Text copied!
CopyCompare
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na - LOS HECHOS - LOS HECHOS 7

LOS HECHOS 7:25-52

Help us?
Click on verse(s) to share them!
25Ndiꞌya̱ ngulacua tiꞌ Moisés liꞌ: “Juani ngua cuayáꞌ tiꞌ tyaꞌa naꞌ chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ Israel tyaꞌa naꞌ xquiꞌya naꞌ”. Juaꞌa̱ ngulacua tiꞌ nu Moisés biꞌ, pana siꞌi chaꞌ biꞌ ntiꞌ nguꞌ Israel tyaꞌa yu.
26Nguxee chaca tsa̱ ndyalaa yu ca su ngusu̱u̱ tyaꞌa tucua tyaꞌa nguꞌ Israel. Ná ndiya tiꞌ Moisés chaꞌ nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ: “¿Ni chaꞌ laca nxu̱u̱ tyaꞌa ma̱?” nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. “La cuiꞌ ca nguꞌ tyaꞌa na laca ma̱. Ná tsoꞌo chaꞌ nxu̱u̱ tyaꞌa ma̱.”
27Liꞌ ntejeyaꞌ chaca nu xñaꞌa̱ la biꞌ jiꞌi̱ Moisés, nguxacui̱ chaꞌ jiꞌi̱ yu ndiꞌya̱: “¿Tilaca laca nu nda chacuayáꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ cua?” nacui̱ jiꞌi̱ nu Moisés biꞌ, “¿Ha cuaꞌni cuayáꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua?” nacui̱.
28“Ñiꞌya̱ nu ndyujuii nuꞌu̱ jiꞌi̱ nu nguꞌ Egipto biꞌ la caa, ¿ha juaꞌa̱ cujuii nuꞌu̱ jnaꞌ ntiꞌ nuꞌu̱ juani?”
29Nu loꞌo ndyuna Moisés chaꞌ biꞌ, liꞌ ngusna yu, ndyaa yu ca chaca chalyuu su naa Madián. Nguꞌ xta laca nu Moisés biꞌ, nu ngutiꞌi̱ yu loyuu biꞌ. Ngujui clyoꞌo yu liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ ngujui tucua tyaꞌa sñiꞌ quiꞌyu yu.
30’Cua nteje tacui tuꞌba yija̱, liꞌ ntsuꞌu sca tsa̱ ngaꞌa̱ Moisés sca loyuu btyi su ná ntsuꞌu hitya nu coꞌo nguꞌ. Cacua ti sca caꞌya nu naa Sinaí, ca biꞌ ndyaꞌa̱ yu liꞌ. Naꞌa̱ yu sca yaca quicheꞌ ndyaqui̱, pana laja quiiꞌ biꞌ nguluꞌu loo sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu.
31Ndube tsa tiꞌ Moisés liꞌ. Ndyaa yu cacua la xi slo yaca quicheꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ ndyuna yu chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na loꞌo yu:
32“Ycuiꞌ Ndyosi laca naꞌ”, nacui̱ nu Xuꞌna na. “La cuiꞌ naꞌ laca̱, nguaꞌni tlyu jyoꞌo cusuꞌ jinuꞌu̱ jnaꞌ”, nacui̱ Ni. “Loꞌo jyoꞌo Abraham, loꞌo jyoꞌo Isaac, loꞌo jyoꞌo Jacob nguaꞌni tlyu nguꞌ ꞌna.” Ndyutsi̱i̱ tsa nu Moisés biꞌ liꞌ, hasta nchcua̱ tya yu; ngaꞌaa ngua ñaꞌa̱ cuiꞌya yu jiꞌi̱ quiiꞌ tsiyaꞌ ti.
33Chaca quiyaꞌ nchcuiꞌ ycuiꞌ nu Xuꞌna na loꞌo yu liꞌ: “Clyo clya nuꞌu̱ caña nu ngaꞌa̱ quiyaꞌ nuꞌu̱”, nacui̱ Ni, “chaꞌ slo naꞌ ndu̱ nuꞌu̱. Tacati tsaa ca nde chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca naꞌ.
34Cua naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ Israel tyaꞌa nuꞌu̱ ca su ndiꞌi̱ nguꞌ nde loyuu Egipto. Cua ngusubi naꞌ jiꞌi̱ lcaa cuꞌma̱ chaꞌ caca ma̱ ñati̱ ꞌna, pana juani lye tsa nchcubeꞌ nguꞌ cuxi biꞌ jiꞌi̱ ñati̱ ꞌna. Ndyuna naꞌ chaꞌ xñiꞌi̱ tsa ndañi nxiꞌya nguꞌ, biꞌ chaꞌ ndyalaa naꞌ chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Juani culo naꞌ cña jinuꞌu̱ chaꞌ xtyu̱u̱ nuꞌu̱ tyaa nuꞌu̱ nde loyuu su cuentya Egipto chaca quiyaꞌ.”
35’Nu ngua saꞌni la ná ntajaꞌa̱ nguꞌ Israel tyaꞌa yu chaꞌ caca nu Moisés biꞌ loo jiꞌi̱ nguꞌ: “¿Tilaca laca nu nda chacuayáꞌ jinuꞌu̱ chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ cua, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua?” nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu saꞌni la. Pana la cuiꞌ Moisés biꞌ ni, cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu chaꞌ caca yu loo jiꞌi̱ nguꞌ Israel tyaꞌa yu, chaꞌ cuaꞌni lyaá Ni jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tiꞌí tsa nchcubeꞌ nguꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ Moisés nu loꞌo naꞌa̱ yu jiꞌi̱ xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndu̱ laja yaca quicheꞌ su ndyaqui̱ biꞌ.
36Nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Moisés chaꞌ cuaꞌni yu cña tonu chaꞌ cube tiꞌ nguꞌ ca loyuu su cuentya Egipto. Xquiꞌya chaꞌ ngua jiꞌi̱ yu nguaꞌni yu cña tonu biꞌ, biꞌ chaꞌ ngua jiꞌi̱ yu ngulo yu cña jiꞌi̱ lcaa nguꞌ Israel tyaꞌa yu, chaꞌ ngutuꞌu nguꞌ loyuu su cuentya Egipto ngutaꞌa̱ loꞌo Moisés jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Xaꞌ nguaꞌni yu cña tonu toꞌ tyujoꞌo nu naa Tyujoꞌo Ngaꞌa. Liꞌ ngutaꞌa̱ yu loꞌo nguꞌ nde sca loyuu btyi su ná ntsuꞌu hitya nu coꞌo nguꞌ, loꞌo juaꞌa̱ chaca quiyaꞌ nguaꞌni yu cña tonu chaꞌ cube tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Cua tuꞌba yija̱ ngutaꞌa̱ nu Moisés biꞌ loꞌo nguꞌ.
37La cuiꞌ Moisés ngua nu nchcuiꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ ndiꞌya̱: “Cua ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jnaꞌ chaꞌ ta naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni loꞌo ma̱, la cuiꞌ juaꞌa̱ culo Ni cña jiꞌi̱ chaca nguꞌ tyaꞌa na nde loo la”, nacui̱ nu Moisés biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ngua liꞌ.
38La cuiꞌ Moisés biꞌ ngaꞌa̱ loꞌo nguꞌ ca su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ claꞌbe loyuu btyi biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu cusuꞌ biꞌ ca lo xlya caꞌya su naa Sinaí. Loꞌo juaꞌa̱ nda Moisés chaꞌ biꞌ loꞌo lcaa nguꞌ biꞌ, la cuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna laca nguꞌ biꞌ. Nu chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Moisés loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti; biꞌ chaꞌ tya ntsuꞌu chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés biꞌ, chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ na jiꞌi̱ juani.
39’Pana ná ndyuna tsoꞌo jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna chaꞌ nu nda Moisés loꞌo nguꞌ, chaꞌ ná ntiꞌ nguꞌ cuaꞌa̱ jyaca̱ nguꞌ jiꞌi̱. Ndyiꞌu tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ loyuu su cuentya Egipto, biꞌ chaꞌ ngua tiꞌ nguꞌ xtyu̱u̱ nguꞌ loyuu biꞌ chaca quiyaꞌ.
40Tya ntsuꞌu nu Moisés biꞌ lo caꞌya, loꞌo liꞌ ndiꞌya̱ nguane nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo Aarón nu ngua sca sti joꞌó: “¿Ha ná cuiñá nuꞌu̱ sca joꞌó cuentya jiꞌna chaꞌ cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱, ñiꞌya̱ nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ sca joꞌó?” nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu Aarón biꞌ. “Cua nguluꞌu Moisés tyucui̱i̱ jiꞌna su ngutuꞌu na loyuu su cuentya Egipto, pana juani ngaꞌaa jlo tiꞌ na na laca ngua jiꞌi̱ yu biꞌ.”
41Liꞌ ngüiñá nguꞌ sca toro cuañiꞌ loꞌo oro chaꞌ caca biꞌ joꞌó jiꞌi̱ nguꞌ. Ndyujuii nguꞌ bata ca slo joꞌó biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ta nguꞌ msta̱ jiꞌi̱ joꞌó, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ joꞌó biꞌ. Chaa tsa tiꞌ nguꞌ loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ joꞌó nu ngüiñá ycuiꞌ ca nguꞌ jiꞌi̱.
42Xaꞌ ñaꞌa̱ chaꞌ ngulacua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ: “Culayaꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ jua tsiyaꞌ ti chaꞌ ndyuꞌni nguꞌ cña cuxi biꞌ liꞌ”, nacui̱ Ni. “Xcuiꞌ chaꞌ xñaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ jua.” Juaꞌa̱ ngulacua tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ nguxtyanu Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ lcaa na nu ntsuꞌu nde cua̱; joꞌó laca cuichaa ngua tiꞌ nguꞌ liꞌ, joꞌó laca coꞌ ngua tiꞌ nguꞌ, loꞌo cualya, loꞌo cuii. Xcuiꞌ chaꞌ cuxi nguaꞌni nguꞌ liꞌ. Cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni nguꞌ, biꞌ laca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: Nguꞌ Israel laca lcaa ma̱; ngutaꞌa̱ yuꞌu ma̱ tuꞌba yija̱ lo nati̱ꞌ btyi, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi. ¿Ni chaꞌ laca ná nguaꞌni tlyu ma̱ ꞌna tyempo biꞌ loꞌo ndyujuii ma̱ naꞌni biꞌ? Siꞌi na tyucui tyiquee ma̱ nda ma̱ naꞌni biꞌ, chaꞌ caca niꞌ msta̱ ꞌna.
43Ndyiꞌya loꞌo ma̱ jiꞌi̱ niꞌi̱ sube jiꞌi̱ joꞌó Moloc, ndyiꞌya loꞌo ma̱ jiꞌi̱ sca cuii nu laca joꞌó Renfán; tucua tyaꞌa joꞌó biꞌ ngüiñá ma̱ chaꞌ caca joꞌó biꞌ xuꞌna ma̱. Biꞌ chaꞌ cuaꞌni naꞌ chaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ jiꞌi̱ ma̱ nde chaca chalyuu nu tyijyuꞌ la; tsaa ma̱ chaca tsuꞌ, nde quichi̱ Babilonia chaꞌ chcubeꞌ ma̱ cajua. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguscua jyoꞌo cusuꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Ni lo quityi nu ngua saꞌni.
44’Ngutaꞌa̱ yuꞌu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna ca lo nati̱ꞌ btyi. Ntsuꞌu sca niꞌi̱ quiji̱ naꞌni ti jiꞌi̱ nguꞌ, nu ndyiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ndyaꞌa̱ nguꞌ, chaꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi xquiꞌya niꞌi̱ quiji̱ biꞌ. Ycuiꞌ Ndyosi nguluꞌu cña jiꞌi̱ jyoꞌo Moisés biꞌ ñiꞌya̱ nu cuiñá nguꞌ niꞌi̱ biꞌ.
45Nu loꞌo ngujuii nu Moisés biꞌ, liꞌ ngusubi Ni jiꞌi̱ jyoꞌo Josué chaꞌ caca yu loo jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna. Loꞌo niꞌi̱ quiji̱ biꞌ, ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ loꞌo ndyalaa nguꞌ loyuu re. Liꞌ nguloꞌo ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱, nguloꞌo Ni jiꞌi̱ lcaa nguꞌ ca tyi biꞌ, chaꞌ tyanu yuu re laja ti. Nguxtyanu nguꞌ jiꞌi̱ niꞌi̱ quiji̱ biꞌ toꞌ tyi sca ñati̱ hasta ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyalaa tyempo loꞌo ngua jyoꞌo David loo jiꞌi̱ nguꞌ.
46Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nu David biꞌ. Liꞌ ngua tiꞌ David cuiñá sca niꞌi̱ su caca tyi ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca loo jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ Jacob.
47Pana ná tsoꞌo ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni David juaꞌa̱; nu loꞌo cua nguluu sñiꞌ jyoꞌo David nu ngua naa Salomón, liꞌ nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ yu cuañiꞌ biꞌ, chaꞌ cuiñá yu niꞌi̱ biꞌ.
48Loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ni, ná ntajaꞌa̱ Ni tyanu Ni neꞌ niꞌi̱ nu ngüiñá ñati̱ ti, chaꞌ laca ycuiꞌ Ndyosi loo jiꞌi̱ lcaa ca chalyuu. Ñiꞌya̱ nguscua sca jyoꞌo cusuꞌ chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tya saꞌni la:
49Ntsuꞌu tyi naꞌ nde cua̱, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na. Sca ti naꞌ ndyiꞌya loo naꞌ jiꞌi̱ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu, nacui̱ Ni, biꞌ chaꞌ ná ca cuiñá sca ñati̱ chalyuu sca niꞌi̱ su tyiꞌi̱ naꞌ, nacui̱ Ni, ná ntsuꞌu su xtyii cñaꞌ naꞌ.
50Ycuiꞌ naꞌ ngüiñá naꞌ lcaa na nu ntsuꞌu tyucui ñaꞌa̱ chalyuu.
51Tya nchcuiꞌ la Esteban loꞌo nguꞌ cusuꞌ liꞌ: ―Ná ntajaꞌa̱ ma̱ taquiyaꞌ ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱. Tacalya tsa hique ma̱, chaꞌ ná nduna ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti; juaꞌa̱ lcaa tsa̱ chi̱i̱ ntiꞌ ma̱ loꞌo nclyacua tiꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi. La cuiꞌ ñiꞌya̱ nguaꞌni jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna chaꞌ cuxi saꞌni, la cuiꞌ juaꞌa̱ ndyuꞌni ma̱ juani.
52Cua nguxcubeꞌ jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna jiꞌi̱ lcaa jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ nchcuiꞌ Ni loꞌo ñati̱ cua saꞌni. Cua ndyujuii nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ nu nguscua chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Tyalaa sca ñati̱ nde chalyuu re; xcuiꞌ lubii tsa cresiya jiꞌi̱ yu biꞌ caca”, nacui̱ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ tsubiꞌ ti cua ndyalaa la cuiꞌ ñati̱ nu nchcuiꞌ quityi chaꞌ jiꞌi̱. Chiyaꞌa̱ tsa nguaꞌni ma̱ nu loꞌo ndyujuii ma̱ jiꞌi̱ yu.

Read LOS HECHOS 7LOS HECHOS 7
Compare LOS HECHOS 7:25-52LOS HECHOS 7:25-52