Text copied!
CopyCompare
GT:cak:Kaqchikel - Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles - Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13

Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13:3-30

Help us?
Click on verse(s) to share them!
3Tok xetane' riq'uin ri coch'on vayijal, y riq'uin ri oración, jari' xquiya' quik'a' pa quivi' ri Bernabé y ri Saulo, y xequitak c'a richin nequibana' ri samaj.
4Tok ri Lok'olaj Espíritu erutakon chic e ri Bernabé y ri Saulo, rije' xebe-ka pa tinamit Seleucia. Chiri' xe'oc-e pa jun barco richin xebe-apu pa roch'ulef Chipre.
5Tok ec'o chic chiri', xebe pa tinamit Salamina, y pa tak sinagogas niquitzijoj-vi ruch'abel ri Dios chique ri israelitas. Ja jun ri Juan ri ni'ix Marcos che benak chiquij richin yeruto'.
6Jac'a tok ri Bernabé, ri Saulo y ri Juan xek'ax yan chupan ronojel ri roch'ulef Chipre ri c'o pa mar, xbequila' jun tinamit rubinan Pafos. Chiri' xquil-vi jun achi israelita rubinan Barjesús, jun banoy magia ri ruk'eban-ri' chi ri nu'ij, ja ri Dios ni'in-pe pa ránima.
7Rija' nisamaj riq'uin ri gobernador rubinan Sergio Paulo, jun achi ri jabel ninojin. Ri Sergio Paulo re' xutak coyoxic ri Bernabé y ri Saulo, roma nrojo' nrac'axaj ruch'abel ri Dios.
8Pero ri Barjesús nutij ruk'ij yeruk'at ri Bernabé y ri Saulo, richin chi ri gobernador Sergio Paulo man ta nuya' ránima riq'uin ri Jesucristo. Ri Barjesús banoy magia ni'ix che, roma jari' nu'ij tzij ri rubi'.
9Jac'a ri Saulo, ri ni'ix Pablo che, nojnak ri Lok'olaj Espíritu pa ránima xutz'et-apu utz-utz ri achi banoy magia,
10y xu'ij che: Rat pan avánima nojnak-vi chi nasetz quino'oj vinak y chi ye'abanala' itzel tak no'oj. Rat jun ralc'ua'l ri itzel, y itzel natz'et ronojel ri choj. ¿Man xcatane' ta cami chi na'an xotoxic che ri chojmilaj rubey ri Ajaf Dios?
11Vacami c'a, ri Ajaf Dios xtuya-pe castigo pan avi'. Man xcatzu'un ta y man xtatz'et ta rusakil ri k'ij jun tiempo, xcha' ri Pablo. Jac'ari' xmake-ka pa k'eku'n ri Barjesús, man jun achique nutz'et, xe nimakak nibin, nucanoj jun richin niyuken chuk'a'.
12Tok ri gobernador Sergio Paulo xutz'et ri xbanataj, xsatz ruc'u'x pa ruvi' ri ruchuk'a' ri (tijonic, enseñanza) richin ri ruch'abel ri Ajaf, y ja xunimaj.
13Pa tinamit Pafos ri Pablo y ri ebenak riq'uin xe'oc-e pa jun barco y xebe pa tinamit Perge ri c'o pa roch'ulef Panfilia. Jac'a ri Juan ri ni'ix Marcos che, xa xeruya' can, y xtzolij pa tinamit Jerusalem.
14Jac'a tok quiyo'on chic can ri tinamit Perge, ri Pablo y ri Bernabé xebe pa jun chic tinamit rubinan Antioquía ri c'o pa roch'ulef Pisidia. Y pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, rije' xe'oc pa sinagoga y xetz'uye'.
15Jac'a tok banon chic leer ri ajani che ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y ri ajani che ri quitz'iban can ri profetas ri ruk'ijul chi ni'an leer chupan ri k'ij ri', jari' tok ri c'o quik'ij chiri' quire' rubixic xquitak chique ri Pablo y ri Bernabé: Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin, si c'o ca'i-oxi' itzij ni'ij chique ri quimolon-qui' vave' richin ye'ipaxa'aj, tibana', xecha' chique.
16Jac'ari' xpa'e' ri Pablo y xu'on retal riq'uin ruk'a' richin man jun tich'o, y xu'ij chique: Nuvinak israelitas ri rix tata'aj, y rix man israelitas ta ri ichajin ic'aslen chuvech ri Dios, tivac'axaj c'a ri xtin-ij chive:
17Ri ka-Dios roj israelitas xerucha' ri kati't-kamama' y xu'on nimalaj tinamit chique pa roch'ulef Egipto, ri mana-ta quiroch'ulef. Jac'a tok ruk'ijul chic chi ye'el-pe pa quik'a' ri aj-Egipto, riq'uin ruchuk'a' xerelesaj-pe chiri'.
18Jun cami cuarenta juna' xerucoch' ri pa chakijlaj tz'iran ulef.
19Y tok eruq'uison chic vuku' tinamit pa roch'ulef Canaán, xuya' ri quiroch'ulef chique ri kati't-kamama'.
20C'ajari' xeruya' jueces pa quivi' richin yec'ojon jun cami (caji', quiji') ciento juna' riq'uin nic'aj, y ri ruq'uisbel xc'ojon pa quivi' ja ri profeta Samuel.
21Jari' c'a tok xquic'utuj jun rey richin yeru'on gobernar. Y ri Dios jun riy-rumam can ri Benjamín ri xuya' pa quivi' chi rey cuarenta juna', jun achi rubinan Saúl ruc'ajol jun achi rubinan Cis.
22Jac'a tok ri Dios xrelesaj-e ri Saúl chi rey, ja ri David xuya' richin xoc rey, y can c'o ru'in pa ruvi' ruc'aslen tok xu'ij: Vacami xinvil jun achi ri can ja achel ri vánima yin, quiri' ránima rija', y ri' ja ri David ri ruc'ajol ri Isaí ri can xtu'on-vi ri ninrayij yin. Quiri' xu'ij ri Dios.
23Y ja chiquicojol riy-rumam can ri rey David xalex-vi ri Jesús, achel ri rusujun-pe ri Dios chi nipe na jun Kacolonel roj israelitas.
24Pero na'ey chi xuka ri Jesús, ri Juan ri Bautista xu'ij chique ri kavinak israelitas chi tiquijala' quino'oj, tiquiya' can ri quimac, y tiquibana' bautizar qui'.
25Jac'a ri Juan na'ey chi nuq'uis ri samaj, quire' xu'ij: ¿(Yin achique, ayincu'x) yin ninojij rix? Yin man yin ta ri Jun ri oyo'en chi nitak-pe roma ri Dios, pero chuvij yin petenak Jun ri man nuc'ul ta chi ja yin yisolo ri ximibel ruxajab, xcha'.
26Rix tata'aj, ri kachak'-kanimal ki' iviq'uin roma junan roj riy-rumam can ri katata' Abraham, y rix man israelitas ta ri ichajin ic'aslen chuvech ri Dios ri rixc'o chikacojol, yin nin-ij chive chi ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil nkucolotaj, ja chive rix takon-vi-pe.
27Roma ri vinak pa tinamit Jerusalem y ri yebano gobernar chiquicojol, man xquetemaj ta chi ja ri Jesús ri Colonel takon-pe roma ri Dios, nis-ta xquetemaj chi nitzakon ri quitz'iban can ri profetas ojer, masque c'o che ri tz'iban can ni'an leer chiquivech pa ronojel tak sábado ri k'ij richin uxlanen. Y roma man xquetemaj ta, jari' xbano chi xquic'utuj chi tika ri camic pa ruvi' ri Jesús, y riq'uin ri' xtzakon ri quitz'iban can ri profetas.
28Y masque man jun mac xquil chirij ri Jesús richin can ta utz nika ri camic pa ruvi', xa xquic'utuj che ri Pilato chi ticamises.
29Jac'a tok xtzakon yan ronojel ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios chirij ri Jesús, xquikasaj-pe chuvech che', c'ajari' xbequimuku'.
30Pero ri Dios xu'on chi xc'astaj-pe chiquicojol ri anima'i'.

Read Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13
Compare Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13:3-30Ri rusamaj ri Dios ri xqui'en can ri apóstoles 13:3-30