1Tiuri puiti, nujicapaheyare eta juca eyaseresiranuhi te ecartane. Yátupi tiúrihinéni máyénarénahini mácani achane.
2Táichavenesera eta tavayuaraivahi eta pecatu, ticamunucarehi ena ajairana nayenapachuina, énaripa ena esenana ticamunucarehivare náimapachuina.
3Mácani achane te sutiarihipapuca esu mayena, tacamunuhi máitauchayare eta máitátiraya máemunasiraya esu mayena. Ésuripa esu esena te ticaimaripapuca, énerichuvare suítauchayare eta suítátiraya suémunasiraya ema suima.
4Taicha esu esena vaipa ésuinahini téchinava eta suáquehe. Émapa téchahi ema suima. Ene macahehi ema achane, váipavare émainahini téchinava eta máquehe. Ésuripahi téchahi esu mayena.
5Éti ecaimaqueneanaripa, vahi ecuepurucaca tayehe eta iánesiracacairana. Téhesera tatiarihinapuca eta eyujarauchiravayare me Viya, ecuticacahipuca eta epanereruhi, tísapacare ínajica ánipina eta iánesiracacana. Te táequenénapa, táuricavare echávauchacacavare, apaesa ema Satanás vahi macuiturucahe eta máimijamurachirahe ena apanana.
6Tiuri, eta juca numetasirahehi, vahi nútina nucavanairipi. Nísapasera eta énéna ácahe.
7Nuvarahahinéni ácutinuhini núti eta mayénarenuirahi. Víjaracasipachusera me Viya eta vítaresiraya. Nararihi ena ajairana máyénareana eta náitaresira. Nararihivare ena esenana máimaruana eta náitaresira. Nararihivare ena apamuriana máijararuichu ema Viya ticaimana.
8Énaripa ena nácara vichamuriana máyénareanachaha, énapa ena máimaruanachaha, énapa ena tépenaimana, tiúripanahinéni nánasihini máimaruanainahini; nácutinuhini núti.
9Étasera te vahi náratahahi ticaratacavana, tacamunuichuhi ticaimanayare, apaesa vahi nacuepujuquichava tayehe eta pecatu.
10Tásiha puiti, nutuparacavacayare ena nacaimaqueneanaripa. Ema ajaira vahi macuinajica esu mayena. Esu esena váhivare sucuinajica ema suima. Eta juca vanairipi tásihaquenehi mayehe ema Viáquenu, vahi tásihaquenéna nuyehe núti. Téhesera natiarihinapuca ena vichamuriana náinajicaca, vahi táuricahini nápechavahini nacaimahini, nacacachanehipucaini. Tacamunuhi tichavauchacacanayare tivehacacana.
12Tiuri puiti, tájinachaha vanairipina tásihaquenéna me Viáquenu tayehe eta náinajisiracaca ena nacaimaqueneana. Níjaracahesera eta juca nupanereru núti. Te matiarihipuca mácani vichamuri esu mayena vuíchaha vichamurinahi, te tiúrihipuca eta nacachaneracacahi, vahi táuricahini máinajicahini ésu.
13Énerichuvare, te sutiarihipuca súcani esena vichamuri ema suima vuíchahavare vichamurinahi, te tiúrihipuca eta nacachaneracacahi, váhivare táuricahini suínajicahini éma.
14Taicha ema suima, ichape eta majapanucareva me Viya táichavenehi eta sucaimairahi esu mayena. Énerichuvare esu esena mayenahi ema vichamuri, ichape eta sujapanucareva me Viya táichavenehi eta mayenairahi ema achane vichamuri. Énaripa ena nachichanaveana majapanuhivare ema Viya náichavenehi ena ticachichana, vaipa náepurucarehini me Viya.
15Téhesera mácani vuíchaha vichamurina suímahi esu vichamurihi mavarahapuca máinajica esu mayena, suísaparine máinajica. Ema Viya vahi macavanairipi eta suíchejiricahini éma, mayanarine. Taicha ema Viya mavarahahi viúriyare, tacuijapa tahapapiricahavihi eta vipanereruana. Énerichuvare súcani esena vuíchaha vichamurinahi mayenahi mácani vichamuri, te suvarahapuca suínajica ema suima, énerichuvare máisaparinevare suyana.
16Taicha piti esena, vahi pecha te pimaitacayarepuca picajayayasamurecha ema pima eta máehisiraina ema Viya. Pítiripa piti achane, váhivare pecha te pimaitacayarepuca picajayayasamurecha esu piyena eta suéhisiraina ema Viya.
17Ema Viáquenu tíjaracahehi eta ématanerepianahi te tíchuhahenapa. Etuparahapachuhi eta ématanerepiya. Váhisera ínajicaimahi, ímiyanavare ítauchaya eta etuparahanahi. Étara eta juca nuvanairipi nayehe ena vichamuriana ticavasanahi te tamutu avasareana.
18Nácani ticamarcanaripa te máichuhavacapa ema Viya, vaipa táuricahini nacaepahavahini eta nacamarcairahi. Nácani mámárcareanarichaha te máichuhavacapa ema Viya, vaipa táurica nacamarcahini.
19Tájina vahi étaparacaina te vicamarcahipuca, étasera tivarahacarehi vicaemataneacayare eta mavarahaqueneanahi ema Viya.
20Namutu nácani máichuhaqueneana ema Viya, vahi náitsivachaimahi eta náematanerepianahi náijaracahi te máichuhainapa ema Viya.
21Te ecaquenuhipuca éti te tíchuhahenapa ema Viya, vahi ecueñamava eta ecaquenuirahi. Téhesera ímaha eta iúchucuiraina, tájinachucha táichava.
22Taicha mácani achane músuhi eta máitaresira, tayanapanerine matiarihinahi ema máquenuinahi; téhesera te mamirahu ema Viya, tínunánaripahi mácani achane nájina máquenuinahini eta máitaresira. Puiti ena apinana mavanaranaripahi ema Viáquenu Jesucristo, taicha ticuticacanaripa eta nacaemataneasiraipa éma.
23Taicha mavachareruhehi ema Viya. Ichapemurihi eta macatajivairahi íchavenehi éti. Puiti machaneraheripa éma. Eta tacahe, te navarahapuca nayurucahe ena achaneana, vahi ecuisapava nahapapicahe eta ecaemataneasirayare ema Viya.
24Eta tacahe, nuparapenaveana, ímiyanavayare ecaematane mayehe ema Viya. Ítauchayare eta ématanerepipachu íjaracasihi me Viya.
25Tiuri puiti, tájina vanairipina tásihaquenéna me Viáquenu nayehe ena amaperuana máyénareanaríchaha énapa ena máimaruanachaha. Nútisera numetacaheya eta nupanereruhi. Nuvarahasera esuapanu taicha núti nucaimitucasiquenehi mayehe ema Viáquenu, táichavenehi eta majapanuiranuhi.
26Puiti juca vítaresirahi, tétavicavahi eta vicatajivairahi. Eta tacahe, németeaca núti tiúririchu nánasi ena ajairana nayehe ena nayenana nácani nacayenaqueneanaripahi. Vahi nacuinajicaca. Énaripa ena máyénareanarichaha, vahi nacutanuca ena nayenaina.
28Mácanisera sutiarihi esu mayena, tájinachucha pecatuina eta mavirahi esu esena. Ésuripa súcani amaperu esena, te tatupiruvahi eta sucaimaira, tájinachuchavare pecatuina eta sucaimairahi. Táitsivasera ichapeyare eta nacatajivairaya eta náitátiracacaya, tavetijipa te natiarihinapa ena nachichanaveanaya. Eta tacahe, nuvaraha numetacahe apaesa vahi ecucatajivahini.
29Tiuri, nuparapenaveana, nuvaraha numetacahe ticutimahi ánipirine eta juca vítaresiraya puiti juca vicaijuheyare. Eta tacahe, táurica eta íjarasiravahi yátupina eta ecaemataneasira ema Viáquenu. Étiripa, éti natiarihi ena eyenana, vahi tacucarichu eta ecaeñamasirava nayehe ena eyenana, énerichuvare me Viya.
30Te jararihipapuca eta tacáiyasiráhe écatisamurepuca, vahi ecuisapa tahapapicahehini eta ecaemataneasira ema Viáquenu. Te jararihipapuca eta tacaurisamurechirahe, váhivare ecuisapava tahapapicahehini. Te ecaimahaquenehipuca, tísapacare eta ecamapura eta ímahaqueneana eta máijararuhehi ema Viya, váhivare ecuisapa tahapapicahehini eta ecaemataneasirahi ema Viáquenu.
31Nuvaraha táurihini eta ítaresirayare te juca. Váhisera ecuisapava ecucañamaracava eta ecayeheirayare eta ímahaqueneana te juca apaquehe. Taicha tamutuyarehi témitiaca te táitecapapa eta táitaviraya eta juca apaquehe.
32Eta tacahe, vahi nuvaraha ecañamaracava tayehe eta júcana, taicha mácani achane máyénarehi, tájina tahapapiricahini eta macaemataneasirahi ema Viáquenu, mavarahahi máicutichiravaya eta macurisamurechiraya ema Viáquenu.
33Mácanisera achane te sutiarihipa esu mayena, ticañamaracavainapa taicha eta máitátirayare esu mayena, mavarairahi macurisamurechaya ésu.
34Ene nacahehi ena esenana. Vahi tácuticaca eta napanereruana suyehe esu esena sucaimaquene ésupa esu esena máimaruchaha. Taicha súcani máimaruhi tahapasamurechahi eta suítátiraya ema Viáquenu, suvarairahi suítauchaya eta mavarahaqueneana. Suíjaracayarehi ema Viya eta suáchaneva étapa eta suáquehe. Ésusera esu esena sucaimaquenepa tahapasamurechapa eta suítátiraya ema suima, suvarairahi sucurisamurechaya éma.
35Eta júcana nuconsejarapianahi eyehe, nuvaraha eta táurivaina eta ícharacavaya. Vahi nuvaraha nupamicahe tayehe eta tacajeraqueneana. Nuvarahasera tacuijahini eta tihapapicahe eta ítátirayare ema Viáquenu.
36Tiuri puiti, eta juca nuconsejarapi mayehe mácani achane te sutiarihipuca esu machicha esena máimaruchaha. Te tahapapiricaipapuca eta sucaimairayare esu machicha, táichavenehi eta suítanahasiraipa; te tiúrihi eta máimairahi, máisapayarehi ticaima esu machicha. Tatupiruvayaresera eta sucaparaperayare. Tájinachucha táimanena; váhivare pecatuina.
37Mácanisera achane, te tájina máichiravainahini, nájinavare tipamicaimahi; te mavarahapapuca suánasi máimaruina esu machicha, tiúrihi maicha.
38Tacahe, tiuri máichayare mácani achane máimachayarehi, tatuparacahi ticaparapeyare esu machicha. Mácanisera vahi máimachahini esu machicha, éma tiúripana maicha.
39Esu esena ticaima tatuparacahi suítauchayare eta suíjarasiravahi ticaima, sunasirichuya eta mayehe ema suima eta náitaresirana. Tiámainucava te táitecapapa eta máitaviraya ema suima, tiúchucuhapa ésu. Ésupa téchinava eta suítaresirayare. Tísapacarepa eta suápechava sucaima. Tacamunuhisera mácani vicutiquenehi vichamurihi tisuapajirahi me Viya.
40Tiápajucavasera tiúripanaya te suánasipa máimaruina. Eta juca tásihaquenepa te nupanereru. Németeacahi núti tétupicavapahi eta nuconsejarapiana taicha mávahárunuhi ema Espíritu Santo.