Luka 15:11-29

¹¹Isus u zăs: “Are unu om kari ave doj fišjor.

¹²Hăl maj tănăr u zăs alu tatusu: “Tată, dăm dio šje ăm pripadalešći.” Aša tata aluj u ămpărcăt kutotu šje ave ăntri jej.

¹³Dă pă dovă tri zălji, fišjoru hăl maj tănăr u akuljes kutotu šje ave šă su pus pă kalji să mergă dăparći šă akulo u čiltit kutotu šje ave, čilte făr dă gănd.

¹⁴Kănd u čiltit kutotu, mari fomi u vinjit pă pămăntu hunđi are jăl, šă su aflat ăm sărăšijă.

¹⁵Aša u mers la unu om ăm pămăntula kari lu mănat ăm telek să aj rănjăskă poršji.

¹⁶Aluj ji are aša fomi dă šu kivinjit să mănăšji dăm ha šje mănka poršji, šă njime nuj dăđe njimika.

¹⁷Dă pă aje jăl šu vinjit ăm firi. Jăl u zăs: 'Tata amnjov ari mulći slugur šă jej ari um boglă dă mănkari a ju ajišje mor dă fomi!

¹⁸Ju muj skula šă uj meržji la tata amnjov šă ju zăšji: “Tata amnjov, ju am zgrešilit protiv dă činji, šă alu Dimizov ăm nor.

¹⁹Ju nu mes maj mult vredan să fjuv čimat fišjoru atov. O lasămă să fjuv radniku atov!”

²⁰Atunšje su skulat šă u mers la tatusu. Ali mar kănd are inka dăparći dă la kasa alu tata aluj, tatusu lu văzut šă lu apukat mila dă jăl. Tatusu u aljirgat la jăl, lu ăngărgăjet šă ăl surătat tari.

²¹Fišjoru ju zăs: “Tata amnjov, ju am zgrešilit protiv dă činji šă alu Dimizovu ăm nor. Ju nu mes maj mult vredan să fjuv čimat fišjoru atov.

²²Tatusu u zăs alu slugurlje aluj: “Dušjec friš šă aflăc maj bunji colji šă punjec pă jăl, dăđecăj virigă dă măna aluj, šă cipiliš dă pišjorilje aluj.”

²³Šă apukăc pă maj măndru rănjită vakă šă amurăcu, atunšje lasă să mănkănj šă să fijenj făloš.

²⁴Adăšje? Dăm ala rănd kă astăs fišjoru amnjov are mort, a aku kustă ăm napoj! Jăl are pirdut šă aku su aflat! Aša jej sur apukat să să ănfălušaskă.

²⁵Maj bătărn fišjor are ăm telek. Jăl vinje akasă šă kum vinje maj apropi dă udvar, jăl puće să audă muzikă šă žok.

²⁶Aša u čimat pă unu dăm slugur šă u ăntribat šje ăj aje.

²⁷Šă ju spus: “Fračitu atov su ăntors akasă šă tatusu u amurăt maj măndră rănjită vakă dăm ala rănd kă su ăntors sănătos!”

²⁸Ali jăl are mirgiš šă nu gănđe să tunji ăm nontru. Šă aša u mers afară, a tatusu să aruga la jăl să vijă ăm nontru.

²⁹Ali jăl u ăntors vorba alu tatusu: “Numa gănđeščići kă mulc ej šje am lukrat dă činji ka robu, šă uvek am făkut šje maj zăs šă tot nu maj dat njiš mikă kecă să pot ave slavalala ku urtašji amej.