Text copied!
CopyCompare
Nuevo Testamento Guaraní Pe - Hechos - Hechos 7

Hechos 7:5-57

Help us?
Click on verse(s) to share them!
5Ẽrei Tumpa umee'ã Abraham pe iɨvɨrã cua pe, umee'ã ipɨ jendarã yepe. Ẽrei jei umeeta co chupe jare iñemoñaa reta pe iɨvɨrã, yepe tẽi Abraham ndei taɨ —jei chupe reta—.
6Jare Tumpa umɨmbeu chupe: ‘Niñemoñaa reta yugüɨrecota ĩru vae reta iɨvɨ pe, jare jocua ɨvɨ pegua reta uyapota jembiocui retarã, jare uyapota icavi mbae vae chupe reta cuatrocientos año pegua.
7Ẽrei che aiporaracata jocua ɨvɨ pegua uyapota jembiocui retarã vae reta pe, jare taɨcue rupi niñemoñaa reta oẽta joco güi, jare uyeyocuita cheve cua ɨvɨ pe’ —jei, jei Esteban—.
8Jare Tumpa jei Abraham pe jae jare opaete iñemoñaa cuimbae reta uñemɨcircuncidaca vaerã, imandúa reta vaerã Tumpa jei vae uyapota co. Jáeramo Abraham taɨ Isaac oa ma yave, Abraham umɨcircuncida, Isaac ocho ara ma güɨnoi yave. Jae ramiño vi Isaac umɨcircuncida taɨ Jacob, jare Jacob umɨcircuncida jocua doce taɨ yandetenondegua reta —jei—.
9Jocua yandetenondegua reta umɨtarẽɨ José, jare umee corepoti re, José Egipto pe uyeyocui vaerã. Ẽrei Tumpa ico José ndive,
10jare uepɨ opaete susere reta güi. Jare mburuvicha guasu Egipto pegua Faraón uicuaa Tumpa umee José pe ipɨacavi jare iyaracuaa catu vaerã. Jáeramo Faraón uyapo mburuvicharã, jare José oyocui opaete Egipto pegua reta jare Faraón jentarã reta —jei—.
11Ẽrei caruai ou opaete Egipto jare Canaán pe, jare opaete vae uiporara. Jare jocua yandetenondegua reta uvãe'ã mbae ave jou vaerã —jei—.
12Ẽrei Jacob uicuaa ime tembíu Egipto pe yave, omondo jocua yandetenondegua reta joco pe. Jaeramo etei jae reta yugüɨraa Egipto pe.
13Jare Jacob omondo reta ye yave, José uyecuaaca tɨqueɨ reta pe, jare Faraón uicuaa José jentarã reta —jei—.
14Jayave José ombou umɨmbeu tu pe yugüɨraa vaerã ipɨ jae jare opaete jentarã reta. Opaete rupi ñugüɨnoi setenta y cinco —jei—.
15Jáeramo Jacob oo Egipto pe. Jare joco pe jae jare jocua yandetenondegua reta umano.
16Taɨcue rupi iñemoñaa reta güeru jetecue reta Siquem pe, jare joco pe oñotɨ reta teõgüerenda Abraham oguacue pe. Echa'ã Abraham umbɨepɨ Hamor taɨ reta pe corepoti pe, Siquem pe oĩ yave —jei Esteban—.
17Ẽrei coiño ma ou yave Tumpa uyapo vaerã Abraham pe jei vae, yandetenondegua reta jeta uñemoña Egipto pe.
18Jayave ĩru cuimbae uyeyapo Egipto pegua reta juvicha guasurã. Ẽrei uicuaa'ã José —jei—.
19Cua mburuvicha guasu iyaracuaa catu uyapo vaerã icavi mbae vae yandetenondegua reta pe. Jei chupe reta uicuaaca vaerã taɨ reta oa yave, uyucaca vaerã chugüi —jei—.
20Jocua ara reta pe oa Moisés. Tumpa uau Moisés. Jare mbapɨ yasɨ Moisés ico tu jenta pe.
21Jare uyecuaa yave, Faraón tayɨ uepɨ, jare umbɨcuacuaa imembɨ rami —jei—.
22Jare Moisés uyemboe opaete aracuaa Egipto pegua re, jare uyemɨngueta cavi jare jatangãtu —jei Esteban chupe reta—.
23Jare Moisés cuarenta año güɨnoi yave, uipota uecha quirãi ra yugüɨreco Israel pegua reta - jae reta co jae jentaɨgua reta.
24Jare uecha penti Egipto pegua icavi mbae vae uyapo oĩ penti Israel pegua pe. Jayave uinupa uyuca Egipto pegua, jare jucuarãi uepɨ uiporara vae —jei—.
25Moisés ipɨa pe uyemɨngueta tẽi jentaɨgua reta uicuaata co Tumpa uepɨta jae rupi, ẽrei uicuaa'ã reta —jei Esteban—.
26Pɨareve pe uecha mocui jentaɨgua reta uñerãro ñugüɨnoi, jare uipota tẽi uyapɨcatu cavi reta. Jáeramo jei chupe reta: ‘Cuimbae reta, pe reta penti tentaɨgua vae co. ¿Maera pa icavi mbae vae piyapo piyupe?’ —jei, jei Esteban—.
27Ẽrei jocua cuimbae icavi mbae vae uyapo ĩru pe vae umɨaña Moisés, jare jei chupe: ‘¿Quía pa neñono oreruvicharã, orerãa vaerã?
28¿Ndipota pa cheyuca Egipto pegua caarumo ndiyuca rami?’ —jei, jei Esteban—.
29Cua uyandu yave, Moisés osi, jare ico ɨvɨ ambɨe Madián jee vae pe. Joco pe uñemoña mocui taɨ —jei—.
30Cuarenta año ma uasa yave, ñana pe coiño ɨvɨtu guasu Sinaí jee vae güi oĩ yave, penti ángel uyecuaa Moisés pe penti yai jendɨ oĩ vae pe —jei—.
31Moisés uecha yave, ipɨacañɨ. Ẽrei oya jese yave, umae vaerã jese coi güi, uyandu yandeYa iñee jei:
32‘Che co jae ndetenondegua reta - jae co Abraham, Isaac jare Jacob - iTumpa’ —jei, jei—. Jayave Moisés urɨrɨ uquɨye ramo, jare uipɨu umae vaerã jese.
33Jayave yandeYa jei chupe: ‘Emboi ndepɨpasa. Echa'ã ndiyemboɨ co neĩ Tumpa jupi vae jovai.
34Che añetete aecha quirãi uiporara reta aiparavo vae reta Egipto pe, jare ayandu iyao. Jáeramo agüeyɨ aepɨ vaerã. Añave eyu toromondo Egipto pe’ —jei, jei Esteban—.
35Cua Moisés co jae Israel pegua reta güɨrɨ̃ro vae. Echa'ã jae reta jei chupe: ‘¿Quía pa neñono oreruvicharã, orerãa vaerã?’ —jei reta, jei—. Tumpa omondoca cua Moisés ángel yai jendɨ vae pe uyecuaa chupe vae pe. Omondoca ico vaerã jae reta juvicharã jare uepɨ reta vaerã.
36Moisés güɨnoẽ reta güeru, jare uyapo mɨacañɨ reta Egipto pe, Ɨ Guasu Pɨ̃ta jee vae pe, jare cuarenta año ñana rupi yugüɨreco rambueve —jei—.
37Moisés jei Israel pegua reta pe: ‘YandeYa Tumpa ombouta peve iñee umɨmbeuta vae perɨvɨ reta ipɨte güi, chembou rami. Piyapɨsacata jese’ —jei, jei Esteban—.
38Ángel umɨngueta Moisés ɨvɨtu guasu Sinaí pe, ñana pe uyembatɨ yave Moisés jare yandetenondegua reta. Tumpa umee Moisés pe iñee tecove pegua, jae umɨmbeu vaerã yandeve —jei—.
39Ẽrei yandetenondegua reta uipota'ã uyapo Moisés jei vae, jare güɨrɨ̃ro reta. Jae reta ipɨa pe uyemɨngueta tẽi yugüɨraa ye vaerã Egipto pe.
40Jare jei reta Aarón pe: ‘Iyapo ñanetumpa retarã yugüɨraa vaerã yanderenonde. Echa'ã yaicuaa'ã mbae ra uyeyapo cua Moisés Egipto güi yandereru vae pe’ —jei reta, jei—.
41Jayave uyapo reta penti vaca taɨrusu vae-raanga, jare uyuca reta maemɨmba umee vaerã jocua itumpa-raanga pe. Uyerovia reta jocua ipo pe uyapo vae re.
42Jáeramo Tumpa uyerova chugüi reta, jare umaeño umbɨadora reta vaerã opaete ara regua reta. Echa'ã Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta itupapire pe uyecuatía oĩ cuarãi: ‘¿Cheve ra pemee maemɨmba piyuca vae cuarenta año ñana pe pico rambueve, Israel pegua reta?
43Jucuarãi'ã co. Pevoɨ peraa tumpa-raanga Moloc jee vae ico pɨpe vae, jare petumpa-raanga Renfán jee vae iyasɨtata-raanga. Jae reta jaanga piyapo pembɨadora vaerã. Jáeramo che pomondota Babilonia cutɨ.’ Jucuarãi uyecuatía oĩ —jei Esteban chupe reta—.
44Yandetenondegua reta güɨrecose o Tumpa uyemɨngueta chupe reta pɨpe vae ñana pe. Echa'ã Tumpa oyocui Moisés jocua tupao uyapo vaerã jae uechaca chupe rami etei.
45Jocua tupao uñemee yandetenondegua reta pe, jare jae reta Josué ndive güeru, cua ɨvɨ judío mbae vae reta güi upɨ̃ro yave. Echa'ã Tumpa omombo reta yandetenondegua reta güi. Jare David ico mburuvicha guasurã yave, imeño cua pe oĩ jocua tupao —jei—.
46Tumpa umae cavi David re, jare David uyerure Tumpa pe umaeño vaerã uyapo Tumpa jo. Echa'ã itenondegua Jacob umbɨadora co Tumpa.
47Ẽrei Salomón uyapo Tumpa jo,
48yepe teĩ Tumpa ara pe ico vae ico'ã yambɨadorarenda yande yayapo vae reta pe. Echa'ã Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae jei cuarãi:
49‘Ara co jae cheguapɨrenda, jare ɨvɨ co jae chepɨ jenda’ —jei Tumpa—. ‘¿Mbae nunga o ra piyapota cheve? ¿Quiape ra aputuuta?
50Chepo pe co ayapo opaete cua mbaembae’ —jei. Jucuarãi jei Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae —jei Esteban chupe reta—.
51Pe reta pepɨatanta. Pipota'ã piyeyocui Tumpa pe, jare pipota'ã ave piyapɨsaca jese. Jecuae piyovaicho Espíritu Santo ndive. Petenondegua reta uyapo rami, jucuarãi vi piyapo pe reta —jei—.
52Petenondegua reta uyapo icavi mbae vae opaete Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta pe. Amocue Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta jei jocua jupi vae outa co. Petenondegua reta uyuca reta. Jare añave pe reta vi pemee piyucaca jocua jupi vae —jei—.
53Echa'ã Tumpa umeeca peve iporoyocui ángel reta pe, ẽrei piyapo'ã —jei Esteban.
54Jare yatɨ vae reta cua uyandu ma yave, pochɨ, jare umbɨquɨrɨrɨu jãi Esteban jei vae jeco pegua.
55Ẽrei Esteban tɨnee Espíritu Santo pe, jare umae ngatu ara cotɨ, jare uecha Tumpa iyembɨadorarenda jare Jesús Tumpa iyacata cotɨ.
56Jayave Esteban jei: —¡Mase! Aecha ara uyepea oĩ, jare aecha vi cuimbaerã uyeyapo vae uyemboɨ oĩ Tumpa iyacata cotɨ.
57Jayave jae reta usapɨcai tanta, jare iyapɨsa oyopia. Jayave penti rami uepeña reta Esteban uipɨsɨ.

Read Hechos 7Hechos 7
Compare Hechos 7:5-57Hechos 7:5-57