Text copied!
CopyCompare
Eta Táurinaquene máechajiriruvahi ema Viya eta viyehe, ticaijare puito Eta Nuevo Testamento - 1 Corintios

1 Corintios 7

Help us?
Click on verse(s) to share them!
1Tiuri puiti, nujica­pa­heyare eta juca eyase­re­si­ranuhi te ecartane. Yátupi tiúrihinéni máyéna­ré­nahini mácani achane.
2Táichave­nesera eta tavayua­raivahi eta pecatu, ticamu­nu­carehi ena ajairana nayena­pachuina, énaripa ena esenana ticamu­nu­ca­re­hivare náimapachuina.
3Mácani achane te sutiari­hi­papuca esu mayena, tacamunuhi máitauchayare eta máitátiraya máemuna­siraya esu mayena. Ésuripa esu esena te ticaima­ri­papuca, éneri­chuvare suítauchayare eta suítátiraya suémuna­siraya ema suima.
4Taicha esu esena vaipa ésuinahini téchinava eta suáquehe. Émapa téchahi ema suima. Ene macahehi ema achane, váipavare émainahini téchinava eta máquehe. Ésuripahi téchahi esu mayena.
5Éti ecaima­que­nea­naripa, vahi ecuepu­rucaca tayehe eta iánesi­ra­ca­cairana. Téhesera tatiari­hi­napuca eta eyuja­rau­chi­ra­vayare me Viya, ecuti­ca­ca­hipuca eta epane­reruhi, tísapacare ínajica ánipina eta iánesi­ra­cacana. Te táequenénapa, táuricavare echávau­cha­ca­cavare, apaesa ema Satanás vahi macuitu­rucahe eta máimija­mu­ra­chirahe ena apanana.
6Tiuri, eta juca numeta­si­rahehi, vahi nútina nucava­nairipi. Nísapasera eta énéna ácahe.
7Nuvara­ha­hinéni ácuti­nuhini núti eta mayéna­re­nuirahi. Víjara­ca­si­pa­chusera me Viya eta vítare­siraya. Nararihi ena ajairana máyénareana eta náitaresira. Narari­hivare ena esenana máimaruana eta náitaresira. Narari­hivare ena apamuriana máijararuichu ema Viya ticaimana.
8Énaripa ena nácara vichamuriana máyéna­rea­nachaha, énapa ena máimarua­nachaha, énapa ena tépenaimana, tiúripa­na­hinéni nánasihini máimarua­nai­nahini; nácuti­nuhini núti.
9Étasera te vahi náratahahi ticara­ta­cavana, tacamu­nuichuhi ticaima­nayare, apaesa vahi nacuepu­ju­quichava tayehe eta pecatu.
10Tásiha puiti, nutupa­ra­ca­va­cayare ena nacaima­que­nea­naripa. Ema ajaira vahi macuinajica esu mayena. Esu esena váhivare sucuinajica ema suima. Eta juca vanairipi tásiha­quenehi mayehe ema Viáquenu, vahi tásiha­quenéna nuyehe núti. Téhesera natiari­hi­napuca ena vichamuriana náinajicaca, vahi táuricahini nápecha­vahini nacaimahini, nacaca­cha­ne­hi­pucaini. Tacamunuhi tichavau­cha­ca­ca­nayare tiveha­cacana.
12Tiuri puiti, tájinachaha vanairipina tásiha­quenéna me Viáquenu tayehe eta náinaji­si­racaca ena nacaima­queneana. Níjara­ca­hesera eta juca nupanereru núti. Te matiari­hipuca mácani vichamuri esu mayena vuíchaha vichamu­rinahi, te tiúrihipuca eta nacacha­ne­ra­cacahi, vahi táuricahini máinaji­cahini ésu.
13Éneri­chuvare, te sutiari­hipuca súcani esena vichamuri ema suima vuíchahavare vichamu­rinahi, te tiúrihipuca eta nacacha­ne­ra­cacahi, váhivare táuricahini suínaji­cahini éma.
14Taicha ema suima, ichape eta majapa­nu­careva me Viya táichavenehi eta sucaimairahi esu mayena. Éneri­chuvare esu esena mayenahi ema vichamuri, ichape eta sujapa­nu­careva me Viya táichavenehi eta mayenairahi ema achane vichamuri. Énaripa ena nachicha­naveana majapa­nu­hivare ema Viya náichavenehi ena ticachichana, vaipa náepuru­ca­rehini me Viya.
15Téhesera mácani vuíchaha vichamurina suímahi esu vichamurihi mavara­hapuca máinajica esu mayena, suísaparine máinajica. Ema Viya vahi macava­nairipi eta suícheji­ri­cahini éma, mayanarine. Taicha ema Viya mavarahahi viúriyare, tacuijapa tahapa­pi­ri­ca­havihi eta vipane­reruana. Éneri­chuvare súcani esena vuíchaha vichamu­rinahi mayenahi mácani vichamuri, te suvara­hapuca suínajica ema suima, éneri­chuvare máisapa­ri­nevare suyana.
16Taicha piti esena, vahi pecha te pimaita­ca­ya­repuca picaja­ya­ya­sa­murecha ema pima eta máehisiraina ema Viya. Pítiripa piti achane, váhivare pecha te pimaita­ca­ya­repuca picaja­ya­ya­sa­murecha esu piyena eta suéhisiraina ema Viya.
17Ema Viáquenu tíjara­cahehi eta émata­ne­re­pianahi te tíchuha­henapa. Etupa­ra­ha­pachuhi eta émata­ne­repiya. Váhisera ínaji­caimahi, ímiya­navare ítauchaya eta etupa­ra­hanahi. Étara eta juca nuvanairipi nayehe ena vichamuriana ticava­sanahi te tamutu avasareana.
18Nácani ticama­rca­naripa te máichuha­vacapa ema Viya, vaipa táuricahini nacaepa­ha­vahini eta nacama­rcai­rahi. Nácani mámárca­rea­na­richaha te máichuha­vacapa ema Viya, vaipa táurica nacamar­cahini.
19Tájina vahi étapa­racaina te vicama­rca­hipuca, étasera tivara­ha­carehi vicaema­ta­nea­cayare eta mavara­ha­que­neanahi ema Viya.

20Namutu nácani máichuha­queneana ema Viya, vahi náitsiva­chaimahi eta náemata­ne­re­pianahi náijaracahi te máichuhainapa ema Viya.
21Te ecaque­nu­hipuca éti te tíchuha­henapa ema Viya, vahi ecueñamava eta ecaque­nuirahi. Téhesera ímaha eta iúchucuiraina, tájinachucha táichava.
22Taicha mácani achane músuhi eta máitaresira, tayana­pa­nerine matiari­hinahi ema máquenuinahi; téhesera te mamirahu ema Viya, tínuná­na­ripahi mácani achane nájina máquenui­nahini eta máitaresira. Puiti ena apinana mavana­ra­na­ripahi ema Viáquenu Jesucristo, taicha ticuti­ca­ca­naripa eta nacaema­ta­nea­siraipa éma.
23Taicha mavacha­re­ruhehi ema Viya. Ichape­murihi eta macata­ji­vairahi íchavenehi éti. Puiti machane­ra­heripa éma. Eta tacahe, te navara­hapuca nayurucahe ena achaneana, vahi ecuisapava nahapa­picahe eta ecaema­ta­nea­si­rayare ema Viya.
24Eta tacahe, nupara­pe­naveana, ímiya­na­vayare ecaematane mayehe ema Viya. Ítauchayare eta émata­ne­re­pipachu íjara­casihi me Viya.
25Tiuri puiti, tájina vanairipina tásiha­quenéna me Viáquenu nayehe ena amaperuana máyéna­rea­na­ríchaha énapa ena máimarua­nachaha. Nútisera numeta­caheya eta nupane­reruhi. Nuvara­hasera esuapanu taicha núti nucaimi­tu­ca­si­quenehi mayehe ema Viáquenu, táichavenehi eta majapa­nui­ranuhi.
26Puiti juca vítare­sirahi, tétavi­cavahi eta vicata­ji­vairahi. Eta tacahe, németeaca núti tiúririchu nánasi ena ajairana nayehe ena nayenana nácani nacaye­na­que­nea­na­ripahi. Vahi nacuina­jicaca. Énaripa ena máyéna­rea­na­richaha, vahi nacutanuca ena nayenaina.
28Mácanisera sutiarihi esu mayena, tájinachucha pecatuina eta mavirahi esu esena. Ésuripa súcani amaperu esena, te tatupi­ruvahi eta sucaimaira, tájina­chu­chavare pecatuina eta sucaimairahi. Táitsivasera ichapeyare eta nacata­ji­vairaya eta náitáti­ra­cacaya, tavetijipa te natiari­hinapa ena nachicha­na­veanaya. Eta tacahe, nuvaraha numetacahe apaesa vahi ecuca­ta­ji­vahini.
29Tiuri, nupara­pe­naveana, nuvaraha numetacahe ticutimahi ánipirine eta juca vítare­siraya puiti juca vicaiju­heyare. Eta tacahe, táurica eta íjara­si­ravahi yátupina eta ecaema­ta­neasira ema Viáquenu. Étiripa, éti natiarihi ena eyenana, vahi tacucarichu eta ecaeña­ma­sirava nayehe ena eyenana, éneri­chuvare me Viya.
30Te jarari­hi­papuca eta tacáiya­siráhe écati­sa­mu­repuca, vahi ecuisapa tahapa­pi­ca­hehini eta ecaema­ta­neasira ema Viáquenu. Te jarari­hi­papuca eta tacauri­sa­mu­re­chirahe, váhivare ecuisapava tahapa­pi­ca­hehini. Te ecaima­ha­que­ne­hipuca, tísapacare eta ecamapura eta ímaha­queneana eta máijara­ruhehi ema Viya, váhivare ecuisapa tahapa­pi­ca­hehini eta ecaema­ta­nea­sirahi ema Viáquenu.
31Nuvaraha táurihini eta ítare­si­rayare te juca. Váhisera ecuisapava ecuca­ña­ma­racava eta ecaye­hei­rayare eta ímaha­queneana te juca apaquehe. Taicha tamutu­yarehi témitiaca te táitecapapa eta táitaviraya eta juca apaquehe.
32Eta tacahe, vahi nuvaraha ecaña­ma­racava tayehe eta júcana, taicha mácani achane máyénarehi, tájina tahapa­pi­ri­cahini eta macaema­ta­nea­sirahi ema Viáquenu, mavarahahi máicuti­chi­ravaya eta macuri­sa­mu­re­chiraya ema Viáquenu.
33Mácanisera achane te sutiarihipa esu mayena, ticaña­ma­ra­ca­vainapa taicha eta máitáti­rayare esu mayena, mavarairahi macuri­sa­mu­rechaya ésu.
34Ene nacahehi ena esenana. Vahi tácuticaca eta napane­reruana suyehe esu esena sucaimaquene ésupa esu esena máimaruchaha. Taicha súcani máimaruhi tahapa­sa­mu­rechahi eta suítátiraya ema Viáquenu, suvarairahi suítauchaya eta mavara­ha­queneana. Suíjara­ca­yarehi ema Viya eta suáchaneva étapa eta suáquehe. Ésusera esu esena sucaima­quenepa tahapa­sa­mu­rechapa eta suítátiraya ema suima, suvarairahi sucuri­sa­mu­rechaya éma.
35Eta júcana nuconse­ja­ra­pianahi eyehe, nuvaraha eta táurivaina eta íchara­cavaya. Vahi nuvaraha nupamicahe tayehe eta tacaje­ra­queneana. Nuvara­hasera tacuijahini eta tihapa­picahe eta ítáti­rayare ema Viáquenu.
36Tiuri puiti, eta juca nuconse­jarapi mayehe mácani achane te sutiari­hipuca esu machicha esena máimaruchaha. Te tahapa­pi­ri­cai­papuca eta sucaimai­rayare esu machicha, táichavenehi eta suítana­ha­siraipa; te tiúrihi eta máimairahi, máisapa­yarehi ticaima esu machicha. Tatupi­ru­va­ya­resera eta sucapa­ra­pe­rayare. Tájinachucha táimanena; váhivare pecatuina.
37Mácanisera achane, te tájina máichira­vai­nahini, nájinavare tipami­caimahi; te mavara­ha­papuca suánasi máimaruina esu machicha, tiúrihi maicha.
38Tacahe, tiuri máichayare mácani achane máimacha­yarehi, tatupa­racahi ticapa­ra­peyare esu machicha. Mácanisera vahi máimachahini esu machicha, éma tiúripana maicha.

39Esu esena ticaima tatupa­racahi suítauchayare eta suíjara­si­ravahi ticaima, sunasi­richuya eta mayehe ema suima eta náitare­sirana. Tiámainucava te táitecapapa eta máitaviraya ema suima, tiúchucuhapa ésu. Ésupa téchinava eta suítare­si­rayare. Tísapa­carepa eta suápechava sucaima. Tacamu­nu­hisera mácani vicuti­quenehi vichamurihi tisuapa­jirahi me Viya.
40Tiápaju­ca­vasera tiúripanaya te suánasipa máimaruina. Eta juca tásiha­quenepa te nupanereru. Németeacahi núti tétupi­ca­vapahi eta nuconse­ja­rapiana taicha mávahá­runuhi ema Espíritu Santo.