Text copied!
CopyCompare
Chaʼ tsoʼo nu nchcuiʼ jiʼi̱ Jesucristo nu xuʼna na - LOS HECHOS - LOS HECHOS 2

LOS HECHOS 2:7-40

Help us?
Click on verse(s) to share them!
7Ndube tsa tiꞌ nguꞌ tyijyuꞌ biꞌ liꞌ, ngulacua tsa tiꞌ nguꞌ biꞌ: ―¿Ha siꞌi xcuiꞌ nguꞌ quichi̱ su cuentya Galilea laca nguꞌ jua? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ―.
8¿Ni chaꞌ laca ndyuna na nchcuiꞌ nguꞌ jua chaꞌcña jiꞌna? ―nacui̱ nguꞌ―.
9Quiñaꞌa̱ tsa quichi̱ nduꞌu na: laca na nguꞌ Partia, nguꞌ Media, nguꞌ Elam, nguꞌ Mesopotamia, nguꞌ Judea, nguꞌ Capadocia, nguꞌ Ponto, nguꞌ loyuu su cuentya Asia,
10nguꞌ Frigia, nguꞌ Panfilia, nguꞌ Egipto, nguꞌ Africa nu ndiꞌi̱ nde loo la jiꞌi̱ quichi̱ Cirene; loꞌo juaꞌa̱ nguꞌ romano, loꞌo ndiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca nde ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―. Ntsuꞌu nu laca sñiꞌ nguꞌ judío tyaꞌa na, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xaꞌ nguꞌ romano nu stuꞌba ti ndyuꞌni tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni loꞌo na.
11Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ nguꞌ Creta, ndiꞌi̱ nguꞌ Arabia. Pana lcaa na loꞌo tyaꞌa na ndyuna na nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌcña jiꞌna, stuꞌba ti ndyuna na lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi.
12Ndube tsa tiꞌ lcaa nguꞌ biꞌ. Ná jlo tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti na ca ngua. Tya nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ liꞌ: ―¿Na laca ndyaca re? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ.
13Loꞌo juaꞌa̱ nxtyí loꞌo xaꞌ la ñati̱ jiꞌi̱ ñati̱ jiꞌi̱ Jesucristo biꞌ: ―Cuꞌbi tsa nguꞌ jua chaꞌ nchcuiꞌ nguꞌ juaꞌa̱ ―nacui̱ nguꞌ.
14Loꞌo liꞌ ndu̱ Pedro loꞌo nu tii chaca tyaꞌa ñati̱ biꞌ, cui̱i̱ nchcuiꞌ yu loꞌo nu nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ liꞌ: ―Nguꞌ cusuꞌ cuꞌma̱, nguꞌ judío ―nacui̱ Pedro―, loꞌo lcaa cuꞌma̱ nu ndiꞌi̱ nde quichi̱ Jerusalén juani ―nacui̱ yu―, cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ yu―.
15Cuꞌbi cuare, ntiꞌ ma̱; pana siꞌi na cuꞌbi cuare, chaꞌ hora cua caa nde tlya ti laca juani.
16Ndiꞌya̱ ndyaca chaꞌ re: na cua ngua chaꞌ tlyu biꞌ, ñiꞌya̱ nu nchcuiꞌ chaꞌ nu cua nguscua jyoꞌo cusuꞌ Joel nu ngua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ:
17Tyempo nde loo la loꞌo cua tye ti chalyuu, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi, ta naꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, nacui̱ Ni. Liꞌ ta sñiꞌ ma̱ chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ñaꞌa̱ nguꞌ cuañiꞌ chaꞌ tlyu nu nduꞌni ycuiꞌ Ni, culuꞌu naꞌ chaꞌ tlyu biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; loꞌo juaꞌa̱ chcuiꞌ xcalá nguꞌ cusuꞌ.
18Ta naꞌ Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ chaꞌ tyanu neꞌ cresiya jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu nduꞌni cña nu nclyo naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, nacui̱ Ni. Liꞌ chcuiꞌ ñati̱ biꞌ lcaa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ.
19Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tlyu nde cua̱, loꞌo juaꞌa̱ cuaꞌni naꞌ chaꞌ tlyu nde lo yuu; lye tyalú tañi liꞌ, tyaqui̱ quiiꞌ tonu, xcuiꞌ snii caca nde lo yuu, nacui̱ Ni.
20Naꞌ laca̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna ma̱; cua tyalaa ti tsa̱ loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyacu̱ꞌ lo xee cuichaa, chaꞌ ngaꞌa ñaꞌa̱ caca coꞌ, ñiꞌya̱ tañi ñaꞌa̱, nacui̱ Ni. Sca tsa̱ tlyu tsa caca biꞌ, liñi caca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ chalyuu loꞌo tyalaa tsa̱ biꞌ.
21Pana cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ndijña chaꞌ clyu tiꞌ ꞌna. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Nguscua jyoꞌo Joel chaꞌ biꞌ lo quityi ―nacui̱ Pedro―.
22’Cuꞌma̱ nguꞌ Israel ―nacui̱ yu―, cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: Nguꞌ Nazaret laca Jesús. Nguxtyucua ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ yu loꞌo nguaꞌni yu xcuiꞌ cña tonu ca slo ma̱. Ngulacua tsa tiꞌ ma̱ loꞌo naꞌa̱ ma̱ cña tonu biꞌ, loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ xcuiꞌ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ngua.
23Cua saꞌni la cua jlo tiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, tya liꞌ cua nchcuiꞌ Ni ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ Jesús. Ndachaꞌ lo Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cujuii ñati̱ cuxi jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús. Juaꞌa̱ ngua liꞌ; tsubiꞌ ti ngusñi ma̱ jiꞌi̱ yu, ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu lo crusi. Cua ndyujuii ma̱ jiꞌi̱ yu loꞌo nda ma̱ cña jiꞌi̱ ñati̱ cuxi biꞌ, chaꞌ cua nguaꞌni nguꞌ cña cuxi biꞌ cuentya jiꞌi̱ ma̱, ñiꞌya̱ nu nacui̱ Ni chaꞌ caca.
24Pana ná nscua chaꞌ tyanu Jesús neꞌ cuaá ñaꞌa̱ jyoꞌo ti yu, biꞌ chaꞌ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi Sti yu chaꞌ ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ.
25Cua ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ David saꞌni la nu nchcuiꞌ cuentya jiꞌi̱ Jesús ndiꞌya̱: Xuꞌna, nacui̱ yu, xcuiꞌ ndyaꞌa̱ nuꞌu̱ loꞌo naꞌ; cacua tsa ngaꞌa̱ nuꞌu̱ slo naꞌ, chaꞌ caca tlyu tyiquee naꞌ loꞌo nxtyucua nuꞌu̱ jnaꞌ;
26biꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ, juaꞌa̱ tsoꞌo tsa nchcuiꞌ naꞌ xquiꞌya nuꞌu̱, chaꞌ chaa tsa tiꞌ naꞌ. Ti̱ ti ndiꞌi̱ tyucui ñaꞌa̱ naꞌ xquiꞌya chaꞌ ndiꞌi̱ nuꞌu̱ chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ nuꞌu̱ jnaꞌ.
27Ná tyanu cresiya jnaꞌ su ndiꞌi̱ jyoꞌo, xquiꞌya chaꞌ ná ta nuꞌu̱ chacuayáꞌ catsuꞌ cuañaꞌ naꞌ juaꞌa̱ ti, chaꞌ ntsuꞌu tsa tyiquee nuꞌu̱ ñaꞌa̱ nuꞌu̱ jnaꞌ;
28cua nguluꞌu nuꞌu̱ tyucui̱i̱ su tsaꞌa naꞌ chaꞌ tyiꞌi̱ naꞌ ca slo nuꞌu̱. Tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ chaꞌ stuꞌba ti tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ liꞌ. Juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo David lo quityi.
29’Pana jlo tiꞌ cuꞌma̱ chaꞌ chañi chaꞌ ngujuii David, nu jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna ―nacui̱ Pedro―. Saꞌni tsa ngujuii biꞌ; nguxatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tya ntsiya cuaá jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ juani.
30Tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ngua jyoꞌo David biꞌ; jlo tiꞌ yu chaꞌ nda Ni chaꞌ liñi loꞌo yu loꞌo nchcuiꞌ Ni chaꞌ sca ñati̱ tyaꞌa nati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu cala nde loo la, biꞌ caca nu Cristo. Caca Cristo biꞌ rey, ñiꞌya̱ loꞌo ngua ycuiꞌ David rey.
31Ngua cuayáꞌ tiꞌ yu tya saꞌni la chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú nu Cristo biꞌ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ yu chaꞌ ná tyanu cresiya jiꞌi̱ Cristo su ndiꞌi̱ jyoꞌo, ná catsuꞌ cuañaꞌ Cristo liꞌ.
32Chaꞌ liñi laca chaꞌ nguaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ndyuꞌú Jesús chaca quiyaꞌ ―nacui̱ Pedro―. Liñi nda ya chaꞌ loꞌo cuꞌma̱, chaꞌ cua naꞌa̱ ya jiꞌi̱ yu chaca quiyaꞌ chaꞌ luꞌú yu.
33Liꞌ ñaa ycuiꞌ Ndyosi ya̱quiꞌya Ni jiꞌi̱ Jesús chaꞌ tyaa yu ca slo ycuiꞌ Ni. Juani ndiꞌi̱ Jesús nde laꞌa tsuꞌ cui̱ su tlyu ca su ntucua ycuiꞌ Ndyosi. Cua nda ycuiꞌ Ndyosi Sti yu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ Jesús, loꞌo nu juani cua nda Jesús Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ tyalaa nde chalyuu. Lcaa chaꞌ nu cua ndyuna ma̱, lcaa chaꞌ nu cua naꞌa̱ ma̱ tsa̱ juani, biꞌ laca cña nu nguaꞌni ycuiꞌ Jesús.
34Ná ndyaa jyoꞌo David ñaꞌa̱ luꞌú ti ca slo ycuiꞌ Ndyosi, biꞌ chaꞌ jlo tiꞌ na chaꞌ siꞌi chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca yu nchcuiꞌ chaꞌ nu nguscua nu David biꞌ lo quityi, nu ndiꞌya̱ nchcuiꞌ: Cua nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nu Xuꞌna naꞌ: “Tyucua nuꞌu̱ laꞌa tsuꞌ cui̱ jnaꞌ.
35Caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu laca tyaꞌa cusu̱u̱ nuꞌu̱”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱. Juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo David lo quityi ―nacui̱ Pedro―.
36’Ntsuꞌu sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Jesús nu ngaꞌa̱ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ lcaa na nu laca na nguꞌ Israel: La cuiꞌ Jesús nu ngujuiꞌi̱ caꞌa̱ na jiꞌi̱ lo crusi chaꞌ cujuii na jiꞌi̱, la cuiꞌ yu biꞌ, cua nda ycuiꞌ Ndyosi chacuayáꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ caca yu Xuꞌna na, chaꞌ laca yu nu Cristo.
37Loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Pedro, ntyujuꞌu tsa tiꞌ nguꞌ liꞌ. Nchcuane nguꞌ jiꞌi̱ Pedro loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu ngua tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús tya clyo: ―¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni ya juani? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
38―Tsoꞌo si caca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi, lcaa chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tyiquee ma̱ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ liꞌ ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ nguꞌ―. Loꞌo juaꞌa̱ tyucuatya nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. Cuityi̱ Ni lcaa quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱ liꞌ, juaꞌa̱ ta Ni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni chaꞌ tyanu Ni neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱.
39Liñi tsa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ma̱ loꞌo nchcuiꞌ Ni chaꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱, loꞌo neꞌ cresiya jiꞌi̱ sñiꞌ ma̱ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni, loꞌo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ nu ndiꞌi̱ tyijyuꞌ tyanu Ni; tyanu Ni neꞌ cresiya jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱.
40Tya quiñaꞌa̱ la chaꞌ nchcuiꞌ Pedro loꞌo nguꞌ liꞌ. Liñi tsa ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ: ―Xtyanu ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ nu nduꞌni xcuiꞌ chaꞌ cuxi ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ.

Read LOS HECHOS 2LOS HECHOS 2
Compare LOS HECHOS 2:7-40LOS HECHOS 2:7-40