Text copied!
CopyCompare
Manitanati Tuparrü - Hechos - Hechos 19

Hechos 19:4-38

Help us?
Click on verse(s) to share them!
4Auqui manunecanati Pablo ümoma, nanti: —Arrti Juan Bautista maunimianati ümo macrirrtianuca, nauqui aiñorronconomacü. Nantito ümoma, tiene que acoconauma ümoti naqui cuatiqui. Tonenti naqui Jesús.
5Numo toncoimia arrüna sane, auqui ürioma au nürirrti Señor Jesús.
6Arrti Pablo iñatati neherrti itama, meaboti itacuma. Auqui cuati Espíritu Santo au nausasürrüma. Uiti caüma manitanama auqui quiatarrü manitacarrü y chauqui tipiacama anitama uiti Tuparrü.
7Arrüna nubiqui bama mañoñünca taqui docema.
8Arrti Pablo nantarrtai sürotitü au na porrü sinagoga au Efeso. Manitanati acamanu aübu narucurrü ümoti. Rranrrti nauqui aicocoma ñanunecacarrti cütüpü arrüna arrtü üriabucati Tuparrü uyarrüpecu.
9Pero aboma bama chirranrrüpüma oncoimia, chümacoconaunrrüpüma. Chauqui tümanitanama churriampü ümo na nuevurrü manitacarrü isucarü nanaiña genterrü. Sane nauquiche arrti Pablo, aübu bama icocoromati Jesús, süroma peese pünanaquimia. Manunecanati caüma au manu taman cuarto sürümanarrü au nirrcuera nesarrti maniqui taman ñoñünrrü nürirrti Tirano.
10Sane isamutenti ñome torrü añorrü. Sane nauquiche namanaiña bama pohoso au manu provinciarrü Asia, bama israelitarrü y bama ito griegorrü, oncoimia nurarrti Tuparrü.
11Arrti Bae Tuparrü bacheboti asamuti arrüba omirriantai milagrorrü.
12Sane nauquiche arrübama macrirrtianuca ñanquitioma nipiañuerarrti Pablo y naibirrti. Omeno uimia onü bama maunrrocono, y arrüma urriancama tato oboi, y arrübama machoboreca besüburuma auquimia.
13Pero aboma ito au manu cürrü bama israelitarrü amencoma au nanaiñantai y bacüpuruma ümo bama machoboreca auqui macrirrtianuca. Rranrrüma caüma aicüpuma machoboreca au nürirrti Jesús isiu nipiacarrüma. Namatü: —Amecosi auqui macrirrtianuca au nürirrti Jesús, naqui icütüpüche nantarrtai nurarrti Pablo.
14Anatitücaü maniqui taman ñoñünrrü israelitarrü, nürirrti Esceva. Arrti auqui nesarrüma familiarrü bama üriatu sacerdoterrü. Abomatücaü sietema aütorrti. Arrüma manitanama ümoti taman choborese, anati auti tamanti ñoñünrrü, na ariorrti auquiti.
15Auqui iñumutati maniqui choborese naqui anati auti maniqui ñoñünrrü: —Isuputacati Jesús. Ñoncoi ito nürirrti Pablo. Tapü arraño ¿isane nabaca?
16Au manu rratorrü icüsaborotiyü ümoma maniqui ñoñünrrü anati choborese auti. Bahiyoti ümo manuma siete. Bacheboti nurria ümoma, y macananati ümoma. Auqui besüburuma ñünanati auqui manu porrü, obürio nurria ümoma uiti, y cüsuasama.
17Contoatai tusio arrüna sane au nanaiña manu pueblurrü Efeso. Tusio ümo namanaiña bama griegorrü y ümo bama ito israelitarrü. Birrubuma. Uirri caüma urria ñanitacarrüma ümoti Señor Jesús.
18Sürümanama eana bama icocoromati Jesús urapoimia isucarü genterrü nanaiña arrüba churriampü nisüboriquirrimia tücañe. Chiñanecatapümainqui.
19Aboma ito bama ane tücañe nipiacarrüma. Mucana uimia nesarrüma libruca nesa echiseriarrü. Amontonabo uimia au plaza, iñonocotama isucarü namanaiña macrirrtianuca. Nauquiche tücalculabo nicua manio libruca, iñatai cincuenta mil monedas. (Taqui tres mil naneneca trabacorrü yobitobo.)
20Sane nauquiche manrrü tusio tanu nurarrti Señor. Tusio ito nurria nicusüurrti.
21Nauquiche tüpasao arrüna sane, arrti Pablo mapensarati au nitusirrti, aürotitü au manio cüca Macedonia y Grecia, y auqui taha rranrrti aüroti tato au Jerusalén. Nanti sane: —Auqui Jerusalén caüma irranca yerotü au manu pueblurrü Roma.
22Auqui bacüpuruti ümo bama torrü icumpañeruturrti, arrti Timoteo ichepeti Erasto, nauqui acusürüma aeromatü au Macedonia. Pero arrti süsioti baeta au manu provinciarrü Asia.
23Au manio naneneca tarucu nitüborirrimia bama macrirrtianuca au Efeso auqui naca arrüna manunecacarrü icütüpüti Jesús.
24Anati acamanu maniqui nürirrti Demetrio, naqui ipiacati asamuti aruqui nanaiñantai ui plata. (Arrüna plata nacarrü tacana oro, pero purusubi.) Masamunuti arrüba poca mochiomancatai pururrü plata ümo manu nituparrüma, nürirri Diana. Arrti maniqui Demetrio ichepe bama icumpañeruturrti bien macananama itobo na yatrabacacarrüma.
25Bacüpuruti iyo bama icumpañeruturrti, bama batrabacarama ito aübu plata, nauqui aiyoberabaramacü esati. Aiñanaimia esati. Nanti ümoma: —Bueno bama cumpañerurrü, tusio aume, que rricurrü oñü ui arrüna nubatrabacaca.
26Pero chauqui tamoncoi nurarrti Pablo. Arrti matachemacanati ui ñanitacarrti ümo nanaiña genterrü au na pueblurrü, y tüsai atusi au nanaiña na provinciarrü Asia. Urapoiti isucarüma que arrübama masantuca urriancama ui mañoñünca champü yaserebiquirrimia, chüvaleopüma.
27Chauqui chüvaleoquipü nurria arrüna nubatrabacaca uiche rricurrü oñü, y toaviarrü tirranrrü chücuasürüquipü nipo arrüna yarusürürrü tuparrü Diana auna uyarrüpecu. Ane penarrü sobi, arrtü tacürusu ñanauncurrüma macrirrtianuca ümo na tuparrü Diana, itopiqui hasta auritarrü iñanauntama nurria nanaiña genterrü auqui na provinciarrü Asia, y toaviarrü auqui nanaiñantai icuqui na cürrü.
28Numo oncoimia arrüna sane bama icumpañeruturrti Demetrio, tarucu nitüborirrimia. Tosibocoma, namatü: —¡Yarusürürrü te arrüna nutupa Diana auna Efeso!
29Uimia caüma namanaiña macrirrtianuca au manu pueblurrü tüboricoma, tosibicomantai. Süromatü yarucurrüma auna cauta ito nantarrü iyoberabaramacü, nürirri “teatro”. (Tacana cancha aübu tümoca itupecu.) Enoma uimia bama torrü icumpañeruturrti Pablo, bama amencoma ichepeti. Arrüma cuamatü auqui Macedonia. Nürirrimia Gayo y Aristarco. Süromatü uimia au teatro.
30Arrti Pablo rranrrtito aürotitü isiuma au teatro, nauqui anitati ümo genterrü, pero chichebopü ümoti ui bama icocoromati Jesús.
31Aboma ito bama mayüriabuca ümo manu provinciarrü, amigorrüma ümoti Pablo. Bacüpuruma mensajerrü ümoti, tapü sürotitü au teatro.
32Au manu teatro caüma namanaiña macrirrtianuca tosibicoma, chütusiopatai isane nuraboimia. Aboma sürümana bama ni atusipü ümoma isane ümoche iyoberabaramacü.
33Auqui arrti Alejandro sürotitü auna cümuinta ui bama israelitarrü nauqui anitati au nürirrimia bama israelitarrü. Masamunuti señarrü ui neherrti, nauqui etayoimia macrirrtianuca.
34Pero numo tütusio ümoma, que arrti israelitarrti, tosibicoma fuerte chépe nurria, namatü: —¡Yarusürürrü arrüna nutupa Diana auna Efeso! Arrüna nitosibirrimia ururao torrü horarrü.
35Au nitacürurrü etayoimia uiti alcalde. Nanti sane ümoma: —Mañoñünca auqui Efeso, tusiatai icu nanaiña cürrü, que arroñü auna Efeso bacuiraca itacu nipo Diana, arrüna yarusürürrü tuparrü paürrü oemo. Acamanupo ane te nicütüpürrü canrrü, arrüna cuatü acü tücañe auqui napese.
36Tusiatai aume, bien ñemanauntu arrüna sane. Sane nauquiche ametaiquei. Tapü ane causane aboi, apapensasio nurria primero.
37Apiquiacama tauna bama mañoñünca, pero arrüma champürrtü cusüpüoma auqui nipo bama autupa, ni anitapüma churriampü ümoma.
38Canapae arrti Demetrio ichepe bama batrabacara ümo plata ane nünantü uimia aübuma. Pero abe te manio naneneca nesa bacurrtacarrü ui bama mayüriabuca au na pueblurrü. Tari yeracamatü esama, nauqui arrimiaca tato nomünantü uimia.

Read Hechos 19Hechos 19
Compare Hechos 19:4-38Hechos 19:4-38