Text copied!
CopyCompare
Mbia Cheẽ - Hechos - Hechos 27

Hechos 27:2-42

Help us?
Click on verse(s) to share them!
2Aristarco abe que oso urerese ra. Macedonia jenda rei ae. Tesalónica, ɨ sucha tubɨrɨã je. Ureɨque ja que canoa cuasu ye ra. Adramitio jenda rei canoa. Asia quiti que urecuata ra. Sucha mbuchesea sea sacuã hue jenda.
3Isamamɨ ngue urecuasẽ Sidón cote ra. Julio turãte que Pablo je ra. Ecuatasa que eriqui ra. Nyebe Pablo sɨ uquiato rea. Equiato que eteaquiatu ra.
4Urecuata sɨ que ama nduɨ ra. Quɨrɨrɨã ngue ureriquisã nda. Canoa mbucuatayã. Nyebe ejoõ acua mo uresɨɨchã nguiã. Eibichɨ que ureso quia cot e ra. —Ɨ nda quɨrɨrɨã nandembutiba eã, ure que ra. Chipre, ɨ que ejoõ je ra.
5Cilicia que urechucuã cote ra. Panfilia abe que urechucuã nda. Urecuasẽ ngue Mira cote ra. Licia, ɨ que ibi je ra.
6Huee que soldados rerecua canoa cuasu nongue tea ra. Alejandría jenda rei canoa. —Oso ra Itáliaa, ɨ que ure je ra. —Aque ye jẽɨngue, ɨ que ure je ra. Ae ureso nguiã eye cote.
7Ureitõte que oso quia ra. Ureque atate que ama ndɨsha rasa ra. Urecuasẽ nyee que Gnídoo ra. Quɨrɨrɨã mbeɨte que ureruba quiti ra. Nyebe ejoõ acua mo uresɨɨchã nguiã. Creta, ɨ que ejoõ je ra. Salmón ngue urechucuã nda.
8Ejoõ acua que uremama jiri ra. Quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã ngue ure je ra. Buenos Puertos que urecuasẽ cote ra. Lasea, ɨ que hue rurubinda je ra. Sucha tubɨrɨãte que ra.
9Ureitõ mocoɨ̃te que huee ra. Quɨrɨrɨã tuchɨte chee que ra. Aba ɨreɨ̃te que quɨrɨrɨã cote ra. Ama mose. Nyebe que Pablo ñee mbia je ra.
10—Nandecuata ɨ ɨ mose ra canoa ñɨɨmɨ nande je. Mbae ra ñɨɨmɨ ja canoa yenda. ¡Nande abe ra nandemanochɨ̃ jẽ! ɨ que Pablo ee ra.
11Soldados rerecua que Pablo cheẽ mumba ra. Canoanya cheẽ mumbayã. —Nyao rei, ɨ que soldados rerecua ra.
12—Canoa ndua ɨcuãte a. Quɨrɨrɨã aronea. Nyao rei a sɨ. Ma nandecuasẽ ãte Fenice. Huee nda nandecu are jiri nguiã. Huee que quɨrɨrɨã eã jiri. Nyao huee, ɨ que ureataque ra. Fenice rei sucha tubɨrɨã. Ejoõ acua jenda.
13Quɨrɨrɨã ngue uba cote ra. Ichu chooño jiri que cote ra. —Nandecuatasa jirichɨ̃ cote, ɨ que ureataque ra. Canoa que embucuata cote ra. Ejoõ acua ibi que ureso quia ra.
14Urecuata ramo mose que quɨrɨrɨã ɨcuã tu ure je ra. Ejoõ acua quiti que eru ra. Noreste, ɨ que aque quɨrɨrɨã je ra.
15Quɨrɨrɨã ngue canoa mbucuatayã ureruba quiti ra. —Sã quɨrɨrɨã ae nanderuruchebi serao, ure chee que ra.
16Ejoõ quitera quiti que ureso ra. Ejoõ ngue quɨrɨrɨã nyoote ure sɨ ra. Clauda, ɨ que ejoõ je ra. Canoa ñetẽ ngue urembuti serao quia ra. Canoa cuasu riita rese. Ejoõ quitera quiti que canoa ñetẽ urechuchã canoa cuasu ye cote ra. Eusite raque.
17Canoa ñetẽ ngue urechuchã canoa cuasu ye ra. Canoa cuasu que echucua chucua ra. —Quɨrɨrɨã nda embuquiatachɨ̃ nande je re, ɨ que ra. Mbia siquiche tuchɨ que ra. —¡Erɨɨrɨ ɨrɨ quiti ra nyaochɨ̃ jẽ! Nandejaã ndae, ɨ que nyue ra. Nyebe que tiru canoa aronda mbuquichi cote ra. —Sã canoa ae sɨ quia nandererao surucuata, ɨ que nyue ra.
18Isamamɨ abe que quɨrɨrɨã ɨcuã ɨcuã mbeɨte ra. Nyebe mbia mbae mombo mombo nguiã ii. Canoa yenda. Emumbebɨ sacuã.
19Aquere que ureitõ sɨ no nda. Isamamɨ ngue mbae uremombo mombo ja cote ra. Canoa mumbebɨ tuchɨ cote.
20Ureitõ mocoɨ̃ mocoɨ̃ tuchɨ ama ndɨsha riite re. Itõ nguicoɨ beɨ que ure je ra. Quɨrɨrɨã mbeɨ. Pã ɨ beɨ. Tenda checuayã mbeɨ que ra. Nyasi tata abe checuayã beɨ que ra. —Nandecuaseã mbeɨchɨ̃ nda ibi je re. Ama ndɨsha riite re ra nandemanochɨ̃ nde, ure chee que ra.
21Mbae que ureu eã mocoɨ̃ mocoɨ̃ nda. Nyebe que Pablo juã ñee mbia je ra. Canoa yenda je. —Seresenda, secheẽ ngue jemumbachɨ̃ nda. Secheẽ aba mumbayã mbichɨ̃. Crétaa nandecuchõ mbichɨ̃. Ɨ̃ nda canoa yenda nandemomboãte ii. Mbae mbuquiachã nondechɨ̃.
22¡Jeñɨmbirãcuã ño jẽ! Nande mo nda mano eã. Canoa nda quiachã. Nande quiatu ra nandequiachãyã.
23Dios rimba rei se. Dios que ángel mo mbu ñee seje isa ra.
24“¡Eresiquichechɨ̃ nda jẽ, Pablo! Eremano eã ndae. Erecuasẽ nyee r a ererecua Roma jenda je. Nderɨɨ̃ nda nderesenda mo manoã. Dios ra eteaquiatu ja,” ɨ que ibatenda seje ra.
25Seresenda, ¡jeñɨmbirãcuã ño jẽ! Dios aɨcua tuchɨte quia co. Dios ra ucheẽ nyabiã nande je. Angel cheẽ nguire ra nandemanoã.
26Quɨrɨrɨã nda nandemondo ejoõ acua mo ndese, ɨ que Pablo ra.
27Ureitõ mocoɨ̃ mocoɨ̃te que ama ndɨsha riite re ra. Catorce días. Quɨrɨrɨã ngue urerurucuata chõte quia ra. Adria, ɨ que ama ndɨsha je ra. —Ama nimia nanderubite rei reae, ɨ que canoa yenda ra. Itondiite mose.
28Ama ndiite que embuchecha ra. ¿Ecua tuchɨ ere? ɨ que nyue ra. Treinta y seis metros. Pe jiri que embuchecha sɨ no nda. Veintisiete metros cote.
29—¡Canoa nda cua ɨchɨ̃ sɨta je jẽ! ¡Quiatachɨ̃ nda jẽ! ɨ que mbia nyue ra. Nyebe mbae usi mondo mondo nguiã ii canoa ndiquisã sacuã. Mbae usi cuatro. Anclas, ɨ que ũquɨ̃ je ra. Ae ecuasa chɨ nguiã canoa ndese embutiba. —Quiatuchu, nyaashɨ̃, ɨ tuchɨ que equia ra.
30—Nandechã nyecuayã, ɨ que canoanya rimba ra. Nyebe canoa ñetẽ mbuquichi mondo ii. —Mbae usi urechucua mondo ii. Urechucua canoa ai rese, ɨ que urembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ nda. —Nandechã nyecuayã, ɨ chõ mbeɨ que equia nyue ra.
31Pablo que ñee soldados je ra. Ererecua abe je. —Ã chɨchõ eã mose canoa ye, jeñɨɨmɨ ja rae. Ama nda jẽɨquia, ɨ que Pablo ra.
32Ae soldados canoa ñetẽ sã nyisia nguiã. Emondo ii. Huɨ esɨ cote.
33Nyaashɨ̃ namo mose que Pablo ñee ja mbia je ra. —Mbae mo jẽu jiri cote. Jeniãcuã mocoɨ̃ mocoɨ̃te que. Mbae mo ngue jẽuãte catorce días. Jengueãte que catorce días no.
34Mbae mo jẽu rã cote ae. Ɨ̃ na jẽquirãcuã jiri. Mbae mo nda jeɨ̃ eã jẽje. Jemo nda mano eã, ɨ que Pablo ee ra.
35Aquere que Pablo mbichae sirõ nda. Ɨaanye, ɨ que Dios je ra. Mbia resa rae. Nyisia que ra. U que cote ra.
36Pablo cheẽ ngue mbae oseɨ uquia mbia je ra. Mbia ja que mbae u cote ra.
37Urecuabẽte que canoa yenda ra. Doscientos setenta y seis que ure ra.
38Mbia ja que mbae u tuchɨ ra. Quiata a raanguia que emombo mombo ii cote ra. Canoa mumbebɨ sacuã.
39Urechaashɨ̃ ngue cote ra. Ibi rese que uremae cote ra. —A ureɨcuayãte, ɨ que mbia ibi je ra. Eɨcoɨnda rese que uremae nda. Ama nimia turã. —Nyao nguichi huee. Eɨcoɨnda, ɨ rei que ererecua ra.
40Anclas sã ngue echisia sia ra. Anclas recha beɨ ii. Canoa mbuchaa chaasa que embuquiata ra. Tiru ɨcoɨ que embuchesecobe quɨrɨrɨã je ra. Canoa ngue ngata ama nimia turã nguiti cote ra.
41Iaãcuã eɨcoɨnda que canoa jaã nda. Eriquiraa eãsaa. Canoa ai que jaã tuchɨ ra. I rebera tubɨrɨã ngue ra. Canoa ndiita mbaaba aba. Eriita que nyiquɨɨso ra. Quiata que ra.
42Soldados que ñee cote ra. —Ã ecuasa riqui ã nae, ¡ã nandeɨquia ja jẽ! Ɨ̃ nda echoɨ eã ita. Oso chee eã, ɨ rei ngue soldados re.

Read Hechos 27Hechos 27
Compare Hechos 27:2-42Hechos 27:2-42