Text copied!
CopyCompare
Manitanati Tuparrü - San Juan

San Juan 12

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Faltaboiqui seirri naneneca ümo manu pierrta parrcua. Süroti tato Jesús au Betania, auna cauta pohosoti Lázaro, naqui süboricoti tato uiti Jesús auqui niconcorrti.
2Numo tiñataiti Jesús au niporrti Lázaro, masamunuma pemacarrü ümoti, nauqui ahati ichepe bama ñanunecasarrti. Martarrü ane basuru pemacarrü icu mensarrü, y arrti Lázaro anati basoti ichepeti Jesús.
3Auqui Mariarrü sürotü esati Jesús aübu taman boteyama ataso ui perfume, arrüna tarucapae nicuarrü. Auqui isemata nipoperrti uirri, isübuta ito tato ui nubabaitu nitanurrü. Enterurrü manu porrü ataso ui norimia manu perfume.
4Anatito acamanu Judas Iscariote, naqui tamanti eanaqui manuma doce ñanunecasarrti Jesús naqui uiche aipiaventecanatiti ñana. Arrti nanti:
5—¿Causane chüpaventeopü manu perfume? Ane te nicuarrü itobo trescientos denarios, puerurrüpü bayura ümo bama pobrerrü uirri.
6Arrti Judas nanti arrüna sane, champürrtü ui na cuasürüma ümoti bama pobrerrü ta ui na cusüpürrti. Taipü arrti naqui uiche nacarrü manu pusanese auche ahüburu monirri arrüna torrio nantarrü ümoma, y nantarrtai cusüpüoti aruqui.
7Auqui nanti Jesús ümoti: —Asio sane, tone isamute iñemo arrüna sane ümorrtü isonca y nauqui aiñanamañü cütu.
8Arrübama pobrerrü siemprerrü aboma auchepe, pero arrüñü chiyasiquiapü auchepe.
9Sürümanama bama israelitarrü oncoimia que arrti Jesús anati au Betania. Auqui süromatü taha asaramati. Rranrrüma ito asaramati Lázaro, naqui süboricoti tato uiti Jesús.
10Ui arrüna sane arrübama üriatu bama sacerdoterrü rranrrüma aitabairomatito Lázaro,
11itopiqui auqui nacarrti sürümanama bama israelitarrü saliboma auqui nesarrüma partidorrü y icocoromati Jesús.
12Sürümanama macrirrtianuca iñataimia au Jerusalén ümo manu pierrta parrcua. Au manu quiatarrü nanese ipiatema que arrti Jesús cuatai au Jerusalén.
13Auqui matüsünanama nasu mutacürrü, y süromatü aicuñunumati aübu tarucu nipucünuncurrüma. Tosibicoma, namatü: —Uiñanaunati Tuparrü. Tari curusüuti naqui cuatü au nürirrti Tuparrü, naqui yüriaburrü ümo na cürrü Israel.
14Arrti Jesús tabüco uiti buruma. Süroti chacu, nauqui aürotitü. Arrüna sane tanancatai corobo tücañe, nantü sane:
15Tapü aupirruca bama pohoso au Jerusalén. Caüma cuati naqui yüriaburrü aume. Cuati chacu buruma.
16Au manu nanenese arrübama ñanunecasarrti Jesús chütusiopü ümoma que ta tücocono arrümanu nantü icu Nicorrü. Pero nauquiche tüsüroti tato esati Tuparrü au napese, aquionomacü iyo arrüna anancatai corobo, y isucarüma nurria cocono nanaiña ui manu yasuriurumati Jesús sane au Jerusalén.
17Aboma ito au Jerusalén bama amoncoma au Betania, numo tasuruti Lázaro auqui manu nusuturrü, süboricoti tato uiti Jesús, bama arrtaimia manu milagrorrü. Arrüma chauqui turapoimia tanu arrümanu isamutenti Jesús.
18Sane nauquiche aboma sürümanama macrirrtianuca süromatü aicuñunumati, itopiqui toncoimia nüri manu milagrorrü.

19Tapü arrübama fariseorrü namatü ümomantoe: —Chauqui tamarrtai, ümonatai nanaiña arrüna nubapariqui. Enterurrü genterrü sürotü isiuti naqui.
20Eana manu genterrü iñatai au Jerusalén ümo pierrta, aboma ito mümanamantai griegorrü.
21Arrüma süromatü esati Felipe naqui auqui Betsaida, au manu cürrü Galilea, namatü ümoti: —Señor, suirranca sopisuputarati Jesús.
22Arrti Felipe urapoiti isucarüti Andrés. Auqui süromatü uraboimia isucarüti Jesús.
23Auqui nanti Jesús ümoma: —Chauqui tiñatai arrüna nanenese. Caüma tiene que atusi ümo genterrü arrüna tarucu manauncurrü iñemo.
24Auqui urapoitito arrüna machepecatarrü isucarüma ümo niconcorrti: —Amonsoi nurria. Taman niyo trigo tiene que aüro cütu, y taha cütu coiño. Pero auqui niconcorrü ubaüro tato y bachebo caüma cosecharrü. Arrtü chüsüropü cütu querabo tamantai, champü nütarrü.
25Arrti naqui tarucu nicua nisüboriquirrti ümoti, ensoro ñana nausüpürrti. Pero arrti naqui itorrimiatatatai nisüboriquirrti auna icu na cürrü, tonenti naqui torrio isüboriquiboti au napese, arrüna chütacürusupü.
26Arrübama rranrrüma aserebimia iñemo, tari yebamatü isiuñü. Auna cauta yecatü, acamanu ito tiene que aboma bama nirranunecasa. Y anaunuma uiti Iyaü namanaiña bama baserebio iñemo.
27‛Caüma tarucapae nirrucu. ¿Causane caüma sobi? ¿Taqui rranquitio caüma pünanaquiti Iyaü nauqui apasa rropünanaquiñü arrücuatü nichaquisürücü? No, chüpuerurrüpü rranquirio arrüna sane, itopiqui ümo te isetü icu na cürrü, nauqui ichaquisürü.
28Mejor rranquira pünanaquiti sane: “Iyaü, aiña isiu narrianca, sane nauqui atusi nüriaca”. Au manu rratorrü rabotü manitacarrü auqui napese, nantü sane: —Chauqui titusiancata nisüriaca y caümainqui itusiancata.
29Arrümanuma macrirrtianuca oncoimia manu manitacarrü, ñaquioncorrümapü ta süuru. Aboma maquiataca namatü: —Canapae tamanti ángel manitanati ümoti.
30Pero arrti Jesús nanti ümo manu genterrü: —Champürrtü iñemoantai arrüna manitacarrü, ta aume ito y autacu.
31Chauqui tiñatai nanenese nesa bacurrtacarrü aübu bama macrirrtianuca icu na cürrü. Caüma carübu pünanaquiti choborese nanaiña nüriacarrti.
32Arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü, arrtü yaca ape apü curusürrü, rraemenca yesañü ümo namanaiña macrirrtianuca.
33Ui arrüna sane nurarrti, urapoiti isucarüma causane ñana niconcorrti.
34Auqui namatü ümoti manuma macrirrtianuca: —Lehebo somü icu librurrü nesa nüriacarrü, nantü que arrti Cristo chüpuerurrüpü aconti, champü nitacüru nisüboriquirrti. ¿Causane ucanü que arrti Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü tiene que aconti apü curusürrü? ¿Causane ucanü que ta arrücü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrücü?
35Aiñumuti Jesús: —Arrüñü yaca auna abarrüpecu tacana basarurrü aume. Yacaiqui ñome ba mümanantai naneneca. Amame te au nanentaca basarurrü, tapü autabüca au tomiquianene. Itopiqui arrti naqui amencoti au tomiquianene chütusiopü ümoti cauta niyücürrti.
36Amonsotü ümo basarurrü arrüna nabaca au tomiquianene. Sane ito amonsotü iñemo mientras yacaiqui abarrüpecu. Sane nauqui urria nausüboriqui, tacanarrtü ane nanentarrü aume au tomiquianene. Numo tüchauqui arrüna ñanitacarrti Jesús ümoma, sürotitü aiñanecanatiyü pünanaquimia.

37Sürümana milagrorrü omirriante uiti, pero ni sanempü aicocoromati.
38Sane cocono arrüna turapoiticaü profetarrü Isaías tücañe sane: Señor, champüti naqui icocota arrüna numanunecaca. Champüma bama tusio ümoma ta chauqui itusiancatati Tuparrü nicusüurrti.
39Arrti Isaías urapoiticaü ito causane arrüna nauquiche chicocotapüma. Ta ane te corobo ito tücañe uiti sane:
40Arrübama macrirrtianuca aboma tacana supusoma uiti Tuparrü. Tairri nausasürrüma uiti. Sane nauquiche tacanarrtü chasarapümatü. Chüsüropü au nitanurrüma nurarrti Tuparrü. Chücuamapütü yesañü nauqui rracura ümoma, nanti Tuparrü.
41Arrüna ñanitacarrti profetarrü Isaías tücañe, abu ta ümoti Jesús, itopiqui auqui quiatarrü narrtarrti asaratitü ümoti Cristo aübu nanaiña nanentacarrti y nüriacarrti.
42Taipü sürümanama uturuqui bama üriatu bama israelitarrü icocoromati Jesús, pero anecanatai, champürrtü isucarü macrirrtianuca, ui nirrucurrüma ñünana bama fariseorrü, tapü penocoma uimia auqui sinagoga.
43Manrrü urriantai ümoma arrüna nicuarrüma ümo genterrü. Tapü arrüna nicuarrüma ümoti Tuparrü champü nümoche uimia.
44Auqui manitanati Jesús fuerte, nanti ümo genterrü: —Arrti naqui icocorotiñü, icocorotitito naqui Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü.
45Arrtü amasacañü, amasacatito naqui uiche aicüpuruñü.
46Arrüñü isecatü icu na cürrü tacana basarurrü ümo bama icocoromañü, nauqui tapü asioma au tomiquianene.
47Aboma bama oncoimia nisura, pero chicocotapüma. Champürrtü sobi carrtigaboma. Itopiqui arrüñü chisecapütü icu na cürrü, nauqui yache carrticurrü, sino nauqui sobi ataesübuma macrirrtianuca eanaqui nomünantü.
48Arrti naqui chiyasuriurutipüñü y chicocotatipü nisura, chauqui tütane arrüna uiche atusi que ta ane nipünatenti au manu tacürurrü nanenese. Tone nisura arrüna uiche uraboi ta ane nipünatenti, tone arrüna uiche carrtigaboti.
49Itopiqui chirranitacapü ui niñuñemantoe. Rranunecaca arrüna yacüpucurrti Iyaü, naqui uiche aicüpuruñü.
50Arrüñü icocota arrüna yacüpucurrti Iyaü. Ui arrüna yacüpucurrti torrio aume ausüboriquibo, arrüna chütacürusupü. Sane te, rranitate cunauntaiña arrüna yacüpucurrti Iyaü iñemo.