasuapa­ya­rehini.
17Émasera máimatihi eta napane­reruana eta namasua­pirahi. Máichavacapa: —Nímicu­ti­chinahe puiti ena machanerana ema gobierno. Éna, vahi típutsi­mu­ri­ha­ca­ca­naimahi apinai­na­hi­pucaini partido. Te típutsi­mu­ria­ca­canapa, énaji­ca­cai­pa­pucaini tiáquipai­cacana. Émaripa mácani achane te camurianahi ena machicha­naveana, váipari­ne­hivare típutsi­mu­ria­va­naimahi náehaji­ri­ca­cahini, énaji­ca­cahini náquipai­ca­cahini.
18Ene macahehi ema Váinaraji Satanás, váiparinehi máisapahini típutsi­cacana ena machamuriana, taicha mavarahahi tisimu­tua­na­yarehi éna, tímiya­na­va­yarehi eta nacaete­ma­ji­ri­si­ra­ha­vi­yarehi. Éti ímijachaipa nútirichuhi machamuri ema Satanás, táichavenehi eta nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana.
19Tájina vahi étupi­ca­vahini éti eta juca epane­reruana. Te émahipuca tímica­ta­canuhi ema Satanás, éneri­chu­hivare éti máimica­ta­rua­na­hivare jácani éma, eta ecuchu­si­ravaca ena éreanana. Epane­re­chi­ná­vanuma.
20Émaque­ne­hisera ema Viya, tíjara­canuhi eta juca nurata­hairahi nucuchu­cavaca ena éreanana. Eta juca étara ícutiaraya éti eta matupa­ra­si­ranuhi ema Viya eta nútirayare necha tamutu. Nútiripara nuti ecucha­pa­quenehi.
21Tacutiquene mácani achane tume. Te macara­tacahi eta mataquiriqui eta majanea­sirahi jácani macaye­he­queneana, nájina tiámeye­chaimahi.
22Téhesera macahepaipa mácani achane túmepanahi mayehe, mavere­ji­cayare eta mataqui­riquini macasi­ña­quenehi. Máitiacavane. Tásiha, émapa técha tamutu eta majanea­ruinihi ema achane. Ene nucahehi núti, túmepa­nanuhi mayehe ema maca Satanás.
23Te vahi ecuehicanu, ecucae­ma­ta­neacanu, éta tímereu­chaheya machamu­rihehi éti ema ticatia­na­canuhi. Masapiha ímica­tacahi éma eta macaete­ma­ji­ri­si­ranuhi.
24Tímiyanava eta máechaji­ri­si­ravahi ema Jesús, ánipa macahe: —Éneri­chuvare éti ecuti mácani achane máinajiruhi ema émana éreana. Ema éreana tiyanainapa matanu­cainapa eta jácani masiapi­ha­yarehi. Eta mamaichi­mavira eta mavara­haquene, mapane­re­cha­yarehi tichava. Macahé­na­papuca: “Nuyanayare nuchava, nusiapa­ha­ca­yareva ema návahá­ruinihi”.
25Te títecapapa ema éreana mayehe ema achane mávahá­ruinihi, máimahapa ema achane máinaji­caripa tamutu eta mapeca­turana, vuíchahasera máehicahini ema Viya.
26Tásiha, tiúrisa­murepa ema éreana. Tásiha, tíchuarecapa ena siétequeneana machamuriana. Váinara­ji­panána éna. Nasiapa­ha­cai­na­varepa namutu éna. Jéhesare, tiápaju­cavapa eta mavaina­rajiva ema paure achane —máichavacapa ema Jesús.
27Mapaenu­mavahi títapirica ema Jesús eta juca máechaji­ri­ru­vanahi, tipiaracapa esu ésuna esena te namuri ena achaneana. Ánipa sucahehi: —¡Tétavi­cavapa eta sucuna­cha­ca­revahi esu pena, táichavenehi eta suínasi­ravihi, suájisi­ravihi eta sucaju­ru­si­ravihi! —sucahepa.
28Ema Jesús majicapapa: —¡Tiápaju­ca­va­ya­resera eta nacuna­cha­ca­re­va­yarehi namutu ena tisama­nayare eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya, yátupi­yarehi eta nasuapi­ra­yareva! —máichapa.
29Tacahe, títeca­pa­ra­ca­na­paichucha te machacaya ema Jesús ena camuri­queneana achaneana. Tásiha, eta máimitu­si­ra­vacahi, máichavacapa: —Nararihi ena achaneana puiti juca náetaviuchahi eta navaina­ra­jivana taicha vahi návara­hahini nasuapa eta yátupirahi mavane­runuhi ema Viya. Tiyasea­ca­nuanahi nímecha­yarehi eta tiáramicare táicutiarahi eta mavane­si­ranuhi ema Viya. Váhisera nímechaimahi. Tacarichu náimahayare eta níchara­ra­cavaya tacuti eta máichara­ra­cavahi ema profetaini Jonás.
30Ema profetaini Jonás yátupihi ecutia­rarehi éma eta mavane­sirahi ema Viya nayehe ena achaneana ticava­sanahi te avasare Nínive. Ene nucahehi nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, ecutia­ra­renuhi puiti eyehe eti achaneana.
31Tacutiquene, esu reina Seba eta acane, te susamai­ri­ricapa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayere­hi­que­ne­hineni eta suávasa, tiyana­hisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susama­yarehi éma. Tacahe, te táitecapapa eta sácheyare téchepu­canaya namutu, suyasea­cainapa ésu eta nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cu­shianahi puiti. Sucáhé­na­papuca: “Táuricapa nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cushiana, tájinapa náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupa­ji­jiá­pa­navahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchaha­caruva nasuapa” sucahénapa jácani.
32Tacutiquene ena achaneana ticava­sanahi acane te Nínive. Tisipe­ca­tu­ra­rahiana éna. Natupi­ru­va­hisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneucha­va­va­neanahi. Tásiha, nacahé­na­papuca te jena sácheyare: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani mapara­juruana ema Cristo, taviuchahi eta namasua­pirahi éma. Taicha éma máurique­ne­panahi mayehe ema Jonás” nacahénapa. ­ Eta máimiturapiana ema Jesús, tamicahu eta vítaresira
33Tímiyanava eta máechaji­ri­sirava ema Jesús, ánipa macahe: —Súnsuanahi nácani tiyusta­canahi eta lámpara namica­hu­yarehi, tásihasera nanaca­pa­pucaini te jácani tayumu­ru­revahi cuarto, najiha­pai­ca­pucaini te cajune. Tacamunuhi nanaca­yarehi te anuquehe. Jéhesare, tamicau­cha­sarepa tamutu apaesa tímairi­ri­ca­napaipa nácani tisiapa­napahi.
34Ene ecahehi éti, eta esuapirahi eta nímitu­rapiana, tétavi­cavahi eta tamicau­chiraya eta iáchanevana. Tímiju­ni­ji­cayare eta emaurivahi. Téhesera vahi esuapahini, tétavi­cavahi eta tamapi­cuvahi eta iáchanevana. Tanasipa tamutu eta tamaurivahi.
35Eta tacahe, machu ecaina­jiruva tayehe eta juca esama­que­neanahi ímaha­que­nea­na­hivare, machu tayanariana te timapicu eta iáchanevana.
36Téhesera yátupina esuapa eta nímitu­rapiana, tétavi­cavaya eta tamicau­chi­raheya tayehe eta ítare­si­ranahi. Tásiha, vahi eyasea­ca­nuimahi nímechahe eta tiárami­careana —macahepa. ­
37Tacahe, te títapi­ricapa ema Jesús eta máechaji­sirahi, témeña­havapa ema émana fariseo. Macumpi­rachapa tinipa­na­yarehi te mapena. Masuapa­hisera ema Jesús. ­ Tiyanapa te mapena ema fariseo. Te tiúripa eta tinicacare, téjacapa ema Jesús te mesa.
38(Tiuri, ena fariséoana, jucarihi eta nayeherepi te tinica­nayare, tayana­pa­ne­hipuca tipachi­va­huanahi, ticasi­pa­va­hu­nu­ma­na­ya­re­hisera. Eta juca nasipa­vau­ru­si­ravahi, namava­rairahi náechipe­ji­cahini eta náchanevana.) Émasera Jesús, vahi masipa­vau­ru­ca­va­nu­mahini. Tacahe, máraminehi ichape ema maca fariséo eta mamaitau­chirahi eta nayehe­re­pianahi éna.
39Émasera ema Viáquenu Jesús máichapa: —Eti fariséoana, eta eyehe­repiana, ecaeña­ma­ra­cavahi esipa­canuma eta enisi­rareana étapa eta érirareana, emava­rairahi táetsera­rui­nahini tasiapahini eta pecatu te iáquehe. Étisera iápaju­pa­navahi eta tachipe­jivahi eta iáchanevana táichavene eta evaina­ra­jivana, étapa eta tavayua­si­rahehi eta ejamu­ra­chirahi tamutu.
40¡Tétavi­ca­va­samihi eta tamura­cavahi eta esamureana! Ema Viya vahi tácarichu máimaha eta te iáquehe eta tiávihahi te ínahu. Éneri­chuvare máimahahi eta tiávihanahi te amahe esamureana. Éma yátupihi eta máimati­rahehi.
41Tatupa­racahi ejapa­nu­rahiya nayehe ena ticamu­nu­vanahi. Tátupiruva te esamureana te échaji­ricava apaesa tacuija­sarepa tachipe­jivaina eta iáchanevana.
42¡Páurehesami eti fariséoana! ¡Tétavi­cavahi eta tamura­cavaya eta ícuñayare! Éti ímija­chavahi yátupi­quenehi eta religió­so­hérahi eta epami­sirava eta ecama­va­huirahi me Viya eta diésmuri tayehe tamutu eta évaraqui. Ecuna­cha­carehi taicha éta. Váhisera ecatiu­cha­va­cahini ena achaneana páureana macatiu­cha­va­rahana. Váhivare émuna­cahini ema Viya. Yátupi titupa­ra­cahehi eta ecamavahu eta diésmuri iámavahuana. Éneri­chuvare titupa­ra­cahehi eta ejapa­nu­raivaya, yátupi­navare eta émuna­siraina ema Viya.
43¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eti fariséoana! ¡Tétavicava eta esiña­va­vai­sirahi! Emetapa evaraha tipicau­chaheana, ticaeja­caheana te táurinaquene siya eta te iúruji­si­ra­revana. Evara­havare tipicau­cha­hea­na­yarehi eta náechaji­si­raheana ­ te cálleana.
44¡Jucari­hivare eta apana tiviuchahehi eti escribá­noana, étipa eti fariséoana, táichavenehi eta apimi­rai­rahehi! Ímija­chavahi epicau­cha­ca­rehiji. Étisera eta eyehe­repiana, émeje­ca­pavacha ena achaneana eta náehisirahi ema Viya. Páureanasami éna. Váhi náimatie­que­ne­hahini eta náejeca­pi­ravahi táichavene eta evayua­sirahi eta ecaete­mai­ra­vacahi —máichavacapa ema Jesús.

Read San Lucas 11San Lucas 11
Compare San Lucas 11:12-44San Lucas 11:12-44