Text copied!
CopyCompare
GT:cak:Kaqchikel - Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan - Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6

Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6:9-50

Help us?
Click on verse(s) to share them!
9Vave' c'o jun ala' c'o vo'o' pan banon che cebada y ca'i' ch'utik quer riq'uin. Pero, ¿achique oc xqueru'on-vi conojel ri vinak ri juba' re'? xcha' ri Andrés.
10Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Tibana' chi quetz'uye' conojel, xcha'. Ri lugar ri', jabel sabána c'o. Y xetz'uye' c'a ri achi'a', jun cami vo'o' mil.
11Jac'ari' ri Jesús xeruli'ej ri vo'o' pan, xumatioxij che ri Dios, xujachala-e chique ri ru-discípulos, y ri discípulos xquijachala' chique ri etz'uyul. Quiri' mismo xqui'en riq'uin ri quer, xquiyala' chique xa ajani na quer xcajo'.
12Tok conojel xnoj yan quipan, ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Timolo-pe ronojel ri ruchi' tak pan y quer ri man xq'uis ta, richin quiri' man xaxe choj quepoq'ue' can pan ulef, xcha'.
13Ri discípulos xequimolo' c'a pe, y c'a xquinojsaj na doce chaquech che ri ruchi' ri vo'o' tak pan ri banon che cebada ri man xquiq'uis ta ri xeva' chiri'.
14Jac'a tok quitz'eton chic ri milagro ri xu'on ri Jesús, ri vinak xqui'ij: Ri achi re', jare' ri profeta ri q'uiy yan tiempo c'o rutzijol chi nipe chuvech ri roch'ulef, xecha'.
15Pero ri Jesús xuna'ej chi ri vinak nicajo' nuquic'ama' richin niquicusaj chi rey, romari' rija' ruyon chic xtzolij-e chuvech ri juyu'.
16Jac'a tok xoc-pe ri ak'a', xexule-ka ri discípulos chuchi' ri lago.
17Chiri' xe'oc-e pa jun canoa y ja ebenak pa ruvi' ri ya' richin yebe pa tinamit Capernaum. Xa k'eku'n chic ri hora ri' y ri Jesús c'a man jani teka quiq'uin.
18Xtiquer c'a pe ruvi' ri mar nicataj chicaj, roma jun nimalaj cak'ik' ri jani na ruchuk'a'.
19Jac'a tok quiyo'on chic can jun vo'o' o vaki' kilómetros ruchi' ri ya', ri discípulos xquitz'et chi ri Jesús benak-apu chirakan pa ruvi' ri ya' y xa nijel-apu quiq'uin. Rije' xquixi'ij-qui'.
20Pero ri Jesús xu'ij chique: Ja yin; man tixi'ij-ivi', xcha'.
21C'ajari' yequicot xquic'ul-apu ri Jesús chupan ri canoa, y xa jari' xbequila' ruchi' ri ya' ri achique lugar nicajo' yebe-vi.
22Chuca'n k'ij, ri xec'uje' can juc'an apu ruchi' ri ya' xuka pa quivi' chi xaxe jun canoa xc'uje' chiri' chuchi' ri ya', y chi ri Jesús xa man xoc ta e quiq'uin ri ru-discípulos chupan ri jun canoa ri', xa quiyon xebe ri discípulos.
23Jac'a ri k'ij ri', ec'o chic ch'aka' canoas ri epetenak pa tinamit Tiberias ri xe'eka chiri' chunakaj ri lugar ri xetzuk-vi ri vinak riq'uin ri pan ri xumatioxij na'ey ri Ajaf Jesús che ri Dios.
24Jac'a ri vinak, tok xquitz'et chi ri Jesús y ri ru-discípulos man ec'o ta chic chiri', xe'oc c'a e pa tak canoas y xebe pa tinamit Capernaum chucanoxic ri Jesús.
25Tok ri vinak re' xbequila' ri Jesús ri juc'an apu ruchi' ri ya', xquic'utuj che: Tijonel, ¿achique c'a hora xatuka vave' c'a? xecha' che.
26Jac'a ri Jesús xu'ij chique ri vinak: Yin kitzij-kitzij nin-ij chive chi rix yinicanoj, pero man roma ta ninojij rij ri achique nic'atzin-vi chi xen-en milagros chivech. Rix yinicanoj xaxe roma xixintzuk riq'uin ri pan ri xa jani na ic'u'x xijo' xitij.
27Rix titija' ik'ij, pero man xaxe richin ninojsaj ri pamaj ri xa niq'uis. Rix más titija' ik'ij chucanoxic ri ninojsan ri ivánima, ri xtinya' chive yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol. Roma ri ninya' yin chive, nuya' c'aslen ri richin jumul. Quiri' nin-ij chive, roma ri milagros ri yenbanala' yin chivech, jari' yerucusaj ri Dios ri Tata'aj richin retal chi ja rija' takayon-pe vichin, xcha'.
28Romari' quire' xquic'utuj che ri Jesús: ¿Achok chirij nic'atzin nikatij-vi kak'ij richin nika'an ri nrojo' ri Dios chike?
29Ri Jesús xu'ij chique: Ri nrojo' ri Dios chi ni'en, ja chi rix yininimaj yin ri xitak-pe roma rija'.
30Jac'ari' xqui'ij che: ¿Achique c'a jun retal na'an chikavech richin nikatz'et y yatkanimaj? Y, ¿achique ta c'a jun na'an chikavech c'a?
31Roma ri ojer tak kati't-kamama', ja ri maná ri xka-pe chicaj xquitij ri pa chakijlaj tz'iran ulef, achel nu'ij ri tz'iban can: Pan ri petenak chicaj xuya' chique richin xquitij.
32Romari' ri Jesús xu'ij chique: Tivac'axaj c'a ri xtin-ij chive: Ri pan ri xka-pe chicaj, mana-ta ri Moisés xyo'on, pero ri Nata' Dios jari' niyo'on ri kitzij Pan ri richin chicaj chive.
33Roma ri Pan ri nuya' ri Dios, ja ri Jun ri petenak chicaj ri c'amayon-pe c'aslen chique conojel choch'ulef, xcha' chique.
34Tok xquic'axaj quiri', rije' xqui'ij che ri Jesús: Ronojel c'a k'ij taya' ri Pan re' chike, xecha'.
35Xu'ij c'a ri Jesús chique: Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen ri richin jumul. Ri nipe viq'uin, man chic xtivayijan ta ri ránima. Y ri nuya' ránima viq'uin, man jun bey chic xtic'uje' ruchakij-chi' ri ránima.
36Pero can achel ri nu'in chive: Rix masque xitz'et ri xenbanala' yin chivech, xa man xiya' ta ivánima viq'uin.
37Conojel ri eyo'on-pe chuve roma ri Nata', can xquinquicanoj richin yepe viq'uin, y ri yepe viq'uin, yin man yentzolij ta e.
38Roma yin man richin ta nin-en ri achique ninjo' tok yin kajnak-pe chicaj, xa richin nin-en ri achique nrojo' ri takayon-pe vichin.
39Ri nrojo' ri Nata' Dios ri takayon-pe vichin, ja chi conojel ri eruyo'on chic chuve, man nis-ta jun chique rije' xtinsetz can, xa xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
40Roma ri Nata' ri takayon-pe vichin, nurayij chi conojel ri xtiquetemaj (yin achique, ayincu'x) yin ri Ruc'ajol y niquiya' cánima viq'uin, xtic'uje' quic'aslen ri richin jumul. Y yin xquenc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij, xcha' ri Jesús.
41Jac'a ri israelitas ri ec'o-apu chiri', xa yejasjot-apu chirij ri Jesús, roma rija' xu'ij: Ja yin ri Pan ri yin kajnak-pe chicaj.
42Rije' quire' niqui'ij: ¿Mana-ta re' ri Jesús ri ruc'ajol ri José c'a? Pero roj keteman quivech ri rute-rutata'. ¿Achique roma rija' nu'ij chi chicaj kajnak-vi-pe? yecha'.
43Pero ri Jesús xu'ij c'a chique: Man c'a quixjasjot.
44Man jun nipe viq'uin, si man ta ri Nata' ri takayon-pe vichin ri nibochi'in ri ránima. Y ri nipe viq'uin, yin xtinc'asoj-e chiquicojol ri anima'i' ri pa ruq'uisbel k'ij.
45Roma ri tz'iban can coma ri profetas ojer, quire' nu'ij: Conojel c'o xtuc'ut ri Dios chiquivech, y roma c'a ri', xa achique na jun xac'axan richin ri Nata' y c'o xretemaj, ri jun ri' nipe viq'uin y nuya' ránima viq'uin.
46Pero ri Dios man jun vinak tz'eteyon ruvech, xaxe yin ri yin petenak chicaj riq'uin rija', ri yin tz'eteyon ruvech.
47Kitzij-kitzij nin-ij chive: Ri nuya' ránima viq'uin, can c'o-vi ruc'aslen ri richin jumul.
48Ja yin ri Pan ri niyo'on c'aslen.
49Ri ivati't-imama' ojer xquitij ri maná ri pa chakijlaj tz'iran ulef, pero ri maná, man xtiquer ta xeruto' chuvech ri camic.
50Jac'a ri Pan ri niyo'on c'aslen ri nin-ij yin chive, chicaj kajnak-vi-pe, richin quiri' ri xtitijo richin, man xti'e ta chupan ri camic ri richin jumul.

Read Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6
Compare Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6:9-50Ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ri tz'iban can roma ri San Juan 6:9-50